Home » Justitie/Ordine publica »Opinie »Politica & Doctrine » Citesti:

Cum se pot schimba regulile jocului înainte ca arbitrul să fluiere debutul de partidă – despre modificarea legii referendumului

Ioan Stanomir mai 29, 2013 Justitie/Ordine publica, Opinie, Politica & Doctrine
17 comentarii 1,046 Vizualizari

La un an de la controversele constituţionale din 2012, Parlamentul aprobă o iniţiativă destinată să coboare pragul de participare necesar validării oricărui referendum.  Un fapt cu atât mai important cu cât referendumul este unica  modalitate ce permite exprimarea , de către naţiune, a unui veto implicit împotriva deciziilor luate de elita politică.   Reducerea numărului de voturi înseamnă, pe cale de consecinţă, “domesticirea” unui instrument ce poate fi potenţial periculos. Şi aceasta de vreme ce partidele politice pot, în noul context, să mobilizeze, fără dificultate, un procent relativ scăzut de  cetăţeni care să ratifice măsurile deja luate. Un  boicot , astfel precum cel din vara anului trecut, nu mai este  posibil- iată , probabil, ţinta pe care o vizează actuala modificare normativă.

O reformare a cadrului normativ în proximitatea unui referendum pentru revizuirea legii fundamentale este de natură să producă perplexitate, spre a folosi un eufemism. În mai multe rânduri, atât Comisia Europeană, cât şi Comisia de la Veneţia, au insistat pe necesitatea asigurării predictibilităţii legislative şi pe oportunitatea întrunirii unui acord cât mai larg în chestiunea schimbărilor constituţionale.  A regândi regulile de joc cu câteva minute de reluarea meciului nu este un  gest de fair play .

Schimbarea adoptată de Camera Deputaţilor este, în egală măsură, generatoare de efecte secundare perverse.  O constituţie adoptată cu un număr ridicat de voturi va putea fi amendată pe fundalul unei participări deosebit de reduse la vot. O pătrime din electorat este investit cu dreptul de a dispune de soarta naţiunii.  Orice constituţie şi orice preşedinte nu se vor mai afla la adăpost- în orice moment, o majoritate din camere poate genera o  minoritate de voturi la nivel naţional.

În cadrul dezbaterilor din Cameră, o voce politică, nu dintre cele irelevante, evoca  oportunitatea eliminării din constituţie a  referendumului  , în numele suveranităţii parlamentare, incompatibilă cu democraţia “ directă”. Este acesta reflexul  unei voinţe de atotputernicie străine de setul de valori european. Democraţia nu este nici domnia maselor, după cum nu este nici domnia unui grup de aleşi ai naţiunii. Ea este o ordine a libertăţii, în respectul guvernării limitate şi al constituţiei. Anumite valori nu sunt şi nu pot fi  negociabile- intre ele,dreptul cetăţenilor de a se pronunţa în cetate, fără oprelişte. În ceasuri ca acestea, este nevoie să ne aducem aminte de aceste  cuvinte, cuvinte fără de care viitorul nu se poate clădi.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "17 comments" on this Article:

  1. Politrucul spune:

    Problema pe care o implica coborarea pragului la referendum e una de logica formala. Nu poti gandi ca un sfert din cetatenii care exercita vremelnic suveranitatea pot decide majoritar cand hotaram intre da si nu. Cum optiunile de raspuns la intrebarile democratice sunt mereu doua, majoritatea se raporteaza perpetuu la 50% si inca unul. Din nou ne lovim de experientele manipularii perverse a mecanismelor democratice. Cei de astazi nu fac decat sa arate cu degetul spre piatra aruncata de cei de anul trecut. Iata cum se vad rezultatele ingineriilor in mecanica constitutionala. Pe de alta parte, asa cum a comentat aici (tot pe platforma Contributors) dl. Perju, constitutia actuala nu poate fi modificata in alta maniera decat a fost adoptata si amendata anterior, adica cu 50% si inca unul din subiectii consultarii. Sper ca echipa de juristi de la Curtea Constitutionala – chiar daca este cea mai slaba profesional de pana acum – sa readuca in limite digerabile democratia originala in care traim. As fi ascultat acum cu mare satisfactie o luare de pozitie a raposatului prof. Iorgovan la enormitatile debitate de puternicii momentului.

  2. asdf spune:

    Si le-a luat cineva dreptul cetatenilor sa se pronunte? N-au decat sa-si miste fundul la vot, daca sint interesati, si sa voteze contra.

    Oricat de putin justificate, referendumurile nu sint chiar atat de dese, incat sa nu mai ai chef sa te deplasezi sa votezi contra, daca te intereseaza subiectul. Daca nu te intereseaza, atunci e normal sa decida si 10% pentru tine, pt ca pe ei i-a interesat.

    • Radu B. spune:

      Referendumul este o consultare a întregii cetăți, nu a unei mici părți a ei. În momentul în care tema nu interesează măcar 50% din cetățenii cu drept de vot înseamnă că tema este una falsă, una care nici măcar nu trebuia să fie prezentată cetățenilor.

      Iar referendumurile sînt rare tocmai pentru faptul că pragul de 50% impune teme puternice. Cu cvorum de 30% ar putea fi un referendum pe lună, diluîndu-se astfel importanța instituției referendumului!

      • adi spune:

        Adevarat referendumul e o situatie exceptionala care necesita o majoritate a interesului.

      • Paul spune:

        “… înseamnă că tema este una falsă, una care nici măcar nu trebuia să fie prezentată cetățenilor.”

        Pai daca tema este neimportanta, atunci nu trebuie sa facem prea mult caz ca pragul a coborat la 30%. Un prag mai mic ar putea creste numarul referendumurilor. In Elvetia care este patria referendumurilor, din cate stiu, nu exista prag.

        Oricum pragul de 50% este artificial.
        Daca tot conteaza parerea majoritatii, ar trebui ca un referendum sa fie validat daca 50% voteaza DA.

  3. adi spune:

    300 parlamentari li se pare putin. 30% nu

  4. Hantzy spune:

    Coborarea pragului Referendum Este binevenita, tocmai in sensul interventiei autorului. Se Evita astfel ca o Minoritate boicotarda sa-si Impuna vrerea, ASA cum s-a intamplat in 2012. daca boicotarzii sunt, dimpotriva, majoritari, atunci demersul Lor va reusi, ASA cum s-a intamplat in 2007 la consultarea “ca pentru primari”.

    • florin spune:

      La o prezenta de 40%, “minoritatea” boicotarda este de 60%

      • Liviu spune:

        Saracul, lasa-l ca mi se pare ca nu prea i-a placut matematica… Dar poate oricand sa repete clasele 1-4.

        • Hantzy spune:

          La o prezenta maxima de 60% la ultimele scrutine, inseamna ca intotdeauna vom avea 40% de “dezinteresati”. Nu e totuna cu “boicotarzi”, oricat ti-ai dori dumneata ca acestia sa nu fie fost in minoritate.
          In 2012 boicotarzii, stiindu-se in minoritate, au fortat neparticiparea, desi optiunile nu erau decat doua: sa fie demis sau nu presedintele. Nu mai exista nici o a treia posibilitate, care sa fie sugerata printr-un refuz de participare la scrutin. Boicotarzii insasi au jubilat “am invins!”, cand presedintele ales smulgea astfel dreptul de a reveni la Cotroceni. Deci participarea de 45% + 40% dezinteresati arata ca boicotarzii ar fi fost in procent de maxim 15%. Aritmetica primara.
          In 2007, dimpotriva, existau si alte variante de vot, uninominal sau nu, in afara celui propus de initiator si cel pe liste de partid, folosit pana atunci, iar boicotul aparea ca un instrument foarte necesar pentru a arata politicienilor acest lucru.

    • cinic-si-rau spune:

      @hantzy. Inteleg ca cei ce boicoteaza au devenit -in zicerea ta, campion al democratiei- cetateni de categoria a 2-a? Inteleg ca daca o masa de cetateni nu accepta niciuna din variantele propuse la un referendum, trebuie ignorati? Exemplu de referendum: “vreti monarhie sau republica parlamentara”. Daca nu vreau nici una nici alta ma iei cu pietre? Iti mai aduci aminte Caragiale: “gogomanition, va!”?

  5. Cetatean spune:

    Exista cazuri de referendumuri in care votul cu DA sau NU este unul care nu tine cont de toate implicatiile posibile. In acest caz este obligatoriu sa existe si A TREIA CALE, adica boicotul.

    In cazul in care exista un vot pentru un “pachet” de masuri (ex. votul pentru validarea Constitutiei), boicotul inseamna A TREIA CALE, deoarece pentru anumite articole as vota cu DA iar pentru altele as vota cu NU. Votand tot pachetul cu DA inseamna ca votez cu DA si articolele la care as vota cu NU. Votand tot pachetul cu NU inseamna ca as vota cu NU si articolele pe care le-as vota cu DA. In mod evident nu pot sa votez nici cu DA nici cu NU fara ca sa fac compromisuri (pe care nu doresc sa le fac). Daca exista o majoritate (ex. 55%) care ar vota ca si mine si care ar dori sa boicoteze referendumul, atunci, in cazul unui prag de 30%, aceasta majoritate ar fi infranta de o minoritate de 31% care care s-ar prezenta la vot si ar vota (cu DA sau NU), votand inevitabil cu DA anumite articole la care majoritatea ar fi votat cu NU, SAU/SI votand cu NU anumite articole la care majoritatea ar fi votat cu DA. Datorita pragului de 30%, minoritatea ar bate majoritatea, ceea ce este nedemocratic. Pentru ca majoritatea sa poate sa faca un boicot eficient, pragul trebuie sa fie de 50% + 1, adica sa aiba exact aceiasi valoare (numerica) cu valoarea care defineste “majoritatea”.

    Exista doua variante posibile:

    1. Un prag de validare mai mic de 50% + 1 care face posibil un rezultat nedemocratic, in care minoritatea bate majoritatea.
    2. Un prag de validare de 50% + 1 (care are exact aceiasi valoare numerica cu valoarea care defineste “majoritatea”), care elimina posibilitatea nedemocratica in care minoritatea bate majoritatea.

    Oare care varianta este cea corecta? Cea a unui prag arbitrar stabilit (ex. 10%, 30%, 43,68%, etc.), sau cea a unui prag care are (exact) aceiasi valoare numerica cu valoarea care defineste “majoritatea”, adica 50% + 1 ?

    • Aburelu spune:

      @cetatean: omiti o a treia varianta (care nu ar fi convenit actualei coalitii la raposatul referendum): obligativitatea votului cu posibilitatea de a penaliza pe cel care nu se prezinta. Evident ca asa ceva nu s-a discutat si analizat (cum ar fi fost normal intr-o societate ne-alienata cum nu este a noastra) si s-a propus solutia evidenta.

      • Cetatean spune:

        Daca se introduce “obligativitatea votului”, in cazul in care se cere un vot pentru un “pachet” de masuri (ex. validarea Constitutiei), este nevoie sa existe trei variante de raspuns (pe buletinele de vot): DA, NU si BOICOT (adica nici DA, nici NU). In felul acesta se tine cont si de vointa celor care ar vota cu DA pentru anumite articole si cu NU pentru altele, si care nu pot sa voteze nici cu DA si nici cu NU fara ca sa faca compromisuri (pe care nu doresc sa le faca). In cazul in care buletinele de vot cu optiunea BOICOT sunt majoritare, referendumul nu este validat.

  6. Maxa spune:

    Eu am o intrebare scurta pentru autor: cum trebuie inteles acel prag de 25% din legea de modificare? In forma comentata de Comisia juridica si de Consiliul Legislativ se pare ca referendumul ar fi valabil daca s-ar prezenta cel putin 30% din electorat si, dubla conditie, daca 25% din electorat ar vota pentru o varianta (plus regula majoritatii etc.). In forma adoptata de Senat se intelege ca daca s-au prezentat 30% din electorat la vot este suficient ca 25% din electorat sa nu fi stampilat aiurea/vot alb, adica 25% sa fi votat valabil fie da, fie nu plus regula majoritatii simple. Adica o majoritate de minim 12,5%+1 din electorat. Si eu cred ca asa e, daca citim legea asa cum apare ea. Dar e in contradictie cu ceea ce scria in comisii.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Ioan Stanomir


Ioan Stanomir

Profesor de drept constituţional la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, specializat în domeniul dreptului constituţional. Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)