Home » Justitie/Ordine publica »Opinie » Citesti:

Curtea dlui Dorneanu, un actor sucit și imprevizibil

Miron Damian februarie 13, 2019 Justitie/Ordine publica, Opinie
17 comentarii 5,246 Vizualizari

Cineva care ar lua de bună ficțiunea legală care stă la baza autorității Curții Constituționale, că pronunțările ei sunt strict în interpretarea constituției a cărei supremație e chemată să o garanteze, ar ajunge inevitabil la concluzia că avem una foarte stranie. O dată pentru că e volatilă, se schimbă de la un an și o decizie la alta. Apoi pentru că este, dacă nu contradictorie, cu siguranță contraintuitivă.

Astfel conform unor decizii recente se pare că legea noastră fundamentală dă dreptul președintelui statului să blocheze numirea cuiva în postul de ministru al Justiției la o remaniere, dar îl obligă apoi să-i fie un simplu notar, să contrasemneze automat propunerile acestuia de numire și revocare în și din înalte funcții publice de la conducerea Parchetului, altfel decât în cazurile în care ministrul uită, de exemplu, dosarul cu șină.

Acum, în textul constituției acest cineva ar putea căuta mult și bine prevederile interpretate în felul de mai sus. Mai rău, ar găsi prevederi care spun de-a dreptul contrarul: guvernul este o echipă alcătuită de premier, care răspunde solidar și e învestită de parlament. În schimb, președintele are o atribuție expresă privind numirile în funcții publice, altele decât cele prevăzute de constituție – și putem presupune că prevederea asta nu vizează conducerea Biroului de Carte Funciară Pașcani, ca să dau un exemplu. Iar între puterile statului trebuie să fie echilibru, nu competiție și decizii unilaterale. Dincolo de bizarerii punctuale, la acest nivel avem se pare și un sistem de drept original, în care interpretarea pune în valoare acel spirit particular al unei legi care-i contrazice textul.

În câteva decizii de mare impact, președintele Curții Constituționale se comportă ca și cum n-ar fi trecut niciodată de la instituția de reprezentare politică la cea de contencios constituțional. „Dacă e oportun, este și constituțional. Iar dacă textul și precedentul zic altceva atunci cu atât mai rău pentru ele.” Vorbeam eu de un anume motto marxist de pus pe frontispiciul instituției. Însă dl Dorneanu n-ar fi reușit să ducă instituția după el fără să aibă alături suflete pereche. Dna Pivniceru, a cărei adevărată vocație trebuie să fi fost postul vremelnic ocupat de ministru al Justiției, aripa Fenechiu. Sau dl Varga Attila. Acesta a reprezentat UDMR vreme de 22 ani, la Camera Deputaților, iar din 2016 reprezintă UDMR la Curtea Constituțională. E ceva mai aerisit acolo, plata e mai bună și mandatul mai lung, plus că vine cu titlu și robă. Dar altfel dl judecător funcționează fix după tipicul disciplinei parlamentare a Uniunii: este invariabil de partea majorității. E semnificativ că în cele două cazuri când a opinat distinct, în minoritate, unul a fost privind o lege de înființare a unui liceu maghiar, promovată de UDMR. Principiul pe baza căruia a fost dată decizia majorității (prin lege se poate doar crea cadrul general, puterea executivă îl aplică în cazuri individuale) a fost invocat și aplicat repetat de Curte, înainte de decizia asta. A fost invocat și aplicat de Curte și după, într-o decizie unanimă, incluzându-l pe dl Varga. Doar cu liceul respectiv a făcut dl judecător o excepție, principiul i-a devenit neplăcut, cine știe de ce, și l-a schimbat cu altul.

Și în celălalt caz în care dl judecător s-a separat de majoritate, cel puțin la nivel de motivare a unei decizii, ceva îmi spune că tot deputatul UDMR a motivat opinia. Însă, confirmând zicala că și un ceas stricat bate de două ori pe zi ora exactă, în acest caz eu cred că dl Varga are dreptate.

În 2008 la Curtea Constituțională a ajuns un conflict pe numirea ministrului Justiției, la o revizuire, între premierul de la acea dată (dl Tăriceanu, susținut de UDMR) și președinte (dl Băsescu, combătut de UDMR). Judecătorii de atunci au tranșat conflictul cu reținere, cumințenie și echidistanță. Și cu sapa. Într-o decizie care a încercat să dea satisfacție ambelor părți din conflict, uitând de legea fundamentală, Curtea a decis că președintele poate respinge o singură propunere de numire în guvern, dar e obligat s-o accepte pe a doua, cu condiția să nu fie aceeași persoană.

Ghinion, Norica Nicolai, 2008. Ghinion, Olguța Vasilescu, 2019.

Da, Curtea a avut același caz recent, și a reiterat decizia de acum zece ani. Ironia face ca actuala Curte să nu fi avut vreo problemă sau jenă să-și facă praf în mod sistematic precedente solide, fără să ofere vreun temei pentru asta, de multe ori fără să înregistreze măcar faptul. Or, iată, avea acum prilejul să schimbe unul în care chiar ar fi avut merit și temei. L-a ratat. Dl judecător Varga a fost singurul care a pledat ca rolul prezidențial la revizuirea guvernamentală să fie restrâns la verificarea legalității numirilor, fără să le poată cenzura pe motive de oportunitate.

În fine, pornind de la acest caz, n-am niciun motiv să cred acuzația comună, altfel deloc deplasată, că instituția condusă de dl Dorneanu ar fi capturată de PSD. Nu este, deși e limpede că există judecători acolo care urmează o agendă concurentă cu a partidului de guvernământ. Din ce se deduce din astfel de decizii – singura chestie care contează, de fapt – majoritatea de acolo este de fapt volatilă, urmează fiecare o agendă proprie și independentă, independentă uneori și de constituție, precedent, tratate internaționale, coerență, bun-simț etc. Iar asta face din Curtea Constituțională proverbiala cutie de ciocolată din care nu știi ce capeți, un „loose cannon”, o armă sărită de pe fix care nu știi cum și în ce direcție va trage cu decizii general obligatorii.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: ,



Currently there are "17 comments" on this Article:

  1. Costica spune:

    Te iei cu mainile de cap daca privesti cu atentie cate institutii, legi , regulamente trebuie schimbate radical, eradicate anulate etc. Iti vine sa dai cu bazooka fix ca in Somalia si Etiopia si apoi pe teren curat de la baza sa incepi reconstructia

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Înțeleg sentimentul, nu și cursul de acțiune: dacă are nevoie ceva statul român, arhitectura lui instituțională, este fix de opusul unei bazooka, o unică armă distrugătoare: are voie să fie refăcute și întărite sistemele de control și echilibru ale instituțiilor. Incluzând Curtea Constituțională.

  2. Ursul Bruno spune:

    Toate aceste probleme s-ar putea rezolva simplu. Membrii CC sa fie alesi dintr-un numar de candidati in urma unui concurs si ulterior alesi democratic de catre toti judecatorii din Romania fara nici o implicare a clasei politice si totodata mutarea CC intr-un alt mare oras al tari cat mai departe de Bucuresti si influentele mediului politic din capitala.
    Rolul si menirea CC trebuie reglementata clar prin lege, CC revenind doar controlul constitutional al legilor iar in caz contrar returnarea acestora in parlament cu termene in care ele trebuie remediate si schimbate, atat si nu mai mult.
    In Romania CC si-a depasit cu mult atributiile ea luand locul institutiilor abilitate sa judece si sa pronunte verdicte ea devenind astfel “putere de stat”, mai periculos, hotararile ei absolute devenind “legi” incontestabile, CC alimentand intr-un mod insuportabil cirul politic din Romania.

    • Florin spune:

      Interesante idei.
      Asta cu mutatul in alt oras e din cauza intalnirii aceleia la restaurant intre Ciordache si Daniel Morar? Sau e inspirata de locatia aleasa pentru Curtea de la Haga?
      Oricum, are merit.
      Exista alte tari in care judecatorii aleg componenta curtii?

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Nu cred că există echivalentul unui glonț de argint, un buton de tipul „fă totul să meargă bine”, o unică măsură care să rezolve tot. Iar unele chestii chiar nu țin la contactul cu realitatea – inclusiv chestia asta cu „politicienii sunt răi, magistrații sunt buni”; ironic actuala componență a Curții conține, fără precedent, nu mai puțin de trei foști magistrați de carieră.

      În schimb, mutarea sediului este o idee bună, departe de a fi singura; reforma trebuie făcute pe mai multe paliere, într-adevăr atribuțiile curții trebuie regândite (nu rolul). Dar despre asta în alt articol.

  3. gio spune:

    Nu e capturata Curtea de PSD? O fi capturata de martieni. De 2 ani le serveste interesele pe fata, l-au transformat pe Presedinte in notarul PSDului. Intrebarea este daca aceasta rusine de ziarist este si el capturat de PSD sau nu.

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Curtea dlui Dorneanu a dat, de departe, cele mai multe decizii de admitere în cadrul controlului prealabil :-) Chiar și în cazul de față, repet, exista temei constituțional pentru a schimba precedentul de acum zece ani, și a-l pune pe președinte în situația de a contrasemna strict formal propunerile de miniștri. Cum se potrivește decizia Curții de anul trecut, care a lăsat-o pe dna Vasilescu înafara guvernului, cu ipoteza capturării instituției de către partidul de guvernământ? Dar decizia prin care legea inițiată de șefii PSD și ALDE, cea cu protocoalele, a fost de asemenea declarată integral înafara constituției?

  4. MIHAI 2 spune:

    Daca este sucita si imprevizibila, daca cei 9 ”urmează fiecare o agendă proprie și independentă” atunci parca nu este adecvat sa o numim ”Curtea domnului Dorneanu”

    Nu mai spun ca acest gen de eticheta simplificatoare ilustreaza de obicei interventiile jurnalistice rudimentare de nivel Oreste, Riffai, Rares Bogdan , adica de cei de la ”Curtea lui Dogioiu” cu care MI-E FOARTE LIMPEDE CA DVS NU AVETI DE-A FACE , acesta fiind si motivul pentru care ma obosesc sa va abordez .

    • Alexa spune:

      [Doc: Moderat, atacaurile la colegii de comentarii sunt strict interzise]

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Dacă poți oferi o alternativă la expresie, aș vrea să o aud. Una mai potrivită, rezonabilă, din toate punctele de vedere.

      Altfel, ar trebui să fie limpede că trebuie cumva să fac distincția respectivă. Nu din singurul motiv că hotărârile și deciziile instituției s-au modificat recent, uneori radical. Într-un articol trecut dădeam exemplul de decizie CCR de acum opt ani în care judecătorii, inclusiv unul care e și acum în post, afirmau categoric că nu e treaba instituției să oblige instituțiile statului la o conduită sau alta. Or, de vreo doi ani încoace, avem decizii CCR care exact asta fac, de fapt mai mult: nu doar impun instituțiilor statului o conduită la nivel general, ci chiar le dau ordine în cazuri și chestiuni punctuale. Cum ar trebui atunci să indic diferența asta?

  5. Florin spune:

    Oportun articolul.
    Pentru ca nu suntem singura tara a carei Curte Constitutionala da rateuri, ar fi utila o comparatie cu alte tari: unde merge mai bine si de ce, unde nu merge si de ce.
    In SUA, de exemplu, e jale. Pentru ca numirile la Curtea Suprema sunt politice si pentru ca sunt pe viata, s-a ajuns la o politizare extrema si, ca politica americana in general, s-a mers si se merge spre extrema dreapta.
    Exista si exemple pozitive din care sa invatam?
    Nu de alta dar USR+Plus declara ca vor sa repare Constitutia si ar fi o ocazie buna de a imbunatati si Curtea respectiva.

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Există modele la nivelul Curților Constituționale europene, cea germană de exemplu – de acolo e ideea mutării sediului instituției, care e imediată, dar și altele le putem prelua și ar trebui să le preluăm de acolo: una dintre ele este reorganizarea Curții în 4 colegii – 2 senate – 1 plen. O să scriu și despre asta. Dar în alt articol :-)

  6. pimpi spune:

    Imi aduc aminte cum urlau in 2012 cand CCR-ul lui Basescu cu Motoc si Zegrean in prima linie au dat erata la 5 dimineata,atunci cei de la USL vroiau desfintarea CCR,acum observ un efect invers,de cand asa zisii “aparatori ai statului de drept” au pierdut majoritatea la CCR,dintr-o data aceasta nu mai este buna!

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Erata nu i-a aparținut dlui Zegreau sau dnei Moțoc, ci judecătorului raportor în acel caz, dl Minea. În ciuda legendei propagandistice persistente, ea nu a avut niciun fel de efect, nici n-ar fi avut cum.

      Nu știu la cine se referă pluralul, dar ca apărător al statului de drept, insist ca orice instituție, inclusiv CCR, să respecte legea așa cum e scrisă, și îi reproșez când n-o face. Altfel, instituția în sine e foarte necesară și n-ar trebui desființată, reformată cel mult.

      http://www.contributors.ro/reactie-rapida/cateva-erate-la-referendumul-din-2012-pentru-uzul-dlui-procuror-%C8%99ef-ni%C8%9Bu/

    • Cornelia Neagu spune:

      @ pimpi

      Articolul 425 din Noul Cod Procedură Civilă precizează care sunt cele 3 părţi obligatorii ale oricărei hotărârâri judecătoreşti:
      1. Partea introductivă
      2. Considerentele (unde este obligatoriu să fie scrise motivele de fapt şi de drept pe care se bazează soluţia instanţei. Lipsa acestor motive atrage nulitatea hotărârii)
      3. Dispozitivul (în care este înscrisă soluţia).

      NOTĂ: Hotărârile CCR se numesc decizii. În decizia din 2012 privind referendumul de demitere a Preşedintelui României, CCR a scris în dispozitiv că referendumul nu este valid, pentru că prezenţa la vot (46,34%) nu a îndeplinit condiţia legală (impusă de Legea Referendumului) de cel puţin jumătate din numărul alegătorilor din listele electorale plus unul.
      Şi înainte, şi după “erată”, dispozitivul a fost acelaşi: referendum invalidat.

      Întrebarea 1:
      Din care dintre cele 3 părţi ale hotărârii CCR a lipsit (din forma trimisă la Monitorul Oficial) textul care a fost subiectul eratei?
      Răspuns: Din partea a doua, “considerente”.

      Întrebarea 2:
      Prin publicarea “eratei” dispozitivul hotărârii (referendum invalidat) a fost modificat?
      Răspuns: NU. Erata a fost la “considerente”, nu la dispozitiv.

      Întrebarea 3:
      Ce efect ar fi avut absenţa din considerentele deciziei CCR a motivelor de drept (articolelor de lege) care au stat la baza hotărârii de invalidare a referendumului?
      Răspuns: Decizia CCR ar fi fost declarată NULĂ.

      IMPORTANT!
      După referendum, guvernul Ponta a tot amânat să trimită la CCR care a fost prezenţa (insuficientă) la vot. După ce, în sfârşit, au trimis-o, hotărârea de invalidare a referendumului de către CCR fiind evidentă, s-a încercat ca decizia inevitabilă să fie nulă (conform Codului de Procedură Civilă).

  7. Roland spune:

    “..ficțiunea legală care stă la baza autorității Curții Constituționale, că pronunțările ei sunt strict în interpretarea constituției a cărei supremație e chemată să o garanteze..”.Glumiti, nu? Nu cred ca nu glumiti, CCR poate orice !
    Dec. 672/2017 ref. la resping. excepț. de neconstituț. a disp.art. 503 alin. (2) pct. 2 din C.p.c.
    • Poate sa incalce principiul separatiei puterilor :”Curtea reține, în ceea ce privește critica de neconstituționalitate referitoare la lipsa unei definiții a noțiunii de “eroare materială” din cuprinsul art. 503 alin. (2) pct. 2 din Codul de procedură civilă, că această noțiune nu ar fi putut fi conturată de legiuitor, având în vedere situațiile ce pot fi caracterizate ca fiind erori materiale”.
    Si asta in contextul in care nenumarate tari au reusit sa le faca :
    - SUA a putut sa defineasca si sa explice in celebrul caz Hynix . La fel si :
    -England and Wales High Court (Administrative Court) Decisions. Case No: O/2123/2014 Neutral Citation Number: [2016] EWHC 239 (Admin) ;
    -Curtile si Tribunalele Commonwealth-ului: Colector Customs v Pozzolanic Enterprises Pty Ltd.
    Recent un Tribunal si o CAp au hotarat ca au suficiente elemente sa solutioneze contestatiile in anulare .
    • Poate sa traseze sarcini altor puteri :”Prin urmare, instanța de judecată este cea care, prin raportare la situația existentă în dosar la data pronunțării hotărârii ce se atacă, poate aprecia dacă soluția reprezintă sau nu rezultatul unei erori materiale”.
    • Timp in care, celalalte puteri dorm si se simt bine si cu bani (multi ) in buzunar , respingand pe banda rulanta (dar contradictoriu) cereri de orice fel. Asa am (re)ajuns la paradoxul ca considerentele deciziilor CCR nu sunt obligatorii, si uite asa am mai ajuns la concluziile (fanteziste) ca erori ca cumulul petitelor alternative, sau modificarile cererilor de chamere in judecata , in apel, de catre instanta , nu sunte erori materiale.
    PS, Chiar , cum naiba poate fi o greseala materiala si in ce consta materialitatea ei ?
    PPS in cazul in care mai sunteti interesat, “Deciziile Curții Constituționale nu sunt obligatorii pentru toată lumea … http://www.contributors.ro › … › Justitie/Ordine publica › Reactie rapida” / laurentiu ditmar Curtea de Apel Buc a respins cererea admitand ca considerentele decizilor CCR nu sunt …

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      ..ficțiunea legală care stă la baza autorității Curții Constituționale, că pronunțările ei sunt strict în interpretarea constituției a cărei supremație e chemată să o garanteze..”.Glumiti, nu? Nu cred ca nu glumiti, CCR poate orice !

      E motivul pentru care am folosit termenul „ficțiune legală”. Cred că în primul articol scris pe Contributors.ro făceam distincția asta între a PUTEA face ceva, și a fi ÎNDREPTĂȚIT să faci ceva, și cum în dezbaterea publică și (din păcate) în acțiunea instituțională distincția asta dispare. Recitesc articolul de acum opt ani, pe atunci confuzia era strict în interiorul parlamentului, și lăudam celelalte instituții, inclusiv Curtea Constituțională, că n-au luat-o razna după același tipic. Uite că au luat-o…

      http://www.contributors.ro/administratie/putere-si-indreptatire-scandalul-adoptarii-legii-pensiilor/



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Miron Damian


Miron Damian

Miron Damian scrie analize politice pe forumuri începând cu 2002, sub pseudonimul Doc. A colaborat cu ziarul Cotidianul si cu revistele Dilema Veche si Revista 22. Din 2006 are b... Citeste mai departe


E randul tau

Ar fi fost frumos sa fie actiuni coordonate, eventual in aliante. Ma intreb daca era posibil, nu sti...

de: Dan Musat

la "China, SUA și «războiul comercial» Game of Loans și Marele Salt tehnologic"

Petre Opris – volumul Licenţe străine pentru produse civile şi militare fabricate în România: (1946-1989)

Cauta articole

mai 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Apr    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)