Home » Opinie »Societate/Life » Citesti:

De 8 Martie

Mihaela Mihai martie 8, 2013 Opinie, Societate/Life
33 comentarii 1,232 Vizualizari

In octombrie 2012, un videoclip in care prim-ministrul australian, Julia Gillard, il acuza in fata Parlamentului pe liderul opozitiei, Tony Abbott, de “sexism si misoginism” a facut inconjurul lumii. Considerat un denunt important impotriva atitudinilor problematice cu care se confrunta femeile in politica, discursul a exprimat indignarea sefului guvernului fata de diferitele moduri în care Abbott isi aratase dispretul fata de ideea egalității dintre femei si barbati. La momentul acela el era deja faimos in Australia pentru faptul ca susținuse public ideea ca sub-reprezentarea femeilor in politica australiana nu era neaparat un lucru rau, deoarece barbatii sunt – in opinia sa – in mod natural mai bine “adaptati” sa-si exercite autoritatea si sa emita comenzi. Nimeni nu il trasese inca la raspundere pentru aceste afirmaiii. Discursul puternic al Juliei Gillard a amintit parlamentului si publicului de gafele teribile ale lui Abbott. Prim-ministrul a vorbit despre insultele adresate ei personal, dar si de modul in care Abbott se referise la femeile australiene: Abbott se adresase adesea cetatenelor numindu-le “gospodine”. Indignata, Gillard si-a incheiat intervenția cu o invitatie de a reflecta asupra obstacolelor pe care femeile politicieni le intampina in viața publică dar si asupra atitudinilor sexiste ce fac soarta femeilor australiene dificila.

Acest eveniment extrem de mediatizat constituie un punct de plecare adecvat pentru un exercitiu de reflectie de 8 Martie. Discursul Juliei Gillard a constituit o intervenție bine-venita și racoritoare: ea a vorbit in numele femeilor australiane, multe victime invizibile ale unei culturi sexiste. Accuzatiile ei au vizat, in primul rand, atitudinile nedemocratice ale unui oficial ales. În al doilea rand, ea a atras atentia asupra faptului ca sexismul in politica este o problema sistemica, nu un incident izolat: nimeni nu s-a ridicat vreodata în apararea femeilor vizate de Abbott. In al treilea rand, ea a invitat publicul larg sa se alature ei, si a amintit cetatenilor de datoria lor de a nu lasa sa treaca neobservate abuzuri motivate de sexism, indiferent statutul profesional at tintei.

Cred ca nu este necesar sa evidentiez sub-reprezentarea femeilor in institutiile publice in Romania sau sa dau exemple de modul abuziv, caricaturizant, si umilitor in care femeile din politica romaneasca sunt tratate de colegi si de presa. Reduse la aspectul fizic si vestimentar, atacate verbal in cele mai monstruoase moduri, sunt adesea descalificate din start ca parteneri egali de discutie. Nu are sens sa discut soarta femeilor de cariera din sectorul privat si de omniprezentul glass-ceiling. Devianta lor de la rolul pe care societatea romaneasca il impune femeilor le face foarte vulnerabile. Dar politicienele si femeile de cariera din sectorul privat nu sunt singurele victime. Ceea ce trebuie sa ne preocupe este sexismului generalizat si sistemic, sexism internalizat de femei in propriul lor dezavantaj. Este suficient sa deschideti un ziar, sa va uitati la televizor, sa examinati ratele violentei domestice, sau decalajele de salariu intrei femeile si barbatii ce ocupa posturi echivalente pentru a va face o idee. De 8 Martie este poate cazul ca sa reflectam un pic asupra tiparelor romantate dar extrem de contrangatoare in care fortam femeile romance. E cazul sa ne gandim de ce nimeni nu denunta atitudinile sexiste exprimate zilnic in viata noastra publica.  Si, in mod clar, este cazul sa discutam public cum ne imaginam viitorul ca societate democratica cu aspiratii europene, in care jumatate din cetateni sunt femei.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "33 comments" on this Article:

  1. T. St. spune:

    8 martie – o sarbatoare inventata de comunisti – ar trebui interzisa asa cum ar trebui interzise orice incercari de propaganda marxista ori neomarxista, inclusiv intreaga simbolistica asociata. Tot ce tine de ciuma asta care ataca creierele slabe ar trebui interzis prin lege exact asa cum e cazul cu ideologia si simbolistica national-socialista (nazismul). Macar in tarile care au fost ruinate de experimentul salbatic si inuman pus la cale de o hoarda de nebuni singerosi. Macar pentru ca marxismul a fost, daca numaram mortii, de sute de ori mai criminal decit nazismul cel atit de interzis. Macar pentru ca neomarxismul a adus deja intreg Occidentul – dupa 70-80 de ani in care a virusat aproape tot ce e universitate americana sau vest-europeana – pe buza prapastiei.

    Pentru cei care au citit articolul propagandistic de mai sus, mostra de neomarxism de extrema puritate, o invitatie la o lectura compensatorie, un excelent articol scris de Julia Shaw despre tovarasa marxista si mare feminista Bettye Naomi Goldstein, cunoscuta mai bine sub “numele de scena”: Betty Friedan.

    • Stefan spune:

      Man, mai relaxeaza-te! Nu totul de pe lumea aceasta a fost creat de comunisti si celelalte. Si valentine’s day a fost creat de amercani si alea, alea.
      Mai iesi naibii din cutia ta si mai gandeste tu insuti cu creierul tau, nu mai lasa TV-ul sa gandeasca pentru tine si lua de-a gata gandurile. TOATE tarile din Europa sarbatoresc ziua femeii de 8 martie! Asa cum sarbatoresc ziua drapelului, ziua eliberarii, ziua independentei, ziua recunoastintei etc.
      Ce te supara asa de tare? Parada de 8 martie sau ce? Parada de 24 ianuarie sau ce? Parada de 1 decembrie sau ce? 8 martie e o zi ca oarecare alta in care se sarbatoreste femeia. Faptul ca noi barbatii nu facem asa de mult zgomot pe 5 mai, este pentru ca noi ne imbatam ca porcii atunci si gata.

    • Mihaela Mihai spune:

      Originea Marxista a argumentului. Sincer, nu inteleg ce anume din articol a atras vehementul raspuns. In afara de titlu – care se refera intr-adevar la o sarbatoare de origine comunista dar care inca este foarte imbratisata in societatea romaneasca – nimic din ceea ce spun poate fi clar “atasat” unei perspective Marxiste. Ideea articolului este de a invita publicul de a reflecta onest asupra problemei sexismului intr-o zi in care majoritatea cetatenilor romani sarbatoresc “femeia” – mai bine zis o anumita idee de femeie. Intrebarea mea este: ati fi mai deschis argumentului articolului meu daca nu ar fi avut titlul pe care il are? Am putea discuta in mod respectuos egalitatea de gen daca nu ati fi asociat-o (atat de facil) unei anumite pozitii de stanga?

      Egalitatea femeilor nu este exclusiv o preocupare Marxista. Ganditori liberali in canon-ul European – ca John Stuart Mill de exemplu – au sustinut emanciparea femeii. In gandirea politica actuala nu putini sunt liberalii care inteleg egalitatea de gen ca fiind una din cele mai importante valori ale unei democratii constitutionale. Lista bibliografica pe care v-as putea-o recomanda nu ar fi scurta.

      Cel mai bun argument sunt insa datele empirice. Va invit sa examinam rapoartele facute de UNDP referitoare la egalitatea de gen. Va rog sa consultati documentele de pe pagina UNDP si atunci putem decide daca are sens sa discutam aceasta chestiune in Romania sau daca este doar o inventie Marxista:
      http://hdr.undp.org/en/statistics/gii/

      Referitor la articolul Juliei Shaw: articolul dovedeste ca Betty Friedan are dreptate: Shaw vorbeste de hobby-urile casnice ale femeilor ce lucreaza in secolul 21. Pentru gospodinele din suburbia Americana in anii in care Friedan scrie, a fi gospodina nu constituia un hobby, ci un destin. In alte cuvine, gospodinele nu isi exprimau o optiune.

    • Mihaela Mihai spune:

      Originea Marxista a argumentului. Sincer, nu inteleg ce anume din articol a atras vehementul raspuns. In afara de titlu – care se refera intr-adevar la o sarbatoare de origine comunista dar care inca este foarte imbratisata in societatea romaneasca – nimic din ceea ce spun poate fi clar “atasat” unei perspective Marxiste. Ideea articolului este de a invita publicul de a reflecta onest asupra problemei sexismului intr-o zi in care majoritatea cetatenilor romani sarbatoresc “femeia” – mai bine zis o anumita idee de femeie. Intrebarea mea este: ati fi mai deschis argumentului articolului meu daca nu ar fi avut titlul pe care il are? Am putea discuta in mod respectuos egalitatea de gen daca nu ati fi asociat-o (atat de facil) unei anumite pozitii de stanga?

      Egalitatea femeilor nu este exclusiv o preocupare Marxista. Ganditori liberali in canon-ul European – ca John Stuart Mill de exemplu – au sustinut emanciparea femeii. In gandirea politica actuala nu putini sunt liberalii care inteleg egalitatea de gen ca fiind una din cele mai importante valori ale unei democratii constitutionale. Lista bibliografica pe care v-as putea-o recomanda nu ar fi scurta.

      Cel mai bun argument sunt insa datele empirice. Va invit sa examinam rapoartele facute de UNDP referitoare la egalitatea de gen. Va rog sa consultati documentele de pe pagina UNDP si atunci putem decide daca are sens sa discutam aceasta chestiune in Romania sau daca este doar o inventie Marxista:
      http://hdr.undp.org/en/statistics/gii/

      Referitor la articolul Juliei Shaw: articolul dovedeste ca Betty Friedan are dreptate: autoarea vorbeste de hobby-urile casnice ale femeilor ce lucreaza in secolul 21. Pentru gospodinele din suburbia Americana in anii in care Friedan scrie, a fi gospodina nu constituia un hobby, ci un destin. In alte cuvine, gospodinele nu isi exprimau o optiune.

      • T. St. spune:

        Sincer, nu inteleg ce anume din articol a atras vehementul raspuns.
        Va cred. Se vede si din comentariu ca nu intelegeti.

        Lista bibliografica pe care v-as putea-o recomanda nu ar fi scurta.
        Nu cred ca vreti sa stiti ce cred eu despre recomandarile bibliografice nesolicitate pe care ati putea sa mi le faceti dvs. mie. Sau despre ONU/UNDP si rapoartele lor ca argumente intr-o discutie. Etc.

  2. Oana spune:

    Frumos! Uneori glumesc ca femeile sunt si sexul frumos, si cel puternic. Iti trebuie mult mai mult efort si ambitie sa-ti construiesti aceeasi cariera ca femeie decat ca barbat. Ce ma intristeaza cumplit e atunci cand femeile dau dovada de si mai multa intransigenta sau lipsa de intelegere decat barbatii, si in loc sa se ajute una pe cealalta isi pun piedici.

  3. Un articol “sexist” si ideologic care are la baza ideile marxistilor din Scoala de la Frankfurt, ale teoreticienilor care au transpus marxismul din termeni economic, marxismul clasic, in termeni culturali, neo marxismul, in scopul victimizarii si slabirii culturii. Asta e motivul pentru care feminismul cel atit de preocupat de de multe ori perceputele discriminari ale femeii in Occident (de catre occidentali), nu au aproape niciodata nimic de spus despre felul in care sint tratate femeile in alte culturi, cea islamica de pilda, unde o femeie are cam aceeasi valoare cu o capra. Chiar in prezent, in Europa Occidentala dar tot mai mult sin in Romania, femeile din familiile de imigranti musulmani sint tratate ca cetateni de rangul 2, nu sint lasate sa iasa din casa singure, violenta etc.

    Feminismul despre asta ar trebui sa vorbeasca, mai ales acum cind acest fenomen este mai degraba regula decit exceptie printre zecile de milioane de musulmani din Europa si Occident in general.

    Detalii:
    “feminismul radical, departamentele pentru studii feministe, departamentele pentru studii homosexuale, departamente pentru studii negre – toate aceaste sunt ramuri ale Teoriei Critice. Ceea ce a făcut Şcoala de la Frankfurt a fost să extragă în anii ’30 din Marx şi din Freud pentru a crea această teorie numită Teoria Critică. Termenul este ingenuu pentru că eşti tentat să întrebi “care este teoria?”. Teoria este aceea de a critica. Teoria spune că pentru a doborâ cultura occidentală şi ordinea capitalistă trebuie să nu oferi o alternativă. Au refuzat în mod explicit să facă aşa ceva. Au spus că nu este posibil deoarece nu ne putem imagina cum ar arăta o societate liberă (definiţia lor a societăţii libere). Atâta timp cât trăim sub reprimare – represiunea ordinii economice capitaliste care creează (în teoria lor) condiţia freudiană, condiţia pe care Freud o descrie în caracteristici ale represiunii – nu ne-o putem imagina. Teoria Critică se reduce la simpla critică. Ea cere cea mai distructivă critică posibilă, în orice formă posibilă, intenţionată pentru a distruge actuala ordine. Şi, desigur, când auzim feministele că întreaga societate are ceva cu femeile şi aşa mai departe, acest tip de critică este un derivat al Teoriei Critice. Totul vine din anii ’30, nu din anii ’60.
    Alţi membri cheie care au aderat în această perioadă sunt Theodor Adorno şi, mai importanţi, Erich Fromm şi Herbert Marcuse. Fromm şi Marcue au introdus un element central al corectitudinii politice, elementul sexual. În special Marcuse, care în scrierile sale cerea o societate a “perversităţii polimorfe” – aceasta este definiţia lui a viitorului lumii pe care vroia să îl creeze. În anii ’30, Marcuse a scris nişte lucruri, unele dintre ele foarte extremiste, despre nevoia elibărării sexuale, dar tema se regăseşte în întregul Institut. Aceeaşi situaţie se întâlneşte şi în cazul celor mai multe teme pe care le vedem legate de corectitudinea politică în anii ’30. Din punctul de vedere al lui Fromm, masculinitatea şi feminitatea nu sunt reflecţii ale diferenţelor sexuale “fundamentale”, aşa cum credeau romanticii, ci derivate din diferenţele din funcţiile vieţii care erau în parte “determinate social”.”

    Mihaela Mihai, cititi va rog tot articolul http://inliniedreapta.net/originile-corectitudinii-politice/

    • Mihaela Mihai spune:

      Cateva clarificari:

      1. Originea Marxista/Critical theory a argumentului meu: va rog vedeti raspunsul meu pt T.St.

      2. Corectitudinea politica: nu discut in articol de corectitudine politica ci de inegalitati reale. Va rog vedeti site-ul UNDP pe care l-am recomandat comentatorului T.St. Subiectul pe care il discut nu are nimic de a face cu corectitudinea politica, ci cu o problema pe care orice democratie constitutionala trebuie sa o ia in seama.

      Nu pot insa sa nu remarc faptul ca articolul pe care mi l-ati recomandat comite cateva greseli. Corectitudinea politica nu este bazata pe un punct de vedere relativist si nu incearca sa stabileasca egalitate unde aceasta nu are loc. Dimpotriva, corectitudinea politica – cand este bine inteleasa – are ca tinta eliminarea atitudinilor discriminatoare din sfera politica a societatilor democratice. Nu este vorba de eliminarea ideii de virtute sau de merit sau de excelenta umana, ci de eliminarea acelor atitudini (sexiste, rasiste, homofobe) care stigmatizeaza in mod arbitrar anumite categorii de persoane. Inteleasa correct, corectitudinea politica este o emblema a gandirii liberale, nu relativiste. Aceasta idee incearca sa elimine inegalitatile pe care orice liberal onest le va gasi problematice. In alte cuvinte, un liberal adevarat nu poate fi decat politically correct.

      2. Feminismul occidental si limitele sale. Nu sunt de accord cu evaluarea dvs. referitoare la “orbirea” feminismului Vestic fata de soarta femeilor din culturile non-vestice. Dimpotriva, exista un excess in atentia pe care feministele vestice de orientare liberala o au fata de femeile Musulmane, fapt pe care feministele Musulmane (si nu numai ele) nu au ezitat sa il semnaleze. Daca va intereseaza, va pot oferi o lista bibliografica extinsa.

      • 1.”Originea Marxista/Critical theory a argumentului meu… problemei sexismului intr-o zi in care majoritatea cetatenilor romani sarbatoresc “femeia” – mai bine zis o anumita idee de femeie. ”

        “problema sexismului” este o problema definita de teoria critica prin extinderea diviziunilor de clasa ale marxismului clasic, adica cele economice, spre sex/orientare sexuala, rasa, conditie fizica, orice ar putea crea grupuri minoritare care se definesc in primul rind prin opozitie la perceputa majoritate, mai exact, la cultura perceputa ca fiind cultura majoritatii : pentru ca e vorba de occident, ne vom referi la opozitia fata de institutiile de baza ale culturii occidentale (iudeo-crestine, ca sa fiu mai exact aici includ si Romania) traditionale – familia, religia, libertatea economica, libertatea de expresie, libertatea religioasa, stat de drept (in formele pe care le-a avut de-a lungul timpului, in principiu, domnia legii) etc. Si problema nu este de fapt ca aceasta cultura apartine majoritatii, ci ca nu este marxista – asta e motivul pt care in societatile marxiste, teoria critica e inexistenta pentru ca e caduca.

        Astfel, “problema sexismului” e una din multitudinea de probleme a caror rezolvare se face exclusiv prin atacarea fundamentelor culturii iudeo-crestine, identificate in toate aceste cazuri ca principala si unica sursa a raului.

        2. “Subiectul pe care il discut nu are nimic de a face cu corectitudinea politica, ci cu o problema pe care orice democratie constitutionala trebuie sa o ia in seama.”

        Exista o inegalitate intre numarul de femei si nr de barbati care lucreaza intr-o mina, intr-o maternitate, o inegalitate “profunda” intre numarul soldatilor barbati fata de nr soldatilor femei, intre numarul de barbati care nasc copii si numarul de femei care nasc copii, dar toate aceste inegalitati revoltatoare pentru un marxist, nu isi au originea in discriminare ci in biologie. Aceste diferente naturale si care ar trebui celebrate, nu afurisite, sint folosite ca pretext in atacul cultural.
        Faptul ca o femeie nu e barbat, si nu e la fel echipata pentru a face anumit activitati, este perceput ca un handicap numai de feminismul ideologizat (nu de cel al lui Stuart Mill), cel care se folosesste de aceste diferente in scopuri politice – progresismul.

        Corectitudinea politica la fel, impune bariere vorbirii si gindirii in scopuri exclusiv politice – discriminarea este un pretext. Un mic exemplu de ducere la absurd a corectitudinii politice – Jacqui Smith, ministrul de interne la acea vreme (daca imi aduc bine aminte), a numit atentatele teroriste din Londra din 2005, savirsite de musulmani, “atentate anti-islamice”. Asta de teama sa nu “discrimineze” sau sa incurajeze discriminarea musulmanilor. Despre aceasta orbire e vorba. Orice liberal adevarat nu poate fi decit indiferent sau ostil corectitudinii politice, din motive ce tin de ratiune si realism.

        3. Despre feminismul occidental si preocuparile sale, va rog sa imi dati citeva exemple relevante de actiune feminista “institutionalizata” pentru apararea drepturilor femeilor in societatile islamice din orient sau occident, adica exemple de organizatii feministe care au abordat proiblema frontal si eficient, nu cazuri individuale cum sint Ayaan Hirsi Ali, Wafa Sultan sau Brigitte Gabriel – aceste femei sint feministe in sensul Stuart Mill al termenului – articolul dvs e feminist in sensul marxist, cum am incercat sa arat mai sus.

  4. Barbat din Anglia spune:

    Nu cred ca aveti dreptate.

    Tocmai astazi ma gandeam cu bucurie cat de supra-reprezentate sunt femeile din Romania in Justitie, de pilda, in Romania, in special in posturile cheie/importante. De altfel, femeile din Romania sunt foarte bine reprezentate (pe merit) si in ONG-uri, mediul academic, sanatate,…

    O consecinta a comunismului in Romania, o tara dealtfel foarte traditionala (putin evoluata din punct de vedere socio-politic/cultural), a fost ca o femeie intr-un post de conducere sa nu fie deloc considerat anormal, desi rolul in familie al femeii este unul deloc de invidiat.

    Ministri de sex feminin in Romania nu sunt si nu se gasesc acolo de ochii lumii, ca in alte tari mai civilizate, si nu au avut nevoie nici de discriminare pozitiva pentru a ajunge acolo. Au ajuns pe merit, si nimeni nu s-a luat de sexul lor, nici nu a fost remarcat sexul lor prea mult.

    In alte tari mai avansate, ca Marea Britanie, de pilda, femeile trebuie sa lupte mult mai mult pentru a fi acceptate la varf decat in Romania.

    Cred ca femeile reprezinta marea sansa de schimbare pentru Romania. Strainii de mult remarca cat de important este rolul femeilor in Romania si cat de important este ca ele sa aiba curajul sa se implice mai mult in societate, afaceri, politica.

    Ca barbat cred ca lumea ar fi mai buna daca ar fi condusa de femei.

    Problema femeilor in Romania nu este legata in principal de sansele de afirmare sociala, economica, profesionala sau politica ci de rolul infam pe care il au in familie si de modul grosolan si ingrat in care sunt tratate intre patru pereti de partenerii de viata, de presiunile si sacrificile la care sunt expose – tot o consecinta a comunismului care cerea de la femei si sa fie mame eroine, si sa faca o norma intreaga la fabrica, si sa tina toata gospodaria si sa ingrijeasca copiii acasa. Parerea mea.

    – un barbat din Anglia.

    • Mihaela Mihai spune:

      Cifrele ne ofera o imagine diferita de impresia pe care o avem din experienta de zi cu zi: http://hdr.undp.org/en/statistics/gii/

      • Barbat din Anglia spune:

        Articolul dvs. declara ca femeile din Romania ar fi discriminate negativ intr-un fel care le-ar opri/limita sa ajunga in pozitii importante in societate, politica, afaceri, institutii, fiindca sunt femei.

        Cifrele la care faceti trimitere nu sustin punctul dvs. de vedere, fiindca nici macar nu masoara masura in care femeile ar fi discriminate negativ sau nu.

        Si atunci, inca odata, pe ce va bazati afirmatia ca femeile din Romania ar fi discriminate negativ fiindca sunt femei intr-un fel le-ar opri/limita sa ajunga in pozitii importante in societate, politica, afaceri, institutii?

        Pe experienta de zi cu zi? Fiindca experienta mea ,,de zi cu zi” ma face sa cred ca o femeie in Romania are aceleasi sanse ca un barbat sa ajunga judecator, ministru, medic, sa conduca un ong, sa isi inceapa si sa conduca o afacere,… si asta o vedem cu totii in jurul nostru.

        Romania nu este o tara in care sa se auda atitudini de genul: Nu mergem la doctorul acela, fiindca e femeie!, sau Cum sa o lasam pe aceea sa candideze la functia de judecator – e femeie!!, sau: ce o fi cautand aia la minister – e femeie!!

        In alte tari, unde femeile sunt discriminate negativ in mod real, genul acesta de atitudini este foarte comun. In Romania, chiar mai putin ca in Anglia, de pilda.

        Chiar nu stiu pe ce va bazati afirmatiile. …Care este contributia articolului dvs?

          • Barbat din Anglia spune:

            Si cu discriminarea cum ramane?

            Stiti dumneavoastra de un supermarket in Romania in care casiera castiga mai putin decat casierul numai fiindca este femeie? Stiti de vreun judecator de sex feminin care este platit mai putin decat unul masculin numai fiindca este femeie? Eu unul nu stiu.

            Argumentul dvs. ca daca inginerii de sex feminin, luati in totalitate, sunt platiti in medie mai putin decat inginerii de sex masculin, luati in totalitate, asta inseamna ca femeile sunt discriminate negativ fiindca sunt femei este… din punct de vedere logic… unul jenant, ma iertati!

            Ma iertati, dar iarasi ati prezentat niste statistici care pur si simplu nu sustin punctul dvs de vedere ca femeile ar fi discriminate negativ doar fiindca sunt femei.

            Ma surprinde lipsa de coerenta logica a argumentului dvs si gandirea dvs lenesa, tinand cont de titlurile dvs academice si de universitatea de prestigiu national la care lucrati…

            Inca odata, pe ce va bazati cand spuneti ca femeile ar fi discriminate negativ la salar, sa zicem, doar fiindca sunt femei??

            Va las si eu cu un link care v-ar putea interesa:-

            http://www.telegraph.co.uk/news/newstopics/howaboutthat/5330812/Beautiful-people-are-paid-more-than-counterparts-because-they-are-worth-it.html

            …poate va suparati ca insist si ca par ca va hartuiesc… dar motivul pentru care insist este tocmai fiindca argumente lenese si necoerente ca cele pe care le-ati prezentat dvs aici fac mai mult rau decat bine acelora dintre noi care credem ca in continuare femeile SUNT intr-adevar tratate intr-un fel discriminatoriu si negativ si pozitiv (un exemplu ar fi o varsta de pensionare mai scazuta pentru femei decat pentru barbati desi femeile traiesc in medie mai mult) in unele societati doar fiindca sunt femei…si care incercam sa luptam pentru o lume mai dreapta si mai buna pentru ambele sexe.

            Exista intr-adevar discriminare sexuala, si in Romania, si in Anglia, dar nu in principal in zonele pe care le-ati identificat, si in mod clar nu din cauza motivelor pe care le identificati intr-un mod incoerent… ma iertati.

  5. vlad spune:

    nu stiu unde vad alti comentatori feminism radical in acest text. E doar o pledoarie pentru egalitate si o analiza a atitudinilor sexiste din societatea romaneasca. Sunt primite foarte ostil pana si puncte de vedere feminist-moderate ..
    Pana la urma comentariile confirma textul..

    • “Pana la urma comentariile confirma textul..”

      vlad, comentariile de mai sus se refera la ideologia care a generat ideile textului Mihaelei, comentariul tau este pe linga subiect se refera la o inchipuita (de tine si probabil de autoare) ostilitate fata de femei pe care ar avea-o comentatorii, ceea ce este o presupozitie nu doar gresita, ci si foarte nepoliticoasa.

      acum poate (re)citesti si ne spui ce obiectii ai si ce anume este gresit in comentarii

      • vlad spune:

        Costin, eu nu am spus ca sunt comentarii ostile fata de femei, ci ca sunt ostile fata de un articol exprimand un punct de vedere feminist-moderat. Este o diferenta aici. Prin urmare va intorc complimentul: inchipuirea era de partea dvs. Cat despre nepolitete, iarasi va intorc complimentul: tot mai degraba la dvs este prezenta, fiindca ii atribuiti automat Mihaelei o filiatie intelectuala neo-marxista doar pentru ca scrie un text care analizeaza sexismul in societatea romaneasca. Ceea ce este exagerat Mihaela v-a raspuns ea insasi pe aceasta tema mai bine decat mine.

        Cat despre feminismul radical, si celelalte miscari radicale de incadrat in categoria neo-marxista, ii detest la fel ca dvs. Traiesc intr-o tara occidentala unde, mai nou, s-a propus o lege pentru paritate (a se citi, prezenta in numar egal) in lumea universitara. Ceea ce ar fi o mare greseala. Majoritatea colegelor mele, desi destul de feministe ca mai toate femeile educate de aici, sunt ferm impotriva pentru ca feminismul lor nu intra in contradictie cu exigenta de calitate academica.

        Prin urmare, poti sa fii feminist-moderat si impotriva discriminarilor de tot felul fara sa cazi in extrema. Trebuie luciditate si chiar vigilenta fata de extreme si fata de relele pe care le pot face. Insa moderatii din toate taberele sunt aliatii nostri, de aceea, a-i interzice cum propunea alt comentator sau a-i “deconstrui” spre a-i incadra la extreme nu-i nici corect, nici abil, nici bine.

  6. ardei spune:

    Pai hai sa vedem o sursa majora a diferentei de salariu dintre femei si barbati.

    Exista o tendinta (nu numai in Romania) ca, in facultatile cu profil umanist sa gasesti preponderent femei, iar in cele cu profil tehnic – real — preponderent barbati. E de asteptat atunci ca un patron ii va da salariul mai mare inginerului care proiecteaza intreg sistemul decit secretarei care se ocupa de publicitate si aranjat intilniri, chiar daca cei doi au acelasi nivel de studii. Cum ar putea avea cineva pretentia ca, facind o facultate usoara de gen studii politice, jurnalism, relatii publice s.a., sa primeasca acelasi salariu ca cineva care a trecut printr-o facultate oribila (informatica, politehnica etc.)

    • Mihaela Mihai spune:

      Nu vorbesc de diferenta de salariu dintre inginer si secretara ci diferenta dintre doi ingineri, amandoi calificati, dar de gen diferiti. Va invit sa vizitati site-ul UE referitor la paritatea salariala intre genuri. Vedeti si unde se afla Romania:

      http://europa.eu/rapid/press-release_IP-13-165_en.htm?locale=en

      • chansuk spune:

        lucrurile trebuie judecate de la caz la caz.
        violenta domestica intr.adevar nu prea este tratata in favoarea femeilor – nici legea nu e de partea lor si nici ele nu sunt constiente ca trebuie sa isi ceara dreptul la o viata linistita, fara ochi invinetiti si teroare.
        dar profesional si din punct de vedere al functiilor de conducere, nu sunt probleme. intotdeauna o femeie energica si inteligenta ajunge acolo unde isi propune.
        hai, sa fim sinceri, cate femei nu renunta ele insele la rezolvarea unor probleme complexe la locul de munca, tocmai pentru ca a conduce inseamna a te pune in slujba celorlalti, inseamna responsabilitate si curaj. consuma energie si timp.
        cele care investesc acest timp fac si inginerie si cercetare si au leafa buna. restul, stau mai la umbra si se vaicaresc ca sunt tinute in umbra. nu e romania tara in care femeile sa fie discriminate, hai sa fim seriosi. prefesez in domeniul tehnic si pana acum nimeni nu m.a dat deoparte pe motiv de gender.
        poate sunt eu de pe alta planeta? :-)

  7. vida clara spune:

    Ar trebui sa nu uitam niciodata ca ceea ce traim azi (in 2013) sunt “conventii
    sociale” si nu reguli naturale si nu ar trebui sa uitam niciodata, totusi, ce
    suntem.
    Principiile nu se aplica orbeste niciodata.
    Stim ca “consecvent este doar boul” dar nu putem sa aplicam asta asupra
    cuiva care are consecventa sa creada ca 2 + 2 = 4.
    Tot la fel si “egalitatea” nu trebuie sa duca la “nivelare”.
    Femeia si barbatul trebuie sa fie tratati ca indivizi egali in drepturi, cu sanse
    egale dar fiecare trebuie sa-si tina cont de particularitatile naturale cu care
    l-a inzestrat natura.
    Cu sanse egale pornesc toti alergatorii dintr-o proba atletica dar asta nu
    inseamna cu nimic ca este obligatoriu sa ajunga toti odata, pe primul loc.
    Trebuie sa diferentiem mai intai intre “femeie” si “sotie”.
    Daca in ceea ce priveste relatiile in Societate este deplin stabilit de catre
    Declaratia universala a Drepturilor Omului deplina egalitate intre oameni
    (om fiind si barbatul, om fiind si femeia), indiferent de sex, religie, etc nu
    trebuie uitat ca in “intregul reproductiv” ce-l formeaza (doar)un barbat si o
    femeie care se aleg unul pe altul prin liber consimtamant” fiecare dintre
    cei doi vine cu cate un bagaj natural de care a face abstractie este
    sinucidere curata. Sunt eu insumi parintele a doua fete si nu as sustine
    lucruri care ar veni impotriva propriilor mei copii dar eludand adevarul
    pagubeste (nu aduce avantaje (decat cel mult efemere).
    Eu o sustin pe Udrea (spre ex), mi-a placut Tatcher, imi place presedinta
    Germaniei, imi place Soraya Saens de Santamaria, si multe altele si sunt
    convins ca daca in Societate sunt “oameni” acasa la ele sunt femei ( fara
    sa cante adica, gaina, pentru ca este impotriva naturii din mii de motive,
    care nu-mi incap acum, aici.
    Poate ca ziua de 8 martie o fi avand sorginte comunista dar pe cate stiu
    este o sarbatoare internationalizata (ca si sf Valentin). Mai este una,
    dedicata pe sistem religios, mamei (nascatoarei) si nu-i rau daca
    indiferent din care din cele doua motive ne aducem aminte si cinstim
    fiecare propriile noastre mame, bunici, sotii, copii de doua ori pe an.
    Femeia isi este datoare (mai ales sie-si) sa invete sa aleaga.
    Societatea este obligata urmareasca respectarea drepturilor si
    obligatiilor fiecarui individ uman in parte (indiferent de sex) dar nu
    trebuie sa uitam ca familia are un statut aparte, are o intimitate peste
    limita careia nici o lege nu poate trece si ca alegerea trebuie facuta
    combinand “simturile” cu “rationamentul” si nu ales doar cu una din
    cele doua.

  8. laura spune:

    perfect de acord cu Vlad: pina la urma comentariile confirma textul!

  9. Dan spune:

    Mi-se pare normal ca femeile sa fie mai putin platite decat barbatii pentru ca, desi pe moment sunt la fel de productive, pe termen lung, exista posibilitatea sa nasca, sa isi ia concediu si sa blocheze postul. (plus ca angajatorul plateste in continuare impozit pt angajata respectiva, care ii este returnat la cucurigu, etc) Aceasta inconvenienta produsa de concediul de natalitate adusa angajatorului se reflecta intr-un salariu mai mic.
    “Reduse la aspectul fizic si vestimentar[...] sunt adesea descalificate din start ca parteneri egali de discutie”
    Pe principiul “seductia este o arma”, este mai greu sa fii ca barbat partener egal cu o vampa.
    Si barbatii pot fi redusi la aspectul fizic si au adesea complexe in acest caz (pitic, chelios, batran) In America se cheltuie mai multi bani pe tratament impotriva cheliei decat pe tratament anti sida. Exista si statistici care arata ca inaltimea “leader”-ilor este mult peste medie.

    Exista sexism in presa din RO, dar este un simptom. Este doar una din nedreptatile la care recurge presa de partid.

    • Mihaela Mihai spune:

      Faptul ca vedeti concediul de maternitate ca o “problema” creata de femei si pentru care merita sa sufere dezavantaje salariale este in sine problematic. Nu este o”problema” insurmontabila. Exista modalitati legale de a permite familiilor sa aiba copii si femeilor de a-si pastra postul fara a produce mari dezavantaje angajatorilor. Concediu de paternitate impartit in mod egal intre mama si tata este doar una din multiplele solutii adoptate in unele din statele UE. Dar pentru asta trebuie sa ne schimbam perspectiva si sa nu mai vedem sarcina si cresterea copilului drept problema exclusiva a femeii.

      • Dan spune:

        Nu ma consider sexist, nici nu am spus ca natalitatea ar fi o ” ‘problema’ creata de femei si pentru care merita sa sufere dezavantaje salariale”. Am incercat insa sa fiu sincer; am primit insa un verdict de mentalitate problematica.
        Puteti si dumneavoastra sa incercati o explicatie pentru “decalajele de salariu intrei femeile si barbatii ce ocupa posturi echivalente” Cumde nu dau faliment firmele care nu stiu sa evalueze munca angajatilor?
        Explicatia pentru care inteleg ca m-am compromis era ca angajatorul suporta din costul natalitatii.
        Apropo, exista si domenii in care, pentru aceeasi munca femeia castiga mult mai mult decat barbatul. Iar in multe slujbe nu exista diferente (la stat sau “la norma”)
        Statisticile arata ca femeile traiesc in medie mai mult decat barbatii. (in unele tari cu 4 ani, in altele chiar si cu 8). De asemenea, puscariile au >90% din detinuti barbati.
        Concediul de maternitate/paternitate impartit egal este “politically correct”, dar este si bun pentru copil? Are copilul nevoie de o prezenta constanta si de o legatura afectiva principala? Sau este doar o “treaba casnica” care trebuie “repartizata” dupa interesul “prestatorilor”?
        De asemenea, in cazul unui divort, tutela copilului este data femeii (daca ambii sunt apti). Sunt barbatii discriminati?

        Si de ce este varsta de pensionare pentru femei mai mica decat pentru barbati? Din diferentele de speranta de viata se vede ca femeile sunt mai sanatoase… Sau barbatii traiesc mai putin pentru ca sunt discriminati?

        P.S. Multumesc pentru raspuns si multumesc anticipat si pentru un eventual al doilea raspuns

        • Mihaela Mihai spune:

          Concediul de paternitate impartit intre femei si barbati in mod egal ar putea avea efecte benefice asupra intregii familii. In statele in care aceasta ideea a fost deja implementata nu s-a auzit nimic despre efecte negative suferite de copii. Femeile au mai multi copii pentru ca se pot baza pe parteneri pentru a imparti munca (nu numai bucuria) de a creste un copil si se introc mai repede la serviciu – astfel cariera nefiindu-le afectata. Barbatii construiesc legaturi afective importante (nu doar de week-end) cu proprii lor copii, in timp ce copiii au relatii echilibrate cu ambii parinti. Toata lumea castiga. Ideea de maternitate este foarte romantata la noi – si nu numai – insa uitam de efortul adesea unilateral pe care mamele il depun in cresterea copilului. Bineinteles, exista diferente de statut social, educatie, venit, mediu rural/urban care influenteaza implicarea tatalui, dar nu avem motive sa fim prea optimisti la ora actuala.

  10. T. St. spune:

    Urmind traseul care duce de la Scoala de la Frankfurt la una din multiplele infatisari ale marxismului cultural, feminismul, ajungem la citeva dintre zecile de tentacule ale caracatitei. Unul e “hartuirea sexuala”. Despre aceasta aberatie e vorba in articolul urmator pe care il traduc in romana pentru a nu exista discutii si cititori nemultumiti ca vorbim englezeste pe un site romanesc.

    Patania tipului din povestea de mai jos nu e nici pe departe o intimplare extraordinara in America de azi, sufocata de corectitudinea politica (sinonim pentru marxismul cultural). Cititi, va rog, si comentariile la articol. :-)

    Un caz curios de hartuire sexuala
    de Roland Toy
    © American Thinker 2010

    Ceea ce urmeaza este o intimplare adevarata. Doar numele au fost schimbate.

    Ca de obicei, primul lucru pe care l-am facut dupa ce am intrat in cubiculul meu a fost sa citesc e-mail-urile. Unul dintre ele, de la Resurse Umane (HR), era marcat URGENT, dar, sceptic in privinta definitiei acestui termen pentru cei de la HR, l-am citit ultimul. De data asta, insa, HR avea dreptate: fusesem acuzat de hartuire sexuala.

    Eram seful unui grup tehnologic care proiectase sistemul de control al unor roboti folositi in fabricarea chip-urilor pentru calculatoare. Cu doua luni in urma, grupul nostru primise un intern, un absolvent specializat in redactarea de documentatii tehnice. A fost “lansarea la apa” a programului GAPP (Graduate Academic Partnering Program), copilul de suflet si ratiunea de a fi ale departamentelor HR si Marketing. Comitetul de selectie (eu si alti trei ingineri) a recomandat un promitator candidat (barbat), dar directoarea HR o dorea pe Shelia in interesul promovarii “egalitatii intre sexe”. Inclinat sa ma gindesc mai degraba la indivizi decit la grupuri, m-am intrebat cum poate fi servita egalitatea intre sexe alegind orice altceva decit un hermafrodit.

    Prima optiune a comitetului de selectie a fost un student in inginerie mecanica foarte bun la matematica, programare si redactare de documentatii tehnice. Aveam nevoie de cel mai bun pe care universitatea putea sa ni-l ofere fiindca ceea ce avea de facut era un proiect de drum critic, prea mult pentru un stagiu in productie obisnuit. Dar HR si marketingul, pline de entuziasm pentru responsabilitatea sociala de piatra unghiulara a misiunii GAPP, a luat aceasta decizie. Cu competente stiintifice slabute, Shelia a fost a treia optiune a noastra. Comitetul de selectie a luptat trei zile cu HR, in timpul carora sugestia lor initiala a fost escaladata la incurajare, apoi la insistenta si in final la un ordin. La nivel de conducere, directoarea HR l-a biruit pe directorul tehnic. Asa ca am primit-o pe Shelia in grupul nostru pentru o luna de stagiu.

    Proiectul consta in redactarea unui “online help” pentru o incinta (cleanroom) cu roboti utilizati in fabricarea chip-urilor pentru calculatoare. O astfel de incapere e un mediu industrial mai controlat si mai steril decit o sala de operatii. Acest sistem robotizat in particular era de 11 metri lungime, cu multiple bai de apa deionizata si acid fosforic la 60 grade Celsius, in care un brat articulat de robot cobora “napolitane” (chip-uri pentru calculatoare pe cale de a fi fabricate) dupa stereotipii temporale complexe. Un operator, aratind ca un “NASA moon walker”, controla masinaria printr-o interfata touchscreen.

    Sistemul era planificat pentru livrare in aproximativ o luna, fiecare zi de intirziere insemnind penalitati de 5.000$, iar online help-ul facea parte din sistemul de control. Cu personal insuficient si asediat de 1001 urgente, am desemnat un über-competent inginer electronist, Sarah, ca mentor pentru Shelia.

    Pentru cineva fara o experienta relevanta, data livrarii help-ului trebuia sa fi fost intimidanta. Spre usurarea tuturor, Shelia s-a dovedit stralucita si sirguincioasa. Cu o saptamina inainte de deadline, proiectul sau era gata.

    Dar cind Sarah, agitata, mi-a spus ca vrea sa-mi vorbeasca in sala de sedinte, departe de cubiculul meu pseudo-public, despre procedurile de raspuns la alarme, o alarma sau doua s-au declansat in capul meu.

    In mod normal, anumite sisteme de protectie automate si redundante protejeaza operatorul si napolitanele procesate daca ceva merge rau. Totusi, doua lucruri trebuie sa se intimple instantaneu in cazul unei urgente. Primul, operatorul trebuie sa stie daca e cazul sa se indeparteze de robot. Al doilea, daca nu e cazul sa fuga, operatorul trebuie sa stie cum sa opreasca robotul si sa protejeze napolitanele. Pina la opt napolitane sint procesate in acelasi timp si o singura napolitana ar putea valora zeci de mii de dolari.

    Shelia a scris procedurile de alarma si, la o prima vedere – care e esentiala in momentul unui raspuns la o alarma – pareau mai complicate decit o secventa de ADN. Ea a explicat ca procedurile erau bazate pe ceva numit “branching”, o tehnica “if this, do that” repetitiva recomandata de indrumatorul sau academic. Care avea un PhD si isi cunostea materia. Sarah a incercat zadarnic timp de trei zile sa o convinga pe Shelia sa inlocuiasca oda incilcita inaltata profesorului ei cu comenzi simple care sa poata preveni moartea sau ranirea unui amarit sau sa salveze napolitane de 250.000$. Asa am devenit eu mentorul Sheliei.

    Dupa doua zile am esuat si eu. In timpul discutiilor pe care le anticipaseram amindoi ca urmind sa fie neplacute, Shelia a insistat ca abordarea ei era superioara si ca datoria noastra era sa ne adaptam celor mai inalte standarde in domeniul redactarii documentatiilor tehnice. Am explicat si explicat si explicat, dar era de neclintit. Nu parea sa fie constienta de lipsa ei de cunostinte sau sa inteleaga ca nu era in fisa postului ei sa dea ordine. Frustrat si satul, i-am multumit – fara ironie – Sheliei si i-am spus ca voi termina eu procedurile. Am lucrat toata noaptea ca sa le termin.

    A doua zi eram acuzatul intr-o plingere de hartuire sexuala. Refuzul meu de a recunoaste superioritatea ideilor Sheliei a umilit-o, i-a subminat statutul in programul de absolvire si, poate, i-a periclitat viitoarele oportunitati de angajare. Partea sexuala a plingerii? Ea era femeie, iar eu eram un barbat cu putere asupra ei.

    Plingerea parea de ris, dar nu a fost nici un zimbet in biroul vice-presedintului in acea dupa-amiaza. Directoarea HR, vice-presedinta de la marketing, Shelia si cu mine ne-am certat timp de doua ore. Shelia si-a exprimat recunostinta pentru prilejul oferit, apoi a explicat cum renuntarea de catre mine la abordarea ei superioara a fost o expresie a puterii bazata pe sex care s-a transformat in hartuire. Era sincer convinsa ca respingerea procedurilor sale de alarma m-a transformat intr-un soi de prădător masculin. Mi-a trecut prin cap in acele momente ca daca existau acolo ceva dezechilibre intre sexe, ar fi fost cazul ca ele sa observe ca eram in incapere un barbat si trei femei. Am emis ipoteza ca daca as fi fost implicat mai direct ca mentor, poate ca neintelegerea ar fi putut fi evitata (am rezistat impulsului de a folosi expresii ca “hands on” sau “on top of”). Cind discutia a fost suspendata, mi-am acordat mie insumi prima repriza la puncte. La urma urmei, ele erau blindate. Mai tirziu, m-am intrebat daca nu cumva concentrindu-ma pe falsul aspect sexual al acuzatiei am admis din neatentie ceea ce zicea ea, si anume ca un anume fel de hartuire sexuala ar fi avut loc.

    Framintarile in privinta strategiei de urmat s-au dovedit inutile, fiindca a doua zi povestea a murit. Mi s-a spus ca investigatia nu va mai fi continuata si ca nu mai trebuie sa vorbesc despre asta on sau off the record. Nimeni nu mi-a spus de ce. Eram doar un sef de nivel mediu, un oarecare intr-un cubicul, nu un sef cu un birou propriu. Poate ca universitatea s-a implicat si a informat compania noastra ca Shelia are o istorie a acestui gen de lucruri. Poate ele au fost de acord cu mine ca plingerea a fost absurda. Poate ele s-au gindit ca plingerea era valida, insa au vrut sa ingroape incidentul de dragul GAPP.

    Shelia nu a mai revenit niciodata. Mi-a trimis un e-mail citeva zile mai tirziu ca sa-mi ceara o scrisoare de recomandare. Redactarea ei a necesitat mai multa dibacie decit orice procedura de alarma cu care am avut vreodata de-a face.

    Citiva ani mai tirziu, trei concluzii pot fi trase din acest curios caz. Prima, e mai bine sa angajezi persoana cea mai calificata pentru un job indiferent de cote, justete, egalitate sau orice alte considerente politice. A doua, consciousness raising* in exces fata de “egalitatea intre sexe” si fata de orice statut de victima poate altera minti altfel in perfecta stare de functionare. Si a treia, desi robotii se comporta uneori neasteptat, cel putin capriciile lor pot fi in cele din urma intelese.

    _______________________________
    * consciousness raising, adesea abreviata c.r., e o forma de activism politic inventata de feministele din US (Women’s Liberation Movement) prin anii ’60.

  11. Gigel spune:

    Doamna Mihaela Mihai,

    despre Julia Gillard si despre Tony Abbott se pare ca stit doar ca au avut un schimb de replici in Parlamentul federal din Canberra, astfel de exercitii de oratorie sunt normale in cadrul camerei reprezentantilor din parlamentul federal si daca intrebati de efectul lor in societatea australiana o sa vedeti ca e clasa ca si “politics” adica nimic deosebit. A fost doar “politic show”….. nothing else…
    Prefer sa va dau un exemplu, tot in aceasta societate in care femeile sunt discriminate (conform celor spuse de Julia) exista ziua mamei (nu a femeii), adica femeile fara copii nu sunt omagiate in aceasta zi, la fel esti si ziua tatilor, nu a barbatilor… plecand de la aceasta simpla cutuma a societatii de aici intelegeti de ce unii barbati vad femeile fara copii ca fiind fiinte care nu sunt realizate pe deplin familial. Tony Abbott catolic practicant are copii (doua fete), Giulia fara copii, niciodata casatorita, vedeti diferenta, Tony are ziua tatalui, Julia nu are ziua mamei.. poate e frustrata…
    Tony nu este de acord cu recunoasterea legala a casatoriilor gay, Julia sprijina recunoasterea casatoriilor gay, desi ATO (Australian Tax office) recunoaste “relatiile conjugale intre persoane de acelasi sex” atunci cand este vorba de impozite si alte obligatii fiscale. Nu este nici prima tara si nici ultima unde casatoriile gay sunt inca nelegiferate… care este problema… discriminare?

  12. alte pareri spune:

    Poate gasiti informatii utile aici (cateva articole academice pe Wiley):
    http://doxosophia.wordpress.com/2013/03/08/8-martie/

  13. vida clara spune:

    Conventia sociala are o limita peste care daca se trece ne indeparteaza de ceea
    ce ne-a creat natura intr-o maniera neproductiva noua (ca specie) insine.
    Gaselnita cu “concediu maternal” acordat tatalui este doar pentru a pacali Viata
    si nu pentru a o trai.
    Avansul tehnologic ar trebui sa ni-l luam in slujba “umanizarii personale” si nu in
    slujba “artificializarii personale”.
    In opinia mea individul uman (indiferent de sex) trebuie sa cultive autonomia
    individuala. Asta inseamna “lipsa de dependenta artificial creata”.
    Acolo unde femeia este nevoita sa recurga la orice stratagema pentru a-si creste
    copii in afara de aceea ca efectiv sa sii creasca, eu zic ca nu este bine.
    Dar, nu e suficient ce zic (sau ce cred eu).
    Problema este prea complexa. Autonomia nu exista daca o primesti cadou, nu
    exista daca o oferi cuiva ci autonomi exista doar daca miezul ei isi are radacina
    exact in miezul sufletului tau. Altfel, acorzi autonomie cuiva iar acela nu o foloseste
    la altceva decat la a incerca sa ti se urce in cap, iar daca tie ti-o acorda altul, la fel
    procedezi.
    Asa ca … ori o dobandesti singur ori, nu o ai.

  14. gabriel fagarasanu spune:

    Am citit cu interes articolul si, cuprins de un entuziasm ideologic nemarginit, strig din tot sufletul: Traiasca marxismul cultural! Traiasca Corectitudinea Politica!(scuze pt. caco) Traiasca vesnic in amintirea noastra Scoala de la Frankfurt si invataturile ei!

    Ma opresc si intreb ragusit: cum naiba a ajuns saraca, haituita, discriminata, Julia Gilliard, prim ministru?! A fost cumva obligata sa faca o operatie de schimbare a sexului?



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Mihaela Mihai


Mihaela Mihai

Mihaela Mihai este lector in filosofie politica la Universitatea York, Marea Britanie. Interesele sale de cercetare se afla la confluenta dintre filosofie, stiinte politice si dr... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)