Home » Opinie »Politica & Doctrine » Citesti:

De ce ar fi mai ȋnţelept să votăm la europarlamentare? Un răspuns la actuala dezbatere şi un manifest #UniţiVotăm

Neculai-Cristian Surubaru mai 23, 2014 Opinie, Politica & Doctrine
10 comentarii 970 Vizualizari

Având ȋn vedere discuţiile recente şi apelul la boicotarea alegerilor parlamentare, articolul de faţă ȋncearcă să echilibreze cele două puncte de vedere şi argumentează că soluţia cea mai ȋnţeleaptă ar fi mobilizarea pentru a merge la vot, urmată de greva cetăţenească şi lansarea unui apel unit către politicieni şi partidele politice pentru a se realiza reformele necesare pentru liberalizarea pieţei politice româneşti, până ȋn 2019.

Scriu aceste rânduri fără nici o afiliere faţă de taberele care cu pasiune ȋşi susţin argumentele pro sau contra votului pentru alegerile europarlamentare. Nu sunt de acord cu lotul de jurnalişti care au catalogat #Unitisalvăm ca o mişcare ne-democratică, insensibilă la temele democraţiei româneşti ca domnia legii sau corupţia, precum nu sunt de acord cu metoda aleasă de cei din urmă – “boicotul” – pentru a-şi prezenta argumentele şi pentru a-şi face cunoscută cauza.

Nu pot să nu observ ȋnsă fragmentarea şi pe alocuri divergenţele din sânul societăţii civile româneşti. Lipsa de unitate, conflictele pe linie ideologică şi orgoliile personale afectează capacitatea societăţii civile de a formula un mesaj coerent, care să fie luat ȋn seamă de către eşicherul politic. Acest lucru a fost ȋnţeles şi pe durata dezbaterii TVR, când s-a ajuns la concluzia că Remus Cernea, (un politician pe care eu nu l-am sprijinit), ar fi putut fi ajutat de către societatea civilă ȋn demersul său aproape solitar de a propune la nivelul Parlamentului României liberalizarea pieţei politice româneşti.

Problemele sunt clare şi cunoscute de toate părţile. Lipsa de competiţie politică, cumetriile şi feudalismul politic afectează şansele de dezvoltare ale României. Se poate spune că democraţia reprezentativă şi-a atins limitele şi a fost uneori modificată genetic ȋn laboratoarele de partid din Europa de Est, dar nu numai. Există ȋnsă la ora actuală sute, poate chiar mii de cercetători şi academici care ȋncearcă să teoretizeze modalităţi noi de participare şi de implicare ȋn viaţa publică. Uniţi Salvăm este o mişcare la „firul ierbii” admirabilă, care cred eu că poate să-şi atingă obiectivele prin descurajarea apatiei ȋn rândul tinerilor, una din cauzele recunoscute ale lipsei de competiţie politică, şi nu prin cultivarea ei.

O serie de argumente sunt necesare pentru a echilibra ȋntreaga dezbatere. Aceste argumente sunt din partea mea pro-vot. Cred că doar prin expresia pozitivă a votului se pot impune pe agenda publică solicitările comunităţii anti-vot, boicot.

Ȋn primul rând, votul pentru alegerile europarlamentare are o miză foarte ridicată. Cine va ajunge la Bruxelles şi va reprezenta cetăţenii români trebuie să-şi dovedească competenţa de a contribui atât la interesul şi legislaţia comunitară, cât şi la interesul naţional. Europuls a dezvoltat o serie de criterii prin care să fie selectaţi candidaţii pentru alegerile europarlamentare. Printre altele, competenţa, integritatea şi prezenţa publică moderată au fost semnalate ca necesare pentru constituirea profilului candidaţilor. Vreau prin urmare să accentuez un argument adus deja ȋn discuţie, şi anume faptul că listele actuale nu sunt chiar nule. Pe listele oferite se regăsesc cel puţin 1-2 candidaţi, la fiecare partid care rezonează cu aceste criterii. Ȋn comparaţie, pe o bună parte din listele partidelor din Bulgaria se află o serie de oligarhi, foşti securişti şi ultranaţionalişti, ca partidul Ataka. E o chestiune deja de geopolitică, având ȋn vedere influenţa extrem de puternică a Kremlinului ȋn viaţa politică din Bulgaria. Cu toate acestea, se aşteaptă ca prezenţa la urne ȋn Bulgaria să fie de aproximativ 40%-50%. Pentru mulţi va fi ȋnsă şi un exerciţiu de vot ȋmpotriva guvernului actual, animat de protestele recente din Sofia.

Ȋn al doilea rând, aleşii vor fi aceia care vor reprezenta România pentru următorii 5 ani, şi care, fie că ne place sau nu, vor contribui nu doar la legislaţie europeană ci şi la proiecte cu un impact direct asupra României precum aderarea la zona Euro, intrarea ȋn zona Schengen, integrarea Republicii Moldova şi pregătirea preşedinţiei Consiliului UE din 2019. Astfel, votul pentru europarlamentare este o investiţie pe care orice cetăţean o poate face nu numai ȋn viitorul apropiat al României, ci şi ȋn viitorul Uniunii.

Ȋn al teilea rând, faptul că unele persoane nu vor vota, va afecta distribuţia politică a mandatelor la nivel european. Ne place sau nu, sistemul european este un sistem politic deja definit, ȋn care regulile jocului sunt bine trasate. Schimbările pot veni mult mai repede din interior şi prin reprezentare politică. Cum se va putea ocupa ȋnsă Uniunea de chestiuni extrem de importante, semnalate ȋn mod legitim ȋn timpul dezbaterii TVR, precum protecţia socială, reducerea inegalităţilor şi clivajelor ȋntre statele europene, dar şi reforma instituţională şi democratică a instituţiilor de la Bruxelles, dacă o treime din cei aleşi ȋn Parlamentul European vor fi ultra-naţionalişti, xenofobi, şi ȋn general oameni care s-au dovedit a fi doar niştepopulişti ineficienţi.

Totodată, o nuanţă la fel de importantă, rar menţionată ȋn goana după audienţă, este aceea că nu toţi politicienii şi funcţionarii publici sunt incompetenţi. Există oameni foarte abili care lucrează ȋn sistem, ȋn teritoriu, la Bucureşti sau la Bruxelles, şi care ȋncearcă ȋn limitele lor să contribuie la ȋmbunătăţirea stării de fapt.  Diferitele experienţe istorice ale multor state arată ȋnsă că de cel mai multe ori luptele se duc pe arena politică. Sistemul trebuie la fel de mult combătut din interior. Acest lucru se poate face şi este necesar imboldul din exterior.

Acestea fiind spuse, cred că mult mai ȋnţelept ar fi ca liderii ambelor tabere din dezbatere să se unească şi să ȋndemne tinerii la vot. Acesta poate fi primul liant care va duce la constituirea unei alianţe din partea societăţii civile şi care va avea legitimitatea şi baza necesară pentru a solicita liberalizarea pieţei politice. Se poate stabili un orizont temporal foarte clar – 2019 – ca dată limită pentru luarea unor măsuri concrete din partea autorităţilor. Pentru asta ȋnsă este nevoie de coagularea tuturor forţelor şi de obţinerea sprijinului politic.

Nu ȋn ultimul rând, greva cetăţenească poate să vină pe fundalul expresiei pozitive a votului pentru europarlamentarele din 25 nai. O mişcare care are un mesaj şi o atitudine negativă nu va reuşi din păcate să-şi atingă obiectivele, indiferent de măreţia şi de importanţa lor.  Greva cetăţenească poate fi primul eveniment post-alegeri care poate ȋn mod susţinut şi organizat să introducă pe agenda publică reformarea clasei politice româneşti. Deşi poate pentru unii lideri (informali) ai grevei acest lucru poate părea contradictoriu, cred că primul pas şi cel mai bun din punct de vedere strategic, ar fi mobilizarea generaţiei anilor 70’ – 80’ pentru a merge la urne duminică. Aceste generaţii vor reprezenta schimbarea ȋn următorii ani şi mobilizarea lor ar legitimiza ȋn mod pozitiv solicitările făcute pentru liberalizarea pieţei politice şi pentru “alegeri corecte, libere şi pluraliste” pe viitor. Votul şi greva sunt complementare. Haideţi la vot duminică!

#UniţiVotăm => #UniţiSalvăm

Articol aparut pe site-ul Europuls

Europuls este o organizaţie ce are scopul de a promova procesul de integrare europeană în România dar şi de a contribui la dezvoltarea unui spaţiu public european. Europuls urmăreşte să încurajeze dezbaterile publice pe teme europene prin articole și studii, precum și prin organizarea de dezbateri și conferinţe, fiind inițiatorul şi principalul organizator al Eurosfat (www.eurosfat.eu), cel mai important forum anual din România dedicat dezbaterilor pe teme europene. Mai multe detalii pe www.europuls.ro.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "10 comments" on this Article:

  1. camione spune:

    un manifest fara polemica, fara retarzi, plictisitor, aproape ca UE :)
    excelent

  2. richard spune:

    atata timp cat se mentine mizeria asta de vot univrsal, eu nu voi mai participa la nici un scrutin. oamenii fara minim liceul, asistatii social si femeile nu au ce sa caute la vot.

  3. Mihai_ spune:

    Dar oamenii fara minim liceu si femeile care platesc taxe mai mari decat platesti tu au dreptul sa mearga la vot?

  4. richard spune:

    ca de obicei, atunci cand ai o propunere serioasa, alar indivizi care sa te ia in bascalie. normal ca vor exista si victime colaterale, dar per ansamblu situatia se va imbunatati dramatic. nu vor mai exista persoane scoase la vot de catre aparatul de partid. din pacate, nu are nimeni curaj sa aplice asa ceva.

  5. cinic spune:

    un licentiat in [ceva] care nu merge la vot, “scarbit” fiind , provoaca zambetul lui alde Mazare!
    PSD nu va mai trebuie sa scoata la vot un boschetar care sa anihileze votul dlui licentiat.
    Avantaj PSD: nu mai cheltuie galeata/orez/zahar pt. acel boschetar.

  6. richard spune:

    daca te uiti pe statistici o sa vezi ca numai 14% din romani au studii superioare pana la 50% au liceul. daca ar vota numai astia, ar fi cu totul altceva, numarul personajelor gretoase din politica ar scadea dramatic. calitatea discursului politic ar creste fiindca politicienii s-ar adresa altui gen de electorat, nu ca acum. l.am auzit odata pe sorin minea spunand ca tv ca votul universal genereaza clasa asta politica dar moderatorul a schimbat repede subiectul.

    • Mihai_ spune:

      Atunci de ce valoarea votului fiecarui sa nu fie proportionala cu contributia la bugetul statului?

      • richard spune:

        fiindca este foarte greu sa determini contributia la bugetul, nu uita de taxele indirecte, accize, tva, etc. e un criteriu inaplicabil. chestia ci minim liceul se poate aplica usor.

        • Mihai_ spune:

          Este mai usor de aplicat dar imoral.

          Un exemplu pe care il cunosc: nu a mai terminat cred nici liceul, a muncit o perioada in Italia si cu banii castigati a cumparat pamant si produce lapte si carne pe care o vinde in Falticeni si Suceava.

          Aduce acest om mai multa plus valoare societatii decat un somer cu liceu?



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Neculai-Cristian Surubaru


Neculai-Cristian Surubaru

Cristian Şurubaru este în prezent cercetător doctorand în Marea Britanie. Cercetarea pe care o conduce examinează capacitatea de absorbție a fondurilor structurale în Român... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)