Home » Analize »Opinie »Politica & Doctrine » Citesti:

De ce ar pune Iohannis obrazul pentru nişte Tsipraşi de Chişinău?

George Scarlat iulie 9, 2015 Analize, Opinie, Politica & Doctrine
11 comentarii 3,912 Vizualizari

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a devenit ţinta un tir de atacuri directe şi indirecte pe tema presupuselor sale erori, sau cel puţin a inactivităţii sale în ce priveşte relaţia cu Republica Moldova, un subiect întotdeauna sensibil în România. Tema Republicii Moldova a reintrat în actualitate pe de o parte datorită recentului anunţ al UE, care a anunţat îngheţarea finanţărilor pentru statul de peste Prut, iar pe de altă parte ca urmare a întâlnirii de marţi, 7 iulie, dintre preşedinţii Iohannis şi Timofti de la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, cu ocazia conferirii titlului de doctor Honoris Causa preşedintelui Republicii Moldova.

Ce spun criticii preşedintelui României

Linia principală de mesaj a criticilor la adresa lui Klaus Iohannis este aceea că în Republica Moldova situaţia este foarte gravă, chiar disperată, din cauza sistării finanţărilor de către UE şi ceilalţi parteneri de dezvoltare, FMI şi Banca Mondială. De dificultăţile Republicii Moldova ar putea profita Rusia, iar soluţia ar fi după unii, ca România să acorde ea însăşi un sprijin financiar de urgenţă Republicii Moldova, iar după alţii ca preşedintele Iohannis să facă demersuri la Bruxelles pentru a determina UE să deblocheze fondurile pentru Republica Moldova. În schimb, preşedintele nu ar face nimic din toate acestea.

Fostul preşedinte Traian Băsescu, în cursul unui discurs ţinut la filiala PMP din judeţul Argeş, a spus că situaţia din Republica Moldova este grea, chiar disperată, dar că România ar putea ajuta statul vecin „şi fără să ia de la gura românilor”. Traian Băsescu a postat apoi pe facebook un mesaj în care enumera „cele trei mari probleme cu care se confruntă România”, a doua dintre acestea în opinia lui Băsescu fiind „criza economică şi politică din Republica Moldova”. Eugen Tomac, liderul PMP, în cadrul unei intervenţii telefonice la o televiziune a reamintit despre situaţia grea a Republicii Moldova şi a spus că România, având un Produs Intern Brut de 150 miliarde euro ar putea ajuta Republica Moldova, care are nevoie de un miliard.

La rândul său, deputatul PSD Cristian Rizea a declarat că: ”Președintele Klaus Iohannis este dator să intervină imediat la Bruxelles pentru ca fondurile sa fie deblocate pentru Republica Moldova. Urgent. Aruncarea Moldovei în haos nu va face decât să servească interesele Moscovei și va detona o bombă socială în Republica Moldova. Domnule președinte, vorbele sunt frumoase, dar faptele contează! Deja am pierdut prea multe partide în Basarabia din neștiință sau pur și simplu din prostie.”

Nu este clar însă dacă deputatul Rizea reprezintă poziţia partidului său. O persoană mult mai competentă în această chestiune este europarlamentarul PSD Andi Cristea, preşedintele Delegaţiei Parlamentului European pentru Republica Moldova. Andi Cristea face demersuri pe lângă autorităţile de la Chişinău în consens cu ceilalţi reprezentanţi UE, cerând formarea cât mai grabnică a unui guvern de coaliţie pro-european, încheierea acordului cu FMI, implementarea acordurilor de asociere şi liber schimb cu UE, continuarea reformelor, în special a reformei Justiţiei, acţiuni fără de care Republica Moldova va fi exclusă de la finanţări externe.

Liviu Dragnea, coordonatorul politic al PSD, a ieşit şi el cu o declaraţie despre Republica Moldova pe 9 iulie. Dragnea a cerut să se acorde „sorei noastre” Republica Moldova cel puţin tot atâta atenţie câtă se acordă Greciei. El a constatat că, în ciuda sumelor importante pe care le-a acordat România cu entuziasm, traseul european al Republicii Moldova este „puţin frânt”. Deocamdată ar fi prematur să speculăm că Dragnea a făcut reproşuri indirecte premierului Ponta, care pe durata şederii sale în Turcia a postat mesaje pe facebook despre Grecia, ignorând situaţia din Republica Moldova, sau că Dragnea şi-a arătat dezamăgirea faţă de rezultatele sub aşteptări ale sprijinului masiv acordat Republicii Moldova din 2012 în prezent, la iniţiativa lui Victor Ponta. Soluţia după Liviu Dragnea ar fi găsirea unei foii de parcurs pentru Republica Moldova „împreună cu partenerii externi”. De asemenea, el a făcut apel la toate forţele politice şi instituţiile româneşti cu atribuţii în domeniu „să se aşeze la masă pentru a găsi o soluţie”. Deci nici pe de parte nu rezultă că Dragnea ar critica politica externă a preşedintelui României, sau că ar viza transformarea temei Republica Moldova într-o controversă de politică internă.

Ziaristul Andrei Bădin susţinea într-un articol nici mai mult nici mai puţin decât că „După alegerea lui Klaus Iohannis în calitate de preşedinte al României, Bucureştiul a cedat Basarabia. Jocurile de la Chişinău nu au mai fost controlate de la Bucureşti, ci lăsate aparent la voia sorţii. Adică sa facă pasul spre dezastru”. Acuzându-l pe preşedinte că şi-ar fi subordonat politica Germaniei, Bădin mai spune că „O explicatie ar fi retragerea Germaniei de pe frontul basarabean. Merkel NU mai doreşte Moldova în perimetrul UE din cauze care probabil ţin de prietenia mai veche cu Moscova.  Aşa cum se explică şi non combatul german pe Ucraina.” Bădin a continuat în acelaşi stil afirmând că „europenii au băgat Republica Moldova în faliment pentru a face jocurile Moscovei”. În opinia acestui ziarist, preşedintele Iohannis ar fi trebuit să ceară de la Suceava deblocarea imediată de către UE a fondurilor pentru Republica Moldova.

De ce UE şi FMI au pus piciorul în prag la Chişinău

Republica Moldova este un stat cu o economie subdezvoltată care nu-şi poate acoperi deficitele bugetare decât cu finanţările partenerilor de dezvoltare: UE, FMI, Banca Mondială, BERD, BEI, România, SUA, Suedia, Polonia ş.a.m.d. Guvernanţii de la Chişinău au făcut însă totul pentru a agrava această situaţie. În anul 2013, ca urmare a unei privatizări frauduloase, au dat Banca de Economii (BEM) unui interpus de numai 27 ani, Ilan Shor, cu cetăţenia R. Moldova, Federaţiei Ruse şi Israelului. BEM este banca de economii a populaţiei încă din perioada sovietică şi funcţionează şi ca trezorerie a statului. Aici au conturile deschise administraţia publică centrală şi locală şi companiile de stat.

În noiembrie 2014, cu câteva zile înainte de alegerile parlamentare, guvernul a constatat că BEM se află în dificultate, motivul fiind „activele toxice”, adică credite acordate unor firme înregistrate pe numele unor alcoolici, drogaţi, oameni ai străzii. În consecinţă, guvernul a emis o Hotărâre de Guvern secretă prin care se stabilea ca Banca Naţională a Moldovei (BEM) să acorde BEM un credit de 9,5 miliarde lei MDL (peste 500 milioane dolari) ca ajutor pentru situaţii de urgenţă, creditul fiind garantat de guvern prin Ministerul Finanţelor. La câteva zile după ce acest ajutor a intrat în conturile BEM, a fost pur şi simplu furat, trimis în străinătate în conturile unor firme off shore. În total suma furată de la BEM cu complicitatea celor mai înalte persoane din stat se ridică la circa un miliard de dolari, deşi paguba ar putea fi mult mai mare. Suma este imensă, dacă o comparăm cu PIB-ul acestui stat, de 111 miliarde lei MDL. Contrar celor susţinute de Andre Bădin, nu „europenii”, ci proprii guvernanţi „au băgat Republica Moldova în faliment”.

Republica Moldova a semnat cu UE Acordul de Asociere (AA) şi Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (DCFTA) în 2014 şi urma să implementeze prevederile acestora şi să accelereze ritmul reformelor, UE fiind interesată în primul rând de reformarea coruptei justiţii din Republica Moldova. Pe 4 martie 2014 partenerii de dezvoltare au remis Guvernului Republicii Moldova un Memorandum cu măsuri şi termene de îndeplinire ale acestora în vederea implementării prevederilor din AA şi DCFTA. Coaliţia de la guvernare nu a luat în serios Memorandumul respectiv şi măsurile solicitate nu s-au întreprins. Prima care şi-a pierdut răbdarea a fost Suedia, care a anunţat pe 1 iunie 2015 că blochează fondurile pe care le alocase pentru reforma Ministerului Afacerilor Interne de la Chişinău. A urmat a doua zi ambasadorul SUA, James Pettit, care s-a dus la o televiziune critică la adresa puterii şi a declarat că „furtul miliardului a fost ceva şocant” şi a cerut ca „investigaţiile să meargă până la capăt”, cu alte cuvine până la peştii cei mari. O lovitură grea a venit pe 16 iunie 2015, când Alex Kremmer, directorul Băncii Mondiale pentru Republica Moldova a anunţat că a blocat 45 milioane dolari care fuseseră alocaţi pentru reforma Justiţiei, suma fiind prevăzută în Bugetul de Stat. Furia lui Kremmer s-a datorat refuzului Guvernului de la Chişinău de a adopta modificări la Legea Consiliului Naţional de Integritate (CNI), organism omolog ANI din România.

Încăpăţânarea liderilor politici din Republica Moldova de a nu reforma Justiţia îşi are explicaţia în oroarea acestora faţă de efectele luptei anticorupţie din România, mediatizată pe larg de televiziunile de peste Prut, iar scandările zecilor de mii de protestari din piaţa centrală din Chişinău, de genul „DNA să treacă Prutul” nu sunt deloc încurajatoare pentru ei.

În aceeaşi zi, Pirkka Tapiola, reprezentantul UE, a anunţat că a blocat suma de 60 milioane de dolari destinaţi reformei Justiţiei. În fine, acelaşi Tapiola a anunţat pe 7 iulie 2015 că UE a îngheţat tot sprijinul bugetar pentru Republica Moldova până la instalarea unui guvern care să negocieze un acord cu FMI şi să rezolve criza din sistemul bancar. Trebuie adăugat că UE a trimis o scrisoare tuturor partenerilor de dezvoltare prin care le-a cerut să fie solidari şi să oprească finanţările pentru Republica Moldova.

În această situaţie, liderii coaliţiei nu au găsit altceva mai bun de făcut decât să trântească uşa în nas FMI, deşi Republica Moldova ar putea intra în încetare de plăţi interne până în luna octombrie, în lipsa unui acord cu Fondul. Au forţat demisia premierului chiar înainte de vizita programată a delegaţiei FMI, deşi ştiau foarte bine că FMI nu discută cu premieri interimari. Demisia lui Gaburici a fost cu atât mai deranjantă, cu cât acesta se aliniase la poziţia UE şi FMI, susţinând lichidarea BEM.

Sfidând FMI, liderii coaliţiei au ieşit în public şi au declarat că vor „naţionaliza” BEM, deşi aveau cunoştinţă că FMI va cere lichidarea băncii. În consecinţă, FMI şi-a anulat vizita la Chişinău, iar Republica Moldova a intrat în cea mai gravă criză din scurta sa istorie de 23 de ani. În lipsa finanţărilor externe, majoritatea fiind prevăzute în bugetul pe 2015, Guvernul de la Chişinău riscă să nu mai poată plăti salariile şi prestaţiile sociale cândva prin octombrie sau noiembrie.

Cum poate fi ajutată Republica Moldova

Solicitările ca România să facă demersuri la Bruxelles pentru a determina UE să reia finanţările pentru Republica Moldova, sau chiar să acorde unilateral suport bugetar acestui stat, indiferent de poziţia UE, sunt nerealiste. UE are o înţelegere cu FMI conform căreia nu va acorda suport bugetar unui stat care nu acord cu Fondul, pe considerentul că UE nu are la dispoziţie instrumentele pe care le are FMI pentru măsurarea performanţelor unui stat. Aşadar, în etapa actuală nu mai decide UE, ci FMI, organism care are criteriile sale specifice privind înceierea unui acord de împrumut, fără legătură cu eventuale intervenţii diplomatice din partea României sau a altui stat membru. Tocmai acest lucru l-a spus şi Pirkka Tapiola, reprezentantul UE la Chişinău, care a anunţat că UE ar putea relua finanţările „după formarea cât mai grabnică a unei coaliţii de guvernare, iar noul guvern să contacteze FMI pentru a încheia un nou acord de finanţare”.

Eventuale insistenţe ale României pentru reluarea necondiţionată a finanţării pentru Republica Moldova ar fi fără obiect şi nu ar avea alt efect decât izolarea ţării noastre în cadrul UE. Iar acordarea unilaterală de către România a unui suport bugetar pentru Republica Moldova în lipsa unui acord cu FMI ar putea fi considerată o adevărată erezie în cancelariile occidentale. România ar dori totuşi să transfere Republicii Moldova circa 100 milioane euro ca suport bugetar, bani cu care Chişinăul ar putea ieşi din iarnă, şi în prezent se pare că partea română sondează terenul la Bruxelles să vadă dacă nu cumva poate deduce această sumă din contribuţia sa anuală la bugetul comunitar. Sperăm totuşi că aceste demersuri româneşti se fac în ipoteza că, între timp, Republica Moldova va încheia un acord cu FMI.

Republica Moldova ar putea fi ajutată dacă se spune clar forţelor politice să formeze o coaliţie partidelor europene care să excludă Partidul Comuniştilor. Guvernul astfel rezultat ar trebui să iniţieze urgent negocierile cu FMI şi să accepte măsurile cerute de acesta, inclusiv lichidarea băncilor cu probleme. Concomitent, noul guvern ar trebui să adopte măsurile de reformă a justiţiei şi de combatere a corupţiei pentru a avea din nou acces la finanţările UE şi ale Băncii Mondiale. Altă cale nu este, iar prelungirea agoniei poate agrava situaţia până la dimensiunile unui dezastru fără precedent, cu urmări greu de estimat.

Mitul „vânzării Basarabiei” ruşilor de către Germania nu are niciun temei. Angela Merkel a fost la Chişinău anume pentru a marca sprijinul său faţă de parcursul european al Republicii Moldova şi a anunţat de acolo dreptul statelor de a-şi stabili singure drumul (citeşte fără ingerinţa Rusiei). De asemenea este exclus ca Republica Moldova să fi putut semna AA şi DCFTA ori să obţină regimul liberalizat de vize cu UE fără aprobarea şi sprijinul Germaniei. Relaţiile dintre Berlin şi Chişinău s-au răcit însă pentru că liderii coaliţiei la putere în Republica Moldova au sfidat-o pe Angela Merkel. Aceasta trimisese la Chişinău după alegerile din noimebrie 2014 pe consilierul său de securitate şi politică externă Christoph Heusgen, care a fost de două ori, precum şi pe Elmar Brok, preşedintele Comisiei de politică Externă din Parlamentul European cu două recomandări simple: să se facă o coaliţie cu toate cele trei partide proeuropene care să implementeze prevederile AA şi DCFTA şi să se numească un procuror general independent. Recomandările respective au fost comune cu cele ale României şi ale celor trei grupuri politice importante din Parlamentul European. Liderii de la Chişinău au ignorat aceste recomandări, au făcut o coaliţie parlamentară cu Partidul Comuniştilor lăsând în opoziţie partidul proeuropean PL şi au menţinut în funcţie acelaşi procuror general.

Iar aberaţia că preşedintele Iohannis şi-ar fi subordonat politica externă Germaniei nici nu merită comentată.

Iohannis marchează teritoriul

Pe 7 iulie, la ceremonia de la Universitatea „Ştefan Cel Mare”, Klaus Iohannis a ţinut o alocuţiune în cursul căreia a transmis anumite mesaje AICI http://www.hotnews.ro/stiri-esential-20282257-presedintele-klaus-iohannis-primit-suceava-nicolae-timofti.htm

În primul rând preşedintele a subliniat încărcătura identitară al relaţiei bilaterale. Astfel, Klaus Iohannis s-a referit la „cele două state de limbă română” precum la Ştefan Cel Mare, care „a contribuit enorm la formarea identităţii şi solidarităţii unui neam”, identitatea comună fiind negată la Chişinău, care preferă de obicei identitatea „moldovenească”, fie civică, ori de-a dreptul etnică.

Relaţia dintre România şi Republica Moldova a fost calificată de preşedinte drept „unică în Europa”. De asemenea, preşedintele României a făcut o afirmaţie enigmatică: „Sunt, totodată, convins că oamenii de pe cele două maluri ale Prutului se vor regăsi într-o bună zi nu doar în Uniune, ci și în comuniune”.

Iohannis a ţinut să marcheze teritoriul, reamintind că „Marea şansă a Republicii Moldova este România…cel mai redutabil susţinător în procesul de integrare europeană”. Referitor la parcursul european al Republicii Moldova, Klaus Iohannis a spus că „asumarea în practică a valorilor și principiilor europene fără de care nu poate exista integrare deplină. Combaterea corupției, stabilitatea economică și întărirea instituțiilor reprezintă singura cale de succes”. În consens cu ceilalţi lideri europeni şi parteneri de dezvoltare, preşedintele român a spus astfel că Republica Moldova nu va putea beneficia de sprijin dacă nu va face reforme, în special în ce priveşte combaterea corupţiei. Deci, nimic despre vreun suport bugetar pentru Republica Moldova în lipsa reformelor. Cu toate acestea, lucrurile ar putea fi mai nuanţate, deoarece, până în prezent, preşedintele nu s-a pronunţat în niciun fel asupra iniţiativelor anunţate de premierul Victor Ponta, de exemplu privind posibila finanţare de către România a gazoductului Ungheni-Chişinău.

Preşedintele, în discursul său, a făcut referire şi la criza politică de la Chişinău, unde este în funcţie un guvern interimar ca urmare a demisiei fostului premier Gaburici. Klaus Iohannis a spus că „speră să se constituie cât mai curând un guvern de orientare proeuropeană clară”. Cu alte cuvinte, preşedintele României a transmis că ar fi de dorit ca cele două partide proeuropene PLDM şi PDM care au susţinut guvernul precedent, să facă o coaliţie cu PL, un alt partid proeuropean, nicidecum cu PCRM, comuniştii lui Vladimir Voronin.

Nicolae Timofti, preşedintele Republicii Moldova, este cunoscut ca o persoană onorabilă, neimplicată în scandalurile de corupţie şi intrigile politice de la Chişinău. Având în vedere situaţia tulbure de pe scena politică a Republicii Moldova, este posibil ca implicarea preşedintelui român în acţiunea de la Suceava să fi urmărit întărirea poziţiei lui Timofti şi profilarea acestuia ca un interlocutor credibil pentru România şi pentru Occident în general. Este adevărat că mandatul preşedintelui Timofti expiră pe 16 martie 2016, dar până atunci se vor întâmpla multe, având în vedere ritmul în care se succed evenimentele la Chişinău.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre:



Currently there are "11 comments" on this Article:

  1. Jay spune:

    Sunt si voi ramane un sustinator fervent al independentei statului moldovenesc, cu speranta ca actuala clasa politica va fi inlocuita cu o echipa orientata mai profesionist, mai “tehnic”, spre performanta economica si sociala reala.
    Insa, prin mixul nefericit de ortodoxism, slavo-latinism, balcano-rusism si multe alte “isme” , malaxate in mentalitatea domina(n)ta de coruptie/hotie/minciuna, cu un sfert de populatie pleacata fie in vest, fie in Rusia, sansele iesirii RM din actualul marasm sunt extrem de reduse. Rusia are un interes marginal sa sustina aceasta tara, poate doar cu referire la comunitatea rusofila/fone existenta aici si, la rigoare, pentru a o face tampon in cazul unui conflict cu NATO.
    Solutia implicarii Romaniei cu proiecte punctuale de support si cu finantari limitate (max. 100 mil Euro in total) mi se pare rezonabila. O putem face fara acceptul expres al UE, in cadrul cooperarii bilaterale largite. Dar cred ca trebuie “subtiat” si descurajat entuziasmul unionist al unor imaturi (putini, din fericire) cu nostalgii antonesciene, care irita UE si determina sarcasmul Rusiei, dar mai ales afecteaza imaginea Romaniei ca nou stat membru al UE.
    Iar daca va fi ca RM sa fie acceptata intr-un viitor oarecare in UE, sa o faca ca o tara libera si independenta.

    • Bogdan B. spune:

      Sunteti sigur ca cei cu entuziasm unionist (multi sau putini) il au numai pentru ca sunt imaturi si au nostalgii antonesciene sau va puteti inchipui si alte motive pentru entuziasmul lor?

      Pe de alta parte va dau dreptate intr-un fel, nu pentru ca sunt sustinator fervent al independentei Republicii Moldova cum sunteti d-vstra, dar pentru ca nu mi se pare ca Romania si romanii de azi au capacitatea sa absoarba rusi, ucraineni, turci, tatari si chiar moldoveni sovietizati necesara unirii. De exemplu sunt mai multi aceia care pun inca accentul pe originile daco-romane ale romanilor in loc sa se mandreasca cu faptul ca multi turci, greci, armeni si alte entii au imigrat si au fost integrati cu mare success in cultura si societatea Romaniei inainte sa fim loviti de napasta comunismului.

      • Jay spune:

        De acord, nu am mentionat acest aspect al eventualei integrari a unor grupuri etnice specifice mozaicului din RM, precum si a unui consistent segment (pro)comunist, fiind implicite problematicii unirii. Ca sa nu mai vorbesc de efortul economico – financiar al Romaniei, pentru integrare, care ar provoca un soc de durata, cu efecte realmente nefaste economiei noastre, si asa destul de precara pe standardele UE.
        Sunt enorm de multe variabile defavorabile unirii, pe termen scurt-mediu, comparativ cu putinele si discutabilele variabile positive.

      • dusu spune:

        adunarea de la Chisinau ptr unire este un argument si inainte folosit care poate duce la anexarea Rep Moldova
        iar dupa, vom reusi sa i vindem, daca nu, sa i facem sa plece pe aia care nu se lasa,ca doara am mai verificat metoda

    • Polilogu spune:

      …”nostalgii antonesciene”? De unde, pana unde, vezi matale in manifestarile unioniste asa ceva? Mi se pare mie doar, ca tocmai asta te si tradeaza ca esti un ”comentator” de dincolo de Prut si nu din Romania.?Este tocmai reprosul care se face ..”.dincolo” de nenumarate ori. Si inca de elita …”moldoveneasca” , comunist- statalista la cel mai interesat mod !!Se fac acolo actiuni provocatoare antiromanesti de o amploare defel stiuta in tara( panglica Sf Vladimir patronul armatei ruse vechi si noi , etc etc), iar palidele si timidele cerinte de reintregire sa le consideram derapaje antonesciene, legionaroide? Gratuitati si confuzii. Voite? – ma intreb.
      Mai bine ai fi ridicat problema expulzarii cetateanului roman GEORGE SIMION si interdictiei sale de a intra in …”RSS MOLDOVENEASCA” timp de 5 ani , decizie ramasa in vigoare in ciuda… ”efortului ” clarificator al ministrului nostru de externe !! Geaba vii, zor nevoie, sa dregi busuiocul cu eliminarea vizei pt romani si intrarea pe baza de carte de identitate, din moment ce interdictia ramane !! Ce explicatii da totusi MAE al repubicii moldova?Tot tratatul secret Ribentrop-Molotov sa ramana in vigoare si dupa 76 de ani (in august a.c.)?

  2. PD spune:

    Pentru că sunt frații noștri și trebuie ajutați independent de calcule contabile.

    După calcule contabile, nu se făcea nici unificarea Germainiei, prin 90.

  3. Numai BEM spune:

    Va dati seama ca s-au VoLatilizat Bani, cati toti banii pe care USA i-au dat rep.Moldova in decurs de doua decenii – adica, de vreo 4 ori mai multi bani decat a dat vreodata! Romania! rep.Moldova!
    Era firesc deci ca si Rusia sa le dea peste nas, prin oamenii sai, care ca si cei din ROmania traiesc intr-o perfecta COMUNIUNE – 007&KGB – avand sub ochi pasii facuti spre UE.
    (sa se reformeze deci coruptia, pana la primirea de noi banutzi!

  4. OvidiuB spune:

    Foarte interesanta informatia cu privire la cele 100 milioane ajutor, cu care Chisinaul ar urma sa treaca iarna. In definitiv, chiar daca RM este condusa de niste mafioti de joasa speta (sa furi 15% din PIB dintr-o lovitura cred ca e fara precedent in istoria moderna…), cred ca cea mai proasta atitudine a Romaniei in cazul unui faliment al RM ar fi sa nu faca nimic.

    Normal ca mereu vor exista justificari (ca se fura banii, ca nu se face guvern pro-european, ca UE nu ne lasa, ca FMI etc), dar cand ai un obiectiv, gasesti mijloace sa ti-l atingi. Pot fi imaginate mecanisme prin care Romania sa ajute si sa aiba un control asupra unde merg banii, pot fi gandite tot felul de scheme (si diplomatia noastra ar trebui sa le gandeasca deja!). Poate fi pusa la cale o campanie de comunicare foarte eficienta, prin care cetatenii RM sa inteleaga de ce Romania face un anumit lucru (sau de ce nu poate sa-l faca) – noi trebuie totusi sa iesim din siajul UE. Nu putem, in materie de comunicare, sa avem acelasi ton si aceleasi cuvinte cu alte tari UE, pentru ca pentru niciuna RM nu reprezinta ce reprezinta ea pentru noi (“relatie unica in Europa” – nu?).

    Repet, cel mai prost lucru fata de cetatenii moldoveni (care sunt singurii, pe termen scurt, mediu si lung, pe care Romania are datoria sa-i castige de partea ei) ar fi sa ne ascundem dupa “mecanisme si proceduri europene” si sa nu facem nimic.

  5. =Nuța dela Cetatea Hotin= spune:

    Vorbăraie multă – Sărăcia omului !

    Soluția e simplă – Re-Unirea noastră cu România !
    Doar în Baza RESTABILIRII ADEVĂRULUI –
    a Actului Re-Unirii Basarabiei pt. Totodeauna cu România,
    votat de Sfatul Țării din Chișinău a 27 martie 1918.

    UN Act Istoric
    întrerupt în mod terorist stalinist
    de ocupația rusească din 1940 și până în prezent.
    E simplu, nu ?

  6. un om care le-a vazut pe ambele spune:

    Nu cred ca se va face vreodata aceasta unire. Nu ar fi corect de nici o parte.
    Stau in MD de 1 an si cateva luni…in partea de nord a tarii se vorbeste doar rusa si ucraineana..In Chisinau, la banca, farmacie etc….toata lumea vorbeste in rusa.
    Daca le spui ca nu intelegi, se chinuie si iti spun monosilabic despre ce este vorba ca si cum as spune eu cateva vorbe fara cuvinete de legatura in …japoneza.
    Cei care vorbesc romana..sa zicem, folosesc o sintaxa foarte ciudata (ca si cum ai gandi intr-o limba straina si ai alatura cuvintele mot-a mot in romana).
    Documentele oficiale se pot elibera in doua limbi, citez: “limba de stat sau limba rusa”.
    Politicienii vorbesc in termeni dezaprobatori depre proeuropeni: “Stiu ca e romanas de-al vostru, dar sa facem noi legea in Chisinau”, se spunea, la alegeri, despre Dorin Chirtoaca.
    Sigur ca roman fiind, iti doresti reintregirea statului, dar din pacate, parerea mea e ca aici doar pamanatul mai e romanesc. Oamenii sunt orice altceva, doar romani nu.
    Se poate vedea asta si pe felele lor: trasaturile fizice sunt specifice rusilor.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

George Scarlat


George Scarlat

George Scarlat este de profesie economist. Este expert la Fundaţia Universitară a Mării Negre de sub egida Academiei Române. A fost senior editor la cotidianul "Ziua" din Bucur... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)