Home » Opinie » Citesti:

De ce il doare capul pe Putin cand aude de comemorarea lui 1917

Edward Lucas februarie 17, 2017 Opinie
13 comentarii 3,948 Vizualizari

Istoria poate părea o splendidă armă până nu se întoarce împotriva ta, așa cum i se întâmplă  Kremlinului cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la revoluțiile Rusiei din anul 1917.

Din cauza schimbărilor intervenite între calendarul vechi și cel nou, revoluția din februarie a început de fapt pe 7 martie, conform calendarului actual, iar revoluția din octombrie a avut loc în actualul noiembrie.

Dar dificultățile istorico-geografice le depășesc cu mult pe cele calendaristice. În mod clar, anul 1917 este important – ministrul rus al educației, Vladmir Mendinski, a apreciat că este vorba despre cel mai important eveniment istoric de după Învierea lui Isus. Este planificată o măreață paradă. Dar ce comemorează de fapt Rusia modernă?

Să fie vorba despre căderea dinastiei Romanov? Sfârșitul băii de sânge din Primul Război Mondial? Scurtul răstimp de șase luni de libertate politică de sub Aleksandr Kerenski? Sau triumful nemiloșilor și nerușinaților Lenin și Troțki și cele șapte decenii de guvernare comunistă care au urmat?

Fiecare dintre aceste lucruri pune o problemă. Dacă te bucuri de căderea Romanovilor, recunoști tototadă implicit că modelul lor de autocrație, naționalism și ortodoxie nu ducea la niciun rezultat. El a împiedicat Rusia să devină o țară modernă și industrializată, cu o clasă de mjloc puternică și cu instituții independente. Asta ar suna familiar multor ruși din ziua de azi, iritați de regimul stagnant al lui Putin, condus cu mână de fier.

Kerenski prezintă și el o problemă. Împreună cu colegii săi reformiști, el poate fi criticat pentru ineficiență sau calificat drept un simplu pucist de palat. Dar dacă le critici ideile, îi sprijini implicit pe adversarii lor.

Mai ales bolșevicii sunt greu de prețuit. Cei din afară ar putea invoca setea lor sânge. Dar pentru cei care conduc Rusia, ei înseamnă cu totul altceva. Gândirea lor economică a fost dezastruoasă și totodată extrem de egalitară și puritană – amăgitoare într-o țară condusă de niște bogătași faimoși prin stilul lor de viață opulent. Comuniștii au persecutat Biserica Ortodoxă Rusă (în prezent, bastionul ideologic al regimului lui Putin). Ei au crezut că este corect să li se acorde minorităților etnice dreptul de a-și vorbi limba. (Un demers extrem de subversiv din punctul de vedere al Rusiei moderne).

Un răspuns ar fi abordarea anului 1917 dintr-un punct de vedere neutru, ca o revoltă istorică ce merită mai degrabă să fie studiată și asupra căreia trebuie să reflectăm, nicidecum ca niște spasme de glorie sau de vinovăție. Acesta este modul în care cele mai multe dintre țările europene își privesc evenimentele traumatice de demult: Reforma, de exemplu. Problema nu e aceea de a vedea cine a avut dreptate, ci de a încerca să înțelegi ce s-a întâmplat și de a ne asigura că nu vom repeta greșelile.

În cazul în care “istoriocrații” Kremlinului încearcă să facă asta, ei vor crea o altă serie de probleme. Dacă tratezi anul 1917 ca subiect al unui studiu neutru, atunci de ce nu și Marea Teroare, Pactul Ribbentrop-Molotov, crearea imperiului sovietic după 1945 sau eșecul destalinizării de după moartea dictatorului?

În mod neplăcut, răspunsurile la aceste întrebrări ajung chiar în ușa Kremlinului. S-ar putea ca ele să fie legate de întrebări despre legătura dintre KGB-ul sovietic și actualele servicii de securitate ruse, despre ce s-a întâmplat cu fondurile dubioase ale Partidului Comunist după 1991 și despre autorii bombardamentului ce a distrus un bloc de apartamente în 1999 care, într-un mod atât de convenabil, i-a îngrozit pe ruși și l-a ajutat pe până atunci necunoscutul domn Putin să devină, în numai câteva luni, cel mai popular politician.

Poate că cel mai ușor răspuns ar fi să dăm toată vina pe străini. Asta e linia adoptată într-un recent material din Komsomolskaya pravda, în care se afirmă că Lenin, Troțki și ceilalți n-au fost decât uneltele unor maeștri ai spionajului, (germani și britanici) dubioși și insinuanți. E un lucru ilogic, dar corespunde modului general de abordare al mașinăriei propagandistice a Kremlinului, potrivit căreia Rusia este o fortăreață asediată de inamici malefici și mincinoși. În timp ce eu, pe data de 7 martie, voi ridica un pahar în cinstea viteazului și hulitului Kerenski.

Traducerea: Mihaela Danga

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "13 comments" on this Article:

  1. victor L spune:

    “Poate că cel mai ușor răspuns ar fi să dăm toată vina pe străini.”
    O metoda arhicunoascuta.
    Cam tirziu pentru asemenea explicatii:
    “Asta e linia adoptată într-un recent material din Komsomolskaya pravda, în care se afirmă că Lenin, Troțki și ceilalți n-au fost decât uneltele unor maeștri ai spionajului, (germani și britanici) dubioși și insinuanți.”
    Cam mult spus, si fortat pina la hohote de ris.

  2. roland spune:

    Ponta, Iliescu, Nastase si Dragnea, au confirmat invitatiile ?

  3. Valentin spune:

    In mod cert, o abordare negativista a aniversarii a 100 de ani de la victoria revolutiei bolsevice ruse din 1917 nu ar fi cea mai inspirata. Acolo au fost si lucruri rele, dar si lucruri bune. Nu s-ar putea spune ca lucrurile rele s-au datorat neaparat rusilor. Revolutia bolsevica nu a fost opera intelighentiei ruse, nici ca idée (v. marxismul), nici ca subversiune politico-ideologica (v. leninismul), nici ca autori ai loviturii de stat/rasturnarii tarismului, nici ca preluare a controlului asupra conducerii statului rusilor. Pentru edificare, a se vedea puternicile conexiuni politico-financiare occidentale ale leninismului, prin care Lenin a fost sustinut si manevrat dinafara Rusiei precum o marioneta, si componenta primului guvern bolsevic. Partea buna a fost ca Rusia a evitat colonizarea occidentala, prin care, daca ar fi avut loc, ar fi ajuns fie o colonie de tip monroe-ist, fie una de tip commonwealth-ist. Nu aceasta a fost intentia lui Lenin, care din start asezase bomba la temelia edificiului identitar rus, etnic si religios, el a vrut doar sa abata pentru o perioada atentia de la agresiunea impotriva neamului rus, pentru ca stia ca ar fi intampinat o indarjita rezistenta populara. O a doua consecinta pozitiva a fost consolidarea politica si militara a statului, de tip sovietic, care venea dupa disolutia tarista si era absolut necesara. Partea proasta a fost sistemul economic comunist, supracentralizat, care a facut ca URSS sa devina necompetitiva si in cele din urma sa falimenteze. La scurt timp dupa Lenin a intervenit insa Stalin, care a dezamorsat bomba etnico-religioasa leninista, pusa la radacinile natiunii ruse. Foarte probabil ca acesta a fost ajutat si de formatia sa seminarista initiala (am dubii ca altineva ar fi fost in stare), care i-a permis sa vada adevarata fata a autorilor moral-politici ai asasinarii familiei monarhice, profund ortodoxe, a Romanovilor, si sa intuiasca adevaratele lor intentii si ale succesorilor lor ADN-ici, pe termen lung, de subjugare a poporului rus. Revolutia rusa din 1917 a venit pe filiera nefasta, ca agenti si obiective, a revolutiilor americana, din 1776, si franceza, din 1789. Aniversarea din acest an a revolutiei ruse are insa o mare importanta si pentru Lume. Trebuie spus ca teza lui Marx care lega revolutia comunista de tarile bogate a fost o mare diversiune. Tarile bogate nu aveau nevoie sub niciun motiv de revolutia comunista, al carui scop politic antecalculat era de a le distruge. Total invers a stat insa revolutia comunista fata de tarile sarace. Cucerirea puterii politice si consolidarea politica si militara a unei tari sarace precum Rusia, de catre un regim de democratie populara, cum era numit in epoca, au fost factori propulsori, pana la limita in care s-au lovit de limitele sistemului economic. Aceasta limita a fost inlaturata de China comunista, o alta tara saraca, care a adaugat lectiei ruse – consolidarea politica si militara a statului – lectia chineza, reformarea economica, prin adoptarea economiei de piata, deschizand prin aceasta drumul spre consolidarea economica, cea de-a treia dimensiune prin care o tara saraca poate spera sa-si depaseasca starea umila de saracie si sa devina o tara bogata. NB: Pentru a evita eventuale rastalmaciri, mentionez ca, la o tema istorica, interpretarea mea a fost istorica, fara nicio legatura cu viitorul, care ramane mereu deschis spre noi cai si sisteme politice si economice de dezvoltare.

    • Cinicul spune:

      In orice tara normala Lenin ar fi fost condamnat pentru tradare si spanzurat. Calatoria in Rusia in trenul sigilat furnizat de nemti in timp de razboi nu poate fi catalogata altfel.
      Pana in 1990 detatiile acestei colaborari cu nemtii au fost ascuse, atat in Rusia cat si in Romania.
      Exista cateva lucrari despre conexiunile finanaciare ale pucistilor bolsevici cu lumea occidentala, inainte si dupa 1917, in special dupa 1925.
      Ceea ce se stie mai putin este ca mari proiecte de industrializare ale URSS de la sfarsitul anilor 20 si in anii 30 s-au facut cu colaborarea unor mari firme occidentale. Aici intra si mult trambitatele izbanzi in electrificare, constructia hidrocentralei de pe Nipru si in constructia de masini. Unele firme au si semnat contracte cu sovieticii inainte ca tarile gazda sa fi recunoscut URSS. Firmele respective exista si azi si sunt printre cele mai mari din lume.
      Un alt lucru ramas, in mod ciudat neclar, este de ce autoritatile americane i-au dat documente de calatorie catre Rusia lui Trotsky, aflat in USA, desi britanicii avertizasera ca este un individ foarte periculos. Nici pana azi nu s-a lamurit de unde a facut Trotsky rost de o suma mare de dolari cu care avea sa vina in Rusia.
      M-am referit in special la Trotsky pentru ca el a fost cel mai intelignet dintre pucisti, dar si cel mai brutal.
      Ideea ca URSS ar fi putut deveni mai democratica daca in lupota pentru putere dintre Stalin si Trotsky ar fi izbandit ultimul este naiva. Trotky a fost cel care a promovat si aplicat teroarea si a facut-o, in timpul razboiului civil, cu mai mare efcienta si decat Djugasvili.

  4. Nicalau spune:

    Ponta Iliescu Nastase si Dragnea chiar daca nu au fost invitati,sunt cu inima acolo….

  5. Cinicul spune:

    Amanarea reingroparii Romanovilor la St Petersburg, la opozitia bisericii ortodoxe, este un semn ca subiectul este intr-adevar unul dificil pentru Putin.
    Sunt curios cum arata azi un manual de istorie in Rusia. Si mai curios sunt sa vad o traducere a unui manual de istorie sau de socialism in China de azi. Cum sa explici unui copi de 16 ani ca trebuie sa impacam marxismul maoist cu capitalismul cel mai agresiv?

  6. Argus Democratul spune:

    A nu recunoaşte că victoria revoluţiei bolşevice a însemnat instituirea pentru multe decenii (incomparabil mai multe decât nazismul ) a HOLOCAUSTULUI ROȘU este un semn de cecitate istorică, de judecată strâmbă și de complicitate vinovată la toate crimele trecute, prezente și viitoare ale neo/comuniștilor. Care, așa cum arată istoria, nu îi iartă nici pe cei care îl laudă.

  7. Argus Democratul spune:

    Mă refer la postarea dlui Valentin.

  8. ww spune:

    Inceputul unui experiment macabru facut pe omenire, asta a fost revoluția bolsevică. Din aceleasi cercuri oculte a fost apoi scos la lumina zilei nazismul. Restul e istorie… și suferință, multă suferință.

  9. roland spune:

    Todeauna m-a framantat intrebarea de ce un socialism prescris de Marx si Engels unei societati cu o industrie puternica, un proletariat bine conturat si cu un flux de capital, a fost infiintat intr-o tara eminamente agrara (inapoiata pana la nivel de 1790-1800). Si ca si cum nu ar fi fost de ajuns, Mongolia si China au repetat examenul imatur. Si ca si cand nu ar fi fost suficient, toti si-au masacrat intelectualii, sub diferite forme “marea epurare”, “revolutia culturala” … . Ulterior, la mare distanta in timp, am inteles ca socialismul german (nu cel nationalist) nu are prea multe in comun cu Marx, Engels, URSS, China, …. Socialismul german exista pentru ca sa identifice problemele capitalismului german si : ori sa concure la solutionare, ori sa le agraveze … . Nici I-ul rqzboi nu a inceput datorita sarbului ce l-a ucis pe Franz Ferdinand; nici iesirea din joc a Rusiei si Germaniei nu trebuia sa se intample …; dar uite ca s-a intamplat .

  10. donquijote spune:

    O sa fie greu sa le scoti din cap rusilor (in frunte cu putin) ca, doar ca urmare a maretei revolutii din octombrie care a avut loc pe 7 noiembrie, tara lor a putut sa atinga maximum de glorie pe care l-a avut vreodata, ca a devenit, macar si vremelnic, o putere planetara.
    Si greu sa-i convingi ca asa ceva nu se va mai intampla (sprijinit numai pe forta armelor si resurse naturale, oricat de uriase) decat daca planeta este aruncata din nou in aer, caz in care nu va mai conta.

    • roland spune:

      E greu si sa contesti ca sunt un imperiu de vreo 500 ani incoace, facandu-si simtit apetitul imperialist in fiecare coltisor al imperiului.
      E greu sa contesti ca a fost tinut in frau, condus, cu bani colectati prin mita, prin santaj, prin crime – fie ca le numesti “epurari”, fie ca numesti M.R.S.O., fie reprimari tariste, ori “bananalele rascoale ale lui Pugaciov si Stepan Timofeevici (Stenka) Razin”. E greu sa contesti monopolurile la sare, vodka, carti de joc, ulei de candela, gaz, … ba si pe barba. E greu sa contesti ca toate acestea sustin un imperiu de 500 ani, iar atunci cand era sa se duca la vale, americanii au exportat industrie si tehnologie, iar dupa al II-lea razboi, si-au luat-o singuri : de la linii de fabricatie, pana la documentatie, cu ingineri si tehmicieni cu tot. Lumea este mult prea echilibrata , iar deocamdata spatiul cosmic este mult prea indepratat tehnologic, ca sa il subjuge in interesul veunei mari puteri. Ne luptam aici pe Pamant sa impozitam share-urile, gazduirile pe sai (ca inchiriere, ori uzufruct), publicitatea, … si mai vedem in ce masura microcosmosul poate aduce bani, fie chair si speculativ,… . Vor gasi usor o cale care sa incalce tratatele privind intangibilitatea Polilor S si N. In aceasta lume, Ru a demonstrat ca isi gaseste usor locul, chiar daca nu este unul de frunte . Iti lipseste doar ideologia sa strangi bani pentru servicii si sa pui fraierii sa se sacrifice .Ultima fraza este ingrozitor de adevarata :”E un lucru ilogic, dar corespunde modului general de abordare al mașinăriei propagandistice a Kremlinului, potrivit căreia Rusia este o fortăreață asediată de inamici malefici și mincinoși”.O populatie ortodoxa 95% (“contemplativi” pe banii statului), cum crezi ca o poti urni, altfel decat prin atentatele la inexpugnabilitatea maicii Rusii si a ortodoxei, pentru care Rusia, dupa caderea Bizantului n u a f a c u t ABSOLUT NIMIC !

  11. Boris M. Marian spune:

    Lovitura de stat – revoluția din oct. 1917 a fost una dintre urmările Primului RM. Iar acest Prim RM nu a fost provocat de bolșevici. Europa era încinsă de vechi conflicte – Germania/Franța ,
    existența artificială a Imperiului bicefal KuK, a imperiului otoman, a imperiului rus. În Rusia nemulțumirea țăranului a ajuns la culme, țarismul era pe ducă , oricum. Bolșevicii s-au dovedit cei mai iscusiți, îndepărtând treptat toate forțele țariste și partidele democrate. Greșit se spune că Lenin sau Trotsky ar fi fost marionete. În Germania „spartachiștii” ( viitorii comuniști) au săpat la temelia imperiului german. Dacă nu venea Hitler la putere în 1933, veneau comuniștii. Bolșevicii au promis exact ce dorea țăranul – pace și pământ. Continuarea a fost – colectivizarea forțată și amenințarea păcii. Astăzi colectivizarea a dispărut, a rămas un țar neformal . Era firesc ca bolșevismul să dispară. Rusia își face propria istorie. Istoria nu este ceva bun/rău. Rusia nu va fi democrată nici peste 100 de ani. Dar va deveni. La fel și China. Deci acel oct. 1917 nu a fost o întâmplare, ci o consecință. Să sperăm că viitorul este al democrației.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Edward Lucas


Edward Lucas

Edward Lucas scrie pentru the Economist. Este de asemenea senior vice-president al Center for European Policy Analysis, un think-tank cu sedii in Varsovia si Washington, DC. Citeste mai departe


E randul tau

Pai mai dati foc pe ici pe colo si o rezolvati!

de: radu

la "#Rezistența. Sau cum a reinventat România speranța socială"

Cauta articole

martie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Feb    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)