joi, martie 28, 2024

De ce nu mă duc la o cafea în sediul Parlamentului

Preşedintele Senatului a anunţat, marţi, că propune organizarea cât mai curând posibil, la Palatul Parlamentului, a unei întâlniri informale între conducerea Senatului şi membrii CSM, pe tema relaţiei bilaterale şi a exercitării atribuţiilor celor două instituţii. Miercuri el a declarat că în şedinţa Biroului Permanent s-a decis ca data întâlnirii informale dintre Senat şi CSM va fi stabilită săptămâna viitoare, după ce membrii conducerii Senatului se consultă cu partidele din care fac parte.

Eu m-am decis să nu particip la o astfel de întâlnire. Iată motivele:

–        Pentru că o întâlnire „informală” poate avea loc între persoane, dar nu între instituții ale statului;

–        Pentru că o astfel de întâlnire în mod normal nu are agendă și teme prestabilite, ci este mai degrabă pentru cunoașterea partenerilor și pentru socializare;

–        Pentru că în vederea unei întâlniri informale nu se face declarație de presă într-o zi, nu se face anunț în presă în ziua următoare, nu se consultă partidele și nu se stabilesc date punând în mișcare rotițe birocratice instituționale;

–        Pentru că o astfel de întâlnire este deocamdată inoportună cât timp a fost generată de un demers al CSM finalizat cu o „sancționare” a Senatului de către CCR (până va fi motivată decizia);

–        Pentru că o astfel de întâlnire poate avea loc la o cafenea sau o cofetărie, dar nu în sediul unei instituții, mai ales când este vorba de Parlament;

–        Pentru că o întâlnire Judiciar-Legislativ nu trebuie ferită de ochii și urechile presei. Nu mi se pare tocmai în regulă să fie anunțată public această întâlnire după care conținutul să fie secretizat pe motiv că discuția este „informală”;

–        Nu în ultimul rând, nu vreau să văd cum membrii CSM sunt apostrofați și în privat, nu doar în public ca până acum, că au solicitat președintelui CSM sesizarea CCR cu privire la votul din Senat într-o cauză judiciară a unui parlamentar.

Eu cred că reprezentanții celor trei puteri trebuie să aibă discuții cât se poate de formale și care să se desfășoare în public. Justiția nu are ce negocia cu Parlamentul, cu atât mai mult în spatele ușilor închise și mai ales când situația este atât de tensionată din cazul încălcărilor repetate ale Constituției din partea unei puteri. Mai mult, dezbaterile nu pot avea ca obiect cauze judiciare punctuale, chiar dacă a intervenit Curtea Constituțională.

De altfel, există cadrul legal necesar pentru acest dialog: instituțiile își datorează respect reciproc și trebuie să coopereze în mod loial, spune Comisia de la Veneția (opinia din decembrie 2012, p.17); puterile trebuie să colaboreze în mod loial, reia aceeași Comisie (opinia din martie 2014, pct. 33); CSM trebuie să fie parte la discuțiile privind revizuirea Constituției, așa cum cere Comisia Europeană (rapoartele MCV – p.3 din ianuarie 2014 și p.5 din ianuarie 2015); CSM trebuie să prezinte Parlamentului Raportul privind starea justiției și Raportul privind activitatea CSM (art. 38 alin. 6 din Legea nr. 317/2004); Ministrul Justiției trebuie să prezinte Parlamentului concluziile sale privind raportul de activitate al PICCJ, respectiv al DNA (art. 79 și art. 88 din Legea nr.304/2004) – de notat că de la intrarea lor în vigoare în anul 2005 aceste dispoziții legale s-au respectat o singură dată; în rest, discuțiile au avut loc la televizor. Mai mult, la protestul magistraților din anul 2009 chiar s-a propus încheierea unui Pact între puteri, finalizat doar cu semnarea parțială a unor principii, azi nerespectate. Anul trecut și anul acesta ministrul justiției a avansat ideea unui cod de conduită politică cu privire la justiție, dar inițiativa s-a rezumat doar la emiterea acestei idei. Inutil să reamintesc conduita politicienilor care a fost dezavuată de Comisia Europeană în rapoartele MCV din vara 2012 (p.3 și p.22 unde se solicită măsuri disciplinare împotriva politicienilor care subminează credibilitatea judecătorilor sau care exercită presiuni asupra instituțiilor judiciare, p.15 unde se critică folosirea imunității pentru blocarea unor dosare), din ianuarie 2013 (p.4 unde se denunță actele de intimidare sau hărțuire comise împotriva unor persoane care lucrează în instituții judiciare și anticorupție importante și se cere clasei politice să ajungă la un consens privind abținerea de la criticarea hotărârilor judecătorești, de la subminarea credibilității magistraților sau de la exercitarea de presiuni asupra acestora, p.6 unde se susține necesitatea justificării refuzului de ridicare a imunității), din ianuarie 2014 (p.3 unde se menționează că încă există atacuri politice la adresa magistraților, la p.4 se menționează că sunt hotărâri judecătorești definitive pe care Senatul nu le execută, la p.8 se reia critica cu privire la nemotivarea hotărârilor de ridicare a imunității, iar la p.13 se recomandă alcătuirea unui Cod de conduită al parlamentarilor cu dispoziții clare în ceea ce privește respectarea independenței sistemului judiciar, și în special a hotărârilor judecătorești de către parlamentari și în cadrul procesului parlamentar), din ianuarie 2015 (p.4 unde se reamintește de existența atacurilor la adresa magistraților și neadoptarea codului de conduită al parlamentarilor, p. 11 unde se arată că răspunsul Parlamentului la solicitările DNA pare arbitrar și lipsit de criterii obiective).

Așadar, problema nu este la Justiție, ci la celelalte puteri. Cadrul legal de discutare a modului de intrare în ordinea constituțională a Parlamentului există deja. Sugestii și recomandări cu privire la ce trebuie îndreptat sunt de mulți ani formulate: lămurirea limitelor imunității pentru parlamentari, lămurirea blocajului procedural cu privire la miniștri dar mai ales pentru foștii miniștri, eliminarea practicii ca procurorii să trimită la Parlament dosarele nepublice cu privire la parlamentarii sau miniștrii cercetați, lămurirea limitelor criticismului politicienilor la adresa unor magistrați sau a unor măsuri ori decizii punctuale, respectarea hotărârilor judecătorești definitive (și, dacă e să discutăm despre integritate, poate atingem și subiectul referitor la cei condamnați definitiv care încă sunt parlamentari), invitarea CSM la orice discuție pe marginea modificării Constituției.

De cafele vom avea timp. Acum este momentul pentru discuții autentice.

Distribuie acest articol

32 COMENTARII

  1. Sper ca intreg CSM-ul sa aiba aceiasi atitudine.
    Nici in cele mai negre scenarii nu imi pot imagina ca CSM-ul va accepta propunerea lui ginerica.
    Adica, ma cheama hotul la el acasa sa -mi explice ca este indreptatit sa-si apere confratii?

  2. As numi aceasta tentativa de „pacificare” (intimidare?), initiata de al 2lea om din stat (!), drept „ultima zvarcolire a scorpiei”!
    E chiar amuzanta stangacia cu care CPT se straduieste, inca, sa-si ascunda gunoaiele sub un presh care, fie el covorul mare si pretios care-i decoreaza biroul, a devenit neincapator :)

  3. Toata responsabilitatea salvarii penalului Dan Sova o poarta Tariceanu. De data asta doar el (si nu intreg Senatul) a ignorat constitutia cu mult tupeu, declarindu-l scapat pe infractor, in ciuda votului senatorilor.

    Intilnirea informala propusa de Senat catre CSM e tot inventia nerusinata a lui Tariceanu. Nesimtirea e maximala, specifica uslamismului manifestat in ultimii ani. Mafia uslamista continua sa-si arate coltii fata de independenta justitiei.

    Cristi Danilet merita tot respectul pentru atitudinea curajoasa si demna. Intre CSM si Parlament nu trebuie sa existe nici o intilnire secretizata si nici o discutie informala, prieteneasca. Tariceanu si mafia uslamista urmaresc doar sa intimideze magistratii. Razboiul dntre justitie si politicieni continua. Iar DNA-ul mai trebuie sa lucreze ani buni pina sa le puna tuturor mafiotilor din virful puterii sirma in nas. Pina atunci vom asista mereu la nesimtirea crasa si tupeul scirbos al uslamistilor. PSD + PNL + satelitii. Sa nu ne facem iluzii ca exista putere si opozitie in mafie. Exista doar putere, minciuna, complicitate, parsivitate, tupeu si lacomie. Scopul prioritar al politicienilor actuali e acelasi: aservirea justitiei si continuarea nestingherita a jafului.

  4. Sunteti singura persoana din CSM pe care o respect si a carei pozitii le urmaresc ! Daca mai sunt si altii , care nu se exprima acestia nu conteaza, sunt zero ca si independenta cu care nu stiu ce sa faca.Sa nu credeti ca intrega dvs activitate publica atrecut neobservata de cetatenii onesti . Salut si aceasta atitudine care v-ar face partas la o mizerie pusa la cale de un infractor care a violat si legea si morala in mod repetat si pe care liberalii daca ar fi ei insisi onesti l-ar sterge din istoria partidului !
    De fapt asta e ultima tactica a comunistoizilor din motul statului (putere si opozitie) . Ministrul nou al finantelor (aspirant si el la un loc la Beciul Domnesc-caci a fi infractor pare conditie de avansare ) cica face un Comitet consultativ al fostilor prim-ministrii unde le da o cafea, o legitimatie de parcare si apoi spun ca masurile au fost discutate cu toate fortele politice….bla,bla

  5. Bun, Felicitari D-le judecator. Dar pentru ce?
    – Pentru ca aveti un punct de vedere pe care-l argumentati tehnic dar si personal. Si o faceti bine.
    – Pentru ca intelegeti bine ce inseamna legea, institutiile si probleme personale.
    – Pentru ca faceti lumina in locuri intunecoase pentru majoritatea dintre noi.
    … :)

  6. Foarte bine, dar mai exista un motiv demn de luat in seama: decizia Curtii Constitutionale nu se comenteaza si nu se „lamureste” decat prin sine, fiind general obligatorie.

  7. Domnule Danilet, cel mai probabil vor sa o dea la pace. Nu doriti si dumneavoastra o casa de protocol, nu aveti vreo ruda care are nevoie de un serviciu pe la Parlament? Poate o reducere mai consistenta la achizitia unei masini ? Chiar sunteti extrem de inflexibil domnule, asa pic de diplomatie nu aveti !
    Ne-at facut o tara de hoti domnule pe plan international, ati inventat chestia aia cu trafic de influenta, pai ce, functia e functie, dau si eu un telefon sa ajut, ce, aia e penal ? -> spre amintire, sursa : https://www.youtube.com/watch?v=_fvu-gyG1r8

  8. Clar si profesional!
    Felicitari domnule Danilet!

    CCR a stabilit ca este o problema la Senat si ca aceea ar trebui rezolvata.
    Nu este cazul sa aiba nici o intalnire intre CSM si Senat pentru ca nu sunt probleme in litigiu intre cele doua institutii si daca vor domnii de la Parlament/Senat sa dea o cafea unui membru din CSM pot sa o faca in timpul lor liber, cand sunt doar simpli cetateni care schimba idei si impresii, si cred ca o pot face cat se poate de informal.

    Numai de bine sa auzim.

  9. Aveti toata sustinerea!
    E ca si cum hotii se intalnesc cu politistii la o cafea….Sa respecte legea, si sa-si foloseasca timpul facand ceva util pentru cetatenii care i-au votat!! Altceva decat incalcarea legilor si regulamentelor, sau votatea unor pensii uriase.
    Iar daca in rastimp de 30 de zile nu se conformeaza hotararii Curtii Constitutionale, Presedintele sa dizolve Parlamentul!

  10. Foarte interesant ca din actualii membri ai Senatului nu vad pe nimeni publicand pe platforma asta publica. Frica sau? Sunt cam 200 de senatori in RO, si doar 20 de CSMisti, asa ca sper sincer ca bataia sa nu degenereze din violente verbale in violente fizice. Nu recomand nici cafenea/cofetarie. Gandul ca tot ce ne-a protejat de neostalinism in ultimii ani a fost un complot de 20 de judecatori din care jumate probabil ca inca sunt controlati politic nu e nici el prea linistitor.

  11. Intrebarea care se ridica (fara sarcasm, la rece, credeti-ma) daca va sesiza careva absenta dumneavoastra.

    Mai spuneti ca Justiția nu are ce negocia cu Parlamentul.

    Corect, mai ales ca Parlamentul este organul reprezentativ suprem.

    E si unica autoritate legiuitoare a tarii. Or, Justitia a primit cu placere acum mai bine de douazeci de ani cadoul otravit al recursului in interesul legii (ce aberatie lingvistica, in realitate doar persoanele putand justifica interese), pe care l-a crescut la san (si-a „organizat” curtea suprema, dupa un timp, in sectii unite cu activitate permanenta , ca sa nu fie instanta extraordinara, ce sa zic!, dar deciziile de pana la acel moment cum stau in raport cu legea fundamentala, sectiile unite fiind convocate ad-hoc?), mai apoi a facut presiuni ca in 2003 sa fie bagat pe gat in mod oficial desi indirect in Constitutie cu rolul iccj de a unifica…iar recent a mai dezvoltat chestiunea cu procedura „dezlegarilor de (chestiuni) de drept”.

    Apropo de cazuri concrete, dumneavoastra ca partizan al acestor proceduri de unificare, cum comentati recent publicata decizie-dezlegare-de-drept 2 in materie civila din 19 ian 2015? Si sa nu ziceti ca nu puteti comenta o decizie, chiar aveti obligatia, fiind in Csm. Ca sa nu insist ca aveti obligatia sa va pronuntati asupra validitatii=moralitatii referendumului constitutional din 2003, tinut pe la supermarketuri si prin parcuri publice, doar-doar o iesi cvorum. Sau tot dna va fi chemata (dar cand?) sa analizeze si acest referendum, ca si conflictul de interese pentru judecatorii care dau/au dat dezlegari de chestiuni de drept/solutii in „interesul legii”?

    Asa ca (si) uzurparea legiuitorului e la ordinea zilei, si nu mai mira pe nimeni ca parlamentul da legi care sunt mai degraba hotarari de guvern, guvernul da ordonante, s.am.d.

  12. Pun mina in foc ca unii membri CSM vor merge si vor asculta „sfaturile” lui „ginerica” (ah, imi place porecla!) in pozitia ghiocelului! Sfaturi date cu morga de rigoare. Sa ne gindim la reprezentata „societatii civile” (a PSD probabil) Corina Dumitrescu a carei sot este senator.

  13. De ce nu propuneti ca intalnirea sa fie una formala si publica?! Ca doar este o propunere. Veniti cu o contrapropunere!
    Iar eu, de principiu, cred ca se pot discuta si aspectele generale care se pot desprinde din cazuri particulare care sa genereze legislatie adecvata sau practici si interpretari unitare.

    • Cred ca se impune mai curand ca procurorii DNA sa formuleze o cerere pentru o intalnire formala cu CPT. Forma cea mai potrivita ar putea fi cea a unui interogatoriu, pentru lamurirea circumstantelor care au facut ca Parlamentul sa ajunga scut impotriva Justitiei pentru indivizi suspectati de fapte penale. Parca toate zilele sapatamaniu se cheama marti pentru parlamentarii astia, dom’le! Cred ca CPT poarta trei ceasuri la mana. Toate trei – rele. A trecut ceva timp de cand Conu’ facea denunturi desenand caracatite…Acum vedem bratele zvarcolindu-se. Azi, bratul roz.

  14. Corect. Nu poate exista „informal”, intre institutii ale statului. Ar putea insemna negocieri sau doar PR.

    Ilustrii nostri parlamentari, de-a lungul anilor, s-au obisnuit cu slalomul – printre regulamente si legi, printre declaratii, printre teme majore, printre responsabilitati. Fiindca s-au bucurat, de-a lungul timpului, de asfalt uscat, virajele slalomului au devenit din ce in ce mai stranse si mai riscante. Acum s-au trezit ca Justitia le-a udat asfaltul si ca ar trebui sa mearga drept, ca sa nu cada. Dar slalomul le-a intrat in sange, asa ca oamenii fac ce-au invatat. Insa pierd aderenta si cad. Primul motociclist al tarii ar trebui sa stie cel mai bine cat de periculos este sa pierzi aderenta, in viraj.

    Orice dialog intre institutiile statului este binevenit. Dar nu informal, ci oficial si transparent. Cu legea in mana. Nu cu „cutuma”.

  15. Mai exista si in CSM Judecatorii cu mintea sanatoasa care nu sant vanduti la Mafia PSD !

    DNA are la ora actuala peste 10.000 Dosare nesolutionate .

    Cum crede CSM si Ministerul Justitiei ca 83 de Procurori DNA vor rezolva Problema atata timp cat anual sa emit doar in jur de 1100 Hotarari definitive si irevocabile in Instante ????

    Romania inca mai este o Dictatura controlata de SUPRAORUPTIE care necesita interventie masiva din partea UE-SUA !

  16. Pt Adrian. Parlamentul nu e putere suprema, e Una dintre cele Trei puteri.si daca pretind respect ar trebui sa si arate putin respect. Acest parliament e illegal pt. Ca a cost ales pe baze USL,alianta ce nu Mai e plus ca Mai e si penal. Tori penali sa-u adunat pt imunitate

    • Autorul face distinctie (face aceasta distinctie si constitutia) intre puteri si autoritatile care reprezinta puterile. Intre puteri nu exista vreuna suprema, dar intre autoritati s-a convenit sa existe una, si anume parlamentul. Poata parea o inconsistenta (parerea mea este ca nu), si tocmai acest lucru (intre altele) ar fi cazul sa se dezbata serios si sa se fi dezbatut serios si in 2003. Avem o constitutie votata pe garduri si in crasma, asa ca „mai lasati-ma cu constitutia” e perfect justificat (si in acelasi timp imoral si penibil, persoana autoare a sintagmei trebuind sa combata activ aceasta stare de lucruri, iar nu sa stea prin parlament de x mandate).

      In fine, autorul nu vrea sa intre in polemici personale, cu atacuri la persoana, si nu mai precizeaza ca, la randul lor, autoritatile au niste angajati. Sueta la care i-a invitat presedintele senatului ar putea sa se lase cu astfel de atacuri, perfect democratice, atata timp cat se „executa” in prezenta preopinentului. Autorul sustine ca ar fi, in realitate, complet inutile.

  17. „Așadar, problema nu este la Justiție, ci la celelalte puteri.”
    Chiar asa? Suntem inconjurati de dalmatieni si in mijlocul lor este Craiasa Zapezii – justitia? Dialogul si comunicarea, in orice forma reprezinta un plus si un bun prilej de evitare a 1000 de comunicari oficiale. Nu vad in reactia Dvs, decat acea atitudine pe care am mai regasit-o si in alte articole si luari de pozitie – sa o numesc simplist superioritate.

    • Mi se pare evident ca, din punct de vedere al profesionalismului si al rezultatelor, Justitia este NET superioara parlamentului. :)
      As zice ca si din punct de vedere a calitatii oamenilor.
      Inainte sa ceara intalniri „informale” parlamentul ar trebui, cel putin, sa arate respect pentru lege. Dar inteleg ca ilustrii nostri parlamentari sunt mai ocupati sa-si acorde oarece pensii speciale, acum.

        • @ Decebal
          V-as propune sa ne uitam impreuna pe legile „cu dedicatie” date de-a lungul timpului pentru cei din sistemul de justitie. Ceea ce fac acum e foarte bine. Asta e meseria lor si nu cred ca necesita un respect suplimentar pentru ceea ce fac. Este job description. Sa ne bucuram ca respecta fisa postului si eventual sa ne intrebam de ce abia acum 1-2 ani au inceput sa se vada rezultate. Nu „stiam” cu totii de sistemul „parandarat”, de finantarea partidelor, de „cotizatiile” pentru angajare, de sistemul retrocedarilor, de licitatii trucate etc.. Cine/ce/cand/de ce a deschis robinetul? Poate ne explica dl. Danilet – e din interiorul sistemului.

          • @ Gore’

            Sigur, sa ne bucuram ca Justitia isi respecta „fisa postului”, cum spuneti. Dar ce ne facem cu institutiile care nu si-o respecta? Cu avocatul poporului, cu c.n.a., cu parlamentul?

            Rezultatele Justitiei se vad acum in dosare ce au inceput a fi cladite cu 7-8-10 ani in urma. Timp de 25 de ani, caracatita coruptiei s-a extins si s-a perfectionat. Iar ilustrii nostri politicieni au avut grija ca nimic sa nu o deranjeze. Si aveau impresia ca nu s-a schimbat nimic. Aderarea Romaniei la N.A.T.O., Parteneriatul Strategic cu S.U.A. si identificarea coruptiei cu un risc major al sigurantei nationale au fost momente importante, in razboiul impotriva coruptiei. Caracatita are, in sfarsit, adversari pe masura – Justitia, S.R.I., alte institutii care sprijina Justitia.
            In loc sa ne intrebam de ce acum si nu acum cinci ani, mai bine ne amintim de vorba ce spune „mai bine mai tarziu, decat niciodata”. Si, in loc sa „certam” Justitia, mai bine certam institutiile care nu ne apara interesele, desi-s platite din banii nostri…

  18. @dl judecator Danilet
    Foarte corect tot ce spuneti. Felicitari pentru verticalitate .
    PS. Raman insa la opinia ca un judecator care are un procent prea mare de decizii intoarse pe dos de instanta superioara atunci cand nu au aparut elemente noi de natura a schimba judecata sau procurori care au prea multe anchete ratate(suspiciune si de coruptie in cardasie cu inculpatul si cu judecatorul) cam de genul celei din cazul Oprisan , trebuie sa intre in atentia unui for care nu doar sa-i scarpine in cap sau dupa urechi ci chiar sa-i sanctioneze si daca este cazul chiar foarte drastic(eliminarea din magistratura). Poate ca acum imi veti da dreptate?
    V-o spune un fiu de judecator care a demisionat pe vremea cand nu a mai putut judeca conf legii si constiintei sale.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cristi Danilet
Cristi Danilethttp://cristidanilet.wordpress.com/
Cristi Danileţ este judecător din anul 1998, iar în perioada 2011-2016 a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Este promotorul educației juridice în școli și licee www.educatiejuridica.ro si membru fondator al asociației Voci pentru Democrație și Justiție www.vedemjust.ro

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro