joi, aprilie 25, 2024

De la aritmetică, prin filologie, spre ce e mai rău

Ce-a fost în mintea tînărului șef al corpului de control al primului-ministru, la începutul anilor 2000, cînd își completa teza de doctorat cu zeci și zeci de pagini din lucrările altora? A meditat cumva – prins între efortul contribuției academice proprii și problemele funcției publice pe care o ocupa – la moralitatea gestului? Sau, măcar, la riscurile la care se expune pe termen lung, în perspectiva unei cariere pe măsura ambițiilor pe care, probabil, le nutrea deja?

Înclin să cred că plagiatul din 2003 are la bază (și) altceva decît opțiunea deliberată a autorului de a se plasa dincolo de bine și (dincoace) de rău. Ceva ce ține, mai degrabă, de o atitudine considerată definitorie pentru „netrebnicia românească“, ceva cuprins într-o formulă care nu e atestată nici în balade, nici în piesele lui Caragiale, dar cu care fiecare trăitor în România ultimei jumătăți de secol s-a întâlnit, probabil, cel puțin o dată: propoziția „merge și-așa“.

„Merge și-așa“ își vor fi zis, și despre blitzkriegul pe care l-au declanșat, liderul de partid devenit premier în 2012 și, alături de el, mulți dintre cei care au pus umărul la suspendarea din iulie. La fel vor fi gîndit contemplînd însăilarea prezentată de majoritatea parlamentară drept motivare a demersului. Nu altfel s-au raportat, pesemne, la schimbările legislative abrupte pe care le-au operat, fără să anticipeze reacțiile externe.

O replică memorabilă din piesa „Lecția“ de Eugen Ionescu, dramaturg invocat în aceste zile, e „aritmetica duce la filologie și filologia duce la crimă“. Doctorandul din 2003 avea nevoie de un număr de pagini pentru a ajunge la pragul cerut: o necesitate aritmetică. Odată ieșit la iveală modul în care cifra a fost atinsă, problema a devenit una de filologie („cum și cînd se folosesc ghilimele?“, „sunt normele de redactare academică din domeniul juridic diferite?“) Liderului politic și părtașilor săi din 2012 le trebuia o sumă de alegători prezenți la urne sau, în lipsa acestuia, un număr de alegători în minus pe liste. O problemă de aritmetică  rezolvabilă, post factum, pe căi filologice, precum interpretarea creatoare a textelor de lege și a deciziilor Curții Constituționale. Interpretarea creatoare poate fi, și ea, o specie a metodei „merge și-așa“. Un efect al aplicării repetate a formulei e că, de la un punct încolo, nimic nu pare să mai meargă altfel decît „așa“ – pînă cînd nu mai merge nicicum. Pentru ca „viața să meargă înainte“ e nevoie, uneori, de pași înapoi.

Distribuie acest articol

7 COMENTARII

  1. Fiind vorba despre „tînărul șef al corpului de control al primului-ministru” stie cineva care sunt rezultatele acestei activitati intinse pe parcursul a 3 – 4 ani? Ce a descoperit, corpul de control, in institutiile controlate si care au fost consecintele – masuri luate de primul ministru? S – ar putea sa aflam, ca asemeni lui crin antonescu si „domnia sa” a luat bani degeaba.

  2. Daca inteleg bine, prima parte din articolul asta e pentru a ne reaminti cum vine treaba cu Ponta? Fie si asa…
    Dar sa continui si sa arunci vina pe Ponta pentru nebunia cu CCR-ul din ultimele zile, asta e de neinteles!

  3. Doamne, cata naivitate! ////

    1. „mintea tînărului șef al corpului de control al primului-ministru, la începutul anilor 2000” habar n-avea ce cuprinde teza sa de doctorat si nici nu imi fac iluzii ca a citit-o vreodata. Stia doar cui i-a comandat-o. Iar asta e valabil pentru toti politicienii doctori, indiferent de partid.

    2. Care „merge si-asa”?! Merge doar asa! In Ro esti cel mai mare fraier daca nu faci ce face toata lumea. Nu fii prost. VP si-a dat doctoratul in alta parte, cum o arata si componenta comisiei sale: ii trebuia ca sa promoveze ierarhic in psd. De asta academic il doare undeva, cum a si declarat, e doar o acoperire pentru cv-ul politic. Ca si studiile de 3 zile ale unora si altora la StanDford, Catania, Bora Bora si Ibiza.

  4. „aritmetica duce la filologie și filologia duce la crimă“ – formidabila concretizare a absurdului desi sint sigur ca Eugen Ionescu a emis butada fara a avea sub ochi un exemplu concret si fara a-si imagina ca tocmai in Romania ea se va realiza. Desi, daca ne luam dupa Confucius, corectitudinea cuvintelor este o problema politica fundamentala. Deh, „URSS” – patru cuvinte=patru minciuni.

  5. Daca e sa consider vechiul dicton marxist ca „existenta determina constiina” explicatia consta in faptulca omul lucra la „stat’, unde CV si ce stii realmente sa faci nu prea contau.
    Personal, am avut o experiena dura cand m-am dus la primul interviu de angajare la o companie privata. Scrisesem printre altele ca stiu spaniola (intelegeam melodiile lui Iglesias si chiar fraze uzuale dupa o vizita pe acolo). Prima intrabare care mi-a pus-o expatul din comisie a fost ?le gusta hablar espanol? si dai….omul era din Texas! Am zis si eu ceva, ca doar romana e limba latina… si cum am scapat de acolo, mi-am periat CV, scotind pana si sahul de hobby-uri (ca-mi aminteam doar cum se misca piesele).
    Daca vrei sa faci cariera intr-un domeniu cred c-ar trebui sa ai viziune si asupra riscurilor din viitor, nu sa astepti sa te lovesti de pragul de sus!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Sorin Ghergut
Sorin Ghergut
Poet și traducător. A publicat volumele Time Out (Editura Timpul, 1998) și Orice. uverturi și reziduuri (Editura Pandora M - Grupul editorial Trei, 2011). Prezent în antologiile Tablou de familie (Editura Leka-Brancuş, 1995), Marfă (Editura Salut, 1996) și Marfă reîncărcată (Editura Brumar, 2011) și, în traducere germană, ich bin ein ander ist bang, poesie aus Rumanien (Edition die horen, Bremerhaven, 2000). A tradus în română volume de William Burroughs, Charles Bukowski, Paul Auster. Este absolvent al Facultăţii de Litere de la Universitatea Bucureşti, secţia română-franceză, şi al masteratului de lingvistică teoretică de la aceeaşi universitate. În prezent coordonează biroul de presă al Institutului Cultural Român.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro