Home » Opinie »Politica & Doctrine »Societate/Life » Citesti:

De la o democratie stramba, la o dictatura populista

Michael Dumas octombrie 9, 2012 Opinie, Politica & Doctrine, Societate/Life
13 comentarii 1,760 Vizualizari

La un articol precedent, ca raspuns la un comentariu de la un cititor, am inserat pe forum acest  text: “Intrebarea de la care am plecat si careia inca nu i-am gasit raspuns este: de ce in ciuda evidentelor ca politicieni de varf din tara (parlament, guvern, primarii) sunt niste mincinosi, hoti, impostori, nepriceputi in administratie, ei totusi sunt sustinuti de partidele lor si mai ales de ce ei sunt si votati si alesi de popor sa ne conduca si sa administreze in continuare aceasta tara? Care este explicatia ca oameni de doi bani sunt votati la alegeri si se aleg la nesfarsit la carma oraselor si a tarii? De ce partidele din care provin nu se debaraseaza de ei? De ce democratia  nu reuseste sa rejecteze asemenea cazuri? “

Iata un posibil raspuns: democratia, ca mecanism de reglare, isi atinge uneori limitele. De obicei viata politica  se curata  de neaveniti  prin alegeri, prin opinia publica, prin mecanisme de partid dar numai in anumite limite si in societati cu lung stagiu in democratie, de zeci sau sute de ani.  In Romania, dupa numai 22 de ani de la primele alegeri democratice, apare clar ca indivizii  fara capatai si onoare nu renunta de buna voie la putere, iar  prin sistemul mafiot din partide se promoveaza la nesfarsit in fruntea tarii si a bucatelor.

Demersuri de corectare  (scoatere din situatiile limita) si revenire la normalitate s-au incercat, dar cu rezultate zero: va amintiti de referendumul pentru 300 parlamentari, aprobat de electorat cu un numar covarsitor de voturi? Rezultatul practic este ca in acest an  vom avea  chiar mai multi alesi decat in parlamentul actual,  poate chiar 500 de  parlamentari! Sau propunerea, discutata si pe acest site, de a se limita numarul  de mandate al unui primar la maxim doua: ea nu a fost adoptata, niciun partid nu vrea sa renunte la feuda pe care a luat-o in stapanire prin diverse colturi de tara.

Ce sa mai spunem de articolele din presa privind matrapazlacuri ale unor parlamentari: au ramas fara efect, partidele anuntand ca,  la  alegerile din decembrie, se vor conserva  predominant pozitiile persoanelor actuale din parlament. Mai multe criterii de integritate de tot felul au fost anuntate ba de PDL ba de USL, ba de societatea civila ( amintiti-va de “parlamentul curat’) dar fara urmari in selectia candidatilor. Reamintesc deasemenea ca daca un membru de vaza dintr-un partid face obiectul unei anchete oficiale prin ANI sau Parchet, de cele mai multe ori se invoca “lucraturi politice” venite de la adversari, iar cel cauza ramane bine mersi pe pozitie.

Ce concluzie avem? Democratia sta cam stramb in Romania, noi suntem o natie cam pizmasa, ne uitam mereu la capra vecinului si dorim sa-i moara. Chestiile astea cu onoarea, toleranta, respectul pentru opiniile altora,  pentru drepturile altor concetateni nu ne priesc, le inghitim cu noduri. Respectul pentru vecinii nostri, comunitatea de pe strada sau din orasul in care locuim, il vedem mai greu si mai incetosat, noua sa ne fie bine iar in rest, cine nu e cu noi este dusmanul nostru.

Cei care ne sunt dusmani trebuie nimiciti fizic, luate drepturile, averile, dregatoriile, eventual bagati la puscarii, sa se invete minte odata pentru totdeauna. Cam astea sunt si ideile care misuna in mintea  politicienilor din  USL ajunsi in fruntea mesei la guvernare. Ei au ales sa mimeze democratia fata de occident, dar sa-i dea tot timpul lovituri pe sub masa acasa, cand sunt singuri la guvern si nu-i vad cancelarul Merkel sau presedintele Barroso.

Ce or gandi oare cei de la USL, care nici acum, cand actiunea lor de suspendare a esuat, nu au invatat nimic si o tin inainte ca nu recunosc legitimitatea presedintelui tarii? Cum ramane atunci cu noi ceilalti alegatori, care nu-i suportam pe Antonescu si Ponta, primul un dublu repetent in facultate, om fara onoare si cuvant  (a refuzat sa se retraga dupa esecul cu suspendarea)  si al doilea un plagiator cu toptanul ( sute de file copiate din alte carti), doi  insi lipsiti de caracter, fara realizari in viata personala sau politica, orbiti de furie ca nu detin controlul total al statului. Noi ceilalti care suntem acum in minoritate,  fiind sustinatori ai PDLului si ai lui Traian Basescu, poate numai cateva milioane de persoane cum zic ei ca am mai ramas, noi nu meritam consideratie si respect din partea majoritatii USL?

Aceasta aroganta a USLlui, tendinta de a acapara total statul,  pune pe ganduri pe orice om de bun simt: apetitul acesta de a avea totul, de a refuza coabitarea si deci prezenta unui observator din partea minoritatii (ca mai mult nu poate face Traian Basescu) in fata unui guvern  absolut de capul lui in fruntea tarii, arata cam incotro bate vantul in aceasta alianta.

Dar de ce oare acest comportament, al celor ajunsi sa guverneze ? Pentru ca, la fel ca multe alte natii cu stagii mai mici de cotizare in democratie, noi romanii suntem iubitori de dictatura. Ne-am invatat sa avem un lider, un conducator ca sa ne spuna ce avem de facut, pe care sa-l urmam mai de voie, dar mai ales de nevoie.

O dictatura este un regim politic mai usor de inteles si de executat de niste indivizi, cam cum suntem noi acum, dupa o lunga tranzitie, in care viata politica este plina de hoti si impostori. Sunt reguli mai putine si mai simple de urmat:  ramane un singur partid dominant (si anume la putere cu 60-70% voturi), nu mai exista opozitie care sa conteze, se conduce prin ordonante de catre guvern, aprobate apoi automat in parlament, presupusii oponenti, dispar pe aiurea  ori sunt judecati si condamnati la iuteala. Dictatura , fie chiar si una populista, este o modalitate de a conduce mult mai eficienta , astampara setea de dreptate sociala, cei care cartesc pleaca de voie sau nevoie, iar ziarele si TV ul sunt puse cu botul pe labe prin tot felul de mestesuguri ( de la amenintari, pana la corupere ).

Dar cine sa instaureze aceasta dictatura?  Actualii lideri gen Ponta si Antonescu tocmai s-au descalificat, prin ratarea alungarii lui Basescu de la Cotroceni. Daca aveau sange rece de dictatori si complotisti, ar fi trebuit sa mearga pana la capat si sa nu accepte “sfaturile” din UE sau de la NATO privind conditia de cvorum. Dupa o rotaiala pe  la TV ca “nu suntem colonia Germaniei”, presupusii autori ai loviturii de stat “juridice” au schimbat tonul, devenind mielusei, dupa intrevederi cu oficiali Europeni si Americani. Vreun Ungureanu si Neamtu sunt prea fini si educati, studiosi si intelectuali ca sa minta cu tupeu si sa intre cu bocancii  prin parlament. Blaga este o figura veche si cam obosita, in plus a  plecat prea usor din functia de presedinte al Senatului, fara sa faca nimic spectaculos.

Atunci cum s-ar instaura dictatura “in numele poporului”? Ne trebuie un moment de cotitura, ceva dramatic, un razboi sau o miscare sociala. Momentul acesta de criza sociala s-ar putea ivi in curand, o iarna grea, scumpiri la incalzire si mancare, devalorizarea puternica a leului, somaj, inflatie puternica, neplata de salarii, toate vor fi coapte pe timpul  gerurilor din iarna viitoare. Scumpirile deja s-au anuntat la gaze, electricitate si agentul termic, asadar premizele exista.

Ne mai trebuie o persoana cu notorietate, care sa aiba initial o credibilitate si sa fie votata in parlament de popor, sa faca agitatie prin presa si apoi sa preia puterea . Daca acest conducator ultra populist va  promite redistribuirea averilor ( bani, case, fabrici, banci), justitie impotriva  “ciocoilor” care au furat tara  si trimiterea lor la puscarie,  locuri de munca, repornirea economiei distrusa tot de acesti “tradatori”  el va fi  omul providential care va fi urmat de electorat. Deja liderul PP-DD si-a anuntat “revolutia de la Oltchim” si va continua pe acest drum, cu aerul sau inofensiv si anuntul ca doreste binele poporului.

Nu uitati ca personajul are deja acum cca 20% din voturi, si cu populismul sau, peste 6-7 luni va ajunge mult mai sus. Deja este urmarit de jumatate de tara cum se lupta el sa reporneasca Combinatul, asa ca nu subestimati forta sa,  el va produce curand mari surprize. Cei care considera ca numai alienatii mintali voteaza cu el se insala amarnic, au mai fost cazuri in istorie asemanatoare, care s-au terminat tragic.

Dar poate ca el este cel cautat de popor, poate este mai buna o dictatura a “poporului”,  daca am ajuns acum sa vedem cum  democratia se poticneste de toti escrocii care ajung sa faca legi in parlament, de plagiatori care ajung prim-ministrii, de  repetenti care se doresc presedinti de tara. De ce atunci nu ar fi bun un caracalean, fara ifose intelectuale care a pornit de jos, purtand pantalonii fratelui sau mai mare si care a muncit din zi si pana in noapte in garsoniera sa de la OTV? Daca el va reda speranta in dreptate si justitie, pedepsirea coruptilor de la stat si a imbogatitilor “de razboi”, va fi omul nostru, al celor saraci si disperati ca idealurile revolutionare, de la alungarea lui Ceausescu,  nu apuca sa se mai implineasca.

Ne asteapta timpuri grele: daca ineficienta democratiei in a produce valori reale in politica dar si bunastare economica va continua,  sa nu fim mirati daca oamenii vor prefera prin vot un partid care sa instaureze o dictatura fie ea si populista , ca solutie la prostiile facute de douazeci si mai bine de ani de alegeri democratice.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "13 comments" on this Article:

  1. ghost spune:

    România – ţara de care ne pasă. Dacă nu ne-ar păsa, nu ne-am interesa de astfel de povestioare. Deşi sunt sigur că aici va muri interesul. Aş vrea să încep această mică povestioară cu un proverb: „boala lungă, moarte sigură”. Acest proverb – frumos în simplitatea sa – ne arată viitorul. Istoria ne arată trecutul, iar cine nu învaţă din lecţiile istoriei riscă să le repete.

    De nenumărate ori în umbra greutăţilor şi a neajunsurilor s-a ajuns în istorie la avântul dictatorilor – ce s-a întâmplat cu aceştia putem afla destul de simplu, în contextul World Wide Web-ului. Sau putem deschide o carte de istorie – la fel de simplu. Unii dictatori au murit în dizgraţie, sub asaltul mitralierelor sau a altor obiecte de distrugere, alţii au reuşit să moară liniştiţi în patul lor înconjuraţi de osanale – cum a fost exemplul liderului de la Phenian. Toţi, fără osebire, au murit. Moştenirea lor a rămas. Morţilor nu le mai e de folos averea pe care au avut-o şi nici nu le mai pasă de criticile aduse post-mortem. Cu cei ce rămân e o altă poveste.

    Tare mi-e teamă că România – ţara în care m-am născut – se îndreaptă spre o cale greşită. Aş evidenţia doar câteva dintre ideile pe care îmi bazez raţionamentul:

    educaţia copiilor e aproape distrusă, fiecare guvern ce se perindă prin faţa românilor se pare că are ca prim scop criticarea guvernului precedent şi ca scop secundar schimbarea totală a direcţiei în sistemul de învăţământ. Fiecare guvern e mai interesat să dea copiilor diplome şi să adauge ore de religie decât să-i înveţe ceva de care au nevoie în viaţă. Singurii „olimpici” sunt cei care au suficientă voinţă (şi uneori şi sprijin, oricât de incredibil ar suna mai există încă profesori buni) încât să facă performanţă în ciuda mediului advers;
    telenovelizarea mass-mediei – televiziunile şi ziarele sunt mai interesate să arate ştiri „senzaţionale” despre tatuajele vreunei vedete sau să-i descâlce iţele vieţii amoroase decât să-şi îndeplinească rolul de informare obiectivă a cetăţenilor;
    cetăţenii ţării sunt îndemnaţi să creadă că ei n-au nici o putere asupra mediului înconjurător – de la ce se asfaltează la cum ne conduce guvernul – iar acest feeling de neputinţă se înteţeşte pe zi ce trece. Cetăţenii care gândesc şi îşi doresc o viaţă mai bună se simt neputincioşi în faţa mulţimii – care doreşte nu gândeşte. Majoritatea nu ştie ce vrea, dar o vrea acum şi dacă se poate pe gratis.
    principiul „divide et impera” a ajuns aproape de perfecţiune în politica autohtonă – se dezbină oamenii cu diverse chestii contradictorii „sunt bani pentru pensii şi salarii” sau „nu sunt bani pentru pensii şi salarii” – încât la patru români avem uneori şi cinci păreri despre acelaşi subiect;

    Soluţii de ieşire din problemă sunt grămadă, dorinţă de schimbare nu există decât la mici grupuri de oameni. Nu e simplu să schimbi ceva. Schimbarea doare. Profund chiar. Există rezistenţă la schimbare, nu-i deloc uşor să reînveţi oamenii să gândească critic sau să acţioneze în baza convingerilor.

    Poate acesta ar fi principalul motiv pentru care eu personal urăsc reţelele de socializare de tip Facebook – oamenii pot să apese un buton, să susţină online o petiţie sau să pretindă că-i interesează ce face vreun anume politician, dar atât. Prin apăsarea unui simplu buton s-a rezolvat problema. De acolo încolo nu interesează. Are nevoie vreun copil de tratament? Dăm like şi share. Sau trimitem un e-mail la 10 cunoscuţi – am primit mii de astfel de prostii pe e-mail şi mă enervează inclusiv timpul pierdut pentru ştergerea acestor mesaje.

    Principala problemă a românilor este apatia. A dat-o în bară vreun politician? Ne agităm, mârâim convingător dar nu urmărim nimic. Dl. Voiculescu mai are influenţă în politică? Da. Iliescu? Vadim? Becali? Băsescu? Antonescu + Ponta? Mai au. Nu putem schimba nimic dacă nu facem nimic. Şi mai ales, nu putem schimba nimic dacă facem aceleaşi alegeri pe care le-am făcut şi până acum.

    Să fim serioşi. Dacă întrebi pe cineva dacă doreşte stoparea corupţiei îţi va spune un vehement DA. Cu litere mari uneori (la figurat), de parcă ar conta. Dar va da în continuare şpagă la poliţist, la doctor, la primărie, etc.

    Dar să vorbim un pic despre schimbare. Chiar credeţi că după 20 de ani de ajutoare sociale şi nemuncă va putea schimba vreun politician direcţia şi le va tăia? Chiar credeţi că după 20 de ani de promisiuni electorale nerealizate vreun politician va dori să taie în carne vie şi să repună economia pe baze sănătoase? Nu a existat în România de după revoluţie nici democraţie adevărată şi nici capitalism. Am avut, în purul spirit balcanic, o struţo-cămilă.

    Într-o democraţie atât „conducătorii” cât şi „conduşii” au responsabilităţi. „Conducătorii” au responsabilitatea conducerii, iar „conduşii” au responsabilitatea feed-back-ului (inclusiv critica la adresa guvernanţilor). La noi, „conduşii” ştiu că n-au nici o responsabilitate – nici măcar votul nu-i mai interesează deşi acesta e una din puţinele căi de responsabilizare a „conducătorilor”. Dacă marea masă de manevră consideră justă sau „votabilă” promisiunea electorală pe care ştie cu siguranţă că nu se va realiza niciodată (dar speră), ce motiv ar mai avea să acţioneze cetăţeanul care gândeşte şi doreşte (dar ştie că este în minoritate)? A şti adevărul şi a dori fericirea este similară proverbului „pară mălăiaţă în gura lui Nătăfleaţă” dacă nu este urmată şi de acţiune. Din păcate, generaţia Facebook s-a întâlnit cu generaţia celor care au prins cel puţin 10 ani de comunism – cu consecinţe deosebit de grave, inacţiunea este promovată activ acum, ba mai mult un simplu „Like” e considerat suficient pentru dispariţia disconfortului mental (disonanţa cognitivă).

    Nu există o cale de ieşire onorabilă din această chestiune. Dacă se încearcă schimbarea cu forţa, singurul rezultat va fi dispariţia din politică a politicianului ce propune aşa ceva. Dacă nu se încearcă schimbarea, rezultatul va fi o boală teribil de lungă, peticită cu diverse petice care mai de care mai colorate şi mai ţipătoare, dar care va duce la final la … faliment de ţară. Dacă din întâmplare vom avea parte de vreun despot luminat eu unul ţin minte dictonul „Puterea corupe iar puterea absolută corupe absolut” – şi nu ţin minte să fi existat vreo dictatură în care pe termen lung cetăţenii să fie fericiţi. Din viaţă nu scapă nimeni viu. Iar istoria se cam repetă.

    „Never give in. Never give in. Never, never, never, never — in nothing, great or small, large or petty — never give in, except to convictions of honor and good sense. Never yield to force. Never yield to the apparently overwhelming might of the enemy.” – Winston Churchill, 1941

    • eu****** spune:

      Excelent comentariul.
      (Ghost asum ca buricele degetelor trepidau la lectura articolului – ramane intre noi.)

      Cred in raspunsul: “Responsabilitatea ne salveaza”.

      Incep de la mine, ma duc la tine – te trag de maneca sau iti leg sireturile de la pantofi – si ma duc, incet dar sigur, catre comunitate.

      Nu este de vina Democratia – bat-o vina! – ci eu, tu, el, ea, intr-un cuvant NOI si nemiscarea / resemnarea!.

      Si uite asa la nunta mea a mai cazut o stea! – zice o teza mai veche invatata obligatoriu in scoala din RO.

      Am ajuns aici si datorita comunismului, pe care, cu incapatanare, nu vrem sa il scuipam afara! Multumim lui III Inalt Statatorului in RO ( III – Ion Iliescu Ilici).

      Propun un procesul de schimbare:
      1. scuip comunismul – este toxic – ucide si cel mai “strong” stat din lume;
      2. imi asum zi de zi, ceas de ceas, responsabilitatile individuale
      3. veghez sa nu imi intre altii in casa si in suflet!

      Este asa de simplu procesul de transformare – dureaza 3 secunde – si dupa cateva repetitii acesti trei pasi devin reflexe.
      Este adevarat insa ca trebuie sa “set your mind”!

      Incapacitatea individuala si colectiva de rupere de niste metehne ne costa ingrozitor de mult pe fiecare dintre noi, pe toti la un loc si este, din nefericire, un joc care ne afecteaza urmasii si vecinii.

      Pana la urma este o decizie de majoritate de grup, dar cu costuri enorme pentru noi toti!

      Oare ce se vrea de fapt?
      Democratia ne ajuta, dar nu ne sustine automat in UE si NATO!
      Democratia lanseaza si reactii rapide de tip “Eject”, de aceea se mentine sanatoasa!

      Dupa ultimele reactii date de Copy-Lot responsabilitatea este, evident, de la altul, bomba de la PDL care a explodat insa in regimul USL! Dar cine mai crede balivernele astea??? Si-a facut curat in propria casa???

    • Andrei George spune:

      Stimate domnule,
      Văd un comentariu lung și dezlânat din care nu prea înțeleg decât că sunteți contra ajutoarelor sociale. Sunt curios ce înțelegeți prin ajutoarele sociale. Iarăși sunt curios dacă aveți măcar vaga bănuială că țările dezvoltate din Europa- și aici mă refer la Franța, UK și Germania sunt state asistențiale- adică exact chestia aceea pe care președintele cu competența unei dactilografe care bate cu un singur deget s-a apucat să o nege. Un acord de genul Harz IV nu este numai un ajutor social dar este un ajutor social care permite celor în nevoie să trăiască chiar decent, după standarde Europene. Credeți cumva că nemții sunt mai proști decât președintele Băsescu ?

      • eu****** spune:

        Despre ajutoarele sociale:

        1. recent un pensionat pe caz de boala s-a prezentat la controlul anual si a constatat ca nu mai era 20 de persoane inaintea sa si dupa tot pe atatea… Ce spuneti despre trebsoara asta?

        2. o prietena a unui cunoscut tocmai a fost obligata de statul roman sa intoarca pensia care nu i se cuvenea pentru o boala inchipuita…Plateste acum si incearca sa munceasca, de unde, inainte primea pensia modesta necuvenita de 700 ron, dar acasa statea…

        Despre Banca Mondiala si interventiile sociale:

        1.Banca Mondiala incearca sa isi modifice interventiile in statele asistate – se pare ca ajunge, este prea destul, cu VMG.

        2. De curand am asistat la o discutie organizata de British Council in care o domnisoara vorbea despre necesitatea asistentei sociale in RO dar nu stia nimic despre VMG. Dvs. stiti despre ce vorbesc aici cu VMG?

        Cu ganduri bune!

        • Andrei George spune:

          Stimate domnule,
          Sigur, știu și eu un om din Broșteni care avea certificat de handicapat pentru că îi lipsea un picior dar mergea pe motocicletă. Ghiciți ce- avea un picior de lemn !. Haideți să fim raționali și de bun simț și să recunoaștem că cei 300.000 de handicapați falși cu care ne amenința dl.Boc au fost una din uriașele minciuni PD-Liste- alături de cea cu doctorii care dau pe bandă rulantă astfel de certificate (din câte știu eu nu e nici un astfel de proces pe rol- deci a fost o simplă vrăjeală propagandistică) .Toate minciunile jenante ale cuplului Țonciu-Palade (Băsescu și Boc pentru conformitate) s-au dezumflat făsâit. Scandalul de corupție din vămi- mai vorbește cineva ceva ? Primarul cel corupt din PD-L- dl.Apostu- prins cu bucurie de DNA ? Se întoarce bine mersi la catedră ca om liber. Anii 50- cu politica învrăjbirii ”păturilor sociale” una contra celeilalte au fost repetați identic- de dnii.Băsescu -Boc dar cu obiective diferite- pentru că pe vremea aceea măcar se construia ceva- acuma s-a făcut tot circul doar ca să fure mai bine PD-Lul. SUnt curios când vor ajunge la anchetă dl.Duță- dobitocul care acuza Oracle că nu-i funcționează sistemul electronic de asigurări (prost proiectat- fără stabilirea unei liste de cerințe minime) sau dl. Blejnar. În rest, nu sunt interesat absolut de loc de părerile FMI-ului sau ale Băncii Mondiale atunci când concetățeni de-ai mei mor de foame, de frig și de o nesimțire crasă- a se vedea tot fericita pereche care a închis o groază de spitale.

  2. Andrei George spune:

    Stimate domnule, sunteți cumva rudă cu Alexandre Dumas ? Întreb asta pentru că fantezia dvs. prodigioasă o ia razna rău de tot. Trăim- de bine de rău- într-o democrație care, ca orice democrație se conduce printr-un Parlament pe care l-am votat, l-ați votat și care ne reprezintă. Spre deosebire de regimurile dictatoriale- care nu știu unde sunt bune dar sub care am trăit 28 de ani și mi-a ajuns- o democrație n-are nevoie de oameni providențiali, de ”dictatura poporului” (n-am mai auzit de această expresie din vara lui 1989 și implicit nici de tătuca Ilici, Băsescu sau de vreun altfel de tătuc. Dvs. aveți alergie la USL pentru că apreciați în mod personal pe doi dintre liderii acestei formațiuni- aprecierile dvs. fiind exact valabile și potrivite pentru dvs în mod unic. De asemenea, dacă ați trăit în orice democrație de oriunde cred că ați putut constata că partidul sau gruparea câștigătoare în alegeri- în mod normal- acaparează puterea. Chestia se întâmplă de exemplu în SUA destul de frecvent- o dată la 2 ani când au loc alegeri parțiale și încă la 2 ani când sunt alegeri generale și prezidențiale. Ați puea eventual cât va guverna USL-ul să vă refugiați într-o pădure alături de ursulețul cel turbat, viețuind cu fragi și mure. Problema este că la ”valoarea” ofertei ARD cred că o să vă sărbătoriți 100 de ani tot în pădure. Oricum, faptul că dl. X a repetat un an de facultate n-are nici o legătură cu capacitatea domniei sale de a fi un bun președinte, așa cum nici mediocritatea școalră autorecunoscută de actualul președinte nu-l determină pe acesta să fie totuși un președinte. Dacă aveți probleme cu democrația cred că puteți cere un azil politic în Belarus- măcar acolo veți găsi un dictator veritabil, pe dl.Lukașenko, nu o conservă de macrou în sos tomat cum este dl.DD. Înclin să cred că totuși compunerea dvs. este umoristică pentru că nu pot să cred că există cineva care și l-ar dori pe dl.DD președinte cu adevărat.

    • Michael Dumas Michael spune:

      Textul doreste sa sublinieze pericolele care pandesc democratia, daca ea nu reuseste sa se curete singura de hoti, impostori, mincinosi, corupti si nepriceputi alesi prin vot in parlament sau numiti de guvern in posturi cheie. Alegerile din decembrie nu trebuie sa rateze aceasta ocazie, atat USLul cat si ARDul ar trebui sa constientizeze situatia, altminteri vom fi coplesiti de partide cum este PP-DDul, care cresc prin populism ieftin, cu consecinte imprevizibile.

  3. abc spune:

    Andrei george dat to esti un activis PCR in favoare USL daca apreciezi valori ca REPETENTUL sau PLAGIATORUL.
    Nu vad nicio o logica in demersul tau.
    ///

    • Michael Dumas Michael spune:

      Cele doua cazuri , din nefericire chiar in varful USL, nu ar fi rezistat nici un minut in fruntea unei aliante politice aflate la guvernare , intr-o alta tara din Europa (ca sa nu mai vorbim de SUA, la care face referire copios Andrei George). Democratia are niste reguli foarte clare: onoarea (in cazul dlui Antonescu care s-a laudat singur in parlament ca-si da demisia in caz de esec) si cinstea (pentru dl Ponta care este un hot de diplome) sunt cele mai importante si nici un om politic nu a supravietuit in occindent in asemenea situatii.

      • Andrei George spune:

        Stimate domnule DUmas,

        Iarăși fabulați- și dovediți că nu le prea aveți cu cultura generală. Dl.Giscard dEstaing- dacă nu mă înșel- implicat în celebrul scandal al diamantelor- n-a demisionat și a rămas bine mersi președintele Franței. Dl.Kohl- pentru care afacerea cu bani pentru partid era clar penală- și-a terminat fără probleme mandatul de cancelar și din câte știu eu nu și-a cerut scuze poporului german. Miniștrii dnei. Merkel au fost prinși în mod voios cu plagiate- atenție- susținute la cele mai celebre universități din Germania și nu la Universitatea București- și au demisionat nu din motive de onoare din din motive de scandal- iar universitățile cele presitgioase care le-au dat tiluri de Dr. rer. nat și altele- n-au pățit nimic. Dl.Berlusconi- alias El Caimano- s-a retras liniștit după ce singurul lucru de care n-a fost acuzat era zoofilia- ba chiar dorește să revină în politică. Vorbind de SUA- dl.Dubya Bush a ajuns la putere în 2000 printr-o fraudă electorală de zile mari- făcută în detrimentul unei clase sărace și inclute- respectiv votanții de culoare din Florida. Unde decizia nejustificată a guvernatoarei – tot republicană- de a închide renumărătoarea- l-a dat câștigător pe unul din cei mai proști oameni din lume. Care a rămas președinte 2 mandate- la următoarele alegeri murdărind cu minciuni jenante un veteran al războiului din Vietnam- dl.Kerry- în condițiile în care dl.Bush prin protecția familiei a fost exceptat de seriviciul militar. Mai povestim despre ”cinstea și corectitudinea” democraților occidentali ? Banii de la Ghaddafi pentru dl.Sarkozy cum ar trebui interpretați- în condițiile în care toți PD-Liștii vorbesc doar de amestecul ”varanului” în politica USL ? Ce-i drept dl.Ghaddafi a aflat pe propria piele recunoștința bunelor democrații…
        PS: Poare rugați totuși cenzorul de serviciu- care mi-a șters un comentariu la comentariul dinaintea celui la care dau răspuns- să îl regăsească. Îi solicitam pur și simplu domnului cu exprimări vage să-și formuleze frazele în limba română. E un păcat ?

  4. nedumerit spune:

    presedintele partidului VREA, se duce cu pohta la BPN, decizia se pune pe hartie in BPN, se comunica grupului parlamentar care o voteaza (si nimeni nu se mai poate opune). Care e diferenta fata de ’89? ca BPN se numea CPEx si ca parlamentul era Marea Adunare Nationala? Nici atunci si nici acum (daca parlamentul calareste si justitia) nu se putea opune nimeni. Ce zici Andrei George????

    • Michael Dumas Michael spune:

      Din pacate la partidele noastre mari cum sunt PNL, PSD, PDL (la UDMR parca mai putin) rolul presedintelui de partid este covarsitor, ceea ce indeamna la un comportament dictatorial din partea acestuia. Cea mai mica diferenta de opinie se pedepseste dur, amenintari cu excluderea ( Chiliman la PNL) sau chiar excluderea (Geoana la PSD). Adica, asta este libertatea de opinie in democratie?

  5. ausar spune:

    @ Andrei George

    # Cred ca comentariile Dvs. sunt lungi, plictisitoare si inconsistente logic.
    # Retorica ieftina de propagandist comunist iliescian.
    # O “cuvantare rotunda” pe care nu prea o poti critica.
    # Sunteti discipol a lui iliescu ion sau nastase adrian ?

    # Prietenii Dvs uslamisti nu erau aseara prea incantati de “fabuloasa victorie”,
    # Probabil ca orice putere abuziva incepe sa fie dominata de un instinct de auto conservare.
    # Cu “competentele” dovedite in cele sapte luni de guvernare trecute se tem sa nu fie zdrobiti de furia populara in urmatorul an.

    # “VOTUL POPULAR” va da drepul la orice:
    * Sa-l puneti pe plagiator premier,
    * Pe chiulangiu, presedinte de senat sau chiar de tara,
    * Sa-l numiti pe vulpescu remus ministrul economiei sau
    * Pe andronescu ecaterina ministrul invatamantului sau
    * Pe sova si grapa (sau grebla ?) sa ne bage pe gat o constitutie “faurita” doar pentru
    uslamisti si asa mai departe ca sa ne fie cat mai bine

    # Sigur ca nimeni nu-i perfect nici char cei din vest enumerati de Dvs.
    De aceea “VOTUL POPULAR” va da orice drept si descalifica orice critica.

    # Pe Dvs. nu va intereseaz si nu va pierdeti timpul cu “responsabilitati”, chiar daca puterea va dezumanizeaza, va falsifica si va perverteste pentru ca aveti “VOTUL POPULAR” si va grabiti sa ne trimiteti mesaje incoerente ca cele de mai sus

    # Oricum mai aveti nevoie de ceva “antrenament” din parte lui gadea, bogdan chiriac, ciuvica,
    tudor radu, grecu dana, nistor vlad, vanghele marean, ca sa incepem sa va credem

    Ar fi de dorit ca viitoarele mesaje sa le scrieti puncual, la obiect, pe problema ca sa pricepem si noi mai lesne, mai usor.

    Altfel, toate cele bune.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Michael Dumas


Michael Dumas

Michael Dumas are studii in electronica, fiind doctor inginer in semiconductori. A lucrat multi ani in cercetare, proiectare, productie si investitii. In ultimii ani s-a ocupat de... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)