De la o duminică la alta

Duminica trecută, în ziua alegerilor europarlamentare și în aceea a Referendumului, majoritatea electoratului român a dat un vot anti-PSD și anti-ALDE.
Social-democrații de abia dacă au obținut jumătate din procentele cu care îi înzestrase consultarea electorală din decembrie 2016 în vreme ce partidul d-lui Tăriceanu nu va avea nici măcar un singur-europarlamentar. Ambele partide de la guvernare primind astfel un usturător și categoric vot de blam din partea electoratului. Mărturisesc că nu îmi pot ascunde satisfacția că atât de tupeistele doamne Norica Nicolai și Renate Weber vor sta acasă, că vor fi private de excursiile gratis în scop de shopping, că nu le vom mai auzi declarațiile iresponsabile și anti-europene și că nu ne vom mai rușina de țopenie cât cuprinde pe care cele două au exportat-o la Bruxelles și Strasbourg. Dacă aceeași soartă ar fi avut-o și semi-docta, agramata, restanțieră la gramatică, logică, bun simț și demnitate Maria Grapini, căreia generalul Dan Felix Voiculescu i-a ordonat să se facă pesedistă peste noapte, satisfacția mea ar fi fost încă și mai mare.
Luni instanța a decis că nimicul numit Dragnea Nicolae Dragnea, președintele PSD, are totuși și el, nu, nu aș spune calitate, ci o însușire. De fapt, mai multe. Și toate cu semnul minus. Este hoț, haiduc, adică bandit la drumul mare și nu oricum, ci cu înaltă calificare drept pentru care l-a condamnat la o pedeapsă la închisoare de 3 ani și jumătate cu executare. Greu de descris în cuvinte bucuria populară la aflarea veștii respective.
Dacă numitul Dragnea Nicolae Liviu ar fi fost cu adevărat un lider politic responsabil, dacă fostul manechin de la APACA Tăriceanu Popescu Călin Anton ar fi avut o minimă doză de bun simț sau măcar ar fi știut ce înseamnă asta, dacă PSD ar fi înțeles ceea ce ar fi trebuit să înțeleagă, iar răsfiraților de la ALDE le-ar fi venit, în fine, mintea românului cea de pe urmă și și-ar fi dat seama că nu mai valorează nici măcar cât o ceapă degerată, marți guvernul PSD-ALDE și-ar fi prezentat demisia. Și ar fi deschis astfel calea unei soluții democratice în vederea necesarei schimbări de putere.
Nu, nimic din toate astea. Nesimțirea celor din PSD și ALDE, tupeul, prostia lor sunt nelimitate. Tăriceanu încă visează la o candidatură la prezidențiale, deși, firesc, ar fi fost să își grăbească întocmirea actelor de pensionare, în vreme ce premierul Viorica Dăncilă se imaginează o reîntruchipare a lui Nikita Sergheevici Hrusciov. Plănuiește o reformare pe cât de controlată pe atât de limitată a PSD. Așa, precum revizuirea pe care o primea un celebru personaj caragialean. Reformarea a fost deja declarată ca încheiată de baronul de Vrancea Marian Oprișan. PSD nefiind, de fapt, aceeași Mărie cu altă pălărie. Indiferent că s-a chemat ori se cheamă FSN, FDSN, PDSR sau PSD.
Ce s-a întâmplat de fapt de duminica trecută și până astăzi? Marțea trecută a avut loc o reuniune a așa-ziselor foruri de conducere (BPN și CExN) ale pretinșilor social-democrați pe care nu îi mai recunoaște nimeni din familia lor politică europeană ca atare, s-au operat două-trei schimbări de personal, au fost aruncați peste bord câțiva indezirabili, unora dintre cei care, vezi Doamne!, ar fi suferit în vremea despotului Dragnea li s-a făcut dreptate, și uite așa Paul Stănescu a devenit președinte executiv al șleahtei, Gabriela Firea a fost reînscăunată la șefia celulei din București a organizației, iar Marcel Ciolacu a ajuns miercuri, și aceasta și din cauza slabei organizări a Opoziției, președintele Camerei Deputaților, în vreme ce catastrofalul fost-ministru de Externe Corlățeanu a fost trecut pe o fițuică drept propunerea PSD pentru ocuparea dregătoriei de vicepremier. Doamna Ecaterina Andronescu a mai jucat o psihodramă încheiată cu specialitatea casei, o zdravănă porție de lacrimi. Rațiune, dormi în pace!
O zi după aceea, pesediștii, guvernanții au redevenit aroganți. Miercuri au ieșit din bârloguri și au vorbit neîntrebați bătrânul, compromisul, securisto-comunistul Meleșcanu, susținut de ALDE, care, cu ocazia asta a mai dovedit o dată cu nu este diplomat, ci doar o sculă, un stalinist nereformat, dar și fosta secretară de școală generală, pesedista agramată pe care iar am auzit-o pocind pronunțarea numeralelor- șaptisprezece, optisprezece. Așa că, doamna Andronescu, în loc să tot dați apă la șoareci și să tot emiteți ordine aberante retrase sub presiunea publică, înscrieți-vă colega de guvern și nelegiuri la liceul seral!
Miniștrii Dan și Meleșcanu au crezut că îi pot da cu tifla președintelui Iohannis care nici măcar nu mai vrea să discute cu astfel de specimene, de reziduuri, de destinați pubelelor politicii și nu le-a cerut lor demisia, ci Vioricăi Dăncilă să-i demită. Iată însă că respectiva doamnă nu are nici cea mai mică reacție. Încă un semn de aroganță. Doamna Dăncilă nu înțelege că Meleșcanu a ajuns în faza în care bolboresește, vorbește singur, dar și că fiecare zi în plus pe care o petrece în guvern numita Carmen Dan, insa pe ale cărei mâini se vede sângele care a curs în seara zilei de 10 august 2018, înseamnă încă o piatră pe mormântul PSD. Să vedem cât mai durează până când procesul istoric de ieșire din scenă al acestui cancer politic se va încheia definitiv. Și când anume toate vinovățiile vor fi plătite. Și nu oricum, ci ca la carte. Așa cum va hotărî justiția pe care această șleahtă a vrut să o confiște, supună și să o transforme în armă proprietate personală.
Text apărut concomitent pe site-ul contributors. ro și pe blogurile adevărul.ro