Home » Educatie »Opinie » Citesti:

De veghe în cercetarea românească în vremea CoViD-19

Doi Mici si un Anc martie 17, 2020 Educatie, Opinie
25 comentarii 2,275 Vizualizari

România e virusată nu doar cu SARS-CoV-2 ci și cu SCRS-CiR-2020 (Severe Chronic Research Subsistence – Cercetare-ioc-România – 2020). Nu vă plictisim cu cifre, dar suntem lanterna roșie a UE de ani de zile la (i) alocări bugetare ca procent din PIB; (ii) număr de cercetători la mia de locuitori; (iii) indicele global de inovare; (iv) brevete internaționale și tot așa.

Virusul SCRS-CiR-2020 afectează întreaga populație, dar cercetătorii sunt categoria cea mai vulnerabilă. Iar politicienii sunt principalii vectori de răspândire ai acestui virus, subfinanțând sistemul de cercetare și încurajând mediocrația în detrimentul meritocrației și performanței. Acum, România trebuie să scoată din pălărie virusologi, epidemiologi, imunologi etc. pentru a face față CoViD-19. Dar … ia-i de unde nu-s! România se uită cu jind spre Vest pentru (i) vaccinuri; (ii) kituri de diagnosticare; (iii) aparatură de laborator și, poate cel mai dureros, pentru (iv) resursă umană înalt calificată în acest domeniu etc. Este definitoriu, pentru noi, exemplul unui producător de emisiuni la un post de radio național care ne întreba mai deunăzi dacă nu știm un „epidemiolog, un specialist in statistică medicală, un virusolog” cu care ar putea vorbi. Am întrebat și colegii din Asociația Ad Astra. Nimic. Doar diasporeni… Ne-a mai spus producătorul radio: „E incredibil ce se întâmplă la noi! Am scris la Institutul de Virusologie (n.r., al Academiei Române), la oameni care cu asta se ocupa – “E o perioada aglomerata acum, reveniți la sfârșitul lunii”.”

Sistemul de cercetare românesc e pe butuci, iar procentul din PIB alocat cercetării în 2020 este mai mic decât cel alocat anul trecut (adică cel mai mic din istoria recentă, mai mic decât în plină criză economică, în 2009), cu promisiuni nescrise de rectificare pozitivă, dar să nu fim naivi, având în vedere contextul actual. Deci, dragi guvernanți (actuali și viitori), ce vreți de la „cerșetătorii” patriei? Citind titluri de genul „Monica Anisie le cere cercetătorilor din domeniul biomedical să găsească soluții pentru diagnosticarea pacienţilor infectați cu COVID-19” (aici) ne întrebăm oare în al câtelea ceas își vor da seama guvernanții că România are nevoie de cercetare?! Azi avem nevoie de cercetători pentru provocarea momentului, SARS-CoV-2, dar cât de pregătiți suntem pentru mâine, cu noile provocări pe care le va aduce?

Când va fi România în măsură să facă ce au făcut cercetătorii chinezi, care la sfârșitul lui ianuarie, a.c., au publicat secvența completă a genomului SARS-CoV-2? (aici) Când va fi România în măsură să producă un vaccin de la 0 și nu vor mai apărea în spațiul public știri de genul „Cercetători români, aproape de un vaccin pentru coronavirus. Legătura cu noile terapii împotriva cancerului”? (aici) Când vom înțelege că cercetarea fundamentală este cea care stă la baza cercetării aplicative și o vom bugeta cum se cuvine? Când vom investi masiv în resursa umană înalt calificată, care să poată opera aparatele qRT-PCR ce se folosesc acum în detectarea SARS-CoV-2? Când vom lua goblenurile de pe aparate de sute de mii de euro care stau nefolosite în diverse laboratoare ale țării pentru că nu are cine să le opereze? Când nu vom mai avea anti-vacciniști în prime-time la TV (apropo, mai știe cineva de ei?)? Când? Când? Când?

Întorcându-ne la studiul cercetătorilor chinezi care au pus la dispoziția comunității științifice internaționale rezultatele lor: el reprezintă o colaborare între 35 de cercetători, a căror muncă este finanțată generos de guvernul chinez prin nu mai puțin de 12 granturi de cercetare. Pentru a avea această capacitate de reacție și analiză științifică riguroasă o țară are nevoie de grupuri de cercetare robuste, finanțate corespunzător și sustenabil.

Dacă verificați rubrica „Contorul de timp” de pe pagina principală a blogului nostru (aici) veți observa că ultima competiție de proiecte destinate cercetătorilor seniori din România (Proiecte de Cercetare Exploratorie) a avut loc acum aproape 4 (patru) ani.

Știți cât alocă China cercetării și dezvoltării, ca procent din PIB? Peste 2%! Adică cam cât media UE, și de cinci ori mai mult decât România. Știți cât scrie în Strategia Națională de Cercetare-Dezoltare-Inovare 2014-2020 a României (HG 924/2014) că ar trebui să avem pentru anul în curs? Aproape 2% din PIB, din care 1% fonduri publice (detalii aici). Știți cât sunt fondurile publice alocate prin Legea bugetului de stat? Optimist vorbind (adică incluzând nu doar fondurile alocate MEC pentru cercetare, ci și cele destinate Academiei Române și altor ministere), undeva pe la 0,2%; adică de cinci ori mai puțin decât scrie în HG 924/2014.

Să vă punem în perspectivă banii alocați cercetării de România: un ONG – Coalition for Epidemic Preparedness Innovations (CEPI) – are deja asigurată finanțare pentru dezvoltarea unui vaccin anti SARS-CoV-2 mai mare decât bugetul MEC destinat cercetării pentru 2020. Ținta CEPI pentru a-și atinge obiectivul, spre final de 2021, este de 2 miliarde de dolari, adică bugetul MEC pentru cercetare pe 6 (șase) ani!

Parafrazăm o vorbă din popor: „din nimic nu poți face bici și să și plesnească”. Așa e și cu cercetarea românească… chiar dacă nu negăm că avem un bici amărât, dar nici vorbă să fie împletit în trei sau cinci, iar să aibă pleasnă nici nu poate fi vorba.

Așa că, dragi guvernanți, puneți mână și îmbrăcați și încălțați Cenușăreasa bugetului național de stat – Cercetarea. Faceți o dată evaluarea sistemului național de cercetare (da, inclusiv Institutele Academiei Române) să știm ce avem și cum să cheltuim cu randament maxim banul contribuabilului român.

  • Autori: Octavian Micu, Mihai Miclăuș si Lucian Ancu
  • Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

    Citeste mai multe despre:



    Currently there are "25 comments" on this Article:

    1. matrix spune:

      Da, un articol corect. De fapt cercetatori in medicina sunt foarte putini aici. Unii s-au dus spre practica ,unde sunt bani, altii spre alte tari.
      In criza sunt cautati cercetatorii…pe care statul roman a facut orice ca sa ii marginalizeze,sa le micsoreze numarul sau pe multi din ei sa ii trimita peste granite ca aici nu prea mai aveau ce face.
      Nu suntem in stare sa producem in Romania lucruri de baza : medicamente de baza,vaccinuri, masti, costume de protectie, aparate de respiratie artificiala,darmite un antidot la corona virus! Cercetatorii de pe aici produc articole si citari. Si cu ce ne ajuta asta acum?Dar in viitor?
      Totul se importa …producem grau si importam faina, exportam lemn si importam mobila, Romania e o economie manufacturiera, de mana a doua. Avem faimoasa industrie de IT,care acum ne ajuta sa lucram de acasa, sa invatam de la distanta, dar e prea putin!
      Poate presedintele Romaniei se gandeste sa introduca starea de urgenta in economie, s-o transforme intr-una bazata pe cunoastere, sa semanam cat de cat cu economiile UE.

    2. mb spune:

      Din pacate cercetarea romaneasca are prostul obicei de a se apuca de lucruri costisitoare si cu impact mic. Probabilitatea ca un vaccin sau medicament pt. Covid-19 sa fie pus la punct in institutele romanesti este aceeasi cu a pune la punct o misiune pe Marte, adica 0. De mare impact si urgenta acum ar fi asimilarea de echipament de protectie individual, aparate de ventilare mecanica si asimilarea catorva antivirale eficiente.
      Urgenta 0: Ar trebui ca in max. o saptamana “cercetarea romaneasca” sa vina cu prima solutie industrializabila local pentru realizarea de masti de respiratie cu supapa (celebrele de-acum N95) din materiale disponibile pe plan national (microfibra din polipropilena electrizata + repere injectate on PE). Idem costume de protectie si viziere. Personalul medical din Ro este extrem de neprotejat din acest punct de vedere. Tot ca prima urgenta ar trebui elaborate retele de dezinfectanti eficienti pe baza de clor si alcool impreuna cu procedurile de calitate. Un litru de dezinfectant medical a ajuns sa se vanda si cu 800-1000 lei la firmele de profil!!! Fata de 50-80 lei acum 2 sapt. Idem isolete si incinte de decontaminare. Ma intreb daca stiu cercetatorii ca Jud. Neamt avea o singura isoleta (ca dealtfel toate judetele) care ieri s-a defectat.
      Urgenta 1: in max 30 de zile asimilate spre productie locala 1 sau 2 modele de ventilatoare mecanice. Sunt necesare oricum chiar si pe termen mediu pt. ca sunt putine in Romania. La momentul asta capacitatile internationale sunt ocupate pana la refuz si nu mai vinde nimeni. La fel aparatura de testare.
      Urgenga 2: 6 luni-1 an: asimilarea de antivirale specifice pt. ca se pare ca porcaria asta de virus are de gand sa ramana o perioada
      Alminteri e un alt articol in care se cer bani.

      • Cercetare spune:

        Aveti dreptate, cercetarea înseamna mult mai mult decat se straduie “influencerii” (postacii) sa ii convinga pe cei care nu fac parte din sistem sau pe cei care se fac ca nu inteleg despre ce este vorba. Si in articolul de fata, asa cum bine ati remarcat, postaci cu vechime se folosesc de situatia de criza si de subfinantarea cercetarii romanesti pentru a cere (a cata oara?) bani numai pentru cercetarea fundamentala (universitara) – Proiecte de Cercetare Exploratorie; proiecte “costisitoare si cu impact mic” (bune preponderent pentru scientometrie).

        Ma bucur sa vad ca incet, incet, isi fac cunoscute opiniile si cercetatorii adevarati, atat prin articolele scrise, cat si prin comentarii. In acest sens, am recunoscut in comentariul dvs. rigoarea si organizarea stiintifica, prin identificarea problemelor reale si enuntarea urgentelor primare corelate cu posibilitatiile cercetarii autohtone. Altfel spus, nu ati propus publicarea unui articol in Q25 sau organizarea unei competitii de pareri, ci ati avut competenta de a propune cateva masuri utile si fezabile. Cam asta este diferenta dintre un cercetator (dvs.) si un postac (mici si chifle cu mustar).

    3. Smbioscience spune:

      Cercetatori care se pricep la virusologie cu adevarat mai sunt la Instit. Cantacuzino si la Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala. Inclusiv cu publicare de secvente genomice. Numai ca primul institut a trecut prin vreo 10-12 maini la nivel managerial in 10 ani si pe la 3 ministere…pline de baieti destepti….si fete descurcarete. Sa dai foc la casa e usor, greu este ca construiesti una noua.
      La Institutul de Sanatate Animala treburile merg bine pe diagnostic, au dotari si laborator de nivel BSL3 – acreditat international si obligatoriu pentru izolarea virusurilor gen COVID-19. Problema la ei este ca le-a interzis Curtea de Conturi sa mai faca cercetare vreo 10-12 ani iar guvernarea PSD a politizat aproape totul in sistemul veterinar. .iar salarizarea este sub cea din zona sanitara, desi sistemul veterinar face preventia primara in sanatatea publuca prevenind cele mai periculoase epidemii umane! Curtea de Conturi care acum e cu pantalonii in vine..Rusine!!

    4. Smbioscience spune:

      Plus ca fosstul Institut Pasteur de Cercetari Veterinare -floarea cercetarii din zona de virusologie si vaccinuri a ajuns mana cereasca pentru borfasii din politichie cu sigla Secu-PCR-PSD, iar mai nou a devenit …chinez!..Cu astia defilam…la Beijing!

    5. Cercetator roman spune:

      Cu un doctorat in biologie moleculara obtinut la UMF Carlo Davila dar abandonand cercetarea in domeniul virusologiei din motive financiare in favoarea sectorului privat, m-am oferit trimitand cv uri catre Institutul Matei Bals si Ministerul Sanatatii pentru a ajuta la efectuarea testelor de depisare COVID 19, dar din pacate nu m-a cautat nimeni. Cu toate ca aud de cateva zile de lipsa specialistilor in tehnici de RT PCR de la insusi primul ministru!

    6. Count Falkenstein spune:

      CoImp20 sau Corona-Impostura 2020.

      Impostorul se prinde de institutiile de invatamant se multiplica apoi rastalmacind legi, regulamente folosindu-se de imunitatea slaba a universitatilor romanesti fata de impostura lor.
      Un exemplu din sutele de mici strategii folosite de acesti impostori:

      LAMBERT Academic Publishing
      este o editura care vaneaza autori ce nu isi pot vedea micile lor articole publicate altfel decat platind astfel de intreprinderi lucrative. Ele se numesc “predatory vanity press”.
      Astfel de edituri nu functioneaza dupa standarde academice normale, nu au recenzii colegiale, nu au editor si nici un proces de editare. Cu alte cuvinte ce le dai aia publica. Le dai măscări, măscări publică.
      https://en.wikipedia.org/wiki/OmniScriptum

      Acum vestea hazlie este ca astfel de edituri ajung sa fie recunoscute in Romania ca
      edituri “cu prestigiu internaţional în domeniul Artelor şi Ştiinţelor Umaniste recunoscute de către CNCS.”
      vezi https://uefiscdi.gov.ro/scientometrie-edituri.
      a treia lista, #161.

      Cum s-a ajuns in asa situatie?
      trebuie vazut cum merge acest uefiscdi…
      nu cunosc din interior aceasta institutie. Am fost doar o data in viata mea in sediu ei.

      Dar pot vedea din afara cum o persoana precum:
      Victor VELTER, PhD
      Scientometrics Expert at UEFISC
      (doctor in scientometrie :-))), nu, are doctorat doar in management la Univ. Valahia dupa ce a fost profesor de matematica.)
      El este cel care coordoneaza aceasta uefiscdi.
      https://uefiscdi.gov.ro/biroul-de-scientometrie

      El este seful acelui Birou care recunoaste edituri precum LAMBERT Academic Publishing ca avand prestigiu international.

      Mr. Merter este om de stiinta evident.
      si scrie si articole de mare impact.
      o sumara lista a contributiilor sale o putem gasi la
      https://scholar.google.com/citations?user=IvsMr7kAAAAJ&hl=es
      dar… stai ! Farmacie!? Ce cauta revista de farmacie pe aceasta lista?
      omul nostru de stiinta a co-semnat un articol care trebuie sa fie tare interesant
      “Antimicrobial and antioxidant potential of Ipomoea hederacea”
      poate fi gasit aici
      http://www.revistafarmacia.ro/201406/art-14-Muhammad_Badiu_Velter_1181-1190.pdf
      Aha… Pakistan, Pakistan, Serbia, Pakistan, Pakistan si Romania.
      Adica cativa sclavi pe plantatie si un smecher…

      Este stiut ca doctoratul de management de la Valahia U. este foarte serios in studiul potentialului antimicrobian si antioxidant al zorelelor. sau al efectelor anticonvulsive si de potentare sexuala a acelorasi zorele.

      Zorel Zorelule…
      Cam pe aici se ridica nivelul de competenta academica in Romania.

      Acum ce fac ceilalti impostori care sa agata unul de altul pentru ca se simt rusinati daca sunt priviti asa stingheri. Ei bine, se aduna, strang bani (multi au salarii babane) dau la tradus ceva texte pe care au reusit sa le scrie cu chiu cu vai si fac un volum colectiv. Volum Publicat in Germania la o editura recunoscuta international.
      Ah, Zorel Zorelule !

      Credati sa puteti gasi respectiva carte? Ei aș! Numai daca o cumperi. Cca 80Euro. Editura nu este tocmai o editura. Ea nu publica decat cand exsita cerere. Daca cineva are vreo curiozitate poate comanda cartea si atunci aceasta abia atunci este tiparita. Pana atunci exista doar pe hartie si in micile evaluari completate de impostorii nostri.

      Bine, asta este doar una din sutele de strategii.
      Altii au infiintat edituri in Franta, Italia, Germania… si tot asa publica carti de nimeni cerute, de nimeni cumparate, de nimeni cautate.
      Editurile cu pricina sunt tot romanesti doar ca ele sunt numarate ca edituri din strainatate.
      E ca si cum ai publica la o editura din Targoviste, sa zicem.

      Bine-inteles ca nuantele de gri sunt foarte multe.
      Avem de pilda si Cambridge Publishing.
      Cum se gasea prin anii ’90 Whisky B&B in loc de J&B asa si cu Cambridge. Suna bine dar nu e tocmai ce trebuie. Bineinteles ca este mai buna decat LAMBERT Academic Publishing…

      Problema este ca aceste sindicate ale imposturii se vor impotrivi cu toata puterea lor (si au eva putere in Universitati, Ministere si alte institutii) prin astfel de Zoreli care isi pun in valoare coroana impostorii lor.

      • Un cercetator spune:

        Perfect adevarat. Acelasi lucru este valabil si pentru articole, aceasi industrie de facut bani. Si unii se considera f. grozavi prin acestea. Dar luate la detaliu, cartile si articolele nu aduc nimic nou in domeniul respectiv, sunt descriptive. In Ro, exista 2-3 domenii unde exista inca cercetare adevarata. Restul este doar o mimare pe care se cheltuie multi bani. Cine are spate politic si ministerial are si bani.

    7. Anton Paul spune:

      Când o să înțelegeți că nu avem niciun fel de democrație, apoi înțelegând o să luptați ca să o aveți, iar având-o o să o cultivați și protejați, ei bine, după tot acest efort o să aveți (avem) cercetare.
      Că tot sunteti specialiști, nu numai în teorie, cum vi se pare efortul de “democrație” de 1 (un) minut necesar lipiți ștampilei pe bucata de hârtie în comparație cu cele 2103839 (douămilioaneunasutatreimiioptsutetreizecisinoua) în care toți suntem impotenți pentru că am transferat drepturile noastre unui reprezentant căruia nu îi putem face nimic altceva decât să îl sancționăm prin nealegere după un astfel de porcoi de timp ?!? Și repetând la infinit această buclă…
      Vă înțeleg, provin dintr-o familie dedicată cercetării, eu însumi am lucrat ca auxiliar/suport într-un centru de cercetare, simt aproape tot ceea ce susțineți.
      Dar problema nu este atât de aproape de pielea dumneavoastră ci chiar mai profund, la temelia statului, Constituția și aresponsabilitatea ei. Si veșnicul proces de deresponsabilizare.

    8. cyberul spune:

      Ca sa nu mai spuneti ca nu ati gasit in Romania macar un epidemiolog + specialist in statistica medicala, va dau eu un nume al unei persoane DIN ROMANIA pe care o cunosc destul de bine, desi cred ca nu o sa fie foarte fericit ca il scot in fata (omul isi vede de integrarea lui clinica si de profesorat si nu prea ii plac astfel de recomandari):
      Prof. Dr. Vladimir Bacarea
      - medic primar epidemiolog
      - profesor universitar la catedra de metodologia cercetarii medicale
      - masterat (MSc) in biostatistica
      - masterat (MSc) in metodologia cercetarii biomedicale la Universitatea din Lyon
      - sute de citari ale lucrarilor stiintifice in domeniu (a se vedea Google Scholar)
      - Din cate am vazut, figureaza in evidenta celor de la Ad Astra – Cartea alba a cercetarii stiintifice din Romania.
      Cred ca singura lui vina actuala este ca NU mai e din diaspora (de cand a plecat de la Universitatea din Lyon)! :(, altfel nu vad cum l-ar fi ratat cei de la Ad Astra cand i-ati intrebat. :))

      … si mai stiu vreo 2-3 persoane cu aceleasi calificari tot din RO…dar daca nu i-ati gasit voi, cum sa ii gaseasca Ministerul Sanatatii…QED.

      • Doi Mici si un Anc Doi Mici si un Anc spune:

        Am dat o căutare cu numele acesta pe Web of Science. Găsesc pe cineva afiliat la UMF Tg Mureș, indice H = 6, ultimul articol pulicat în Revista de Chimie. Despre el este vorba?
        Lista celor 68 de membri Ad Astra este aici. Probabil confundați lista membrilor cu Cartea Albă Ad Astra.

      • Alx spune:

        Nu e bine sa aruncati la intamplare nume in spatiul public. Evident ca exista o problema in Romania: foarte des oamenii buni sunt dati la o parte si asa zisii specialisti sunt scosi in fata si pusi in posturi de raspundereL cei care au citit articolul precedent al “micilor” despre comisia de matematica -si e doar un exemplu-au vazut amploarea dezastrului, toti neica nimeni pusi sa decida soarta cercetarii romanesti si toti ministri care au tolerat si incurajat situatia.
        Habar nu am cine este doctorul al carui nume il amintiti si nici ce il recomandam dar pot sa va spun ca metodologia cercetarii si cercetarea in sine sunt doua chestii foarte diferite.
        Asa cum un doctorat facut intr-o universitate prestigioasa si un curs optional in cadrul unui master M1, ceea ce facut acest profesor la universitatea din Lyon, este iar diferit.

        Este posibil sa fie cineva OK in domeniul sau de cercetare si sa nu aiba loc de nulitatile care au ajuns sa conduca cercetarea dar nu ii faceti un bine facandu-l mai “frumos” decat este.

    9. JK spune:

      1) Imaginați-vă bugetul cercetării românești după episodul pandemiei (mai întâi imaginați peisajul economic viitor).
      2) Chiar dacă se aruncă cu bani, câți cercetători s-au păstrat “în mână” ? (Pe funcționărașii din universități, supra-încărcați didactic, nu mai are rost să-i socotim.)

    10. HansBrinker spune:

      Felicitaru pentri acest articol si pentru celelalte dinainte. Aveti perfecta dreptate, dar este asa de greu de explicat in Romania la ce serveste cercetarea. Dovada o parte din comentatori care desi nu inteleg nimic dau verdicte pompoase. Ce se intampla cu cercetarea in Romania nu este numai neglijenta politicienilor, ci si dorinta unei multora dinntre votanti. Oricum, exista un public decent care intelege, dar care este mai discret si mai reticent in manifestari. Continuati sa scrieti pentru ei.

    11. cyberul spune:

      Pentru Alx: Scuze ca nu m-am facut inteles.
      Autorii doreau sa stie un specialist roman in epidemiologie si biostatistica cu care ar putea vorbi, din cate am inteles…citez: “exemplul unui producător de emisiuni la un post de radio național care ne întreba mai deunăzi dacă nu știm un „epidemiolog, un specialist in statistică medicală, un virusolog. Am întrebat și colegii din Asociația Ad Astra. Nimic. Doar diasporeni…”
      Iar acest specialist ar trebui sa fie CALIFICAT la nivel de studii de licenta, masterat si doctorat ca sa poata raspunde pertinent si pe inteles la intrebari jurnalistice de genul:
      - cum se transmite virusul, cat rezista in diverse medii etc (epidemiolog), cati pot fi infectati intr-un anumit interval ca scenarii de lucru (epidemiolog, biostatistician), cand si cum se asteapta un varf al epidemiei in Romania (epidemiolog, biostatistician) etc etc
      Asa ca nu cred ca se pune problema cat are H index specialistul respectiv, ci daca e calificat si are experienta necesara la nivel de specializare medicala, masterat, doctorat etc sa raspunda la astfel de intrebari!
      Asta ceva au cerut autorii, ca atare un specialist dovedit ca si experienta si calificari le-am recomandat!
      Nu era vorba nicidecum de un raspuns legat de performantele in cercetare ale lui X sau Y, ci de un raspuns punctual la o nevoie semnalata de catre autori.
      Altfel tara arde si baba…cuantifica H index si daca o calificare certificata printr-un masterat in in tara sau afara este suficienta sau nu…
      Altfel, din cate stiu, studiile de master iti pot oferi noi competente si calificari oriunde in lume!

      • ProCyber spune:

        Cyber, nu trebuie sa te scuzi pentru ce ai scris. Oamenii de buna credinta au inteles disponibilitatea ta de a incerca sa fii de folos intr-o situatie de criza si au apreciat sugestia ta. Postacii, fiind derutati, scriu asa cum li se cere: daca nu avem argumente, reducem totul la indice Hirsch si numar de articole ISI, fara legatura cu realitatea/ necesitatea. De fapt tu ai exprimat foarte bine aceeasi idee: “tara arde si baba…cuantifica H index”. Ai dreptate!

      • Doi Mici si un Anc Doi Mici si un Anc spune:

        Țara arde de mult, doamnelor/domnilor comentaci! Și va arde și după CoViD-19. Asta este esența articolului. Faptul că puneți pe tapet un nume (apropo, un simplu „da” sau „nu” la întrebarea noastră era binevenit) nu schimbă problema de fond: resursa umană înalt calificată în cercetarea științifică românească e greu de găsit, spre inexistentă, în unele domenii.

    12. cyberul spune:

      1. Multumesc pentru calificativul “postac” :). In contextul mesajului vostru de mai sus:( ,se pare ca devine onorant din pacate
      2. De-a lungul timpului am corespondat intens cu Eugene Garfield (RIP!) – sper ca va suna cunoscut numele – despre ce se va alege de indicatorii scientometrici si cat mai avem pana cand un indicator sau altul – mai mult sau mai putin obscur – vor inlocui competentele reale cu un mix de “numere” ce vor ascunde destule exemple de impostura si rezultate false demonstrate “stiintific”
      Bibliografie: John P. A. Ioannidis – Why Most Published Research Findings Are False – https://journals.plos.org/plosmedicine/article?id=10.1371/journal.pmed.0020124
      3. In medicina lucrul acesta e si mai grav, a se vedea
      Ioannidis JP – Evidence-based medicine has been hijacked: a report to David Sackett.
      https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/26934549
      4. Daca la propunerea mea ati raspuns repede cu un H index, indiferent de cate competente dobandite prin scoala sau experienta are omul, nu m-am mai obosit nici eu sa va confirm. Intrebarea la care am raspuns era – pana la urma- a voastra, desi nu avea nimic de a face cu cercetarea!

      5. Pana la urma ce preferati azi: sa va trateze/dea recomandari despre coronavirus un cercetator cu H index 40 – fara experienta clinica sau un doctor cu H index 2 sau 4 care are mortalitate aproape de 0 in clinica lui de boli infectioase???
      REPET eu v-am raspuns – cu tot respectul pentru ceea ce faceti si faceti bine, la una dintre semnalarile voastre DIN ARTICOL: NU STIM UN EPIDEMIOLOG cu competente in biostatistica din Romania, doar diasporeni (apropos competentele sunt certificate de studii, nu de articole stiintifice!)
      “POSTACUM” SUM, populus dixit!

    13. Greuceanu spune:

      Dragi stimabili “doi mici si un sfert”, nu totul sta intr-un indice Hirsch. De exemplu va invit sa calculati acest indice pentrul domnul Peter Higgs care are sub 20 de articole publicate; de asemenea se poate investiga si opera domnului Ettore Majorana, sau a domnului Richard Feynman. In continuare, va rog sa comparati toate aceste valori cu valorile corespunzatoare unui doctorand sau postdoc care lucreaza intr-o colaborare interationala sau intr-un grup productiv din vest din zilele noastre. In ceea ce priveste abordarea dumneavoastra, noi ceilalti -68 banuim ca nu este benefica pentru viitorul cercetarii din Romania, considerand ca activitatea de cercetare va functiona doar ca un intreg, nu prin inchiderea si restructurarea INCD-urilor, pastrand doar acele directii care performeaza in diversi indici si citari. Trebuie sa punem presiune pe toti actorii din sistem. Daca alegem sa reformam activitatea de cercetare trebuie sa o activam ca un intreg, la nivel fundamental cat si aplicativ. Daca nu, putem sa inchidem becul si importam totul din China, SUA sau India. Daca in comunism s-a reusit sa avem un sistem de cercetare performant, de ce nu se poate si in democratie?

    14. Cristian Apetrei spune:

      Interesant articol. Si din pacate adevarat.
      Problemele sunt de mai multe feluri
      1. nu exista personal calificat. Din pacate, nu se poate sa alungi la nesfarsit valorile si sa mai ai o massa din care sa Vpoti selectiona. Imi aduc aminte ca in anii ’90 cand am lucrat prima oara in Vest, mi s-a spus ca est europenii sunt preferati pentru ca sunt destul de bine pregatiti si absorb informatiile cu viteza. Regret sa va spun, dupa aproape 30 de ani, am ajuns sa prefer de departe un indian sau chinez unui roman. Ultimul roman pe care l-am avut in grup a refuzat sa intre in laborator timp de doua luni (se temea de HIV) si i-a intrebat pe studentii in teza de ce se cramponeaza sa faca cercetare in patogeneza HIV in loc sa gaseasca un vaccin. Unul din post-docii indieni i-a raspuns ca-i pare rau, dar nu s-a gandit.
      Lipsa de personal calificat este principala cauza a subfinantarii. Am reviewat anul trecut pentru Horizon 20/20. Cu regret va spun, singurul roman din competitie lucra in Olanda. Grupuri din Romania mai apareau (rar, rar de tot) numai pentru studii pe tubercoloza (pentru ca nimeni din Europa nu mai are cazuistica noastra). Ori un grant 20/20 aduce 10-15 milioane de euro care permit studii serioase.
      Lipsa de personal calificat duce la bazaconiile de tipul o sa facem un vaccin pentru coronavirus asa cum am facut pentru cancer. De fapt Doctorul Paunescu are dreptate. o sa faca unul asa cum a facut si pentru cancer. Dar Profesorul Paunescu este o persoana de mare succes, bine finantata intern si cu mari realizari la UMF Timisoara. Am avut ocazia sa discutam, si sincer, ma opresc aici.

      2. Lipsa de finantare. Ajungem tot la punctul 1. Am evaluat pentru CNCSIS cativa ani de zile. Stiti cum e cand evaluezi, de cele mai multe ori inveti. afli lucruri noi (cand se publica lucrarile, treaba a fost facuta, cand reviewezi, intelegi unde se merge). N-am avut niciodata un sentiment mai acut al esecului reviewind granturi romanesti. Cercetatori care propuneau niste bazaconii de puteai sa aduni carti intregi, cercetatori care listau articole inexistente, cercetatori care prezentau rezultate preliminare sub forma unui studiu european in care ei figurau in addenda iar contributia lor in tabele era listata ca Romania-no data available. In fine, proiecte care erau clar scrise de super juniori pentru super mahari (unul era de la un vicepresedinte al academiei si era dincolo de durere). Si atunci, intrebarea este: pentru ce sa dam mai multi bani?

      Iertati-ma ca scriu asa, dar sunt sceptic. Am fost profesor la scoala de une provin cei mai multi dintre ratatii celebri ai domeniului medical: Tudor Ciuhodaru care profeseaza mai eficient la televizor sau in parlament unde se lauda ca nu se vaccineaza; Victor Costache, cel care altereaza documente ministeriale pentru ca sa permita accesul la banul public unei institutii care pe de o parte il plateste iar pe de alta parte da comunicate ca cei cu afectiuni respiratorii n-au ce cauta la ei; Razvan Costantinescu care se ofera sa se autoinfecteze cu coronavirus de zici ca-i Barry Marshall (e drept ca UMF Iasi are mare traditie in cantatul dupa ureche-pe vremea cand Marshall se autoinfecta cu helicobacter, profesorul de gastro-enterologie spunea ca el nu crede in helicobacter. de parca trebueisa credem stiinta ca pe apa sfintita si sfintele moaste.)

      In fine, aveti nevoide de virolog cu expertiza in epidemiologie? Tocmai ati gasit unul. Probabil ca si Hirsch-ul corespunde. Poate nu si simpatiile politice pentru ca am zis intotdeauna ca regele e gol si, dupa 25 de ani in care i-am votat, detest PNL (in fine, noul PDL) pentru tot ce au facut.

      Stima
      Cristian Apetrei
      Profesor de Boli Infectioase
      Univeristy of Pittsburgh



    Comenteaza:







    Do NOT fill this !

    Autor

    Doi Mici și un Anc


    Doi Mici si un Anc

    Sistemul românesc de cercetare văzut prin ochii a doi doctori în fizică (Lucian și Octavian) și ai unuia în biologie (Mihai). Publicăm, de asemenea, articole pe teme de act... Citeste mai departe


    Carte recomandata

    Esential HotNews

    E randul tau

    Domnule Teodorescu, calculul scorului relativ de influenţă (SRI) e destul de simplu. Pentru fiecar...

    de: Alexandru Babes

    la "Competiția de proiecte de cercetare Idei 2020, impresii la cald"

    Carti recomandate de Contributors.ro

    DEMOCRAȚIA SUB ASEDIU ROMÂNIA ÎN CONTEXT REGIONAL

    Carte recomandată de contributors.ro

    Cauta articole

    mai 2020
    Lu Ma Mi Jo Vi Du
    « Apr    
     123
    45678910
    11121314151617
    18192021222324
    25262728293031

    contributors.ro

    Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
    Contact: editor[at]contributors.ro

    MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

    "Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

    (An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)