Home » Opinie »Reactie rapida » Citesti:

Decizia CEDO nr. XX/05.05.2020 în cauza Kovesi versus România – câteva consideraţii la cald

Alexandru Cristian Surcel mai 6, 2020 Opinie, Reactie rapida
37 comentarii 2,576 Vizualizari

Victoria Laurei Codruţa Kovesi în procesul intentat României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), pentru încălcarea dreptului său de liber acces la justiţie şi a libertăţii de exprimare în cadrul procedurii prin care a fost destituită din funcţia de procuror şef la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), reprezintă un moment istoric fie şi prin faptul că ne arată calea de urmat atunci când exerciţiul drepturilor noastre fundamentale este viciat printr-o decizie a Curţii Constituţionale a României (CCR). Ştiut fiind că deciziile acestui organism sunt pronunţate în primă şi în ultimă instanţă, imediat obligatorii, ele nemaifiind supuse niciunei căi de atac(1). Nici măcar CCR însăşi nu le mai poate revizui, ba chiar devin jurisprudenţă obligatorie.

Caracterul istoric al acestei decizii ţine şi de dimensiunea sa europeană, indicând o cale de a obţine măcar o reparaţie pentru eventualele prejudicii aduse de toate curţile sau consiliile constituţionale care funcţionează în ţările Uniunii Europene sau în cele afiliate Consiliului Europei, mai ales atunci când procedura urmată l-a exclus din start chiar pe subiectul acesteia (în cazul revocării Laurei Codruţa Kovesi, CCR a soluţionat un conflict de natură constituţională între Preşedintele României şi Ministrul Justiţiei, faţă de care exact persoana vizată nu a avut nicio calitate pentru a formula apărări şi pentru a pune concluzii).

Un astfel de caz ar fi, de exemplu, decizia CCR de a invalida iniţiativa civică Oameni Noi În Politică, după ce a verificat semnături deja validate de primari, în perfect acord cu dispoziţiile Legii nr. 189/1999 privind iniţiativa civică legislativă republicată. Potrivit acesteia CCR ar fi trebuit să facă doar o verificare generală, dacă există numărul de semnături necesar şi este îndeplinită norma de minimum de semnături într-un număr minim de judeţe. Cât priveşte semnăturile individuale şi conformitatea listelor, acestea sunt considerate valabile odată ce au primit validarea din partea primarilor, iar legea nu mai prevede nicio procedură de verificare suplimentară la CCR. Procedând la o astfel de verificare suplimentară, nu numai că CCR a comis o ilegalitate, dar a încălcat şi dreptul la asociere a celor peste 100.000 de cetăţeni care s-au asociat pentru a exercita dreptul constituţional la iniţiativă legislativă civică.(2)

Despre iniţiativa legislativă civică am mai scris în trecut.(3) Mai relevant însă pentru obiectul prezentului articol, în anul 2018 am publicat un amplu articol în care analizam mai multe derapaje grave ale CCR, într-o perioadă când, după venirea la conducerea acestei instituţii a fostului parlamentar al Partidului Social Democrat (PSD) Valer Dorneanu, aceste derapaje au început să ia proporţii care depăşeau tot ceea ce s-a întâmplat anterior, într-o istorie a CCR de aproape 3 decenii din care nu au lipsit abaterile de la ceea ce ar fi trebuit să fie instanţa de contencios constituţional. Printre pronunţările CCR comentate în articol se afla şi decizia din cazul revocării Laurei Codruţa Kovesi, aceea care acum a fost declarată de CEDO drept ceea ce este: un abuz.(4)

Propuneam atunci sesizarea de către Preşedintele României a Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei, adică a faimoasei Comisii de la Veneţia, pentru obţinerea unei opinii care să influenţeze conduita CCR şi să prevină viitoare derapaje şi abuzuri. Pot spune acum că, la momentul respectiv, împreună cu colegi din Asociaţia Platforma Civică Iniţiativa România şi chiar cu un actual ministru, am avut mai multe întâlniri la Palatul Cotroceni cu consilieri ai Preşedintelui Klaus Iohannis, între care şi un actual judecător CCR, în care am încercat să-i convingem de oportunitatea unui astfel de demers.

Ei bine, comisia de la Veneţia nu a fost investită cu emiterea unei opinii privind deciziile şi hotărârile CCR, deşi ea a emis o opinie tranşantă şi negativă pe chestiunea reformei legilor justiţiei operată de PSD, ALDE (Alianţa Liberalilor şi Democraţilor Europeni din România) şi UDMR (Uniunea Democrată a Maghiarilor din România), declarată constituţională de către CCR(5). În schimb, iată, avem acum o luare de poziţie neechivocă a CEDO.

Decizia CEDO a potenţat o dezbatere necesară în societatea românească, despre reformarea şi depolitizarea CCR. Legea nr. 47/1992 privind Curtea Constituţională a României republicată, îmbogăţită prin interpretări tot mai extensive ale propriilor atribuţii de către judecătorii CCR, a creat o fundătură legală, în care, dacă această instituţie ale cărei decizii nu pot fi atacate sau revizuite de nimeni, nici măcar de către ea însăşi, şi care sunt obligatorii şi izvor de drept, încape pe mâinile unor persoane de rea credinţă, se poate ajunge ca în loc de protejarea Constituţiei şi a drepturilor constituţionale, a democraţiei şi a statului de drept, să se producă efectul invers. Ca CCR însăşi să devină principala ameninţare la adresa cadrului constituţional şi a democraţiei.

Se discută deja de adoptarea de către Parlament a unei legi de modificare a Legii nr. 47/1992, dar nu e încă foarte clar care ar fi modificările ce ar trebui operate. Nişte propuneri destul de interesante au fost formulate de Uniunea Salvaţi România (USR) încă de acum câteva luni, privind numirea judecătorilor CCR(6). Astfel, proiectul de lege propus de USR ar urma să modifice Constituţia şi Legea nr. 47/1992 astfel:

  1. judecătorii CCR să nu fi fost membri de partid timp de 9 ani, cât e un mandat de judecător CCR, înainte de numirea în această funcție. Desigur că principalele partide au apropiații lor prin magistratură, societatea civilă, printre diverșii tehnocrați jurişti etc. Dar, cel puțin, se mai restrânge baza de selecție dintre politruci și cresc șansele să fie numiţi mai mulți judecători CCR dotaţi cu o minte proprie, mai puţin sensibili la comanda politică.
  2. numirea judecătorilor CCR de către toate cele trei puteri în stat. Acum, puterea legislativă numește şase, câte trei de fiecare Cameră a Parlamentului, iar puterea executivă, prin Președintele României, alți trei. Propunerea USR constă în reducerea cotei puterii legislative, la trei judecători numiți de Camerele reunite, ceea ce ar permite existenţa și a trei judecători, care să fie chiar magistrați, numiți de către puterea judecătorească prin Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Acest sistem ar corespunde principiului separaţiei şi egalităţii puterilor în stat- în vederea căruia activitatea de contencios constituţional nu a fost organizată în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei a României (ICCJ)-, ar aduce un plus de competenţă profesională, prin prezenţa celor 3 judecători CCR cu experienţă de magistraţi şi ar consolida depolitizarea CCR, având în vedere că, dacă puterea legislativă şi cea executivă sunt puteri politice, puterea judecătorească este o putere apolitică.

Pe marginea acestor propuneri se mai poate lucra. De exemplu, în considerarea statutului tradiţional al Senatului de cameră superioară a Parlamentului şi simetric cu prerogativa numirii Avocatului Poporului, numirea celor 3 judecători CCR ai puterii legislative ar putea reprezenta o prerogativă a acestei Camere. Tot aşa cum, din cadrul puterii executive, numirea celor 3 judecători CCR o face Preşedintele şi nu Guvernul. Dar propunerile USR îmi par a reprezenta un bun început.

După ce vom dispune şi de motivarea Deciziei CEDO din cauza Kovesi versus România, vor rezulta poate şi de acolo o serie de amendamente ce ar putea fi aduse Legii nr. 47/1992. De exemplu, despre asigurarea dreptului de a pune concluzii persoanelor cu interese legitime în cadrul conflictelor juridice de natură constituţională. De ce nu şi introducerea unei proceduri de revizuire de către CCR a propriilor decizii, atunci când se constată că ele au fost bazate pe interpretări profund greşite sau caduce ale textului constituţional. Sau, aşa cum propuneam încă de acum doi ani, o interpretare nuanţată a deciziilor CCR, astfel încât, asemenea precedentului judiciar din dreptul anglo-saxon, considerentele colaterale din cuprinsul unei decizii CCR să nu aibă forţă obligatorie, iar aceasta să fie rezervată numai pentru dispoziţie şi pentru argumentele pe care se bazează efectiv dispoziţia. În orice caz, ar fi necesară blocarea prin textul legal a oricăror tendinţe ale CCR de a se substitui Parlamentului în funcţia de leguitor primar.

Ca o paranteză, tind să consider că numirea Avocatului Poporului, o altă instituţie care ar trebuie să fie mai în afara acţiunii partidelor politice, dar care ajunge să fie cam de fiecare dată populată cu oameni obedienţi unui partid sau altuia, ar trebui să fie supusă unei noi proceduri. Poate alegerii prin vot universal cu candidaţi independenţi de către poporul pe care se presupune că Avocatul Poporului trebuie să-l reprezinte? În fine, mă mai gândesc şi, poate, voi reveni cu un articol pe această temă.

NOTE_____________

https://romania.europalibera.org/a/trei-semnifica%C8%9Bii-ale-victoriei-lui-kovesi-la-cedo-/30594458.html

http://www.ziare.com/politica/constitutie/ccr-a-blocat-initiativa-oameni-noi-in-politica-invalidand-un-numar-suficient-de-semnaturi-cat-sa-nu-mai-fie-trecut-pragul-1566745

http://www.contributors.ro/administratie/justitieordine-publica/initiativa-civica/

http://www.contributors.ro/reactie-rapida/curtea-constitutionala-a-romaniei-sau-ce-se-poate-face-cand-unicul-arbitru-este-cel-care-incalca-regulile/

http://www.contributors.ro/administratie/sectia-pentru-investigarea-infractiunilor-din-justitie-siij-%e2%80%93-cea-mai-durabila-mostenire-a-regimului-dragnea/

https://www.usr.ro/proiect/usr-propune-modificarea-procedurii-de-numire-judecatorilor-de-la-ccr-pentru-pastrarea-echilibrului-puterilor-stat/

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "37 comments" on this Article:

  1. victor L spune:

    “Ştiut fiind că deciziile acestui organism sunt pronunţate în primă şi în ultimă instanţă, imediat obligatorii, ele nemaifiind supuse niciunei căi de atac1. Nici măcar CCR însăşi nu le mai poate revizui, ba chiar devin jurisprudenţă obligatorie”.
    Conform Constitutiei. Care poate ca ar trebui amendata, pe ici colea, prin partile esentiale. Pina atunci, e mai sfinta decit Biblia.
    CJUE nu are competenta sa conteste deciziile unei Curti Constitutionale din nicio tara a UE.
    Inlaturarea lui Kovesi a fost o decizie politica.
    “…pentru încălcarea dreptului său de liber acces la justiţie şi a libertăţii de exprimare în cadrul procedurii prin care a fost destituită din funcţia de procuror şef la Direcţia Naţională Anticorupţie”
    Nu a exista un proces juridic la care Kovesi sa fie parte. Iar cu CCR, conform Constitutiei, nimeni nu se poate judeca.
    Treaba incurcata de lucraturile politice, Tudorel+PSD.

    • CipE spune:

      Nu e CJUE, e CEDO. Si amice, Articolul 20 zice:

      Tratatele internaţionale privind drepturile omului ARTICOLUL 20
      (1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.

      (2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile.

      • victor L spune:

        Mea culpa: CEDO.
        Dar Kovesi nu a avut niciun proces in Romania.
        Demiterea sa a fost una politica. Pe drept ori nedrept, asta-i problema politica.
        CEDO nu are puterea sa judece o decizie a unei Curti Constitutionale din nicio tara UE.

    • Monica spune:

      Atatea opinii, atatea considerente, atatea cuvinte, atatea explicatii, atatea sofisme din partea mafiei psd, atatea demonstratii savante ale specialistilor, pentru o aberatie a CCR.
      Cerea ministrului corupt si las al justitiei a fost respinsa de presedinte, in mod legal.
      Aici trebuia sa incheie povestea.
      Chiar daca se facea o cerere la CCR, CCR trebuia sa o declare inadmisibila, pentru ca nu era niciun conflict constitutional intre guvern si presedinte, din simplul motiv ca guvernul nu avea nicio treaba cu revocarea.
      CCR si-a depasit atributiunile, a comis un abuz in serviciu, a obstructionat justitia si i-a favorizat pe infractori.
      Pentru aceste fapte, judecatorii corupti de la CCR ar fi trebuit sa fie trimisi in judecata, revocati de presedinte si arestati.
      Mai mult, toate acuzatiile formulate de ministrul corupt si las al justitiei fusesera demontate integral de Sefa DNA, lucru confirmat de Sectia pentru procurori din CSM.
      Doar pentru faptul ca dupa infirmarea tuturor acuzariilor, ministrul corupt si las al justitiei a continuat, trebuia sa-i atraga demiterea din functie.
      S-a constatat reaua credinta si complicitatea dintre ministrul justitiei si judecatorii corupti de la CCR.
      Acelasi lucru s-a intamplat si cu completurile de 3 si de 5 judecatori de la ICCJ.
      Nu a fost niciun conflict juridic.
      CCR a spus ca acele completuri au fost nelegal alcatuite.
      Nu era treaba CCR.
      CCR se pronunta pe constitutionaliltate, nu pe legalitate.
      De legalitate se ocupa ICCJ.
      Oricum, chiar aberante, deciziile CCR se aplica doar in viitor, nu sunt retroactive.
      Atunci, de ce au fost anulate sentintele date inaintea deciziei CCR ?
      Sa nu uitam ca legea formarii completurilor spunea la un articol ca judecatorii sunt trasi la sorti, iar in alt articol ca presedintele completului este presedintele sau vice-presedintele ICCJ, iar CCR a afirmat ca nu a tinut cont de al doilea articol.
      La fel de aberanta si criminala a fost si decizia CCR in care a cerut ca probele obtinute cu ajutorul Serviciilor Secrete ale tarii sa fie excluse.
      Toate aceste cazuri dovedesc intentia clara a CCR de a obstructional justitia si de a-i favoriza pe infractori.

  2. Bazil spune:

    Am creat un Frankenstein juridic. CCR trebuie desfiintat sau redus sub relevanta institutului de studiere a Levantului . Oricum s-ar alege ”judecatorii” ei care de fapt nu sunt judecatori ei vor fi mereu banuiti de partizanat in cazul in care nu-l fac de-a dreptul pe fata fara greata pentru partidul care le-a dat satarul pe mana. Problema este ca ccr functioneaza in urma unor legi si modificarea abrogarea unor legi te duce la…ccr care nu o sa-si taie craca aurita de sub picioare. Deci, cum trimitem ccr in neantul juridic?

    • episodul Ponta din 2012 a aratat ca printr-o OUG pot fi reduse atributiile CCR-ului spune:

      Nu chiar, episodul Ponta din 2012 a aratat ca printr-o OUG pot fi reduse atributiile CCR-ului – nu zic ca a fost otodox ce s-a facut, insa se poate. Puterile CCR-ului nu sunt conferite prin Constitutie, ci prin legi organice.

      Mai e inco o speranta, mai diplomatica, se mai asteapta vreo 2 sau 3 decizii ale CJUE (parca) si ala vor fi fundamentale in a a arata ca e clar ceva in neregula cu CCR-ul lui Dorneanu (&Co), si prin care se poate face o reforma a CCR-ului.

      Orice se poate, nimic nu e batat in cuie pe vesnicie.

  3. petru spune:

    O prima chestiune, textul motivarii este disponibil (in engleza e adevarat). Cred ca dispunem de capacitatea de a analiza acest text si fara a ne fi tradus de CEDO.
    In al doilea rand, am pus mana si am citit decizia si personal constat urmatoarele:
    -Statul Roman, prin Ministrul Justitiei, a sanctionat un procuror cu pierderea functiei de conducere ocupate pentru un delict de opinie, fapta extrem de grava prin prisma faptului ca acest drept este unul dintre drepturile fundamenatale (de asemenea cred ca e unul dintre drepturile fundamentale ale omului de prima generatie), si pentru ca opinia sanctionata de ministrul justitiei privea un domeniu de importanta generala pentru societate (in care CEDO are practica de a nu fi permisiva cu ingradirile si cenzura).
    -Tot statul roman, prin Curtea Constitutionala de aceasta data, ingradeste, fara existenta unui text legal, accesul la justitie, intr-o speta ce implica, daca dam la o parte aburelile Ministrului Justitiei, o sanctiune disciplinara.
    La aceasta chestiune, as mai adauga urmatoararea constatare: Curtea a limitat motivele pentru care revocarea dnei Kovesi se poate contesta in fata instantei, la doar motive pur formale, nusi de substanta (in esenta exclude de la controlul judiciar al intantelor tocmai legalitatea si temeinicia actului ce a stat la baza demersului, respectiv Raportul de ievaluare). In aceasta chestiune, nu pot decat sa constat reaua-credinta a celor 6 judecatori constitutionali daca nu ma insel, care au sustras de la acest control tocmai partea din procedura care avea maxime vulnerabilitati (in decizie se mentioneaza cum sectia de procurori a CSM prin avizul ei negativ a desfiintat prin avizul ei consultativ, punctele din faimoasa ievaluare, si cred ca o instanta le ar fi preluat,si, iarasi sub un beneficiu de inventar, cercetarea disciplinara a magistratilor se face de alti magistrati, nu de ministtrul justitiei).
    In al treilea rand, subscriu la propunerile de modificare, cu mentiunea ca a da CSM o astfel de atributie trebuie sa vina doar ulterior reformarii institutiei, pentru ca mandatul Savonea sa nu se mai repete (altfel e ca si cum am da unui anumit partid sau grup de interese alte 3 locuri la CCR). Poate alegerea lor de catre adunarile magistratilor?
    In al patrulea rand, o procedura de revizuire a deciziilor, de catre CCR mi se pare aberanta, cerem acelorasi oameni sa se pronunte pe aceeasi tema. Definitia nebuniei lui Einstein imi vine in minte. Poate o procedura de control a acesteia, macar sub aspectul respectarii atriburiilor si competentelor, nu neaparat pentru substanta deciziei.
    Cu privire la avocatul poporului, functia in sine e tehnica, si, desi suntem poporul, poata ca nu ar trebui sa il alegem direct (din diverse motive). Ce ar fi sa il aleaga UNBR-ul?
    In ultimul rand, as vrea sa adaug ca atitudinea lui Valer Dorneanu (si vad si a CCR) si a lui Tudorel este o rusine (daca personajele ar fi fost capabile de un astfel de sentiment) CEDO a aratat clar ca procesul echitabil a fost incalcat de CCR, si dreptul la libera exprimare a fost incalcat de ministrul justitiei. Efectiv ne mint pe fata amandoi.

    • ieste perfect corect spune:

      Asa ieste :-).

      O intrebare, exista posibilitatea ca un cetatean sa atace o lege votata de parlament? Eu vs statul roman in justitia din Romania?

      Daca eu pot arata in justitie ca o lege imi incalca drepturile fundamentale, de ce numai CCR-ul e in masura sa spuna ca e sau nu constitutionala. In plus, ca cetatean nu pot submite direct CCR-ului?

      • petru spune:

        Ca sa raspund la intrebari:
        Nu, nu se poate ataca in justitie o lege. In sistemul nostru, ca in multe altele de altfel, justitia doar aplica legea, nu o judeca. Ca atare, fiindca, spre deosebire de SUA spre exemplu, controlul de conformitate a legii cu constitutia e separat de activitatea de de judecata, o instanta nu se poate pronunta cu privire la constitutionalitatea unei legi.
        Si nu poti sesiza CCR direct, ceea ce inteleg ca intrebi. Poti ataca doar pe o cale ocolita, respectiv exceptia de neconstitutionalitate invocata in cursul unei judecati. Aceasta functioneaza cam asa: Ai un proces pe rol, iar legea aplicabila procesului (orice aspect,fie procedural fie de fond) poate fi neconstitutionala. Se invoca exceptia (motivata cum trebuie), iar instanta verifica daca aceasta respecta conditiile de invocare (de principiu daca ce invoci tu are legatura cu procesul in sine, nu poti invoca de pilda neconstitutionalitatea legii audio-vizualului intr-un proces de revendicare a unui imobil spre exemplu). Daca da, inainteaza exceptia ta catre CCR unde o vei sustine (avocatul tau de fapt), si CCR decide. Cam atat.
        Acesta este sistemul european (austriac in original, influentat puternic de Hans Kelsen). El e in sine un sistem bun, care functioneaza in o multime de state, atata timp cat ai un sistem robust de selectare a membrilor (Cehia de pilda are un sistem similar celui american). La noi insa avem un dezechilibru fiindca parlamentul numeste 6 membri, fara conditii de cvorum si cu majoritate simpla (poate 2/3 ar fi fost mai bine)

  4. Gigel spune:

    Sunteți sigur că a câștigat? Eu am înțeles doar că i s-a admis cererea, nu că s-a dat un verdict final.

  5. gogu spune:

    Desființarea acestei instituții caduce. Să funcționeze un complet specializat în drept constituțional în cadrul ICCJ. Toate numirile în justiție să fie făcute numai de către CSM, ca rezultat al alegerilor interne.
    Fără numiri politice în justiție, instituții de forță, învățământ și sănătate.
    Schimbarea actualei Constituții, în integralitatea ei.

  6. Niky Danielopol spune:

    1. Membri CCR să fie aleși doar dintre magistratii cu cel putin 20 de ani vechime.
    2. CCR să se poată pronunța doar asupra constituționalitati unei legi, HG sau ordonanțe de urgență, fără a da hotărâri, sfaturi e.t.c. Este datoria legiuitorului să stabilească cum poate fi rezolvată problema.
    3. Nu este de competența CCR să stabilească dacă una din instituțiile statului respectă sau nu legea (vezi cazul Kovesi). Este treaba Înaltei Curți.

    • Aveti dreptate, insa exact punctele 2 si 3 exista si au fost incalcate de CCR spune:

      Doar punctul 1 este sa fie introdus, 2 si 3 exista deja, insa nu au fost respectate de CCR. Tocmai aici e buba…CCR-ul si-a depasit atributiile de a se “pronunța doar asupra constituționalitati unei legi, HG sau ordonanțe de urgență” sau “să stabilească dacă una din instituțiile statului respectă sau nu legea (vezi cazul Kovesi)”.

      Aveti dreptate, insa exact asta exista si CCR-ul lui Dorneanu si-au batut joc de lege si de Constitutie. Alta problema este ca hotararile CCR nu pot fi atace in justtie. Din punct de vedere constitutional e corect, altfle de ce mai avem o etapa intermediara numita CCR? Am duce ca in SUA totul in fata Curtii Supreme (Inalta Curte la noi).

      Insa problema apare cand CCR-ul isi depaseste propriile atributii. Poate ca asta ar trebuie reglementat in lege – sa fie atacate in justitie tocmai acele hotariri ale CCR-ul care nu sunt in competentele ei legale.

  7. MIHAI 2 spune:

    Constitutia se poate modifica cu DOUA TREIMI din voturile Parlamentului.
    Desigur prezența in fruntea PSD ului a lui Ciolacu dotat vizibil cu o disciplina de tipul ”trimis la datorie acoperita” poate facilita coagularea celor doua treimi magice. Si la o adica si inlocuitorul pe care Maica Secu l-a trimis la incalzire , ma refer la Ponta – poate oferi o astfel de cooperare.
    Totusi cat poti sa le ceri chiar si unor ostasi credinciosi sa duca PSD ul de capastru in directia dorita daca dl Johannis nu atinge de loc nivelul etic-pragmatic al doamnei Pristanda // PUPA-I IN BOT SI PAPĂ TOT // .
    Socot ca 4 ani si jumatate de acum incolo, cat mai are Carmaciul din mandat este SF sa ne imaginam vreo forma de minima colaborare intre PSD si – sa zicem PNL – pe teme de revizuire a Constitutiei, PS. Zic asta ca si cum intre PNL si USR colaborarea viitoare ar fi – hi, hi ! transata.

  8. mafalda spune:

    Democratia inseamna printre altele -separarea puterilor in stat – si implicit controlul exercitat de aceste puteri asupra altei puteri si viceversa ,- fiecare controleaza pe fiecare – In cazul nostru ,CCR nu poate fi controlat de nici o alta – putere in stat – si in mod paradoxal nu poate fi controlat de nimeni . Pina nu demult exista o lege ce permitea atacarea deciziilor CCR la Curtea de Casatie si Justitie . Acest text a fost anulat si din acel moment CCR a devenit decidentul suprem in statul Roman . Constitutia Romaniei si CEDO afirma in clar cum ca dreptul de a contesta o decizie , fie ea si a CCR , nu poate fi ingradit si CCR nu se poate pronunta decit pe constitutionalitate si nu poate functiona ca o instanta de judecata , prin decizii ce cuprind persoane . In urma decizei CEDO este obligatoriu ca modalitatea de functionare a CCR sa fie modificata . Textul ne arata citeva procedee ce pot fi introduse ca texte de lege si care modifica in totalitate atributiile si componenta CCR. Se poate si reintroduce textul vechi, prin care hotaririle CCR puteau fi contestate la ICCJ. In mod normal decizia CEDO nu poate ramane fara urmari , iar cei care nu au respectat aceste cutume ar trebui sa demisioneze ,ca gest unic de asumare a raspunderii (avem un exemplu in republica Moldova) .Presedintele a arat cele doua atitudini, ce practic pot pune CCR in afara constitutiei Romaniei si cumva a cerut o autocorectare a unor decizii ce cuprindeau in parte masuri contestate de catre CEDO.In viitor ,chiar daca parlamentul (pe moment ) nu va aproba modificari , oricum ar fi , CCR nu se mai poate pronunta decit pe constitutionalitate si atit .

  9. eu****** spune:

    Presedintele ar trebui sa ia taurul de coarne.
    Nu poate sa fie ignorata decizia CEDO si semnalele importante care vin din afara tarii.

    Nu este o schimbare mica ceea ce ar trebui sa se petreaca.
    Se aduna prea multe acte prin care CCR-ul vine si zice ceva ce orice mujic vede ca nu este democratic.

    Tensiunile adunate in societate – manipulate de ici sau de colo – sunt cu atat mai daunatoare.
    Este nevoie de o solutie tehnica viabila – parol ca nu stiu alta decat sa spui HALT CCR-ului interval in care – pentru a nu lasa tara de izbeliste – se intruneste un consiliul al inteleptilor format din magistrati cu experienta, nevaccinati politic, capabili sa gandeasca constitutional.

    TT a aruncat o pietricica in apa, CCR a fost parte in acest proces si uite ce pietroi sta pre noi.

    • victor L spune:

      Presedintele a gresit total atacind CCR.
      Dar puteti sa ne spuneti ce a hotarit CEDO? nu luat din presa care traduce cu Google…
      In ce fel nu a avut Kovesi acces la Justitie? a dat cumva in judecata pe cineva si a fost trimisa la plimbare?

      • Jimi H spune:

        La acea vreme, August Lazar, procuror general urma sa fie inlocuit in acelasi mod, tot la propunerea lui TT.
        Totusi, acesta s-a adresat justitiei din Romania. Procesul n-a mai avut loc, pentru ca AT a renuntat si s-a pensionat (cu o pensiona frumusica de vreo 27 de mii lei).

        Oare de ce LCK nu s-a adresat justitiei din Romania initiind un proces ca AT ?

        • crs spune:

          Pentru ca nu dorea nimeni cazul. Insemna sa ti-l pui in cap de dragnea si pe banditii ceilalti, si s-ar fi lasat cu moarte.

      • Kovesi a avut mai multa tarie de caracte spune:

        Kovesi a avut mai multa tarie de caracter. A zis NU unei proceduri incorecte de demitere cu motive inventate. Si bine a facut sa zica NU.

        Augustin Lazar a fost cumparat cu o pensie mare “hai pleaca, iti dam bani”. Kovesi nu a vrut sa fie cumparata. O adevarata profesionista cum ar trebuie muti sa fie. Dreptatea nu trebuie cumparata.

        Politicienii au crezut ca pot face ce vor si cumpara pe cine vor. Uite ca nu a fost asa. Palma de la CEDO va avea mai multe efecte decat pare la prima vedere si decat ar vrea unii sa creada ca nu va avea.

        Istoria recenta a aratat ca totul se plateste – Ilici, Nastase, Ponta, Dragnea, gasca din Constanta – toti au platit, unii mai repede, altii mai incet, unii doar cu inlaturarea, altii cu puscaria. Cartonasul galben e scos, daca nu te potolesti, urmeaza cel rosu. Dragnea nu a vrut sa se opreasca, a crezut ca e mai cu mot. Va veni si randul lui Tudorel, Dorneanu, Mitraliera.

        Si daca te uiti bine, perioada de platit politele s-a scurtat, Ilici a fost inlaturat dupa 15 ani, Nastase cam vreo 10, Ponta dupa 2, Dragnea in plina putere cam dupa 2 ani. Ce te face sa crezi ca lucrurile se vor opri la cei din CCR?

  10. viorel roman spune:

    Romanii in laboratorul european / 118 / vs Crestinii occidentali
    au de la Dumnezeu dreptul la proprietate etc., care de la Revolutia papala, Sfantul Imperiu Roman de Natiune Germana/ UE, le protejeaza, in caz contrar isi pierde legitimitatea. Pe acesta baza Curtea Constituțională a RFG cere dela BCE sa dovedeasca ca prin Programul din 2015 de cumpărarea de valori mobiliare euro, nu a lezat proprietatea, in caz contrar Bancii Federale Germane (26% din BCE) ii e interzis sa participe la astfel actiuni, care submineaza proprietatea germanului de rand.
    BCE a cumparat fara strangere de inima 2.632 mii de miliarde de euro de valori mobiliare pana in 2019, din care o patrime grecesti, italiene etc., la care se adauga inca 750 miliarde cu Coronavirus, de aceea Curtea Constituțională din Karlsruhe a decis că si Curtea de Justiție din Luxemburg, într-o Hotarare referitoare la acest caz, 2015, au trecut cu vederea consecintele programului BCE asupra dreptului de proprietate a crestinului occidental, care este de la Dumnezeu, deasupra dreptului UE.
    In est e invers. Greco-ortodoxul delega drepturile de la Dumnezeu, Alesului Celui de Sus, Voda, Secretar General PCR, Presedinte, in simfonie cu Patriarhul, salariatul sau, asa ca n-are drept la proprietate, miscare, exprimare, mai mare decat ii da Alesul. vezi Decizia CEDO nr. XX/05.05.2020 în cauza Kovesi versus România – Kövesi castiga dreptul de exprimare in occident, la CEDO, pe cand in oriental, la CCR, Bucuresti acest drept e pur si simplu de neintales. nr. 115, 117
    https://www.academia.edu/36367451/Statul_de_drept_opinii
    https://www.academia.edu/38448788/Kovesi_procuror-s_ef_european.pdf
    https://www.academia.edu/38581016/Viorel_Roman_feudalismul_actual_moldo-valah%C4%83
    https://ioncoja.ro/viorel-roman-romania-stat-mafiot/
    http://confluente.org/viorel_roman_1525398241.html
    https://www.amosnews.ro/statul-mafiot-2017-03-27

    Anexa:
    Romanii in laboratorul european / 94 / teocratie sau democratie?
    In orient, Imperiul Sfantului Andrei, sufletul si trupurile supusilor apartin Vicarului lui Iisus Hristos uns de Cel de Sus, de Dumnezeu, sau ales de Cel de Jos, de subconstientul colectiv al robilor. In occident, Imperiul Sfantului Petru, drepturile de la Cel de Sus, exprimare, miscare, sunt garantate de Vicarul lui Iisus, Papa de la Roma, trupurile sunt in grija Imparatului. Incepand cu Revolutia Papala occidentul e democrat, cine are dreptate Imparatul sau Papa? Ortodoxia e teocrata, Vicarul lui Iisus e voda, rege, secretar general PCR, presedinte, nu patriarhul preasupus si intretinut de stapan.
    Moldo-valahi cu maduva teocrata, sunt de jure in Europa democrata. Asta genereaza de o parte si alta a Carpatilor „State Paralele“, fiecare ilegal, din perspetiva celuilalt. Marsul camasilor albe (a legionarilor erau verzi, fascistilor negre, nazistilor brune) al Frantului Salvarii ortodoxe asupra Capitalei a esuat anul trecut si Conducatorul miscarii a ajuns in Beciul Domnesc.
    Vazut din vest statul pseudo democratic de la Bucuresti, paternalist si profund corupt, e esuat. Vazut din est el e o colonie a UE/ Sfantului Imperiului Roman de Natiune German incatusata in acquis-ul comunitar, codul canonic romano-catolic modernizat, ce lezeaza sensibilitatea greco-ortodoxa de la Portile Orientului, prea putin luata in considerare la Bruxelles.
    https://confluente.org/viorel_roman_1525398241.html
    http://www.logossiagape.ro/2018/04/15/viorel-roman-stat-catolic-cu-popor-ortodox/
    http://www.logossiagape.ro/2018/02/13/viorel-roman-razboiul-dintre-statele-paralele
    https://www.academia.edu/35901853/Razboiul_dintre_Statele_Paralele
    http://bentodica.blogspot.ro/2018/02/bremen-razboiul-dintre-statele-paralele.html
    Miorita USA, Anul XII, Numărul 133, martie 2018, p.7 http://www.mioritausa.news
    http://viorel-roman-bremen.over-blog.de/2018/01/teocratia-moldo-valaha.html
    https://de.calameo.com/read/005516518b61f7c80b7cc
    https://www.academia.edu/23211919/
    https://www.academia.edu/27240914/Romania_2015
    https://www.academia.edu/27240809/Romania_2030

  11. Galea Ermina spune:

    Trebuia să i se intenteze un proces in care D-na Kodruta sa-si poata angaja apararea.Dansa nu a beneficiat de prezumția de nevinavotatie@

  12. John Doe spune:

    Ma astept ca postarea pe care o prezint sa aiba critici de ambele parti ale spectrului politic. Nu incerc sa prezint un punct de vedere, ci doar o analiza tehnica a punctului de vedere al CEDO, care poate fi problematic pentru o aplicatie practica.

    Pe de o parte este dreptul unui angajat oarecare la un proces de munca cinstit, ferit de abuzuri. Pana la punctul respectiv nu cred ca are cineva ceva de argumentat, pentru ca principiul este aplicat constant in toata civilizatia vestica.

    Pe de alta parte, problema e mult mai delicata pentru posturile de conducere, si problema se pune cam la fel pentru functiile de stat si pentru cele private, unde exista o anume latitudine manageriala in ceea ce priveste evaluarea de performanta a unui angajat cu functie de conducere. Nu de alta, insa am vazut oameni cu functii de conducere concediati pe criterii foarte subtirele, numai pentru ca au intrat intr-un conflict cu sefii lor ierarhici voit sau nevoit, si sefii i-au vrut concediati si au cautat nod in papura sa justifice concedierea. De obicei cazurile de felul asta nu ajung in justitie, incepand cu CEO-ul concediat de consiliul de directori care isi ia jucariile si pleaca, si terminand cu un manager de linie care nu vrea sa atraga atentia asupra lui printr-un scandal public la tribunal, distrugandu-i cariera viitoare.

    In sectorul public situatia e si mai delicata. Pe de o parte avem oameni cu functii de conducere numiti politic ca parte a unui proces transparent, cum sunt ministrii. Revocarea unui ministru din functie nu poate fi subiect de contestare in instanta administrativa, indiferent de performanta titularului, decat pe motive de procedura, nu de fond.

    Insa situatia e foarte diferita pentru expertii tehnici numiti pe criterii de competenta, unde regulile pot si nu pot fi diferite, si aici situatiile sunt diferite de ambele parti ale oceanului.

    In cazul lui Kovesi, un tribunal european a luat pozitia de respingere a revocarii lui Kovesi, clasificand revocarea respectiva ca fiind abuziva.

    Concedieri similare de experti tehnici sub administratia Trump, desi considerate abuzive pentru ca nu perfomanta tehnica a contat, ci atitudinea fata de performanta administratiei, nu au nici o sansa sa ajunga in tribunale in SUA, tot la fel cum revocarea lui Kovesi nu i-a oferit nici un drept de contestare a deciziei in tribunal. Situatii similare de fapt au acelasi rezultat atat in UE cat si in SUA. E o linie extrem de subtire in a proteja performanta unui angajat cu functie de conducere si a respinge concedierea aceluiasi angajat pentru conflicte de opinie cu sefii ierarhici (pentru ca la asta s-a limitat conflictul lui Kovesi cu Toader). In privinta asta, in unele aspecte decizia CEDO e binevenita. In alte aspect, este controversabila.

    • victor L spune:

      “In cazul lui Kovesi, un tribunal european a luat pozitia de respingere a revocarii lui Kovesi, clasificand revocarea respectiva ca fiind abuziva.”
      Niciun tribunal din afara Romaniei nu are competenta de a judeca deciziile CCR.
      Dece nu a intentat Kovesi proces in Romania?

      • De-aia spune:

        Deoarece stie ca nu exista dreptul fundamental al omului la functie numita politic. Deoarece stie ca nicaieri in lume procurorul nu este magistrat ci doar parte acuzatoare in proces. Deoarece stie ca oportunitaea deciziilor politice de numire si de revocare in demnitati si functii politice nu poate fi supusa controlului judiciar decat in termeni de respectare a procedurii legale. Deoarece stie ca drepturile politice colective primeaza asupra celor individuale, acesta fiind fundamentul de drept al tuturor Statelor , motiv pentru care opiniile politice diferite nu sunt opozabile in justitie ci numai in procesul electoral.

    • crs spune:

      Simplificand, stapanii lui dragnea se saturasera de presiuni asupra jucariei lor. Si asupra lui ghita, o jucarie de o importanta mult mai covarsitoare – firmele lui, legate de cele rusesti, au conceput asa – zise programe de siguranta nationala, in realitate niste mizerii pe care nici un programator de anul II nu le-ar face.

    • man of war spune:

      sint multi care s au realizat prin ei insisi prin multa munca (si pentru ca nu poti face nimic de unul singur) s au inconjurat de oameni care sa i ajute. ei bine, acei creatori ( de valoare adaugata, inovatori sau cum vreti sa i numiti) au dreptul sa angajeze si deopotriva renunte la cei ce i / nu se potrivesc. asta i legea societatilor libere. in bolsevism (inglobind socialismul, comunismul, neomarxismul si alte ideocrasii) orice paduche (fie angajat al statului sau corporatist monopolist parazitar – banci, asigurari, imobiliare etc – fara valoare adaugata) produce valuri inutile.

    • justine spune:

      Am inteles ca Birchal merge la CEDO ca au concediat-o din PSD pentru delict de opinie si n-a avut acces la justitie.
      Grefiera de la Tribunal a ris de ea cand a vrut sa dea PSD in judecata.
      I-a amenintat pe astia de la CEDO ca daca nu-i admit cererea merge mai sus.

      • John Doe spune:

        @Justine,

        Cazul de care spuneți (Birchal vs. PSD) este perfect ilustrativ pentru unul dintre cazurile în care hotărârea CEDO nu poate fi aplicată. Un astfel de caz nici măcar nu poate ajunge la tribunal, pentru că PSD a numit-o pe Birchal la vot și a dat-o afară tot printr-un vot, funcția ei fiind pur politică. Ea poate ataca hotărârea numai în măsura în care nu e statutară, nu pe fondul concedierii. De asta am spus că o astfel de hotărâre este controversată și poate avea efecte perverse. Nu am citit hotărârea. De obicei, un tribunal dă hotărâri foarte înguste pentru a evita confuzii viitoare. Dacă hotărârea se aplică numai în contextul justiției, e o hotărâre bună și justă, altfel o să creeze mai multe necazuri decât creează soluții.

        • Oy Vey spune:

          Inseamna ca CEDO s-a erijat in tribunal politic ce incrimineaza optiunile politice , judeca delicte de opinie si pune drepturile individuale mai presus de cele colective anuland prezumptia democratiei si exercitarea suveranitatii politice a natiunilor. In ce priveste suveranitatea inteleg modelul , este modelul federal al USA iar romanii au acceptat mai mult sau mai putin informat cedarea suveranitatii prin aderarea Romaniei la institutiile si organismele suprastatale de nivel continental si mondial. In ce priveste “naratiunea” despre democratie , iarasi, oricum nimeni nu mai credea deci timpul e copt pentru afirmarea public si raspicat a realitatii ca natiunile au stapani si ca suveranii sint niste indivizi anume , speciali prin nastere , nu popoarele.
          Ramane de vazut cum vor inghiti asta natiunile est-europene mai alergice. Ramane de vazut si daca pentru liderii nationali facuti gramada la UE proiectul european e “pe bune” sau doar un pretext pentru powergrab.
          Unii s-au simtit oripilati cand Basescu a spus “…o fi imoral dar e legal” , altii acum cand CEDO le spune “…o fi ilegal dar e moral”. Ma rog, fiecare cum intelege sintagma “stat de drept” . CEDO a eliminat particula “de”.
          Opinia mea este ca autoritarismul , amatorismul , dublul standard , populismul , coruptia si parazitismul ce prolifereaza la UE pe spinarea si buzunarul natiunilor vor provoca reactii .

          Ieri un cunoscut mi-a spus ca oengistii de la CEDO incearca a rescrie legile si Constitutia Romaniei fara a intreba pe nimeni si ca treaba asta e un precedent mai periculos decat Kosovo.

  13. Ghita Bizonu' spune:

    în cazul revocării Laurei Codruţa Kovesi, CCR a soluţionat un conflict de natură constituţională între Preşedintele României şi Ministrul Justiţiei, faţă de care exact persoana vizată nu a avut nicio calitate pentru a formula apărări şi pentru a pune concluzii” Oare?

    Conflictul viza abilitatile functiei prezidentiale nu pe LCK.

    Adica Romania este o republica prezidentaiala sau parlamentara?
    Tin sa va atrag atentia ca in urma cu 30 der ani dvoastra erati partianul unei republici parlamentare cu un presedinte pur decorativ ….

  14. circ spune:

    “Concedieri similare de experti tehnici”

    Cand a fost numita nu era expert in nimic iar functia este politica nu tehnica. Nu s-a ocupat prin concurs ci a fost numita pe considerente de opinie politica la fel ca oricare alt ministru, secretar de stat sau sef de institutie . Si nu a fost concediata ci mutata la alt departament pe alta functie.

    “Revocarea unui ministru din functie nu poate fi subiect de contestare in instanta administrativa, indiferent de performanta titularului, decat pe motive de procedura, nu de fond.”
    CEDO zice ca trebuie si pe motive de fond.

  15. Abe Ratia spune:

    Patronul mi-a dat sa fac o lucrare. Am angajat 12 oameni si pe unul il pun sef de echipa. Nu ca e cel mai cel profesionist in meserie ci pentru ca stie sa lucreze cu oamenii, sau cel putin asa apreciez eu subiectiv. Pare ca avem acleasi vederi in ce priveste managerierea resursei umane. Daca ma insel , e riscul meu: ma da afara patronul cand imi va evalua rezultatele. Adica nu ma mai alege la urmatoarele alegeri , alege alt partid care va numi alt prim-ministru. .
    Acuma dupa vreo doua luni nu sunt multumit de rezultatele sefului de echipa. Nu-i controleaza pe muncitori. Unul chiar a tinut dosarul Microsoft in nelucrare pina s-a prescris fapta. Favorizarea infractorului. Hmmm. Ma vorbeste de rau la pauza de masa. Imi submineaza autoritatea. Gata , e ori puturos ori incompetent ori tine cu infractorii ori vrea sa-mi ia locul, il dau jos din functia de sef de echipa , pun pe altul. Nu-l concediez, il mut la alta echipa. Oops , nu am voie, CEDO zice ca trebuie sa mergem la tribunal sa dovedim …. ce naiba sa dovedim ? Cum naiba sa dovedesc eu la tribunal ca ma injura la mine in birou, fara martori , ca e obraznic si ca imi nesocoteste dispozitiile ?
    Ce sa dovedesc eu la tribunal , cand ca ministru sunt numit pentru ca sunt de dreapta si am numit sefii de Parchete tot pentru orientarea lor politica , nu dupa vechime sau rezultate sau alte calitati tehnice, profesionale , deoarece asa e legea si Constitutia si asa e peste tot in lume ? Ce sa stabileasca un tribunal: ca eu ministru de dreapta sunt obligat sa lucrez cu un subaltern de stinga , adica un tribunal va sabili care orientare politica e mai buna ?! Nu de alta . dar functia de Sef de Parchet e o functie politica , nu una tehnica , nu vorbim de vreun magistrat care sa-si dovedeasca in fata altor magistrati realizarile in practica dreptului , dosarele rezolvate , probitatea morala etc.
    E doar un procuror de 27 de ani care a rezolvat la viatalui doar 1 (un) dosar . Pe care l-am pus sef de echipa pentru orientarea lui politica , nu pentru altceva. Asa cum si eu ca ministru am fost numit tot pentru asta. La fel cum alt ministru la Justitie era la baza electrician. Dar daca e un bun manager , ce conteaza. Nu trebuie sa fie specialist in ceva , trebuie sa stie sa conduca specialisti.
    Nici un tribunal nu poate hotara in locul meu cu cine lucrez , deoarece nu raspund in fata tribunalului pentru realizarea sau nerealizarea mandatului meu politic.
    Numirile pe care le fac fiind politice , functia in care am fost numit si in care numesc fiind politice raspund politic. Nu are nimeni dreptul fundamental la a ocupa o functie politica , in functia asta esti ales sau numit , nu o ocupi prin vreun merit personal , prin vreun concurs. Nu poti dovedi in nici un tribunal ca o meriti sau nu , deoarece nu este o recompensa pentru merite profesionale sau calitati individuale. Este o apreciere subiectiva a orientarii tale politice. Ai dreptul sa iti schimbi opiniile politice, iar cand faci asta esti revocat si astepti sa castige alegerile partidul tau care te va numi in functie. Meseria nu ti-o ia nimeni. Nu-ti desface nimeni contractul de munca. Tot procuror esti.

    • John Doe spune:

      Tocmai din motivele aratate de Dv. jurisprudenta ango-saxona a instituit conceptul de angajare “at will”, pentru a nu se ajunge la situatia aberanta in care un manager de firma sau chiar la o slujba guvernamentala nu se poate debarasa de un angajat care nu convine patronului. Tot jurisprudenta respectiva ii acorda angajatului dreptul la somaj, salarii compensatorii si toate cele, cu exceptia situatiei cand angajatul a incalcat legea (hartuire, betie in timpul serviciului, asalt fizic, si alte ca acelea).

      In jurisprudenta anglo-saxona un angajat poate da in judecata o firma numai pentru motive foarte serioase, cum ar fi hartuirea sexuala, retaliere la o plangere, discriminarea legata de gen, rasa, varsta, nationalitate, si mai nou in unele state americane legate de orientarea sexuala. Orice fel de motive nu pot fi aduse decat in curtea civila, pentru daune legate de distrugerea reputatiei profesionale, pierderi materiale, sau alte cele. Fostul angajat, daca primeste dreptate la tribunal, primeste doar daune materiale, nu mai este reincadrat in firma.

      Exemple concrete de aplicare recenta sunt toti salariatii guvernamentali in SUA dati afara pentru ca au mers ca martori in procesul de demitere a lui Trump. Din punct de vedere moral, e un soi de abuz, pentru ca performanta lor profesionala nu a lasat de dorit, insa este perfect legala in SUA si un astfel de angajat si-ar gasi foarte greu dreptatea in tribunal. Ca dovada nici unul nu a deschis vreo actiune in instanta.

  16. Romanii in laboratorul european / 138 / Kövesi, Occident vs CCR, Orient.
    Drepturile omului greco-ortodox, depind, fara drept de apel, de Stapanire, Frontul Salvarii ortodoxe, FRN, PMR, PCR, FSN, PNL, PSD, Conducerea superioara de partid si de stat, in simfonie cu Biserica Mantuirii Neamului, unsa, aleasa de Cel de Sus, sau de Cel de Jos, de subconstientul colectiv al maselor largi muncitoare (neam, glie, rit), pe cand cele ale omului romano-catolic, sunt de la Dumnezeu si Imparatia le respecta cu sfintenie, altfel e ilegitima.
    Chiar si in UE, NATO, dreptul ortodocsului din Imperiul Sf. Andrei sunt in conflict cu cele ale catolicului din Imperiu Sf. Petru, asa sunt doua Statele Paralele in Romania, fiecare ilegitim din perspectiva celuilalt. Cand RPR, RSR era in Pactul de la Warsovia, CAER, Scoala Ardelena, Biserica Unita cu Roma sunt lichidate, 2.000 de Biserici reorientate cu baioneta spre Bucuresti / Moscova, toti cei 7 episcopi greco-catolici, care refuza ortodoxia moscovita moldo-valaha, sunt lichidati, ca si intelectualitatea filo-occidentala. Occidentalii nu recurg azi la masurile radicale ale barbarilor asiatici, dar fara prezenta soldatilor NATO in Transivani, Campia Turzii, in Valahia, Deveselu si in Dobrogea, Kogalniceanu, soarta drepturilor omului occidental la Dunarea de Jos ar fi pecetluita, cum ne ilustreaza Cazul Kovesi vs Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR).
    CCR a emis un comunicat în care afirma că deciziile sale sunt general obligatorii greco-ortodocsilor și susține că Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), romano-catolica, nici in cazul Kovesi, nu are competența să controleze soluțiile pronunțate, care „nu pot fi cenzurate de nicio altă autoritate”, cu toate ca în Constituția României conform Art 20, „(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte. (2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile.“
    De aceea este vital că România ortodoxa a apucat să devină membră NATO, UE ș.a.m.d. Să vedem ce consecințe va avea cazul Kovesi vs CCR asupra Statului Paralel ilegitim in UE, care tace, după cum tac și posturile TV care au dus la vremea respectivă o campanie anti-Koveși, anti-occidentala.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Alexandru Cristian Surcel


Alexandru Cristian Surcel

Alexandru Cristian Surcel este avocat şi cetăţean implicat. Reţinut la mineriada din februarie 1990, a participat la Fenomenul Piaţa Universităţii 1990, şi a practicat jurn... Citeste mai departe


Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Domnule Teodorescu, calculul scorului relativ de influenţă (SRI) e destul de simplu. Pentru fiecar...

de: Alexandru Babes

la "Competiția de proiecte de cercetare Idei 2020, impresii la cald"

Carti recomandate de Contributors.ro

DEMOCRAȚIA SUB ASEDIU ROMÂNIA ÎN CONTEXT REGIONAL

Carte recomandată de contributors.ro

Cauta articole

iunie 2020
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Mai    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)