Home » Opinie » Citesti:

Despre “ciuma rosie”, cu pedanterie

Dumitru Tucan februarie 16, 2017 Opinie
9 comentarii 2,935 Vizualizari

În ultimele săptămâni una dintre acuzațiile aduse protestatarilor împotriva guvernului a fost aceea că sunt „naziști” și că repetă sintagme ale propagandei naziste. E vorba, în speță, de formularea „PSD – ciuma roșie”. Mărturisesc că auzind această lozincă n-am tresărit deloc de indignare, deși sunt sensibil la orice cuvinte și idei care vin din trecutul violent al secolului al XX-lea. Și citind aceste acuzații am avut un sentiment de îndoială. Ceea ce acuzau cei cu urechi sensibile era  că sintagma „a fost lansată de ideologul și liderul nazist Joseph Goebbels” (https://viobota.wordpress.com/2017/01/29/recurs-la-istorie/) și că repetarea ei ar trebui pedepsită zdravăn : „sintagma «ciuma roşie» este o sintagmă care a fost folosită exhaustiv (s.m.) de propaganda fascistă şi nazistă pentru a-i denigra pe comunişti (era folosită de exemplu de Goebbels). Mă întreb câţi dintre protestatari ştiu acest lucru… Mă întreb şi cine a venit cu ideea de a scanda un astfel de slogan… Mă întreb cât de legal este să strigi aşa ceva, în contextul în care sloganurile fasciste, rasiste sau xenofobe sunt interzise prin legea nr. 107/200”(http://europunkt.ro/2017/01/20/ciuma-rosie-vs-manifestatie-nazista-cand-scoatem-cutitele-si-topoarele/). Am dat doar două din multele astfel de acuzații și puneri la punct.

Oare să fie așa ? Mă gândeam că, familiar fiind cu parte din memorialistica din Războiul Civil Rus și cu câteva dintre textele din anii ’20 și ’30 ale supraviețuitorilor din Gulag, am să găsesc acolo această sintagmă. N-am găsit-o (e adevărat că n-am căutat prea mult), dar mi-am amintit că memorialiștii respectivi n-aveau nevoie de ea, ei puteau repeta pur și simplu sintagma lui Lenin de „teroare roșie”, idee pusă în practică cu ferocitate de Ceka după atentatul asupra acestuia din august 1918. Teroarea roșie, acțiune directă de represiune, oficial asumată de regimului bolșevic, era descrisă de ziarul Armatei roșii, de exemplu,  drept „înecare în sânge a dușmanilor” (v. Anne Applebaum, Gulag. A History, 2007). Nu insist însă.

Să revenim la „ciuma roșie”. E adevărat, Joseph Goebbels o folosește în scris în micul pamphlet Adevărul despre Spania (apărut în 1937), care relua discursul ținut la congresul NSDAP de la Nürnberg din același an. Aici Goebbels relua cu exaltare, într-un context politic tensionat de Războiul Civil Spaniol, clișee antisemite și anti-bolșevice care mai mult decât sigur circulau cu mult mai devreme în spațiul european. Legătura directă cu filonul ideologiei de extremă dreapta e cert: de exemplu, Fritz Reinhardt, una dintre eminențele cenușii ale economiei naziste și ale acțiunii de spoliere a averilor evreiești, membru de partid din 1926, scrie în 1930 un scurt pamflet intitulat „Die Rote Pest”. Un alt exemplu de acest fel: J.P. Bertin-Maghit vorbește în cartea sa, Propaganda Documentaries in France: 1940-1944 (2016), despre un documentar elvețian, La Peste Rouge, făcut, e adevărat, cu bani și know-how nazist, pentru publicul francez.

Dar sintagma pare a fi folosită și în alte contexte ideologice: Ronald E. Modras (The Catholic Church and Antisemitism: Poland, 1933-1939) citează câteva intervenții din 1936 ale redactorului șef al publicației catolice (și iezuite) „Przegląd powszechny” (Revista Universală), Părintele Jan (Conte) Rostworowski, în care acesta vorbește despre „ciuma roșie” cu referire la comunism, în același context tensionat al Războiului Civil Spaniol (să nu uităm că Biserica Catolică va suferi masiv în acest război din cauza republicanilor). Dar cu mult înainte, de pildă, sintagma e folosită pur și simplu pentru a descrie atrocitățile sovieticilor din timpul războiului civil în cartea lui George Poppoff (Gheorgii Constantinovici Popov), The City of the Red Plague, apărută la Londra, în engleză, în 1932, carte care descrie crimele conduse cu sânge rece de „roșii” în timpul ocupației orașului Riga, între ianuarie și mai 1919 (a se vedea Jonathan D. Smele, The Russian Civil Wars. Ten Years that Shook the World: 1916-1926, 2015).

Însă cu mult înainte de Revoluția bolșevică din 1917 (pe care Robert Pipes, unul dintre cei mai avizați istorici ai perioadei, o consideră o lovitură de stat), sau cu mult înainte de primele semne ale propagandei naziste, sintagma poate fi întâlnită, în varianta sa franțuzească, într-un pamflet, oarecum naiv, din 1851:  Romulle, La Peste Rouge ou les saturnales révolutionnaires (Paris, 1851). Romulle, probabil pseudonimul unui oarecare Henri Leroy de Kéraniou, e  un conservator ale cărui umori „reacționare” sunt iscate de fervorile revoluționare ale perioadei de după 1848 și de popularitatea socialismului utopic à la Saint-Simon sau Charles Fourier, fără a-l exclude pe Karl Marx. Citez, în traducerea mea, un paragraf despre cine sunt „Roșii”: „adamiști, saint-simonieni, fourieriști, comuniști [...]. Vorbiți în numele libertății, și cel mai inocent act al vostru e un imens atentat contra libertății” (p. 8). Probabil că în creuzetul limbajului conservator din a doua jumătate de secol XIX această formulă a căpătat o dimensiune emblematică a cărei valoare va fi fost redescoperită în momentul în care nebunia revoluționară va exploda în direcția violenței și iraționalului politic.

Încă un amănunt: există un poem al poetului polonez Jósef Szczepánski, scris cu câteva zile înaintea morții sale, care se numește Ciuma Roșie (Czerwona Zaraza) și care face referire tot la comunism. Scris în 29 august 1944, poemul exprimă deznădejdea insurgenților polonezi anti-naziști de a-i vedea pe sovietici așteptând tacticoși pe malul estic al Vistulei ca naziștii să-i extermine (patrioții polonezi porniseră acțiunea de eliberare a Varșoviei în speranța că vor primi ajutor din partea sovieticilor). Poemul exprimă, simplu și tulburător, paradoxul istoric din care Polonia, prinsă între nazism și comunism, nu va reuși să iasă cu adevărat decât peste ani: „Te așteptăm Ciumă Roșie / să ne scapi de Ciuma Neagră” („Czekamy ciebie, czerwona zarazo, byś wybawiła nas od czarnej śmierci”).

Toate aceste detalii de mai sus mă îndeamnă la cel puțin două observații:

1. sintagma, deși a fost folosită în războiul propagandistic generat de tensiunile dintre totalitarismele istorice ale secolului XX, nu aparține în exclusivitate nazismului; faptul că a fost folosită și de propaganda nazistă nu înseamnă că semnificațiile ei sunt contestabile în totalitate;

2. așa cum vedem din exemplul poemului Ciuma Roșie, sintagma (prin semnificațiile cuvântului ciumă) e o metaforă a pericolului și a morții și nu are o singură culoare.  Orice pulsiune totalitară e ca o ciumă. Dar mai presus de toate, orice tendință care pune în pericol adevărul și valorile morale pune în pericol, ca o boală necruțătoare, umanitatea din fiecare dintre noi. Și, cu siguranță, protestatarii au simțit acest pericol în momentul în care au scandat această sintagmă.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "9 comments" on this Article:

  1. Paul Butoi spune:

    ” Legatura directa cu filonul ideologiei de extrema dreapta e cert : … una din eminentele cenusii ale economiei naziste …”
    ” NSDAP – acronim de la numele german de partid Nationalsozialistische Deutsche Arbeiterpartei .
    In romaneste se utilizeaza numele Partidul Muncitoresc National – Socialist German .
    Frecvent si uzual este numit partidul nazist german .
    Forma scrisa a cuvantului “nazist ” ( si ” nazism ” ) se leaga de modul cum se pronunta in germana ” nationalsozialistische ” … ”
    https://ro.wikipedia.org/wiki/NSDAP
    Ar fi foarte interesant de aflat cum a ajuns partidul SOCIALIST al MUNCITORILOR germani sa fie etichetat ca fiind partid de extrema DREAPTA .
    Pe vremuri , partidele care se autodeclarau socialiste & muncitoresti erau considerate ca fiind de STANGA .
    Aceeasi dilema ar fi in legatura cu fascismul .
    ” Fascismul a fost fondat de catre sindicalistii nationalisti italieni in Primul Razboi Mondial ,…
    Fascismul este anticomunist ,antidemocratic ,antiindividualist , antiliberal , antiparlamentar ,anticonservator ,antiburghez …si in multe cazuri , anticapitalist .”
    https://ro.wikipedia.org/wiki/Fascism
    Pe vremuri , sindicatele erau formate din muncitori .
    Pe vremuri , partidele care pretindeau ca ii reprezenta pe muncitorii sindicalisti erau considerate ca fiind de STANGA .
    Textele astea cu ” nazismul / fascismul au reprezentat extrema dreapta ” sa fi fost oare promovate de concurenti aflati – in Realitate – pe acelasi culoar ?
    Culoarul de STANGA ?
    Adica de comunisti , cei care au castigat intrecerea cu fascistii / nazistii ?
    Comunisti care
    – in prima etapa erau in concurenta directa cu nazistii / fascistii pentru votul muncitorilor
    – dupa victorie nu erau foarte entuziasmati sa-si recunoasca filiatia comuna
    – puteau astfel sa-si diabolizeze concurentii de dreapta
    Poate ca lamurirea acestor mici paradoxuri ar mai domoli avantul oamenilor de bine – pesedei , ” de stanga ” – care se indigneaza necontrolat cand sunt pusi in contact cu Realitatea .
    Si poate ca i-ar face mai retinuti in utilizarea excesiv de entuziasta a etichetarilor infamant/ manipulatoare de provenienta comunisto – sovietica .
    Macar pentru ca asta este un mod cam vizibil de a-si dezvalui radacinile .
    Si nu cred ca ” oamenii de bine ” intentioneaza asta .
    Pentru ca nu ii suspectez de onestitate .

    • unu' spune:

      Secolul trecut a deraiat si asa, nitam-nisam, lumii “i s-a urat cu binele”.
      Si s-au luat la omor, aparent fara nici un motiv. Pe urma, o belea atrage dupa sine
      altele, mai ales daca ai cautat-o cu lumanarea…Daca stiau nemtii ce va sa urmeze,
      poate ca nu-l mai finantau pe Lenin. Daca frantujii si englejii aveau mai multa minte,
      poate gandeau mai intelept pacea aia parisiana, daca nemtii nu erau asa flamanzi si
      disperati, poate ca vedeau mai bine ce fata avea ala care le promitea paradisul ueber alles,
      daca rahatul nu era asa total, poate americanii (si restul) n-ar fi trebuit sa dea mana cu
      dracu’ ca sa scape de fra’su etc.
      Si daca Istoria era scrisa … mai exact, poate ca intelegeam mai bine ceea ce s-a facut,
      cati, cum si de ce au murit si, poate, cum sa nu calcam, iar, in alte … gropi.
      Apropo, nu vi se pare ca si azi multora “li s-a urat cu binele” ?
      ………………………………………………………………………
      Un reprezentant nejudecat (inca) al “ciumei rosii” parca spunea, cu putin inainte
      de a “lua masuri”, in vara lui ’90, ca “bande legionare terorizeaza Bucurestiul”.
      Iar in Ucraina, zic unii acum ca tot “fascistii isi fac de cap” si Armata Rosie
      ar fi gata de noi sacrificii…

      Pe scurt, despre “predarea Istoriei” si “invatarea termenilor”, o mica strofa, de la mine:

      Ce se-nvata-n clasa ?
      Ca-i crima de rasa.
      Intr-o tara rasa,
      De crima de clasa.

  2. Anonymous 2 spune:

    Atunci, sa inlocuim expresia cu “PSD-ul rosu”? Sau verde sau negru …
    Mi-e teama ca nu este decit “aceeasi Marie cu alta palarie”.

    Indiferent de denumire, metodele folosite curent de PSD in conducerea tarii si in comunicarea cu cei care i-au ales si nu numai, denota doar o mare aroganta si un dispret adinc pentru tot ce nu este “marca” PSD.

    Realitatea este dovedita de fapte, indiferent cum le-am eticheta. Si aceasta este impunerea cu forta a unor legi convenabile unei minoritati, pentru a permite in continuare furtul nestingherit cu consecinte minime.

    Le da voie societatea, in numele careia pretind ca vorbesc si actioneaza, sa faca asta sau nu?

    Restul … “is blowing in the wind…”

  3. Codruta Gosa spune:

    ce analiză necesară…

    și de la „ciuma roșie” până la a-l acuza pe președinte de nazism prin proximitatea aproprierii de case ale unor așa ziși sași fost naziști n-a mai fost decât un pas.

  4. Dan Plesoianu spune:

    Daca dinsilor (PSDALDE) nu le place sa fie numiti “ciuma rosie”, atunci societatea celor ce se opun gruparii respective ar putea manifesta intelegere si inlocui axeasta sintagma (aparent lipsita de imaginatie) cu “lepra rosie”, sau ceva de genul… Oricum ar fi numite, efectele actiunilor lor sint aceleasi…

    • donquijote spune:

      Da, poate lepra ar fi mai aproape de adevar: ca nu neaprat te omoara, dar daca te atinge, nici om nu mai esti.

  5. Alex spune:

    Am invatat ceva nou din articolul d-voastra. Dar ar mai fi de notat ca in traditia culturala a unor protestatari (printre care ma numar si eu) indemnul “Opriti ciuma verde!” se revendica de la filmul Actorul si salbaticii, context in care se referea la extrema dreapta. Chiar daca Toma Caragiu zicea “verde” in acele timpuri, noi toti auzeam “rosie” si suprapuneam extremele.

  6. E greu de crezut că cei care îi fac “nazişti” pe apărătorii statului de drept s-au documentat în cărţi nemţeşti. De fapt, din motive de preşedinte de onoare, ei nu puteau să le arunce altora insulta “comuniştilor!”, au ales pe cealaltă. Invers, formula “ciuma roşie”, mai degrabă vine printr-o simplă schimbare de culoare, din uzuala, prinsă şi în DEX, expresie “ciuma brună” = nazism, fascism.
    O publicaţie antifascistă “Ciuma brună” apărea deja la Chişinău prin 1933.

  7. ion adrian spune:

    Voi scrie ceva in foarte concretetea si imediatul acestei ciume care de fapt este mai degraba o ciuma bruna in care esueaza cea rosie cand i se rapeste fundamentul economic al dictaturii sale: proprietatea comuna asupra mijloacelor de productie pentru ca violenta si totalitarismul impartit in comun de cele doua ciume au si alte resorturi decat cele ideologic-economice, respectiv faptul ca si una si alta unesec in sfera puteii cu orice pret ce are mai abject o societate:toti profitorii ipocriti csi criminali de pe urma ei
    Asadar la zi: Este bine ca macar in al noualea ceas si silit de Occident, dl Grindeanu si-a asumat o greseala ne continuand cu motivatia cedarii cata a fost ea pe seama iresponsabilitatii si neintelegerii noaste, adica nu mai suntem ca niste copii care ne tavalim pe jos cerand o jucarie si maria sa guvernul si psd-ul in intelepciunea, rabdarea si marinimia lor ne-au dat satisfactie, dar lasa ca o sa vedm noi pana la urma. Se pare ca a facut pomisiuni ca nu mai da in viitor OUG de acest soi dar si in parlament chiar si cu termene mai lungi, se poate face ce vrea muschii lui Dragnea asa ca deocamdata trebuie in continuare atentia focalizata pe Guvern pentru a se vedea ce mai fac dar impartita si cu una focalizata pe Parlament, adica pe majoritatea PSD -ALDE de acolo. Acolo apare intradevar marele pericol in caz de supunere oarba a acestuia, doar ca acolo poate sa joace si dl Presedinte Klaus Iohannis care poate veni cu mesaje in fata Parlamentului adica a poporului. Dl Iohannis a dat un semnal clar de acceptare in continuare a guvernului Grindenu promulgand bugetul, dar a cerut responsabilitate la cub. Acelasi lucr trebuie sa faca si #REZIST si sa tina cont de actiunea ambelor proverbe: Paza buna trece primejdia rea! in conjugare cu Frica pazeste bostanaria! Mi se pare ok ca in piata se doreste a se vedea ce se intampla cu OUG 13 dar cred ca fiind vorba si de parlament , majoritatea parlamentara fiind a PSD + ALDE iar conducerile acestuia fiind detiunte de dl Dragnea si dl Tariceanu, locul unde trebuie protestat cu directie spre parlament este PSD si ALDE caci odata ce votul a fost pe lista, parlamentarii sunt ombilical legati si de partidul care le-a permis sa adune niste voturi date partidului si nu persoanelor lor oricat de notorii ar fi fost ele atat in rele cat poate si in bune :)



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Dumitru Tucan


Dumitru Tucan

Conferențiar universitar la Facultatea de Litere, Istorie și Teologie a Universității de Vest din Timișoara, Departamentul de studii românești. Titular, printre altele, al c... Citeste mai departe


E randul tau

Pai mai dati foc pe ici pe colo si o rezolvati!

de: radu

la "#Rezistența. Sau cum a reinventat România speranța socială"

Cauta articole

martie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Feb    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)