Home » Analize »Educatie »Opinie » Citesti:

Despre bacalaureat – fără prea mult Gauss

Barbu Mateescu iulie 11, 2013 Analize, Educatie, Opinie
15 comentarii 2,058 Vizualizari

S-a vorbit foarte mult despre distribuţia gaussiană a mediilor şi notelor de la Bacalaureat (exemple aici şi aici).

Cred că din discuţie a lipsit un element: bacalaureatul este în mod real un examen care măsoară modul în care liceele respectă standarde naţionale. Este o problemă de încredere: existenţa unui bacalaureat, în special în formatul utilizat în România sau Franţa, denotă lipsa de încredere a autorităţilor centrale în capacitatea profesorilor de a evalua corect şi obiectiv elevii de-a lungul anilor de liceu.

Dacă ar exista acestă încredere nu ar exista bacalaureat. De exemplu, un elev care a obţinut note de trecere patru ani de zile la matematică n-ar mai trebui retestat – a dovedit deja că stăpâneşte materia în mod mulţumitor.

Bacalaureatul a apărut de altfel în contextul în care Napoleon a sesizat lipsa reală de putere în mediul rural a unei birocraţii franceze aflate din multe puncte de vedere la nivelul mării. Ideea a fost adoptată şi în România – ceea ce, în sine, nu e rău, pentru că statul român şi educaţia din România erau şi sunt într-o situaţie asemănătoare cu cea observată de Napoleon.

Orice alte formule vei auzi – examen de maturitate, test al cunoştinţelor necesare în viaţă, tradiţia sistemului educaţional românesc, etc. – sunt “îmbrăcări teoretice” ale subiectului, care nu ating scopul real al bacalaureatului, el fiind menţionat mai sus. Acest examen este un backup, un mecanism de protecţie al unui sistem educaţional nesigur de propria sa calitate sau validitate.

Neîncrederea de care vorbeam mai sus s-a extins în altă formă şi la facultăţi. În România, prin examenul de licenţă se testează în principal … profesorii (“dumneavoastră, domnule student, aţi avut note de trecere toţi anii ăştia, dar de unde ştim noi că au fost pe bune?”).

Găsesc semnificativ din punct de vedere cultural dar şi organizaţional faptul că în Statele Unite neîncrederea e absentă: nu există examen de licenţă în stil european şi nici măcar bacalaureat, ci un test de aptitudini pentru liceeni care nu are legătura cu vreo programă şcolară, el putând fi dat cu luni bune înainte de încheierea anilor de liceu. (Importanţa acestui test a scăzut oricum de-a lungul ultimelor decenii).

Ca să închei cum am început, adică cu Gauss, promoţia la bacalaureat ar trebui să fie 100%, elevii care nu trec acest examen reprezentând:

1. un eşec al instituţiei de învăţământ prin care au trecut (de ce au luat note de trecere patru ani dacă nu stăpâneau materia?)
sau
2. un indiciu că subiectele au fost prea grele.

În alte cuvinte, cu cât sistemul românesc de învăţământ e mai performant, cu atât dispunerea grafică a notelor ar trebui să semene mai puţin cu distribuţia lui Gauss, adică ar exista multe note de 10 şi foarte puţine sub acest nivel.
În contextul în care cei prezenţi la examen au obţinut note de trecere ani de zile la materiile respective, o distribuţie a lui Gauss (să zicem multe note de 6, mai puţine de 4 sau 8, foarte puţine de 2 sau 10), indică faptul că examenul de bacalaureat nu măsoară cunoştinţele dobândite de elevii respectivi în şcoală, ci altceva. Ori educaţia din liceu nu s-a ridicat la nivelul bacalaureatului (punctul 1 de mai sus), ori bacalaureatul s-a ridicat peste nivelul educaţiei din liceu (punctul 2 de mai sus).

Ce observăm în practică este că dificultatea de la punctul 1 de mai sus (licee inadecvate la standardele naţionale) este acoperită prin mită şi alte metode similare care duc la o mărire artificială a notelor şi mediilor. Neîncrederea are în continuare rolul şi utilitatea sa.

Articol aparut pe blogul Sociollogica

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "15 comments" on this Article:

  1. iosiP spune:

    Imi permit sa adaug:
    3. un efect al blocajului in conditii de stres.

  2. anda spune:

    Intradevar prima problema la care trebuie sa se raspunda ar fi : Ce anume isi propune sa masoare un examen de bacalaureat ? Daca ar fi sa ne luam dupa programele publicate raspunsul la aceasta intrebare ar fi că masurarea are in vedere dobandirea de catre elevi a unui numar de competente specifice fiecarei discipline . Ceea ce nu se specifica in respectivele programe este legat de nivelul maxim si minin pe care un elev trebuie sa il atinga pentru a promova la limita sau a promova cu nota maxima. Asta face ca limitele inferioară si superioară sa poata fi mutate dupa bunul plac al celor care fac subiecte. Daca ne referim la subiectele de anul acesta se poate spune cu certitudine ca subiectele au fost facute cu buna stiinta mai accesibile atat pentru filierea teoretica cat mai ales pentru filiera tehnologica.
    Pe de altă parte programele de bacalaureat reprezintă doar o parte din materia studiată , în fiecare an tematica programei de bacalaurea a fost redusă . Astfel incât practic ea reprezintă mult mai putin decăt ceea ce ar trebui un elev să stie la matematică, fizică, chimie …chiar mult mai putin decât ar trebui un elev să ştie pentru a urma facultaţi de profil tehnic….asta cu complicitatea universităţilor care au tot redus cerintele. Mai mult scopul liceului a devenit promovarea bacalaureatului astfel incat în mod real elevii, în special in clasa a 12 -a aproape nu mai invată decât la materiile de bacaluareat aşa cum cei de clasa a 8-a nu mai invaţă decât la matematică şi limba română … dacă intrebaţi orice elev de clase terminale o să vă răspundă că pe el nu îl interezesează decât examenul şi orice altceva ce nu are legătură cu bacalaureatul este inutil….practic nici nu mai vin la scoala în ultima parte a anului scolar….
    Ceea ce vreau sa spun in concluzie e că nivelul de exigenţă a scăzut continuu …practic scoala nu mai reprezintă decât un sistem care emite documente şi asigură job-uri pentru unii şi nu un sistem care să deservească societatea ….orice analiză stiinţifică practic nu va releva decât faptul că sistemul este profund viciat. ..e clar că distribuţia notelor nu este una normală….

  3. r2 spune:

    ” În alte cuvinte, cu cât sistemul românesc de învăţământ e mai performant, cu atât dispunerea grafică a notelor ar trebui să semene mai puţin cu distribuţia lui Gauss, adică ar exista multe note de 10 şi foarte puţine sub acest nivel.”

    Nu imi dau seama de ce spuneti ca ar trebui sa fie multe note de 10. Din argumentele dvs, rezulta ca ar trebui sa fie multe note de trecere, nu de 10. Promovabilitatea ar trebui sa fie aproape de 100% daca profesorii si-au facut intr-adevar treaba. In plus, daca acceptam ca abilitatile sunt distribuite normal, rezultatele unui test care masoara o portiune din aceste abilitati intre un minim si cu un maxim care pot fi restrictive, n-ar trebui sa arate ca o distributie normala trunchiata? Poate ne lamureste un specialist. Multumesc anticipat.

  4. ast spune:

    (Comentariul pe care l-am postat si pe blogul linkuit)

    Explicatia nu exclude ca distributia notelor ar trebui sa fie gaussiana. Inteleg cand spuneti ca Bac-ul ar trebui sa fie promovabil de 100% din elevi dar asta nu inseamna ca distributia nu ar fi normal sa fie gaussiana cu o medie pe la sa zicem 7 si o dispersiune care face ca doar 2-3% din note sunt sub 5.

    Dupa mine distributia ar trebui sa fie gaussiana deoarece avem multe variabile aleatoare: punctele la fiecare criteriu din barem la fiecare materie. Distributia acestora este irelevanta (sa zicem ca este uniforma – proful o sa dea sa zicem in mod uniform note din 0.5 in 0.5) in contextul in care media a unor variabile aleatoare, prin Teorema Limitei Centrale (https://en.wikipedia.org/wiki/Central_limit_theorem) o sa fie distribuita normal (gaussian). Ramane intrebarea de ce sunt punctele la fiecare criteriu din barem o variable aleatoare – aici cred ca e pentru ca fiecare elev are unele lacune, e foarte greu sa inveti 100% din materie, apoi subiectele in sine reprezinta doar o parte din materie si sunt alese in mod aleatoriu.

    doar pt info: nu sunt statistician, asa ca nu luati toate astea ca neaparat adevarate e doar o explicatie posibila

    • r2 spune:

      Intrebarea de ce ar trebui sa fie normala distributia este destul de grea. Raspunsul propus de dvs – ca provine din elementul aleator ce tine de fiecare punct din barem – adica de un proces aleator ce se petrece chiar in timpul examenului – nu este cel corect. Pana la urma elementul ala aleator trebuie sa fie foarte mic, si oricum are un punct de plecare diferit de la elev la elev, pentru ca unii s-au pregatit si au invatat ceva in scoala mai mult, altii mai putin. Testul se doreste a fi masura obiectiva a diferentelor intre elevi in privinta volumului de cunostinte, si in mare masura este. Ca termen de comparatie, si valorile testului IQ sunt distribuite normal, si asta nu datorita unor fenomene aleatoare ce se petrec in momentul in care este administrat testul (!) echivalente cu punctajul din barem de care vorbiti.

      Ramane intrebarea de ce distributia ar trebui sa fie normala. Intuitiv, pentru ca multe lucruri sunt rezultatul cumulat peste timp al unor mici elemente aleatoare independente. O explicatie fara referire directa la teorema limitei centrale este urmatoarea. Ganditi-va la un un experiment simplu. Un proces aleator care genereaza valoarea 0 cu sau 1 cu probabilitatile p si 1- p (nu e nevoie sa fie 50%) , repetat de n ori. Suma valorilor cumulate in timp va fi distribuita binomial, iar cu cat n este mai mare, cu atat distributia binomiala se apropie de cea normala (aceeasi demonstratie grea ca si pentru teorema limitei centrale, nu scapam de ea). Ideea e ca, in mare, multe procese stochastice pot fi reduse la ceva asemanator. Cum se leaga asta de biologie si de gene, nu ma intrebati pe mine :)

      Am scris acest comentariu asta vazand ca specialistii nu se prea inghesuie. Sunt sigur ca exista raspunsuri si mai bune.

  5. M. Constantin spune:

    Ca exista o lipsa de incredere cvasiistorica in capacitatea de a evalua, corect si obiectiv, cum comunica autoritatea centrala cu cea locala este vizibil cu ochiul liber, d-le Mateescu. In plus, referinta istorica plaseaza lipsa de incredere pe un fond sanatos, de teama si dispret, cu circulatie atat de sus in jos cat si de jos in sus.
    La scara scolara unde dispretul evident si teama oarecum discreta a elevului concureaza cu dispretul discret si teama manifesta a profesorului, toata lumea vrea obiectivitate si corectitudine in aprecierea calitatii actului pedagogic. Se admite astfel ca procedurile scrise de evaluare prin care se stabilesc parametrii insusirii materiilor curriculare au drept de cetate. Asa o fi.
    Totusi mistica examinarilor obiective, intrucat sunt evidentiate scriptic, face simtita prezenta unui fenomen straniu: sunt tot mai multi elevi la clasa care refuza -in situatia in care stiu- sa ridice mana pentru a semnaliza ca vor sa raspunda. Dincolo de lenea sau apatia elevilor/profesorilor, hartiile probeaza “obiectiv” existenta unor adevarate gauri negre gravitand pe traiectorii imprevizibile: nu se stie unde, cand si ce sunt dispusi sa faca maturii proveniti din elevii nevorbiti in scoala;

  6. Relu spune:

    Excelent ! cea mai lucida si reala analiza a problemei invatamantului .Felicitari Dl.Barbu Mateescu! Ce raspunsuri cauta tot felul de Cautatori ai Invatamantului Romanesc pierduti ca o baba in propria camara si cautandu-se acolo ca sa iasa din ea.
    Aici este Raspunsul. Atat. Asta e.
    Toata garderoba de ministri care de care mai geniali ai invatamantului romanesc
    sa ia aminte.Este hada radiografie a unui sistem de invatamant gol de continut si care
    aici in acesta scurta si remarcabila analiza isi afla diagnosticul : Nu contine nimic.Nu are schelet.Este o forma fara fond.De asta are nevoie de BAC ca sa imbalsameze loaza si sa-i dea vant in viata cu senzatia ca a terminat ceva.
    Amuzant tipul iosiP care simte ca trebuie adaugat 3. …stres
    El este tipul de la 1. un esec…… da nu isi da seama

  7. sile spune:

    Si eu mi-am pus intrebarea “cum e posibil ca un elev care ia timp de 12 ani note de trecere, sa ajunga la bacalaureat si sa nu ia nota de trecere la nicio proba?” (au fost cazuri). Ce spune asta despre scoala?

  8. bogdan192 spune:

    Domnu’ Barbu, nu stiam ca sunteti si expert in testarea cunostintelor si sisteme moderne de invatamant. Pai de ce n-ati zis de la-nceput dom’le ca la Penn v-au invatat asa de multe lucruri… Real renaissance man is what you are. Va irositi aici in Romania cu sondaje IRSOP PROSOP si previziuni politice (care se adeveresc asa de rar, dar hei, cine mai tine socoteala).

    Ca sa trecem de ironii ieftine (sau scumpe, depinde de cine plateste), BAC-ul nu e un securist care pazeste implinirea planului cincinal. BAC-ul e o chestie asa de simpla, incat ma mir ca un om multilateral dezvoltat ca Dumneavoastra nu o poate vedea. Pana si un troll ca Radu s-a prins ce e BAC-ul, il las pe el sa explice mai bine (http://www.piticigratis.com/2013/07/cateva-adevaruri-pentru-elevi-despre-bac-profesori-si-facultate/). Ca sa rezum, in cazul in care timpul Dv. e limitat, rahatul ala de examen e pus acolo sa testeze ca nu esti prost ca o amiba si ca esti capabil ca in conditii controlate sa scuipi macar o parte infima din toate rahaturile pe care teoretic sistemul (pentru care eu, tu, toti fraierii care muncesc loco legal platesc in fiecare luna) a incercat sa te invete timp de 12 ani.

  9. HDD spune:

    Chiar daca ar promova toti elevii BAC-ul, distributia notelor (intre 5 si 10) ar putea fi normala Gauss.

    BAC-ul masoara cat de mult si-a insusit un absolvent cunostinte cu caracter general comparativ cu un standard acceptat de autoritati. O interpretare a rezultatelor poat fi si increderea in diferite licee. Sigur, BAC-ul va reflecta si eforturile individuale ale elevilor nu numai eforturile profesorilor.
    Un ipotetic exemplu: un elev de nota 10 la mate la liceul Dimitrie Bolintineanu s-ar putea sa nu treaca la Mihai Viteazu, dar la BAC va lua 7. Si reciproc, un elev de nota 5 la Viteazu va lua 8 la BAC.

    Nu se renunta la examenul de licenta pt ca trebuie intr-un fel acceptate de stat diplomele de la facultatile particulare. Asta e utilitatea lui.

  10. iosiP spune:

    “Nu se renunta la examenul de licenta pt ca trebuie intr-un fel acceptate de stat diplomele de la facultatile particulare. Asta e utilitatea lui.”

    De ce ar trebui ca statul sa accepte aceste diplome? Mai important este sa le accepte angajatorii, si va asigur ca sunt facultati private ale caror diplome nu le accept.

  11. vasile b spune:

    - sub protectia ministerului invatamantului se dau diplome (indiferent daca scoala este privata sau de stat )
    - calitatea diplomei (bacalaureat/ licenta/master) ar trebui sa fie proportionala cu prestigiul universitatilor/liceului (harward etc)
    - unformizarea notelor nu se poate face obiectiv de la un liceu la altul si nici de la un profesor la altul .
    - discutiile despre sitemul de invatamint si despre ce trebuie sa invete un elev sunt interminabile si mai ales sterile , pt ca nicioadata nu s-a format in Romania un forum organizat de parinti/profesori/guvern si care sa faca o stategie pe 20 de ani
    - evident stategia invatamintului pt 20 de ani nu poate lua in calcul si evolutia economica si cererea de forta de munca pe aceeasi perioada de timp
    -introducerea clasei 0 , pt ca romanii nu vor sa-si dea copii la scola la 6 ani
    - sistemul bolonia cu 3 ani licenta 2 master
    -asta pt ca omul sa intre la munca la o varsta mai frageda si sa cotizeze mai mult la pensie /statetc

    Toate aceste fac ca orice guvernare sa schimbe pe ici pe colo dar nimic esential . la anul, alta guvernare sau tot asta va da subiecte mai grele sau mai usoare sau va scoate bacul sau va introduce examen de intarre la universitati ..si iar media se va intreba la ce bun toate astea pt ca iat vor promova 50% dintre adolescenti , iar profesorii nu si-au facut treaba ..si tot asa inainte .

    Nu-i asa ca sistemul de invatamant din germania sau franta sau italia pare mult mai promitator ? Macar sti care-i treaba peste 15 ani cand termini scoala .

  12. Bug Zileriu spune:

    “În alte cuvinte, cu cât sistemul românesc de învăţământ e mai performant, cu atât dispunerea grafică a notelor ar trebui să semene mai puţin cu distribuţia lui Gauss…”

    O afirmatie care sfideaza statistica; oricat de bine pregatiti ar fi fost elevii, frecventele mediilor ar fi trebuit sa se aseze, cu aproximatie, dupa o curba Gauss. Cele doua caracteristici ale curbei (media si abaterea standard) ar fi fost diferite, dar tot o curba Gauss ar fi trebuit sa fie. Aste e la mintea cocosului.

  13. dorin valeriu spune:

    Aveti perfecta dreptate BM . Problema de baza este de fapt admiterea la facultate .In anul 1952 s-a dat o hotarare dupa care absolventii de liceu cu” diploma de merit”, ceeace presopunea note maxime in toti anii de liceu, sa intre la facultate fara examen de admitere. In 1953 a mai fost cum a fost dar in 1954, cand au terminat doua promotii (una cu 11 clase, alta cu 10) s-a ajuns ca numarul elevilor ce au terminat cu d.d.m si au dorit inscrierea lin Invatamantul Superior. sa depasesca la unele facultati (medicina de exemplu) numarul de locuri alocate pentru anul I de facultate. De unde scandal, respingeri, contestatii si pana la urma dublarea locurilor. Dupa care – normal – s-a renuntat !Probabil ca Dl.Marga, care a stat cam mult prin Germania, nu stia povestea asta …

  14. Marcelina Popa spune:

    In contextul neincrederii (reale) despre care vorbiti dumneavoastra, bacul ar trebui sa verifice, totusi, doar ceea ce ar fi trebuit sa ramana dupa ce a intervenit uitarea, adica, cum se spune in jargonul nostru pedagogic, sa verifice nu atat cunostinte, cat competente. Pentru ca, altfel, nu trebuie sa ne mire ca un elev care a invatat niste formule acum trei ani si le-a mai folosit accidental acum doi ani nu le mai stie deloc in prezent. Aici nu e vina profesorului. Daca verifici cunoasterea unor formule folosite din an in Pasti, nu poti face deosebirea dintre elevii care le-au stiut si le-au uitat (le-au stiut ca lumea, cu abilitatea de a le utiliza in diverse contexte) si cei care nu le-au stiut niciodata. Mai mult decat atat, cei care le-au pisat pe ultima suta, la meditatii, pot crea impresia ca au invatat mai multa matematica in liceu decat ceilalti.

    Dar cum poti verifica competente si nu cunostinte? Exista cel putin doua posibilitati:
    - Propui numai subiecte care necesita cunostinte folosite des (teorema lui Pitagora, nu teorema catetei; derivata unei functii polinomiale, nu derivata functiei arcsin).
    - Dai examenul cu cartile pe masa sau macar cu o brosura continand toate formulele care se uita de obicei.

    Sigur ca asta nu e suficient: trebuie sa verifici anumite competente, nu altele. Si exista, pe de alta parte, cunostinte extrem de importante in sine, care trebuie verificate.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Barbu Mateescu


Barbu Mateescu

Sociolog, Barbu Mateescu a absolvit in 2005 University of Pennsylvania Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)