Home » Analize »Educatie »Opinie » Citesti:

Despre bacalaureatul profesional sau cum se fabrică valoarea unei diplome

Adriana Gorga octombrie 12, 2012 Analize, Educatie, Opinie
19 comentarii 950 Vizualizari

Valoarea unui titlu școlar, indiferent de modul cum îl intitulăm, diplomă, certificat etc., se stabilește in funcție de două referințe principale: 1) accesul la un nivel superior de formare ; 2) inserția în câmpul muncii.

Vorbim aici despre valoarea de schimb, adică proporția în care o anumită cantitate de marfă – în cazul nostru, cunoștințe, competențe, comportamente socioprofesionale, etc. dobândite în sistemul de învățământ – se schimbă cu o cantitate de marfă de alt fel – alte cunoștințe, competențe, comportamente socioprofesionale etc. care vor fi dobândite fie continuând studiile la un nivel superior, fie prin integrarea în câmpul muncii.

Valoarea internă a unei diplome se determină în cadrul unui sistem de învățământ și se exprimă în mod curent prin accesul la un nivel superior. Valoarea externă a aceleiași diplome se determină in raport cu inserția profesională. Pe piața muncii, o diplomă sau un certificat îndeplinește trei funcții principale: 1) clasifică posturile de lucru – pentru o anumită poziție profesională, trebuie să fi obținut minimum diploma sau certificatul X sau Y; 2) definește competențele și calificările necesare si care, prin obținerea diplomei, sunt astfel validate de autoritatea care acordă diploma respectivă; 3) determină nivelul pretențiilor salariale pe care le poate avea cel care vrea să se angajeze și se recomandă prin diploma obținută.

Diploma de bacalaureat profesional despre care se discută în aceste zile are o valoare internă zero, căci deținătorii acesteia nu o pot folosi, deocamdată, la un nivel superior. Dacă vor să-și continue studiile, trebuie să obțină bacalaureatul național.

In raport cu piața muncii, prin introducerea acestei diplome, statul își impune monopolul în materie de educație în același mod în care a procedat până în 1989, forțând o clasificare arbitrară a posturilor de lucru. De asemenea, nu stabilește niciun fel de competențe și calificări necesare pentru obținerea diplomei. Lucrul acesta nu-l putea face singur, ci împreună cu piața muncii, iar in plus, ar fi trebuit să-l facă înainte de introducerea diplomei. Si ar mai fi trebuit să se exprime printr-un parcurs școlar care să asigure dobândirea acestor competențe.

Ne confruntăm încă odată cu acțiunea monopolistă a statului care, în loc să definească în prealabil, împreună cu asociațiile profesionale, antreprenori etc. – competențele profesionale de care este nevoie, vine pur și simplu și spune : vă convine, nu vă convine, eu, stat, numesc asta competență profesională. Si nu mă intereseaza cine ce spune. Voi îi veti angaja pentru că eu spun că este așa și eu știu cel mai bine ce spun.

Dacă pana în 1989, asemenea mecanisme puteau funcționa deoarece trăiam într-un sistem autoritarist, când sistemul de invațământ, indiferent de nivel, era complet subordonat unei economii dirijiste, la 20 de ani de la caderea comunismului, un asemenea comportament apare ca fiind anacronic si dovedește lipsa de viziune politică și incapacitate a statului de a-și intelege propriul rol, atât față de educație, cât și față de piața muncii

Cu privire la introducerea unei ierarhizări a pretențiilor salariale în funcție de nivelul de educație, statul este obligat să-și aducă aminte că timpurile comuniste au trecut (să ne amintim că asemenea grile de salarizare în funcție de diplomă existau până în 1989). Când vine vorba de tinerii care ar trebui să aibă un beneficiu salarial de pe urma obținerii unei diplome, statul e deja “obosit” pentru că a muncit prea mult, cum am vazut înainte. Astfel că nu spune nimic, nu introduce niciun fel de mecanism pentru a limita efectele perverse care pot apărea în materie de salarizare. Si nici nu poate să o faca pentru că în acest domeniu este clar că principalul factor de decizie este piața muncii. Atât timp cât nu a băgat-o în seamă cu privire la celelalte aspecte, firește că nu i se poate recunoaște niciun fel de legitimitate în materie de ierarhie a salariilor care să țină seama de titlurile de învățământ acordate de stat.

In cine lovește un asemenea comportament ? In primul rând în tinerii aflați la începutul vieții profesionale și în familiile lor. Acești tineri sunt lăsați singuri într-o junglă. Unii dintre ei se vor descurca. Alții nu.

Peste 20 de ani, noi, cei care astăzi avem puterea să decidem, vom aștepta și de la unii și de la alții să ne plătească pensiile, să ne platească spitalele unde ne vom îngriji bolile bătrâneților. Singurii care ar putea să răspunda acestor așteptări ale noastre sunt tinerii care au reușit din punct de vedere profesional. Ceilalți se vor afla fie în închisori, fie iși vor duce viața de azi pe mâine din asistență socială ori alte tipuri de ajutoare. Acei tineri care vor fi reușit prin forțe proprii să-și găsească drumul profesional, ce motive vor avea să fie solidari cu noi și cu bătrânețile noastre dacă acum îi lăsăm de izbeliște? Acum îi îmbătăm cu mirajul diplomelor fara valoare și-i lăsăm singuri să se trezească din beție în jungla de pe piața muncii, iar atunci îi vom considera individualiști. Ii vom beșteli pe la vreun colț de stradă ca sunt egoiști, ca nu sunt solidari cu nevoile noastre. Si vom uita, cu siguranță, ca noi i-am obligat să devină astfel.

Recapitulez ceea ce am spus până acum. Diploma de bacalaureat profesional, așa cum este prevazută a fi introdusă, are o valoare internă zero, asumată deocamdată de autorități și o valoare externă de trei ori negativă. Pentru sistemul de învațământ e deocamdată zero căci nu are nicio însemnătate. In interiorul sistemului de învățământ, deținătorul acestei diplome nu poate să o schimbe pe nimic. Pentru sistemele profesional și social sunt valori negative deoarece, la schimb, cei care ar trebui să câștige, sunt de fapt în pierdere.

Avand in vedere acest bilanț, nu credeți că ar fi înțelept să ne mai gândim puțin dacă tot a fost retrimisă legea în Parlament ?

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "19 comments" on this Article:

  1. DanBruma spune:

    Nu ar fi mai bine ca inainte de a critica sa se incerce o oarecare informatie in legatura cu ce se face in alta parte si a propune ceva amendamente legii?
    http://fr.wikipedia.org/wiki/Baccalaur%C3%A9at_en_France

    • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

      Informatia cu privire la ceea ce exista in alte parti in materie de invatamant profesional nu trebuie sa vina din Wikipedia, ci din articolele si rapoartele stiintifice. In ceea ce priveste nivelul secundar, francezii nu stau bine la capitolul invatamant profesional, deci, din punctul meu de vedere nu avem a cauta modele la ei in ceea ce priveste bacalaureatul profesional. Nu acelasi lucru se poate spune despre invatamantul superior tehnic din Franta, dar aici e o alta discutie.

      Cat despre propuneri de amendamente, nu mi le-a cerut nimeni. Nu sunt nici consilier parlamentar. Nu mi-am propus un articol in care sa dau solutii (am sugerat totusi cateva solutii in articolele mele anterioare pe aceasta tema). Aici doar trag un semnal de alarma asupra faptului ca aceasta masura ne duce intr-o directie gresita pentru ca se bazeaza pe mecanisme care functionau inainte de 1989, dar care, in noile conditii ale pietii libere au devenit anacronice.

  2. sile spune:

    Problema e ca cei care vor beneficia de noua diploma nu pot sa digere un astfel de articol. Ei sunt fericiti ca mai au o hartie la mana. Si cei care digeram articolul, nu avem nevoie de bac profesional.

  3. cinic-si-rau spune:

    @cei ce vor sa vada mecanismul. O iau invers: PSD e sustinut de sindicate. SIndicatele au nevoie de cotizatii adica de membri. Membri au nevoie de salarii mai mari. E rusine sa ceri marire de salariu cand produci peste 50% REBUT (cazuti la bac). Idee! : desfiintam rebutul, punand o eticheta inselatoare pe rebut . SI am inventat bac-ul profesional.

    • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

      Eu nu cred ca oamenii pot fi considerati rebuturi.

      • cinic-si-rau spune:

        @AG. Nu omul e rebut ci educatia sa la nivel de bac este REBUTATA. Daca la examen (la fel ca un produs industrial testat la final) rezultatul este RESPINS, avem de a face cu un rebut, iar sistemul de productie/educatie a dat gres.

        • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

          Transferul conceptelor si rationamentelor economice cu privire la educatie este posibil doar daca acestea sunt bine adaptate specificului acestui domeniu.
          Cand vorbim de rebut in activitatea economica ne referim la un produs care nu corespunde cu ceea ce ar fi trebuit sa fie. De cele mai multe ori rebuturile se arunca si respectivul produs este facut din nou. In educatie lucram cu oameni, al caror timp de formare e limitat, din punct de vedere biologic in primul rand, dar si social. De aceea nu putem pur si simplu considera ca e vorba de rebuturi, chiar daca nu ne convine ce-am obtinut.

  4. it_s__not_news spune:

    Doamna,

    Nu va suparati pe mine, dar valoarea unui act (indiferent de act) este data de institutia emitenta. Accesul la institutia superioara este ceva potential, si nu efectiv.

    Daca pe diploma scrie “Facultatea de cartofi din Urlatii de Jos” ghici cit face si la ce foloseste.
    Da, este rolul pietei sa decida daca un 9 la Yale face mai mult decit un 8.5 la Harvard.

    Prin urmare, in loc sa vorbim despre bac-ul profesional, mai bine vorbim despre calitatea invatamintului superior romanesc si – atentie – cum acesta trebuie ridicat. Sa se vorbeasca despre procesul de acreditare, care sa fie dependent de numarul de candidati care au promovat licenta. Sa se vorbeasca despre examene de licenta serioase, nu mistocaria de acum. Odata ce e ridicat invatamintul superior, o sa inceapa sa aiba pretentii la ‘recrutare’ – asta incluzind examene mai serioase, etc, etc.

    Daca unul e bou complet, cu bac profesional sau bac normal, si ajunge intr-o fabrica de diplome, la final nu trebuie sa ia examenul de licenta. Ce mama dracu’ e atit de greu ? Uite ceva foarte simplu: testele se dau 200 intrebari / 8h, pe calculator, nu raspunsuri simple (nu gen grila, ci cu valori), oricine poate da examenul de licenta intr-un mediu controlat (nu intr-o zi anume) din iunie pina in sept. Gata. Am dat in Ro banii pe atitea timpenii, asta e relativ usor de facut si ofera transparenta.

    Daca se vrea, se poate face la fel cu BAC-ul. Pe bune, eu cred ca cei din invatamint nu vor sa piarda corectarea BAC-ului si toata circaria fiindca pierd ei bani – mai trag ceva de la supraveghere, de la corectare, etc. Apoi, niste camere de luat vederi trebuiau cumparate, ceva contracte pe acolo, plus montaj … .

    Deci, intii mai terminati-va cu familiile din universitati, cut off imbecilitatea celor care distrug inteligenta prin facultatile respective – ex: criteriile de profesorat, lector, etc-, deci faceti un control strict pe universitati, si apoi totul se regleaza de la sine.

    • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

      Nu am de ce sa ma supar pe dvs. Cautati si dvs. cum puteti solutii la situatia aceasta dificila in care se afla invatamantul. Ceea ce rezulta din comentariul dvs. atrage atentia asupra a cat de mult s-a indepartat scoala de comunitatea ale carei idealuri si dorinta de mai bine ar trebui de fapt s-o exprime.

  5. robin hood spune:

    propun sa facem un invatamant fara diplome,numai cu adevrinte de studii. si asa angajatorii te iau pe baza de competenta si proba de lucru. eu zic ca in tara asta orice diploma este de prisos atat timp cat toti stim cu sa facem cate ceva…

  6. eu****** spune:

    RO este membru al UE si are drepturi si obligatii europene.

    Capitolul educatie a impus diferentierea intre diploma de bacalaureat si certificat.
    Daca vrem sa ne aliniem la sistemul european, atunci suntem obligati sa facem diferenta.

    Sigur, dna Andronescu, in calitate de Ministru al Educatiei, poate sa propuna orice lege, dar diploma de bacalaureat nu poate sa fie echivalenta cu “bacalaureat tehnic” pentru ca una permite accesul la invatamantul superior, cealalta nu. De aceea se denumesc distinct pentru ca ofera competente diferite.

    Exista cadru european legat de certificarea in invatamant si sistemul se aliniaza.

    Nu a fost “pohta” lui Basescu sau a lui Funeriu, sunt prevederi – cadru europene.
    Ma mir ca eu le stiu, si dna Ministru NU.

    Piata muncii te ia si cu diploma si fara diploma. Treaba sa faci si sa produci ceea ce afirmi.
    Nu produci ceea ce afirmi, patronul te da afara cu sau fara certificat /diploma.

    Somajul tinerilor este o mare problema – solutie deshiderea unui business.
    In business-ul propriu: tanarul incearca, invata, statul te ajuta sa iti deschizi firma, dar te obliga “sa pui osul la treaba”…

    Somajul in Europa si nu numai, este o mare problema.
    Nu diploma/certificatul rezolva somajul in general, si in particular somajul tinerilor.
    Problema somajului este peste sistemul de educatie.
    Sistemul de educatie produce eficient forta de munca daca la angajare angajatul produce la timp si de calitate, conform pregatirii sale.

    Dilema cea mare a doamnei Andronescu nu este legata de denumirea in sine a actului ci de modul in care acei tineri ar putea sa intre in forma de invatamant superior.

    Dar, clar, NU SE POATE, chiar daca este “pohta” PM Ponta.

    Daca se mai inventeaza ceva in Romania, si in domeniul invatamantului, atunci chiar ne scuipa Europa.

    Si asa banii europeni dati nu ii cheltuim, scandal stim sa facem, treaba mai putina, inventam tot felul de chichite legislative, fugim de raspundere, mintim de ingheata apele, fraudam electoral, dar pana cand?

    • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

      Asa de mult as vrea sa pot sa va raspund ca aveti deplina dreptate in rationamentele dvs. si ca dracul nu-i chiar asa de negru cum pare in ceea ce priveste aceasta diploma, dar din pacate nu pot. Aici nu este vorba despre justitie, unde exista un mecanism de control si verificare din partea UE, ci de educatie, unde functioneaza principiul subsidiaritatii. Asta inseamna ca fiecare isi gestioneaza sistemul educativ cum considera mai bine. Exista fireste acorduri europene, dar ele nu constrang pe nimeni sa le respecte. Cred ca din acest punct de vedere, d-na Andronescu stie foarte bine ce face.

      • eu****** spune:

        Principiul subsidiaritatii se aplica in toate directiile.

        Credeti cumva ca justificarea respingerii legi s-a facut din aer sau au fost inventate motive, cum spuneam in primul comentariu, dupa “pohta” venita de la Presedintele Basescu sau de la consilierul domniei sale,dl. Funeriu???

        Ei bine, exista argumente, exista un cadru – European Qualifications Frameworks.
        :”Totusi, Directiva privind calificarile profesionale adoptat la data de 6 iunie 2005 este un
        instrument legal la nivel european, care are caracter obligatoriu pentru statele membre, ori de câte ori este vorba de recunoaterea calificarilor profesionale din sfera profesiilor reglementate.” – extras din SEC (2005) 957 – Bruxelles, 8.7.2005

        De la Conferinta sustinuta la Bruxelles in oct. 2011 referitoare la dezvoltarea si armonizarea cadrului national de calificare – NQF-, din materialul intitulat “concept notes” extrag:

        “The Qualifications Platform is an ETF initiative to support stakeholders in different countries with the implementation of their own qualifications frameworks. It aims to bring stakeholders together; provide a help-desk function to address concrete issues which can be resolved with the help of colleagues; establish establishing regional and thematic clusters; provide an overview of developments internationally; and provide links to information such as national regulations, methodologies, websites,databases of qualifications, background studies. Moreover, the platform will also facilitate face to face meetings of peers by linking and building on existing events.”

        Cum spuneam, daca am aflat despre aceste elemente si am putut sa le studiez on-line, oare de ce Ministrul Educatiei din RO nu are stiinta despre ele?

        Cred ca raspunsul este simplu.
        Numai bine!

        • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

          Politicile europene, sunt complicate nu-i asa ? E greu pentru toata lumea si in special pentru guvernanti sa le inteleaga.
          In materie de educatie, UE nu poate impune nimic. Creeaza cadre, furnizeaza mijloace incitative care sa sprijine politica pe care o promoveaza, dar NU impune, in sensul ca nu poate sanctiona in justitie neindeplinirea angajamentelor luate. Daca incepem sa intelegem lucrul acesta, atunci suntem pe calea cea buna sa pricepem si de ce UE e complet diferita de Inalta Poarta (inca un lucru pe care guvernantii actuali se prefac a nu-l sti).
          Primul ministru si ai lui au o viziune despre educatie intoarsa spre trecut, presedintele Basescu, fostul ministru Funeriu si inca vreo cativa (e drept, nu prea multi) au o viziune despre educatie intoarsa spre viitor.
          Sunt romanii pregatiti sa mearga inainte, fie si cu jumatati de pas sau li se pare ca au avansat prea mult, s-au speriat si acum sunt pe punctul de a o lua cu pasi repezi inapoi ? Aceasta-i intrebarea la care vor raspunde alegerile din decembrie.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Adriana Gorga


Adriana Gorga

Cercetător ştiinţific în domeniul dezvoltarii invatamantului superior la Universitatea din Lausanne, Elvetia, doctor in stiintele educatiei la Universitatea din Geneva (Elvetia... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)