vineri, martie 29, 2024

Despre inutila uniune a „dreptei” (care nu e dreapta) şi soluția pentru ínvingerea PSD

Acel moment când vezi oameni dragi care fac greșeli evidente dar, în pofida semnalelor de alarmă merg, zombați, înainte…
De mulți ani se tot vehiculează pe piață un concept: „unirea dreptei” pentru, vezi doamne, a avea un partid puternic care poate lupta de la egal la egal cu PSD. Și, tot de mulți ani, se observă un comportament recurent: în secunda în care unul „de dreapta” explică de ce anume crede el că e mai breaz decât alții de dreapta, imediat se găsește o nulitate care să urle: „orgoliooos ce ești, din cauza celor ca tine nu ne putem uni să batem PSD”.

O să încerc să explic câteva chestiuni de bun simț, să demolez niște mituri și să dau soluțiile:

1) de ce „dreapta” nu e… „dreapta”, ci „zona non PSD” dar, culmea, nu e nimic tragic în asta chiar dacă unii fac un capăt de ţară,

2) de ce unirea celor din zona non PSD e o imbecilitate acum și

3) ce e, totuși, de făcut.


1)      De ce „dreapta” nu e… dreapta? (dar nu e nimic tragic în asta)

Zona non PSD este formată, cel puțin declarativ, dinPNL, USR, RO+, PMP. PNL nu prea e de dreapta: de exemplu, prin 100% din propunerile lor legislative pe educație vor să „dea” ceva cuiva. Nimic din abecedarul dreptei: premierea muncii și scăderea ajutoarelor. Sporadic PNL produce timide comentarii ale celor 2-3 oameni care mai înțeleg ceva din economie și finanțe, doar că ei sunt clar libertarieni, deloc „de dreapta”. Ordoliberalism și alte finețuri îi bagă în ceață instantaneu. Am discutat cu mulți lideri PNL din 2007 încoace. Mesajul lor de bază este: „da, știu, nu suntem de dreapta, dar dacă ne asumăm măsuri de dreapta nu ne mai votează oamenii”. Eu unul sunt convins că Orban vrea să îl facă de dreapta dar nu prea are cu cine.

Dacă trebuie pot să explic de ce USR nu e de dreapta, dar cred că ne pierdem vremea: ei înșiși declară sus și tare că nu sunt nici de dreapta nici de stânga, ci o casă în care locuiesc și unii și alții. Fair enough, măcar nu sunt mincinoși.
Despre RO+ nu știm mare lucru dar știm sigur că nu e de dreapta: dl Cioloș a declarat textual că pentru el dreapta și stânga sunt cuvinte goale, că încă nu e decis cărui grup politic i se va alătura în Parlamentul European, iar conținutul manifestului RO+ e plin de fainoşag, doar că e clar de centru stânga. Din nou, nimic rău aici. Profilul oamenilor de la vârf e un amestec din toate orientările: cei câțiva de dreapta, dl Borc de exemplu, și-au făcut cu eleganță bagajele.
În cazul PMP cred că e neserios să vorbim despre doctrină: este partidul fanilor lui Băsescu. Atracția sa personală transcende orice criteriu ideologic: că ești de stânga sau de dreapta votezi sau nu Traian Băsescu pentru că… Traian Băsescu. Desigur, membrii marcanți, ca Siegfried Mureșan, sunt oameni de dreapta, dar masa votanților și militanților crede un singur lucru: că Traian Băsescu este cel mai cel.
Absența din circuitele politice majore a unor oameni precum Papahagi, Baconschi, Neamțu, Voinescu, Traian Ungureanu este proba faptului că toate partidele resping ideile și oamenii clar de dreapta.  Reproșul hilar că ar fi ”băsiști” nu ține: profilul intelectual al respectivilor îi face mai liberi intelectual decât ar putea fi vreodată criticii lor. Amatorismul (ca să nu zic prostia) strategilor din cele patru partide este evident: fiecare partid depune eforturi considerabile să atragă tot felul de minorități, inclusiv religioase, dar niciunul nu are o strategie inteligentă pentru a atrage cel puțin o parte dintre cei 80% de români ortodocși. Iar greco-catolicilor din Ardeal nu li se adresează nimeni.

2)      De ce unirea celor din zona non PSD e o imbecilitate acum?

Nu sunt eu cel mai autorizat ideolog, am însă experiență în domeniul „fuziunii dreptei”… Prima dată am auzit despre „unirea dreptei” prin 2007 când s-a format PLD, avându-l drept ideolog pe Valeriu Stoica. La acel moment, PNL devenise foarte fragil chiar dacă era la guvernare, iar cuplul Băsescu-PD era pe val. La finele lui 2007 România era mai aproape ca oricând de un sistem bipolar: PDL (fuziunea PD+PLD comandată de Băsescu) vs PSD. La nivel internațional, principalele democrații din UE aveau sisteme bipolare: CDU vs. SPD în Germania, UMP vs. PS în Franța, laburiști vs.conservatori în Marea Britanie. Poza alegerilor pentru Parlamentul European în noiembrie 2007 era: PSD 23%, PD 29%, PNL 13% și PLD 8%. O teoretică fuziune a celor non PSD (care atunci erau mult mai la „dreapta” decât sunt acum), ar fi dus la un scor „dreapta” vs PSD de 50 la 23Așadar la acel moment, Valeriu Stoica avea perfectă dreptate: uniunea dreptei ar fi venit la țanc pentru a demola PSD pe termen lung, iar partidul rezultant ar fi luat calea unei drepte moderate. Refuzul lui Tăriceanu îmi pare, așadar, păcatul originar al revenirii PSD care a urmat. Astăzi situația este total diferită.

Ideea de unire a forțelor non PSD aparţine trecutului: pe plan internațional nu se mai poartă sisteme bipolare. În Franța UMP și derivatele lui sunt în… derivă, PS e practic dispărut, „dreapta” e incarnată de… Le Pen iar în vogă e un amestec neideologizat numit… „La République En Marche”. În Germania este un al nșpelea guvern stânga-dreapta, cu AFD, liberalii, verzii și die Linke adunând peste 41% din voturi față de 26% în 2005. În Italia și Spania partidele anti-sistem fac dificilă o guvernare ideologică clară, Marea Britanie fiind singura cu un sistem biploar, și el cam pe ducă. În SUA ascensiunea puternică a unor stângiști asumați, gen Sanders, arată apetența oamenilor pentru o a treia cale. Ca element de culoare, discutând cu un lider mondial în zona ingineriei sistemelor complexe, acesta îmi spune:

„teoretic nu văd de ce în lumea de azi atât de complexă spectrul politic trebuie să fie unidimensional (stânga-dreapta). La orice distribuție multidimensională poți să faci principal components analysis și să extragi direcția principală, dar distribuția va avea variație și în afara componentei principale”.

Deh, nu mă aştept ca politicienii noştri să înţeleagă asta, dar noh, nu e o crimă dacă încerc…

Al doilea argument pentru care uniunea este imposibilă sunt diferențele ireconciliabile între oamenii care formează aceste partide. Unii prea puternic profilați pentru a-i avea pe ceilalți ca șefi, alții prea ambițioși (nu e nimic rău în asta) pentru a se lipi de cei mai hârsiți. Subliniez, diferențe ireconciliabile între oameni, nu între doctrine sau programe, pentru că, onest vorbind, nici unii nici alții nu au programe serioase în afară de „Duie Mragnea”. Ceea ce, evident, e perdant. Să explic mai în detaliu. Este un dat că electoratul PSD are zero selectivitate, înghite tot ce i se oferă, atâta timp cât e colorat în roșu: e Grindeanu? Uraaaa, e cel mai bun. Peste 6 luni brusc Grindeanu e un ratat și îl ridicăm în slăvi pe Tudose. Care e și el ars pe rug, iar ceata iubeşte, subit, o tanti oarecare.  În schimb, în rândul electoratului non PSD, oamenii sunt cu pretenții:

USRiștii spun că PMP nu e bun pentru că din cauza lui Băsescu PSD e acum tare (…); lor PNL nu le convine pentru că nu e suficient de hipiot și nu e cool pentru că nu le semnează orice inepție pe justiție. Despre RO+ nu prea știu ce să spună pentru că celor de la USR le e clar că RO+ le ia voturi dar nici să îl înjure pe Cioloș (oups, scuze, pe „Dacian”) nu pot.

”Dacian e încurcă lume” îmi spunea un lider USR deunăzi.

PNL nu vrea să audă de imberbii ucenici vrăjitori de la USR care le par „enervanți cu acțiunile lor spectaculoase fără finalitate, dar bune ca imagine”; Băsescu și PMP sunt subiect tabu. Cioloș? Pentru ei este ”veșnicul indecis bosumflat, care în loc să le mulțumească pentru onoarea de a fi defilat în alegerile din 2016 alături de el și în loc să se înscrie cuminte în PNL și să îl aibă șef pe Sigărtău (exact: who?), omul își face partid”.

PMP nu vrea să audă de PNL pentru că… USL, de USR nici atât pentru că ăia sunt anti Băsescu, iar despre Cioloș încă nu au spus nimic, dar nu mă aștept la nimic prietenos.

Cioloș și RO+, împotriva apelurilor venite de la o parte din USR, nu vor să se integreze în absolutul  salvatorilor pentru că Nicușor Dan ar fi zis ceva nașpa. PNL le pare prea rigid și osificat, dar și prea ezitant pe justiție pentru a putea să reprezinte oamenii frumoși, liberi și entuziaști care nu au mai făcut politică, dar acum vor rupe norii. Pentru RO+ PMP pare să fie cantitate neglijabilă, pe fondul unei aparente ere glaciare între Băsescu și Cioloș.

Un peisaj în care fiecare îi acuză pe ceilalți de nedefinitul „orgoliu” fără să sesizeze absurdul situației: poate avea USR pretenția ca PNL să dispară şi să își verse membrii către salvatori, Cioloș să intre docil sub șefia lui… Barna, iar Băsescu să devină și el un membru oarecare al Biroului Permanent al noului partid? Spun ei „nu”? Imediat corul spune: „orgoliuuuu!”. Nu dragilor, refuzul lor nu e „orgoliu”, ci doar fireasca conştientizare a propriei valori. Sau: după ce s-au validat în alegeri și sunt deja politicieni experimentați în certuri interne, poate cineva să ceară salvatorilor de la USR să se înscrie în PNL-ul pe care îl fac terci mediatic de vreun an, iar Băsescu și Cioloș să devină subordonații lui Orban?  Iar despre reunirea sub bagheta PMP/Băsescu sau Cioloș/RO+ nu are sens să vorbim…

Aceste două prime motive ne arată de ce e practic imposibilă unirea forțelor anti PSD. Al treilea motiv arată de ce ar fi o greșeală o astfel de unire: pe lângă diferențele ireconciliabile între lideri sunt evidente diferențele ireconciliabile între susținători.

Dacă urmărim vestitul Facebook, aria predilectă de interacțiune a liderilor acestor partide cu susținătorii lor, dar și ringul caftelilor virtuale între Cosette ”UsrRulz”, Dragoş ”Cioloșzăbest”, Eugen ”Băsistul Absolut” și Tănase ”Penelistul Dreptaci”, vom observa lesne o radicalizare demnă de niște „zombați”. Fără să pierd prețiosul timp al cititorului cu exemple pe care le poate ușor observa singur, aș sări direct la concluzie: al treilea motiv și, zic eu, decisiv, pentru care afirm că o unire ar fi o imbecilitate politică e demn de Captain Obvious: sunt convins că suma votanților celor patru partide e mai mare decât votanții unui ipotetic partid fuzionat.

Nu am auzit niciun om spunând „îi votez numai dacă se unesc”, dar am auzit foarte mulți spunând „dacă X comite crima de a se uni cu proştii de la Y nu mai votez X”.

O confirmare a corectitudinii acestei afirmații este dată de rezultatul ultimelor trei alegeri prezidențiale: mai tot timpul învins de PSD în primul tur, reprezentantul non PSD a câștigat în al doilea. Fenomenul care a dus aici e clar: fiecare votant, în propria-i bucătărie,e convins de puritatea preferaţilor săi politici iar orice sugestie că purul său politician preferat ar putea să fie poluat prin atingerea ciumaţilor din alte partide duce la pierderea ireversibilă a votantului respectiv. Există un infinit deficit de încredere pe piața politică din România, orice contact sau întâlnire fortuită cu un politician de la alt partid este cu siguranță o… trădare și trebuie aspru pedepsită. Fiecare decupează o bucăţică mică de tot din realitate, convenabilă egoului propriu, şi nu poate vedea restul peisajului altfel decât negru. Cred că acesta este şi simptomul unei afecţiuni clinice: tulburare de tip narcisist cu elemente compulsiv obsesive.

Sunt convins că un număr mare de alegători USR nu ar vota niciodată o alianță din care face parte Băsescu de la PMP sau un Blaga revenit în forță în PNL. Nu îi văd pe toți cioloșiștii votând entuziast PNL, Băsescu sau Nicușor Dan, tot așa cum nici toți PMP-iștii nu ar vota un partid în care Băsescu nu e șef.

Ca să fac o analogie culinară: dacă votanții PSD înghit orice, atâta timp cât arată a mâncare, cei din zona non PSD au stomacul fin: fanii bucătăriei japoneze nu vor înghiți pizza, pentru românii verzi sarmalele și ciorba de burtă sunt de bază, pentru vegani carnea e ca diavolul, iar legumele obligatoriu bio, iar pentru hipsteri apa să nu aibă prea multe bule de gaz sau minerale și obligatoriu să nu fie în recipiente de plastic pentru că le deranjează hormonul. Așadar, dacă obligi 100 de anti PSD să meargă la o pizzerie care spune că face și sushi, dar și sarmale și mâncăruri vegane, te vei trezi la masă cu doar 60, restul mergând acasă în absența restaurantului exclusiv de sushi pe care îl adoră dar care tocmai s-a desființat. Cum să aibă încredere veganii că legumele lor nu au stat din greșeală în același frigider cu sarmalele, sau de unde să știe cei care vor sushi că puțin colesterol din brânza de pizza nu s-a dus și pe orez. Dacă în schimb le spui celor 100 să meargă la ce restaurant doresc, lăsând toate restaurantele deschise, fiecare își va găsi fericirea, iar odată stomacul plin de sushi sau pizza, după pohta ce-au pohtit, vor fi mai dispuși să facă ceva constructiv decât se ia la harță pe tema preferințelor culinare.

Iată deci că „dreapta” nu e, de fapt, „dreapta” (dar nu e nimic tragic aici) și iată două argumente pentru care o fuziune e imposibilă acum. Plus un argument care arată că dacă, totuși, ar fuziona, ar rezulta o formațiune care ar avea mai puține voturi decât cele patru separat.

Sunt convins că mulți vor persista în eroare: vor rămâne, așa cum e adesea cazul, cu ideile lor fixe și vor ignora argumentele logice izvorâte din realitatea rece a terenului. E probabil ca mulți să rămână la fantasmele politice niciodată realizate, încremeniți în  mesianismul „unionist” al unei presupuse drepte; sunt convins că mulți vor continua să urle cât îi țin plămânii și facebook-ul că sunt de dreapta, crezând că asta îl va inspira pe bietul votant să pună ștampila pe numele lui. Mai sunt convins că vreo doi-trei lideri de la cele patru partide îi disprețuiesc profund pe ceilalți, fiind siguri că numai sub bagheta lor magică „dreapta care nu e dreapta” poate avea succes. Cunoscând prea bine atât politicienii cât și profilul majorității militanților, nu am dubii că ieșirea din această orbire colectivă nu va fi ușoară. S-a ajuns la un asemenea grad de isterie și radicalizare încât toată producția mondială de diazepam nu e de ajuns ca să-i liniştească. Iar dacă ieșirea din această isterie colectivă a „zonei non PSD” nu se va face, nu dau nicio șansă unei alternanțe la guvernare.

3)      Care e soluția?

Nu ezit să spun că ea e clară. Marele avantaj este că fiecare partid e oarecum într-o nișă destul de precis definită. O amestecare a cărților acum ar fi o prostie:

PMP are ca brand unionismul cu Moldova iar Băsescu are o experiență a statului unică. Pe lângă voturile băsiștilor ireductibili mai poate aduce o zestre substanțială de voturi din Moldova, unde are tracțiune mai mare decât tot restul la un loc. Prin cei câțiva membri marcanți, PMP are foarte bune competențe în zona economico-financiară și politică externă.

Cioloș și RO+ sunt profilați pe zona de sănătate și interne, IT și teme dragi lui Cioloș în perioada mandatului: debirocratizare, bună guvernanță, reducerea sărăciei, poate finanțe și, evident, afaceri europene.  Nou fiind, RO+  are și un balast considerabil și pe alocuri periculos: membrii care se considerămari „experţi” dar care nu au depășit niciodată nivelulde consilier de demnitar, în cel mai bun caz. Mai e cazul unor foști miniștri în cabinetul Cioloș, fără bilanț sau chiar cu greșeli grave, care au însă „gură mare”, și care riscă în această etapă de început să producă foarte mult rău formațiunii, îndepărtând toți oamenii cu adevărat inteligenți. Trebuie totuşi început de undeva.

PNL are tracțiune în tot ceea ce înseamnă partea de administrație locală. E clar că primarii PNL au o forță electorală majoră, tot așa cum e clar că această acoperire a teritoriului este o redutabilă armă electorală pe care nu o posedă niciunul dintre celelalte trei partide. Mai are competențe (care însă nu m-au convins totalmente) în zonele de  economie și finanțe, afaceri interne și educație. Adevărul e că la nivel de competențe lasă impresia că e cam vraiște: Cartea Neagră a Guvernării PSD are și părți bune nu e însă clar cine incarnează competențele existente. Mie îmi e greu să identific personalități care să genereze încredere în afară de câteva domenii.

USR e profilat pe tot ceea ce înseamnă justiție, are atractivitate pe segmentul unor oameni radicalizați pe diferite teme, reale sau existente în imaginația lor: Roșia Montană, mediu, căsătoria homosexualilor, mersul cu bicicleta etc. Așa cum văd eu, USR are competențe în zona de infrastructură, dar și a proiectelor de nișă, adesea desconsiderate de „politicieni”, dar foarte prizate de oamenii a căror viață o schimbă: legea anti zgomot etc. Mai are tracțiune locală în București, unde e posibil ca urmele lui Nicușor Dan sau ale doamnei Armand să nu se fi șters definitiv. Mai are câțiva parlamentari buni, pe lângă, e adevărat, câteva personaje ciudate rău, la limita tulburărilor clinice, sau adormite bine. Ar fi păcat să-și piardă zestrea electorală și brandul de element disruptiv al stabilimentului politic osificat, intrând într-o fuziune sau alianță electorală.

”Inventarul” de mai sus duce la două concluzii:

  1. cele patru partide au o nișă destul de bine individualizată cu suprapuneri limitate și
  2. par să fie capabile să acopere cu un nivel decent de competență diferitele zone ale guvernării.

Ceea ce sugerează că rețeta succesului ar fi o coordonare a eforturilor, nu neapărat la vedere, dar consistentă în subteran. Având în vedere succesiunea alegerilor (4 alegeri în 18 luni: europarlamentare, prezidențiale, locale și, în final, parlamentare), coordonarea eforturilor trebuie obligatoriu să aibă o succesiune inteligentă și să funcționeze ceas. E şi o chestiune de minimă onestitate dar şi de minimă inteligenţă: o ofertă electorală trebuie făcută în funcţie de ceea ce crezi şi nu în funcţie de ceea ce crezi că dă bine. Dacă tu, partid sub 30% pretinzi că poţi să acoperi toate zonele guvernării înseamnă că eşti ori mincinos ori inconştient. Şi, aşa cum spunea un om celebru, doar cei care vând îngheţată pot satisface pe toată lumea.

În mare, văd lucrurile cam așa:

  1. Pentru alegerile europarlamentare fiecare partid ar trebui să meargă cu toate motoarele turate la maximum, pe cont propriu. Chiar dacă se atacă brutal între ele nu e grav: asta ar funcționa ca o selecție naturală. Cum să speri că vei rezista atacurilor PSD când vei fi la guvernare dacă nici la atacurile potențialilor aliați nu poți să reziști? Îmi pare la limita tembelismului politic pretenția unui politician ca, pentru simplul fapt că e anti PSD, să nu fie atacat de restul cetei anti PSD. Peisajul europarlamentarelor are, însă, câteva particularități specifice fiecărui partid:
    RO+ va avea, în mod previzibil, un cap de listă puternic: Dacian Cioloș. Nu prea are de ales. Acest lucru, însă, aduce un handicap major: devine legitimă întrebarea: ”Domnule Cioloș, de ce ne spuneți că vreți să luptați cu PSD și să salvați România, dar primul lucru pe care îl faceți este să plecați (din nou!) la Bruxelles trei săptămâni pe lună?”. Eu unul nu găsesc un răspuns credibil la această întrebare, oricât de mult respect aș avea pentru dl Cioloș. Va mai fi întrebat despre ”trădarea” PPE-ului în 2014 în vederea obținerii unui al doilea mandat de comisar european, vehiculată în public de Traian Băsescu (habar nu am dacă e sau nu adevărat). Vor mai fi întrebări incomode legate de restul listei: dacă va conține vreun fost membru PSD, va fi dezastru, iar întrebările se vor ține lanț despre capacitățile și realizările foștilor miniștri. Europarlamentarele vor fi așadar probade foc pentru Cioloș et co., un probabil scor peste 5% fiind singura variantă acceptabilă. Sub 5% ar fi game over.
    PMP e în situația cea mai simplă, are însă incertitudinea celor 5%: au fără doar și poate cel mai bun europarlamentar pe care l-a avut România vreodată, Mureșan, și un lider, Băsescu, despre care orice se poate spune numai că trece neobservat nu. Dacă PMP va face un tandem Mureșan/Diaconescu (sau o nouă invenție marca Băsescu, un tandem Băsescu/Mureşan) cu greu se vor găsi argumente pentru a demonstra că alții sunt mai buni. Din varii motive, care nu au a face nici cu Mureșan, nici cu Diaconescu fatidicul procentaj de 5% va fi pe muchie.
    USR, care aleargă pe un culoar alăturat cu RO+, are problema găsirii unui cap de listă cu greutate. Nu văd ce personalitate poate pune USR cap de listă care să aibă o tracţiune similară cu a lui Cioloș deci, mecanic, va pierde voturi în favoarea RO+. Singura cu greutate care ar putea rivaliza cu Cioloș este Monica Macovei, dar nu văd USR-ul făcându-i o invitație. Așadar, la europarlamentare, între USR și RO+ va fi un tangou în care partenerii își vor da șpițuri în tibia la fiecare mișcare. Iar dacă decid să candideze împreună, lumea se va întreba pe bună dreptate: de ce a mai făcut Cioloș partid?
    PNL va rămâne cantonat în zona obișnuită dacă nu face o rupere de ritm care să trezească pasiuni. Asta ar însemna o listă surprinzătoare și fresh. Chiar dacă Stolojan, Marinescu, Ungureanu și Bușoi și-au făcut cu destoinicie treaba în PE, în afară de ultimul, ceilalți au fost invizibili acasă în ultimii 5 ani. Pensionarea în PE așa cum se prefigurează, a unor ”grei” cu rezultate remarcabile în administrația locală, gen Hava și Falcă ar aduce voturi din Alba și Arad, dar nu văd cum ar putea să producă o rupere de ritm politic. Ar da apă la moară USR și RO+ care ar spune: „vedeți, same old, same old”. PNL are nevoie de un cap de listă cu notorietate, energie, bilanț și fără pată. Un personaj polarizant ar fi ideal. Tot Macovei îmi vine în minte, nu cred însă că va fi acceptată.
    Alegerile europarlamentare vor stabili așadar o linie de start pentru adevăratele bătălii care se vor da. Eu cred că toți vor face minimum 5%. Dacă vreunul dă chix e clar că soluția optimă ar fi să se verse în unul dintre partidele rămase în picioare, fiindcă e greu de crezut că după un eșec se mai poate ridica. Cert este că cele patru partide trebuie să folosească europarlamentarele exact cum piloții de Formula 1 folosesc ziua care precedă cursa: pentru a face ultimele reglaje, dar și pentru a stabili poziția pe grila de plecare în cursa care contează cu adevărat.
  2. Pentru alegerile prezidențiale văd ca scenariu optim candidaturi separate și, evident, sprijinul pentru cel mai bine plasat în turul doi. Dar numai în cazul în care e clar că nu vom avea un tur doi între ALDE și PSD. Obiectivul numărul unu trebuie să fie evitarea scenariului din 2000, în care Stolojan și Isărescu s-au neutralizat, făcând posibil turul doi între Iliescu și Vadim Tudor. Pericolul ca Tăriceanu să intre în turul doi împotriva candidatului PSD e existent, dar mic: Iohannis este foarte bine profilat și nu văd cum ar putea să fie împiedicat să intre în turul doi de unul din candidaţii USR, RO+ (probabil Cioloș) sau PMP.
  3. La alegerile locale situația e foarte clară: dacă sunt alegeri într-un singur tur, cel mai bine plasat dintre cele patru partide să candideze pentru primar, dar fiecare partid să aibă lista lui pentru consilieri locali. La aceste alegeri s-ar putea face joncțiunea și cu partide locale, gen POL, acolo unde acestea chiar pot să conteze, Târgu Mureș fiind un exemplu de luat în seamă și, de ce nu, chiar multiplicat. În schimbul unei colaborări în plan local, cele patru partide naționale ar trebui să se angajeze în susținerea ideilor valide pe care le vehiculează, din ce în ce mai vizibil, aceste forțe politice locale care au încetat să devină marginale.
  4. Odată localele trecute, alegerile parlamentare vor fi momentul bătăliei finale, unde fiecare vot va conta. Dau în scris că dacă PSD rămâne la guvernare ne ducem dracului definitiv. Adică vom aluneca înspre o stabilocrație, iar vina istorică va fi purtată de cinci oameni: Barna, Băsescu, Cioloș, Iohannis și Orban. Primul din neștiință, al doilea din încrâncenare, al treilea din indecizie, următorul din calcul de comoditate, iar ultimul din spirit boem. Totuși, cred că cei cinci pot să își potențeze numeroasele calităţi în loc să își însumeze micile defectele. Ne place nouă să le vânăm defectele dar, dacă suntem oneşti, vom găsi multe calităţi în fiecare. Totul e să le pună împreună. Așadar a doua zi după localele din 2020 partidele trebuie să stabilească câteva linii de forță precum și un mesaj comun foarte simplu: ”niciunul dintre noi nu va colabora cu PSD pentru guvernare, suntem 100% cu fața spre vest și respingem populismele”. Modul practic în care s-ar intra în campanie ar trebui să fie următorul:

a)   În primul rând listele să fie curățate de oameni comozi sau fricoși, precum și de cei care au tendința facilă dar distructivă să câştige capital politic din autovictimizare. Zero toleranță pentru oameni care la un moment dat au fost în PSD este o obligație. Nu numai ”penalii” (whatever that means) sunt toxici pentru liste. Comozii, misecuviniștii și fricoșii, precum și oportuniștii de tot felul sunt letali pentru un partid. E nevoie de oameni viguroși, cu nervi tari, nu de plângăcioși. E ca la fotbal american: când ataci mergi cu sprinteri atletici rezistenţi la placaje, nu cu linia defensivă, imobilă și apatică. E nevoie de oameni cu experiență, dar și de noutate. Este o garnitură la primul mandat parlamentar acum care a învățat și ar fi păcat să fie irosită. Şi aş miza mult pe femei. Mult mai stabile şi puternice decât bărbaţii.

b)    Tot legat de resursa umană, îmi pare obligatorie cooptarea vocilor inteligente ale dreptei reale, preferabil într-un nou partid, pe care îl văd la 8-12%: vrem, nu vrem, ortodoxia este foarte importantă pentru mulți români (vreo 80%, un mizilic colea…), a căror majoritate nu are deloc caracteristicile unei tâmpe religiozități. Electoral vorbind, cred că prezența vocilor marcante ale dreptei conservatoare (am sugerat câteva nume în prima parte) într-un câmp politic anti PSD ar fi foarte utilă. Cu atât mai mult cu cât suntem în plină ofensivă a unui soi ciudat de poliție a gândirii de sorginte stângistă, care consideră că e o crimă (mă rog, te etichetează ca fiind nazist) să fii creștin, conservator, împotriva avortului și împotriva căsătoriilor homosexuale. Un soi de „reductio ad Hitlerum” foarte pervers. Readucerea în prim-planul electoral al lui Papahagi, Baconschi, Traian Ungureanu, Voinescu, Neamţu mi se pare obligatorie pentru că, cu excepția unor rarisime stridențe retorice, acești oameni de dreapta își exprimă ideile coerent, convingător pentru mulți și mai ales curajos, adresându-și mesajele către un public foarte numeros, lăsat prizonier electoral primarilor care organizează pelerinaje la pupat moaște.

c)     Fiecare partid ar trebui să își stabilească public o serie de priorități, evident în funcție de brand și competențe disponibile, care să nu se suprapună cu prioritățile celorlalte partide. Cât de ridicol ar suna, și câtă energie inutilă s-ar consuma, dacă USR i-ar da lecții lui Băsescu pe tema unionistă sau dacă PNL i-ar da lecții lui Cioloș pe teme europene. Ar fi tot atât de ridicol dacă RO+ ar combate PNL pe teme de administrație locală. Altfel spus, dacă pentru un cetățean e prioritară unirea cu Moldova, să voteze PMP. Dacă e prioritar activismul social și nonconformismul politic, să voteze cu USR, dacă alt cetățean consideră prioritare politicile din administrația locală și cele fiscale precum şi antreprenoriatul, să voteze PNL, iar dacă i se pare că sunt prioritare educația, sănătatea să voteze Cioloș.

d) Odată stabilite temele specifice fiecăruia următorul pas este să fie stabiliți inteligent comunicatorii partidelor pe aceste teme. Partidul responsabil de o anumită temă să aibă un comunicator articulat, constructiv, care să aibă rolul unui distins profesor, iar accentul celorlalte partide să fie pe a găsi comunicatori capabili să demoleze PSD în acel domeniu. Un astfel de tandem good cop/bad cop este util politic, demonstrația fiind că PSD l-a folosit cu succes: unul cu lovitul la rotulă, celălalt cu soluția. Îmi amintesc, de exemplu, perversa, dar eficienta tehnică a PSD pe educație: eram atacat și hărțuit non stop de tot felul de noname, coordonați de ubicua madam minciunescu: dacă le-aș fi răspuns, aș fi coborât prea jos, dacă tăceam impasibil, rămâneam cu tema nelămurită și capital negativ de imagine. După aceste atacuri în valuri, madam minciunescu venea, blând și serafic, să-și etaleze dragostea viperină față de profesori și elevi, și să explice ea cum vine treaba. Eficiență electorală maximă pentru că, firește, oamenilor nu le place să voteze comunicatori virulenţi, chiar dacă au dreptate. Evident, și atacurile la adresa partidelor prietene s-ar reduce simțitor dacă și-ar partaja inteligent domeniile.

e)   Mai este necesar să existe în spatele ușilor închise o înțelegere, eventual girată de președinte, asupra unei echipe tehnice solide şi cu exerienţă (nu formată din copilaşi care redescoperă apa caldă zilnic), care să redacteze un program de guvernare bugetat și clar axat pe o partajare a unui ipotetic viitor guvern în funcție de competența pe care o are fiecare partid. Ar fi și o oportunitate de a atrage oameni care acum sunt în afara ecuației politice. Experiența arată că nu e deloc util zgomotul în jurul numelui ministeriabililor, aș avea tendința să cred că pentru eficiență electorală nici nu ar trebui anunțați explicit.

În loc de concluzii:

Îi aud pe mulţi sperând că „după ce câştigă al doilea mandat, îi va lua Iohannis pe liderii opoziţiei, le dă cu capul de pereţi şi le impune un prim-ministeriabil comun tuturor”. Dacă aşa ceva s-ar întâmpla (oricum, nu e stilul lui Iohannis) ar fi o mare greşeală: cei care ar accepta, forţat, nu ar mai trage în alegeri şi nu s-ar adăuga niciun gram din ceea ce lipseşte cel mai mult opoziţiei: încrederea reciprocă.

Sunt, desigur, multe elemente care pot să facă din această frumoasă expunere pe hârtie doar un exercițiu teoretic precum numeroase altele. Sunt două elemente critice pentru posibilul succes al unei astfel de strategii logice.
Primul este imaterial: încrederea între cei patru. Aşa cu spun din 2010 încoace, şi nu sunt singurul, încrederea este moneda de schimb a politicii, doar că este o monedă cu inflaţie galopantă în România. Totuşi, trebuie spus că parcursul celor patru este încurajator: Barna nu pare un mincinos, Cioloş nici atât, iar Orban poate demonstra că e un om al principiilor: e singurul care a votat împotriva formării USL. Băsescu are un nume prea important pentru a-şi permite o (nouă?) alba-neagra acum.

Al doilea element critic este (foarte!) material:  numele persoanei care, în campania prezidențialelor, va sta de-a dreapta viitorului câștigător –probabil Iohannis– și, ulterior, va avea capacitatea şi autoritatea de a genera suficientă încredere în rândul celor patru partide pentru a putea, liniștit dar perseverent, executa ipoteticul plan descris mai sus. Așa cum am mai spus-o, un posibil nume ar fi Kovesi dar, realist fiind, nu văd cum ar putea să fie acceptată de PMP și PNL. Am și alte nume în minte, trei cel puțin, ale unor oameni care sunt și curați, și cu bilanț, și cu abilități politice, și posedă forța necesară unui astfel de demers serios. Ei sunt adânc înrădăcinaţi în mentalul colectiv, dar, chiar dacă au personalităţi puternice, sunt în umbră acum.

Istoricul președintelui Iohannis în selecția resursei umane mă face să fiu sceptic că aceste nume, singurele în opinia mea, vor fi vreodată luate în considerare. Domnul președinte nu pare să fi promovat în primul mandat oameni puternici clar reliefați și definiți, fiindu-i probabil frică de creșterea unui posibil viitor adversar. Dacă, politic, o astfel de atitudine pare de înțeles pentru un prim mandat, ea este impardonabilă pentru al doilea. Cu atât mai mult cu cât experienţele comparate ale lui Iliescu şi Băsescu demonstrează clar de ce e important ca după al doilea mandat să laşi o moştenire politică consistentă. În mare, oamenii lui Iliescu sunt la putere, oamenii lui Băsescu sunt la… catedră. Sau în puşcărie. Dixi.

Distribuie acest articol

85 COMENTARII

  1. Daniel P. Funeriu face o analiza care imi lanseaza indirect o provocare la dezbatere despre asa zisa „inutilitate” a unificarii dreptei. Citind analiza nu pot sa fiu de acord cu el in unele puncte desi in altele are dreptate. Ca o replica la ce scrie as dori sa fac urmatoarele mentiuni:

    1. Din punct de vedere ideologic in Partidul National Liberal se dezvolta o puternica aripa ordoliberala iar in caravana pe care o pregatim pentru urmatoarea perioada se pune accentul si pe relatia dintre liberalismul economic si crestinism, pe langa ordoliberalism si libertarianism. Faptul ca unii comunicatori ai partidului au simpatii libertariene nu inseamna ca nu exista si multi ordoliberali printre care si subsemnatul. Totodata, este firesc pentru un partid mare sa faca jonctiunea intre valorile morale si spirituale ale romanilor si doctrina sa economico-sociala. Astazi in interiorul partidului se discuta din ce in ce mai intens despre rolul bisericii in ceea ce inseamna crestin-democratie.
    2. In ceea ce priveste competentele Partidului National Liberal, Daniel a mentionat doar zonele de economie, finante, administratie si educatie. Intr-adevar, acestea sunt punctele forte ale partidului nostru pentru ca noi consideram ca o tara sanatoasa inseamna o tara bine guvernata, iar aceste domenii sun primordiale pentru ca Romania sa se dezvolte. Pe langa aceste domenii Partidul National Liberal a inceput sa isi dezvolte competente solide si pe zona de tineret si sport iar obiectivul pentru perioada urmatoare este sa ne profilam ca principalul partid pro-Uniunea Europeana din Romania, lucru decis de altfel la ultimul CNC al partidului.
    3. In ceea ce priveste unionismul, nu sunt de acord ca acest subiect poate fi monopolizat politic de Traian Basescu si PMP. Ultimele semnale de la Chisinau ne arata ca acesta si-a pierdut tractiunea politica inclusiv in Basarabia. Partidul National Liberal pentru oricine stie putina istorie inseamna insasi originea Romaniei Mari. Iar astazi in Centenar orientarea noastra este clara pro-Unire. De aceea in interiorul nostru sunt sustinute puternic infratirile intre localitatile conduse de primarii nostri si localitati din Basarabia. Cred ca pe acest culoar politic Partidul National Liberal va prelua rapid leadership-ul, fiind in mod evident singurul partid serios din Romania care sustine opozitia democratica de la Chisinau.
    4. In ceea ce priveste logica electorala, sunt de acord ca fiecare partid trebuie sa demonstreze la europarlamentare pentru a fi validat politic si implicit pentru a putea fi luat in serios. Temerea mea este insa ca nici MRI, nici USR si nici PMP nu vor face 5% si vor face indirect niste mandate cadou PSD. Totodata, cel mai mare risc ar fi ca oamenii implicati in aceste partide sa vrea sa iasa din politica, mai ales cei din MRI si USR, pierzand astfel inca un grup de oameni cu dorinta de implicare pe langa cele pierdute prin initiativele esuate ale FC, M10 sau NR.
    5. Desi firesc ar fi ca la locale sa se faca o alianta intre partidele opozitiei, nu vad cum acest lucru va fi posibil. Astazi orgoliile sunt foarte puternice iar unii oameni din partide pur si simplu nu se suporta intre ei. Cea mai mare provocare va fi Bucurestiul. Desi in tara Partidul National Liberal conduce detasat in municipii, in capitala astazi lupta este deschisa pentru toata partidele. Cred insa ca daca Partidul National Liberal isi va reveni in Bucuresti, depasind 25% in sondaje, ceilalti nu vor dori nici in ruptul capului sa ne ofere noua candidatii la primarie. Sper sa ma insel din acest punct de vedere, insa vazand comportamentul lor cat si convingerea nezdruncinata a unora dintre ei ca sunt cei mai buni ma indoiesc sa ma insel. In cazul in care nu se va face o coalitie nu vad cum vom putea impiedica un succes masiv al PSD si implicit cresterea capacitatii lor de a castiga parlamentarele.
    6. Singurul partid care a batut PSD in ultimii ani a fost PDL. Acesta a fost rezultatul mai multor fuziuni care au dus la crearea unei structuri politice capabile sa se bata de la egal la egal cu psd-istii. Daca ne uitam insa cum s-a ajuns la aceasta structura vom vedea ca in spate au stat doua lucruri: puterea lui Traian Basescu de a forta fuziuni si caracterul ultramilitant al membrilor de partid. Avand experienta unui lung sir de victorii impotriva PSD stiu ca doar un partid mare al dreptei care sa inglobeze grupuri diverse ale societatii si care sa genereze incredere in membri poate bate PSD. Astazi nu mai exista un lider de genul lui Basescu (nici nu cred ca ar mai fi bine sa existe) insa speranta mea a fost ca oamenii politici si-au invatat lectiile si au inteles nevoia crearii unui partid foarte mare pe dreapta. Se pare insa ca orgoliile sunt mai puternice decat logica.
    7. Astazi am convingerea ca Partidul National Liberal isi va continua consolidarea organizationala, clarificarea ideologica si implicit cresterea in sondaje. In organizatiile noastre reincep a veni oameni care vor sa isi faca sau refaca adeziunea iar dezbaterile interne incep sa fie din ce in ce mai aprinse. Exista o generatie tanara de lideri care nu au pe umeri nici balastul PDL si nici pe cel al USL, acestia fiind prea tineri la vremea respectiva pentru a fi fost in mijlocul deciziei. Ruperea de vechile metehne nu este in mod evident usoara insa pentru cine ne urmareste cu atentie semnalele de imbunatarire sunt evidente, iar o data masinaria politica pusa in functiune nu va mai putea fi ajunsa din urma.
    Asa ca Daniel Funeriu, dezbaterea ramane deschisa! Totodata sunt convins viitorul va oferi o serie de surprize pe care multi nu vor sti cum sa le gestioneze politic!

    • Dle Stamule,
      inafara de faptul ca faceti publicitate pura PNL-ului pe cat de misto sunteti, m-ati facut sa rad de nu mai pot. Si anume: „In ceea ce priveste unionismul, nu sunt de acord ca acest subiect poate fi monopolizat politic de Traian Basescu si PMP”. Lamuriti-ma daca nu am inteles eu bine? Orban facea, cumva, baie de multime la Chisinau la Sarbatoarea Centenarului Unirii? Cati PNL-isti au tinut un discurs de pe scena in PMAN?

    • Voi sa nu vorbiti de orgolii. Funie in casa spanzuratului. Inca nu v-ati pus cenusa in cap pentru modul cum v-ati comportat in alegerile locale in Bucuresti. N-ati vrut sa renuntati si o tot dadeati tare ca sa renunte USR. S-a dovedit cine avea mai multe voturi si o stiati dinainte oricum. Dar ati fost caposi si Bucurestiul s-a pricopsit cu Firea. A, si sa nu uit, nu cumva voi ati votat cot la cot cu PSD alegeri locale intr-un tur?

      Cat priveste antiPSD, voi PNL pareti cracanati, un picior in barca antiPSD, si celalalt in proPSD daca ne uitam la tot felul de intitiative legislative semnate si votate si de parlamentari PNL, in special pe zona justitiei. Inteleg ca nu e indicat sa-i dati afara din partid dar prezenta lor pe liste la umatoarele alegeri va va descalifica

    • Tanase, nu e OK sa va faceti atat de mult rau la PNL raspunzand cu tone de rumegus unui articol care, de bine, de rau, va schimba scutecele cam murdare. Faceti-va un amar de bine si respirati adanc, reflectand la ceea ce tocmai v-am dat gratis. Ooof, lume…

      • /// Haideti sa spunem lucrurilor pe nume. PNL nu are nici lideri si nici calitate a activului, USR nu are lideri dar calitatea activului de partid e de departe cea mai buna din parlament, PMP nu are nimic ca si partidul lui Ciolos. Dintre toate aceste partide, singurul care poate creste pe termen lung e USR. De ce ? Pentru ca e un partid real, nu e de lider, selectia activului s-a facut foarte bine in 95% din cazuri. Si , pentru ca , chiar se zbate in Parlament si nu pentru superficialitatile enuntate de dumneavoastra (gen legea zgomotului , desi aia e mult mai importanta decat credeti) si nu pentu ca Gotiu adoarme prin Parlament ci pentru multe alte legi utile in admin locala , de exemplu. De asemenea e singurul partid care o abordare echilibrata si europeana in ce priveste minioritatea maghiara, lucru spus chiar si de catre presedintele UDMR.

    • O să comentez la punctul 5. Da, nu o să primiți postul de primar. Va trebui ca PNL să se sacrifice, așa cum nu a vrut să facă data trecută, cu consecințele pe care le vedem. Printre lucrurile pe care le așteptăm de la un politician este și acesta, de a se sacrifica atunci când situația o cere. Dacă nu poate, nu e politician ci doar un profitor. Mulțumit?

        • Depinde pănă unde mergem. Eu nu zic că asta e starea normală a politicianului, că atunci n-ar mai fi politician ci popă (… scuzați :) ) Dar da, depinde până unde mergem: politicienii moldoveni s-au sacrificat când s-a făcut Unirea Principatelor, Mitropolitul Munteniei la fel.
          Poate nu o să vă placă, dar Emil Boc s-a sacrificat, și chiar Crin Antonescu, văzînd că a dat-o rău în bară a plecat. Madam Udrea nu a vrut să renunțe la poșete și pantofi, făcând sacrificiul lui Boc inutil :) ( pe asta luați-o ca pe o glumă)
          Deci, vedeți, până la urmă se poate. Evident că renunțarea se plătește, cu locuri la celelalte primării, cu posturi ulterioare etc, pentru că e politică, nimic nu e gratis.
          Dar până la urmă eu de la politicieni vreau să fie cât de cât eficienți și onești și să nu fie de tot stupizi. Ce a făcut PNL la alegerile trecute? A renunțat sau n-a renunțat? Eu aș zice că deși n-a renunțat, de fapt a renunțat pentru că nu a câștigat nimic ( așa măcar puncta la imagine) .Asta e măsura incompetenței….în care te ambiționezi ca prostul și nu câștigi de fapt nimic …

    • PNL e un partid care acum ceva timp l-am votat din lipsa de alternative la PSD, acum sunt nici o forma nu il mai pot vota. E un partid care chiar daca si-a dat deoparte coruptii, si este de apreciat, este un partid care lucreaza in umbra, si nu convinge in opozitie. E un partid responsabil ca si PSD de tot raul Romaniei de dupa revolutie, lipsa de infrastructura, situatia din spitale …. E un partid care face blat cu PSD, e un lup in blana de oaie. Chiar Orban a confirmat indirect ca asta a fost politica lor, cand spui ca nu se mai face blat si de acum cu „parul” (desi cred e mai mult un pic de nuia, na si PNL are schelete si parul ricoseaza), e clar blatul. In continuare sunt convins ca asta face, poate la nivel declarativ a lui Orban si ailalti de la frunte asta e imaginea, dar la nivel local …. Cu PSD nu poti lupta tacand, ei fiind foarte vocali. USR a incercat prin toate mijloacele sa urle, PNL i-a criticat, ca vezi doamne, trebuie „decenta” cu aia care vor sa distruga tara.

      Sunt 2 alternative curate al dreptei din Romania (prin drepta, mai mult intelegem anti-psd decat valori/doctrina) care vor atrage electoratul PNL. Urmatoarele alegeri o vor demonstra.

      Daca sotia mea v-a vota RO+ eu voi vota USR. DAR NU PNL.

    • PNL ca partid anti- sau non-PSD are cel putin doua bube mari in cap: una e USL-ul si alta e inactivitatea pro justitie. USL-ul nu a fost denuntat nici pana acum, si este oarecum hilar sa te pozitionezi anti-PSD cand mai deunazi erai bot in bot cu ei si sa nu sufli un cuvintel despre asta ba sa mai faci si unlele blaturi. Iar in privinta justitiei nu imi amintesc un elan foarte dezlantuit din partea PNL-ului cand a fost de ex. cu ordonanta 13. Ba dinmpotriva au fost foarte nemultumiti ca USR-ul le ia fata si si-au simtit uzurpat dreptul din nascare de a fi singurul partid de opozitie. Gurile rele spun ca unii din PNL chiar se rugau sa treaca. Nu agreez USR-ul 100% dar un merit il au, acela de a sta ca un ghimpe in coasta PNL-ului si al forta sa mai faca ceva opozitie.
      In rest mai usor cu argumente gen USR si ailalti nu o sa faca 5% si o sa favorizeze prin asta PSD-ul. Daca va bazati pe asta si nu va rezolvati problemele, pe termen mediu sunteti dusi pentru ca mai devreme sau mai taziu se vor ivi unul sau mai multe partide care sa treaca usor peste cei 5%. Eu sper ca asta se va intampla chiar la urmatoarele parlamentare cu toate cele 4 partidulete.

    • Chiar acest mesaj dovedeşte că orgoliile PNL sunt atât de mari încât acesta nu va fi niciodată capabil de o alianţa constructivă. Legat doar de punctul trei, să mai amintim că preşedintele ţarii, propus şi susţinut de PNL, n-a fost capabil sa participe la adunarea solemnă a parlamentului dedicată centenarului unirii cu Basarabia? Poate că o fi primit întradevăr invitaţia doar cu o ora înainte, dar PNL ca membru al parlamentului, ce a păzit? Daca PNL este „insasi originea Romaniei Mari”, de ce nu a preluat iniţiativa, să fi asigurat medierea între cele două instituţii. A fost luat prin surprindere, n-a ştiut de existenţa centenarului? Nu a ştiut de iniţiativa acestei sesiuni? Daca n-a ştiut, şi a fost întradevăr preocupat de acest subiect, unde e propunerea sa? De ce a lăsat totul pe ultima clipă? Nici măcar ideea că preşedintele n-a vrut să se compromită printr-o acţiune comună cu PSD nu stă în picioare, dacă ne amintim de cat de uşor a fost acceptată ultima propunere de premier. Daca intr-o situaţie nesemnificativă la scară istorică s-a putut colabora, acum de ce nu s-a putut? Faptul că PNL n-a făcut nimic în acest sens demonstrează fie că nu e capabil, fie că nu poate, fie că nu-i pasă. Şi în loc de scuze, ne aruncă în faţă discursuri arogante…

    • Ce inseamna PNL? Aripa moderata a PSD din pacate, hai sa vedem de ce:

      1. https://www.youtube.com/watch?v=Kr0R2-A5XkQ
      2. Tăriceanu, ex presedinte PNL
      3. USL
      4. USL + BLAT (ordinar) la alegeri pe toata linia in favoarea PSD.
      5. USL + ne-opozitie pe toata linia
      6 – 100. USL, USL, USL *

      * USL = PSD + PNL + PC
      Sa nu uitam (asa repede)

      Opinia mea este ca daca PNL-ul va fi „canibalizat”, asta vafi foarte bine.

      • Chiar voiam sa spun ceva de genul asta si eu. Dar nu sunt de acord cu concluzia. PNL e foarte bun tocmai in calitate de aripa moderata a PSD. Daca poate cineva voturi de la PSD (ceea ce e foarte greu), cele mai mari sanse le are PNL-ul. Orice vot luat de la PSD e un mic pas inainte, si pasii mici probabil ca sunt mai siguri. Votul meu nu o sa-l mai primeasca din motive de USL si f-ing Crin Antonescu, dar cred ca e bine sa ramana in peisajul politic fix pe post de aripa moderata a PSD.

        • „bazinul-electoral” al PNL se compune in general din indivizi si individe care stiu ce-a-nsemnat liberalismul in rumunia. aka: endependenta, rumunia mare, reforma agrara, dezvoltarea industriala,.. etc… „chestii” care au pus rumunia pe harta economica a lumii (candva, pretul mondial al graului se stabilea la Braila). Ca actualul penele este „decat” o anexa a „socialismului-stiintific”… tine de educatie. Mai ales de „educatia” „(re)fo’mata. Adica aceea care chiar dovedeste (daca mai era nevoie) ca inteligenta chiar n-are fo’ treaba cu cartoanele emise de multiplele si feluritele „institutii-de-invatamant-superior”.

    • Cred ca merita sa ne aducem aminte de Senior care niciodata nu impunea un anume partid la conducere desi era liderul PNT-CD-ului – mereu cauta lideri care aveau ce spune si dovedeau si caracter.

      Poate cu asupra unora s-a inselat – daca Seniorul ar fi putut trai mai mult poate ca astazi-ul si viitorul nostru ar fi aratat un pic altfel.

      Conteaza ceea ce faci si cum faci – nu conteaza sigla unui partid neaparat…

  2. O țârucă condescendent la adresa unor oameni din partidele amintite, insa perfect rational. Poate se aude pe unde trebuie.

    • just.
      cf Dexonline: condescendént, ~ă a [At: SBIERA, F. S. 351 / Pl: ~nți, ~e / E: fr condescendant] 1-2 Care are o atitudine plină de respect (sau de bunăvoință) față de cineva Si: amabil, respectuos.

  3. Apreciez efortul dlui Funeriu de a pune pe tapet un scenariu realist (de care toti „orgoliosii” din partidele non-PSD/PRM ar trebui sa tine seama), dar oare romanii au capacitatea de a purta un dialog fara a arunca cu laturi in toate directiile?

    Experienta mea din asociatia de bloc imi spune ca nu.

    Oare candidatii au mai multa demnitate decat vecinii mei de bloc, suficienta demnitate incat sa poata purta un dialog (probabil zambind si impungandu-se cu furculita pe sub masa)? Sincer, mi-e teama sa si pun intrebarea.

    Dar intr-un fel sau altul, vom afla raspunsul in urmatorii doi ani, fie ca ne va placea sau nu. As spune o rugaciune, dar sunt ateu, spuneti voi una pentru tara asta in curs de golire.

    • Buna ziua. Pot sa va confirm faptul ca romanii incep a avea sufletul corupt de atata saracie, hotie, mafie, lipsa de respect etc. Prin suflet corupt ma refer la acea expresie in care vezi lipsa zambetului, lipsa fericirii, lipsa grijii de maine, lipsa sperantei, lipsa grijilor etc. Acum este foarte dificil a avea un dialog, chiar si intre locatarii aceluiasi bloc. Ceea ce am realizat este ca traim „Balada Mioritei” la nivel de tara. Cu totii vedem viitorul (o tara golita) dar nu luam atitudine. Cum o persoana ia atitudine, alte 10 incep sa o injure si sa o numeasca ba psd-ista, ba basista, ba sorosista etc.

    • ”Experiența mea din asociația de bloc”…. ha, ha, ha… cred că este cea mai reprezentativă și relevantă din punct de vedere politic, adică la cum se comportă ca niște țațe de bloc o mulțime de politicieni, cred că aveți chiar prea multă dreptate….

    • Poate ca ajuta si rugaciunea dar pana acolo chiar ar merita folosita mintea.

      Analiza SWOT ar putea ajuta concret in armonizarea intereselor opozitiei.
      Ma bag si io in seama…

      • Orice instrument care ar aduce România înapoi pe linia de plutire este binevenit. Doar Opoziția să îl folosească judicios, pentru a combate această plagă komunistoidă concretizată în PCR-FSN-PDSR-PSD.

  4. In general de acord cu evaluarile autorului (cu cateva excpetii notabile pe care nu le mai detaliez ca sa n-o mai lungesc) insa planul sau e mult prea complicat ca sa functioneze in luema reala romaneasca. Daca ar fi sa estimez cum vor decurge lucruile, as spune ca:

    1. Europarlamentarele se vor incheia cu un cataclism pentru „opozitie”. Nu sunt deloc sigur pe cele 5% la fiecare. In general europarlamentarele prezinta un interes scazut, adica participare la vot redusa. Deci 15-20% din alegatori ce reprezinta electoratul fidel al PSD mobilizat teminic va faca minuni de vitejie. Sper sa gresesc.

    2. Prezidentiazlele sunt si ele la risc. Sa nu uitam ca Iohannis nu a castigat pentru ca a fost optiunea ideala ci pentru ca un dobitoc ca Ponta a enervat electoratul in cele doua saptamani dintre turuile I si II. Gandindu-ne la ultimele doua prezidentiale, atat Geoana cat si Ponta puteau deveni presedintii Romaniei daca intre tururile I si II ar fi fost in coma indusa. Oricat de imbecili ar fi PSD-eii nu cred ca e intelept sa mizam la nesfarsit exclusiv pe tampenia lor. S-ar putea sa fie ceva mai putini idioti de data asta si sa ne trezim (Doamne Fereste!) cu alde cucoana lu’ Pandele presedinta patriei. Cred ca Iohannis ar putea sa nu ajunga in tuturl II daca nu e sprijinit de cel putin 2 din cele 3 partide – taraba lui Ciolos e mana moarta. O fi el un administrator mai putin incompetent ca media spatiului carpato-danubiano-pontic, dar la fler politic si aruncat cu mucii in dusmanu’ de clasa e cu porcu’. Probabil ca business-ul lui va intra in faliment inca dinainte de a incepe cu adevarat.

    3. Localele vor fi adevaratul masacru al opozitiei. Nici poveste sa sa ajunga la o candidatura unica a celui mai bine plasat. Se vor manca intre ei ca maidanezii in timp ce oamenii PSD-ului vor castiga primarii peste primarii cu cate 20%-30% din voturi…

    4. Parlamentarele s-ar putea sa meaerga ceva mai bine ca localele dar nu cu mult. In general anti PSD-eii satui de spectacolul epic al impotentei opozitie de la precedentele 3 randuri de alegeri vor sta acasa chibitand si tanguindu-se. Din nou cei 15%-20% din alegatori ce voteaza disciplinat cu PSD vor face minuni de vitejie…

    Singura solutie (cu toate bubele si riscurile de disfunctionalitate) ramane totusi opozitia „unita”. Orice nou partidulet de buzunar aparat nu ia nici macar un capat de ata de la PSD sau AlDE ci tot de la amaratii ailalti. Cel mai bun exemplu e USR, care a n-a luat practic nici un vot de la aia ce absenteaza la vot, nici din PSD-ei sau ALD-ei, ci a luat de la PNL. Asa schioapa si anemica cum o sa iasa uniunea aia a anti PSD-ilor tot e mai buna decat balciul desertaciunilor & neputintei ce se profileaza. Daca „opozitia” nu se va uni (si sunt sanse mici sa o faca) urmeaza un nou sir de infrangeri epice. „Parerea me” ca sa ne amitim de vobele nepieritaore ale lui Vacaroiu…

    Lasciate ogni speranza, voi ch’entrate…

  5. Cu tot respectul pentru Dl Funeriu, dansul nu sesizeaza esenta politicii in Romania, si-anume cu
    noi nu avem partide ideologice, bazate pe anumite principii doctrinare, ci avem anumite grupari de
    persoane, cu diferite interese, care au creeat acest spectru politic in care coexista atat partidele idealistilor de la USR si RO+, cat si cele ale crimei organizate pentru jaful nationial al PSD .

  6. Totusi, actualul PNL are probabil 30-50% dintre actualii consilieri si primari rosii PSD (fosti PSD, odraslele sau finii lor :() la care nu va renuntza niciodata (dar care in teritoriu vor face intotodeauna jocul rosu, dazamagind in viata de zi cu zi electoratul anti-PSD :( ) … si mi-ar placea sa vad mentionat asta mai des in analize … est f. important .

  7. Un articol lung, stufos, dar pe care, spre surprinderea mea, l-am putut parcurge pana la capat.
    Cred ca analiza dlui Funeriu este, pe langa foarte lucida si pertinenta, un adevarat ghid care, cu siguranta, poate servi celor 4 partide analizate spre a trage invatamintele cuvenite.
    Un lucru pe care nu l-am inteles: dl Funeriu nu vine cu o formula care sa satisfaca conditiile expuse in analiza sa. Cred ca aceasta solutie, desi nu este originala, ofera beneficiul evitarii conflictelor declansate in cazul unei fuziuni si poate functiona eficient: o alianta politica, in care functiile sa fie stabilite procentual respectand voturile obtinute de fiecare partid la alegerile parlamentare Europene. Nici aceasta grila nu este originala dar cred ca este singura varianta obiectiva capabila sa satisfaca orgoliile personale ale liderilor celor 4 partide.
    Si, in final as mai indrazni o sugestie: dl. Funeriu ar putea fi un adevarat asset pentru toate cele 4 partide daca va fi imputernicit, ca si arbitru obiectiv si familiarizat cu tehnica psihologiei, sa se ocupe de campanie si sa valideze candidatii pe listele electorale ale coalitiei.
    In fond, cine poate fi mai nimerit decat cineva neutru si inteligent = ingrediente greu de gasit in intunecimea politichiei romanesti.

    • Va intreb de ce grila/impartirea puterii sa se faca dupa scorul din alegerile europarlamentare???

      In 2020 o sa fie alegerile locale si cred ca decisiv si logic ar putea sa fie ca grilele sa fie asternute dupa scorurile din alegerile locale, care oricum ar fi, dicteaza, de multe ori, scorurile din parlamentul RO – sper ca nu gresesc prea tare…

    • Parerea mea este ca dl. D. Funeriu este relativ orgolios si nu stiu daca va reusi sa coaguleze fortele politice – dar poate ca apreciez io gresit situatiunea.

      Dar apreciez inteligenta si reforma invatamantului care a fost pornita in timpul mandatul domniei sale la Ministerul Educatiei cand s-a iesit din intunericimea mintii.

  8. Opozitiei actuale ii trebuie altceva pe langa ce spune aici domnul Funeriu, lucru complet logic. Sa castige alegerile si sa nu ia guvernarea. Fiind fractionati ar putea lua guvernarea, dar ar face bine sa-i lase tot pe comunisti si sa le dea la gioale vreo 4 ani constant asa cum au facut comunistii in guvernarea Basescu de exemplu. Abia apoi comunistii ar iesi din carti complet.

  9. Foarte bună analiza! ”Niciunul dintre noi nu va colabora cu PSD pentru guvernare, suntem 100% cu fața spre vest și respingem populismele” ar fi un deziderat fantastic dar eu aș adăuga și UDMR-ul alături de PSD.

    • Mda, povestea e arhicunoscută. „Nu vom colabora cu PSD” dar în ziua alegerilor sunteți de negăsit pentru că mde „nu e fahshionable să votăm”, „toți sunt la fel, aceeași mizerie” și uite așa iar câștigă PSD majoritatea cu nici 20% din electorat….

  10. Complementaritatea agendelor politice nu e totuna cu complementaritatea niselor electorale. S-ar putea ca toate aceste teme sa se regaseasca la nivelul aceluiasi segment, care poate fi chiar si de 20%-30, ca tot nu e suficient.

    In plus, pare ca se pune din ce in ce mai mult problema incompatibilitatii niselor electorale de opozitie, intre care exista dispute marunte, dar exacerbate, care, pe anumite teme, diferentiaza semnificativ discursul politic si distanteaza actorii.

    Nivelul de decenta in a guverna e un atribut principal, dar nu esential in disputa electorala. Desigur, cei care vor guverna decent au cele mai mari sanse sa fie din nou mandatati pentru a o face, dar pana sa ajungi sa guvernezi, trebuie sa obtii increderea unui segment major de votanti. Conceptul de incredere, ca atribut personal, specific liderilor, e ceva mai greu de construit la nivel de grup.

  11. PNL, desi nu prea mai contine multi liberali uselisti sau ante-fuziune, sunt considerati de basisti uselisti. dar si electoratul alde ii considera basisti si zice ca sunt pedelisti. o situatie ingrata si penibila pentru pnl.

  12. Interesant şi realist acest articol care face o fotografie a realităţii politice româneşti.
    Probabil că soluţia expusă de dl. Funeriu este cea mai realistă.
    Este astăzi un electorat care se capacitează la un fel nou de politică şi nu se regăseşte în oferta PNL. Clar este că pentru un singur tur la primăria Bucureşti este necesar un candidat comun, altfel o vedem în continuare pe cititoarea de prompter Firea la manetele Primăriei Bucureşti.
    Pe de altă parte USR şi Cioloş vor culege voturi din acelaşi bazin electoral.
    Trecerea de 5% a PMP a fost salutară în 2016. Pentru că altfel PSD ar fi luat peste 50% cu resturile reîmpărţite. Sincer însă cred că Băsescu şi PMP şi-au pierdut suflul şi vor cădea sub prag şi asta va avantaja din nou PSD, care poate lua la europarlamentare cel mai mare procent în pofida căderii actuale. Dacă se va produce mobilizarea necesară exact a celor nemulţumiţi, dar participanţi doar la proteste, PSD poate suferi lovituri zdrobitoare pe care le merită pentru politicile duse în ultimul an şi calitatea execrabilă a liderilor. Vezi pe tovarăşa din prezidiu ajunsă şefă de guvern, dar analfabetă funcţional!

  13. Domnule Funeriu, chapeau!
    Gand la gand cu bucurie!
    O singura mica observatie am si eu. Ca pentru europarlamentare, prezidentiale si parlamentarele din 2020, opozitia ar face bine sa se prezinte ca un bloc la alegeri – in baza unui protocol semnat public, in vazul lumii -, acolo unde liderii sa-si expuna fiecare atuurile in fata electoratului, apoi sa „puna tunurile” pe coalitia PSD-ALDE.
    Electoratul are nevoie sa stie ce alternativa are, ca sa poata castiga increderea in respectiva formula politica, dupa perioada de guvernare traumatizanta a actualei coalitii.
    Sa stie (electoratul) unde si cat se poate conta pe RO+, pe USR, pe PNL sau pe PMP.
    Si cine este candidatul lor la presedintie, care trebuie sa fie unic, carismatic, de incredere si – pa cat posibil – sa nu fie Iohannis (un presedinte cu alura europeana, dupa parerea mea, dar un model pe care romanii nu-l mai gusta si nu-l vor mai vota).
    Personal il vad pe Ciolos candidat la Cotroceni si la functia de premier va trebui sa fie un PNL-ist, pentru ca sunt mult mai rodati in treburile administrative.
    Daca opozitia poate promova acest proiect – anuntandu-l undeva in toamna, cand guvernul actual va fi probabil din nou demisionat si foarte sigur va fi din nou nevoie de austeritate si interventia troicii BM-FMI-UE, ca sa echilibreze finantele tarii – atunci din 2019 alternativa la actuala guvernare poate deveni realitate.

    • Ciolos a gandit foarte bine momentul infiintarii unui nou partid.

      Impusca primul iepure in mai 2019 si cu forte noi, sporite, va lua taurul de coarne in 2019 – nov-dec si victoria finala poate in 2020…

      Cine poate povesti mai bine despre anul centenar decat Franta??? (alt punct atins de Ciolos…)
      Dupe ce analfabetii aflati la conducerea tarii au reusit contra-performata de a emite un HG despre anul centar, cu care se si mandresc…(prostul nu este prost destul daca nu este si fudul) de abia dupa curgerea a 3 luni din acel an…

  14. Multumesc pentru articol si clarificari!

    In nepriceprea mea politica (sint doar un simplu spectator, nu e falsa modestie) am incercat sa sustin si eu ca trebuie o alianta de partide (acestea trebuie sa mai si existe) fiecare cu nisa lui, nisa care acopera insa un procent din votanti si cu niste principii comune impartasite. Unul din principiile comune este, de neocolit, „non PSD”, desi imi repugna ideea construirii prin demolare si populism. Deci, in niciun caz un „partid unic”.

    Mesajul acestei aliante catre votantii actuali ai PSD-ului ar putea fi: „Va vom oferi si ceeace va ofera PSD-ul, dar mai bine. In plus, alte lucruri care va vor fi de folos dar la care ori nu v-ati gindit ori nu ati indraznit. Si ne vom tine de cuvint mult mai mult decit PSD. Si in comparatie cu PSD sintem multmai seriosi, devotati si profesionali”. Asta in loc de a da vina pe acesti votanti ca sint prosti, batrini si de a-i „ameninta” cu educatia civica.

    Ratiunea existentei partidelor politice si a administratiei este de a aplica mandatul cetatenilor in chestiuni pe care ei sint incapabili sa le rezolve de unii singuri sau in grup (inclusiv societati comerciale). Cei care iti dau mandatul au intotdeauna dreptate si nu au nicio obligatie sa fie inteligenti.

    Care sint sansele ca o astfel de alianta sa cistige urmatoarele alegeri impotriva PDS-ului? Dupa parerea mea infime. Cei care si-au propus sa stea in strada pina vor „da jos PSD-ul” vor face infarc saracii.
    Dar participarea la urmatoarele cu inregistrarea unui numar de voturi probabil de loc neglijabil, chiar daca nu si suficient pe moment, ar fi o victorie necesara, pentru ca pe ea se va construi continuarea. Si poate la urmatoarele alegeri va reusi. Nu se poate in salturi, nu se poate cu partid unic.

  15. Readucerea în prim-planul electoral al lui Papahagi, Baconschi, Traian Ungureanu, Voinescu, Neamţu mi se pare obligatorie

    In politica exista extrem de putine exemple de expirati care au revenit. Ori cei de mai sus fac parte, fara indoiala, din categoria expirati, compromisi, chiar daca se exprima coerent.

    Un suflu nou ar veni doar din partea unora ca Macron (pe care personal nu-l simpatizez), sau austriacul Kurz, sau ceva de acest gen. Nu sunt sigur ca s-au nascut inca!

  16. Mi se pare o analiza buna, ar putea fi o „reteta” daca macar ar fi citita si rumegata putin de cei mentionati. Dle Funeriu felicitari.

  17. În sfârșit un autor apucă taurul de coarne, scrie despre un subiect arzător de azi.

    Alegerile Parlamentare PE la 26 Mai 2019 sunt în timpul președinţiei române UE. Care sunt interesele României în momentul „refondării” UE.27? Ce se discută în sfera publică românească azi despre interesele ţării ? Care personalităţi vor reprezenta ţara 4 ani la Bruessel/PE? Care sunt condiţiile pentru un candidat „independent” (vezi Tökes)? La fiecare partid o listă a primilor 5 candidaţi discutată în public? Ce se cere unui candidat PE ca însușiri eseniale? Se poate repeta din nou: Gigi Becali, C.V. Tudor reprezintă ţara la Brussel/PE?

    ……. „….. Pentru alegerile europarlamentare fiecare partid ar trebui să meargă cu toate motoarele turate la maximum, pe cont propriu. Chiar dacă se atacă brutal între ele nu e grav: asta ar funcționa ca o selecție naturală … „…..

    O privire peste gard. Parlamentari români la Brussel/PE vor face parte din „familii” de partide, vor fi alături de alţi parlamentari PE din partide asemănătoare. O majoritate în PE necesară pentru a denumi, pentru a accepta noi comisari etc, va fi greu de găsit. Partidele extreme stânga/dreapta vor avea o pondere mai mare.

    a) Socialiștii vor pierde cele mai multe sedii PE. Din Franța, socialiștii azi la 9 %, vor veni mult mai puțini parlamentari. La fel din multe alte state (SPD 18 %). PSD va face parte dintr-o fracţiune mult mai mică decât va fi PPE.
    b) Conservatorii, PPE ar putea fi pe locul unu (Olanda, Austria, Spania, Germania Federală, etc). Nu există un partid puternic românesc în fracţiunea PPE. Președintele PE va veni probabil din PPE (sau șeful comisiei).
    c) Liberalii se vor mentine ca fracţiune. Rămân legaţi de PPE în cele mai multe privinţe.
    d) Stânga va fi mai numeroasă. France Insoumise a lui J.L. Melenchon cu 18 % în Franţa. Linke cu 10% etc.
    e) Ecologiștii vor rămâne o fracţiune la limita numărului de fracţiune. In Franţa au dispărut din scena politică cu 2 %.
    f) Extrema dreapta Wilders/Olanda, Rassemblement National /Le Pen, Lega italiană, etc vor avea o pondere mai mare, sunt fără parteneri de coaliţie.
    g) Nu se știe unde se amplasează „conservatorii de dreapta” FPÖ/Austria, AfD/Germania Federala, scandinavii (Suedia, Finlanda, Danemarca). Numărul pentru o fractiune va fi decisiv. Forza Italia/Berlusconi?
    h) En Marche / E. Macron vine ca o fracţiune proprie. Nu va putea avea influenţă mare fără asociaţi. Barnier ca șeful comisiei?
    i) Regionaliștii, etc, alţii.

    Ramân de discutat problemele majore la alegerile PE 2019. Problemele românești sunt cunoscute: statul de drept, ZE aderearea la Euro, Schengen, subvenţile nerambursabile, comisarul român, etc.

    Ramân de discutat riscurile de care nu va fi ferită UE/ZE: creșterea dobânzilor la BCE (Draghi va fi înlocuit 2019), apărarea graniţelor, imigrarea economică, crize în sud- est (Italia are un președinte puternic, credibil, lipsește o formaţiune de guvern, Grecia cu datorii destat 190 % BIP e practic în faliment de stat, amânat cu bani UE).

    Ramân de discutat riscurile globale: protecţionismul economic (SUA- China), agresiunea Rusiei la graniţele sale (Ucraina de est), orientul apropiat etc.

    Malurile Dâmboviţei nu sunt buricul pământului. Oaspeţii la președinţia UE.27 București 2019 nu cunosc limba gazdelor. Reprezentanţii români în PE vor vorbi la Bruessel/PE cu ceilaţi parlamentari….

  18. De acord, mai putin un lucru. Ideea de “revenire in forta” in politica din Romania a unor personaje cu un trecut politic marcat de diverse esecuri apartine genului numit “fantezii erotice”. Cine a inceput prost si poarta deja eticheta nu neaparat de loser, dar de figura politica marginala, neputincioasa si nesemnificativa, nu o sa fie niciodata pe cai mari. Astfel de oameni pot cel mult sa-i scufunde si pe altii, daca ajung tot ei pe post de vector de imagine ai vreunei noi formatiuni. Nu inseamna ca oamenii de care vorbiti sunt mai putini valorosi datorita esecurilor din politica (unele nemeritate). Dar asa functioneaza imaginea publica, intr-un mod foarte path dependent, cum tot spune un filozof. Chiar si revenirea PSD in fata publicului lor care “accepta orice” s-a facut prin inlocuirea celor care aveau deja eticheta de loser cu personaje noi.

  19. Nu știm ce bagaje și în ce mod și le-a întocmit unul sau altul. Dacă dați însă ex. concrete, mergeți mai departe cu bibliografia, de pildă cine-a mai lucrat cu persoana (vorba lui Caragiale) în aceleași locuri, iar acum în forul cel mai înalt de reprezentare (da, limbă de lemn) și ce isprăvi a comis entitatea pe unde-au lucrat.

    La promovarea în prim-plan a persoanei, d. Tismăneanu era entuziasmat pe această platformă; după un timp, s-a mai estompat (după părerea mea) entuziasmul.

  20. Singurele momente când PSD a fost bătut şi trimis în opoziţie au fost cele când opoziţia de dreapta s-a unit într-o federaţie de gen CDR 1996 sau o Alinaţă gen D.A. 2004, cu menţiunea că PDL a fost singurul partid care a bătut PSD în 2008 cu Băsescu la cotele maxime în credibilitate. O opozie sfărâmiţată în 4 partide se va măcelări la europarlamentare, locale şi prezidenţiale, creând derută şi dezgust pentru electoratul non-PSD. Cu puţin noroc aceste partide îl pot propulsa pe Iohannis pentru al doile amandat… dar şi aici sunt mari suspiciuni şi neâncrederi pentru că Iohannis nu este Băsescu şi nu s-a bătut pentru un guvern de dreapta, a lăsat cinic PSD să guvernere…

    • Alianțe ca CDR sau D.A. mai bine nu. Au murit ca și somonii după ce-și depun ouale doar că în cazul lor nu erau fertile. Scopul trebuie să fie buna guvernare nu doar ”afară PSD și după aia mai vedem noi”.

    • De acord cu dumneavoastră: 4 partidulețe zvârcolindu-șe fiecare să treacă de 5% și urându-se cu paiune unele pe altele sunt rețeta succesului PSD. De asemenea mă tem că în acestă formulă PD are i șansă imensă să ia de data asta și președinția cu o creatură pe lângă care imbecili precum Geoană și Ponta nu vor mai arăta chiar așa de rău :)

  21. Un articol lung, dar usor de citit. In mare sunt de acord, dar articolul pare prea optimist, asteptand cumva ca 23 de planete sa se alinieze exact in momentul dat. E drept ca tonul optimist a fost asumat de la bun inceput, daca inteleg eu bine („asa ar fi bine sa se intample, nu asa spun eu ca o sa se intample”)

    Da, si eu zic ca opozitia la PSD nu are nevoie sa se „uneasca” decat in momentele cheie: la turul II in prezidentiale, la votul pe primari, la formarea unei eventuale majoritatii de guvernare din 2020. Altfel e mai sanatos sa adune voturi din cat mai multe locuri. Poate doar in „binomul” (sic!) USR-Romania Impreuna sa fie o suprapunere prea mare electorala si atunci o alianta ar avea rost (suma votantilor celor doua partide=suma votantilor unui singur partid obtinut prin unire)

    Votul la europarlamenare o sa arate cat de bine merge asta, mai ales ca miza e mai mica, nu riscam foarte mult.

    Momentul critic, care ne poate arata cat de matura e opozitia, e votul pentru primarii. Opozitia chiar ar trebuie sa faca eforturi pentru a nu da orasele mari PSD-ului (PNL, pe cand o „mea culpa” pentru legea asta horror de alegere a primarilor? Pe cand o asumare frontala ca o sa schimbati asta? Eu inca astept). Macar 5-6 orase mari: Bucuresti, Constanta, Iasi, Craiova, Timisoara, Cluj si Brasov. Sau, daca e imposibil, macar Bucurestiul.

    Si o ultima remarca: cumva I se mai acorda prea mult credit fostului presedinte Basescu. Omul a dovedit ca e capabil de un contorsionism politic unic in Romania post-decembrista. Tare imi e frica ca intelegerile politice cu PMP-ul or sa fie „misiune imposibila”.

    • Opozitia sa acorde prioritate PMP_ului in problemele legate de romanii de pretutindeni si atunci cred ca PMPistii o sa fie multumiti…

      Daca cauti poti sa gasesti solutii

  22. Statul centralizat, bugetar si birocratic sunt caracteristicile dominante in istoria de un veac. Daca o vreme acestea au asigurat constituirea si consolidarea statului national unitar, raportul a degenerat in statul resursofag deservit de intreaga natiune in folosul prea numerosilor potentati alesi ori desemnati. Reformarea este singura cale, obiectul acesteia constituind tocmai caracteristicile mentionate prin descentralizare si liberalizare incepand cu serviciile publice. Orientarea doctrinara nu este neglijabila si nici desueta, este esentiala.

    • Decentralizarea crează mai multe șanse locale, favorizează un control local mai eficient și reduce posibilitățile de deturnare de resurse la nivel „central”.
      Decentralizarea are ca țel salarii mai bune în învățământ, sănătate, la cei direct implicați în serviciile publice. Banii sunt altfel împărtiți. Reducerea budgetarilor în administrația publică fără preocupări necesare se începe la nivel central, în județe și orase.

      Restructurarea oferă posibilitatea de a marginiliza pe „analfebeții functionali”, pe cei care au ajuns ca „membru de partid” în funcții publice.
      Mediocritatea „cadrelor de partid” nu mai trebuie demonstrată.
      Restructurarea are ca țel reducerea numărului de budgetari în administrație ( mai puține regiuni, în loc de 40 județe, deci mai pțtini budgetari în administrație). Regiunile pot concentra centre de cercetare lângă universități bune, pot avea spitale regionale cu dotare modernă. Nu e posibil de a crea 40 de centre de cercetare bine dotate la nivel de județ. Nu e posibil de a concentra pe malurile Dâmboviței toate serviciile de sănătate.

      Mentalitatea nu se schimba de azi pe mâine. Metodele de reformare sunt cunoscute: decentralizare și restructurare pe regiuni „istorice” (limbi locale).

      Încrederea cetățenilor nu se obține cu lozinci patriotarde. Încrederea cetățenilor se pierde ușor când „membri de partid” mediocrii ajung în funcții publice importante.

      • Atributiile cit mai aproape de locul interesului/beneficiar, inclusiv sursele de finantare precum si apropierea dintre decident si beneficiar implicand responsabilitatea directa si nemijlocita. Consecintele sunt profunde si includ tot ce pe buna dreptate se reproseaza si in mod eronat se pretinde de la actorii – unii bine intentionati, altii ticalosi – unui sistem demult epuizat.

        • Ma gândesc la tinerii din țară care nu vrea să emigreze, tineri care au dreptul la un trai mai bun. România are azi cele mai bune condiții interne (libertate, democrație) și externe (NATO /UE) din istoria sa.

          Problemele sunt interne. Mulți din generația mea nu mai au crezut că se va schimba ceva în „rolul conducător al partidului” & conducătorul iubit. In multe meserii (edituri, universități umanistice, filologie, istorie etc) numai cu carnet PCR se putea lucra. Aceasta mentalitate „ de la partid” sau de la „stat” a rămas mult mai puternică până azi decât credeam?
          Elveția e un exemplu de competențe pe plan local care funcționează (are cele mai multe inovații, partente pe cap de locuitor din lume). Sentimentul de apartenență, sentimentul de fericire e „măsurat” ca fiind puternic în statele cu administrație publică & servicii publice care funcționează bine, sunt vizibile pentru fiecare locuitor: Finlanda (independentă de Rusia 1917), Norvegia, Suedia, Danemarca.

          „Centralismul democratic” (dictatura) preopagată de Ceaușescu a eliminat responsabilitatea, compentența și performanța din economie, a distrus încrederea cetățenilor în politică, economie, etică, justitie, etc.

          E mult de reconstruit. A rămas mult de făcut. Idei mai sunt.

  23. Am un mare respect pt tehnocratul Daniel Funeriu, a carui Lege a Invatamantului nu a putut fi distrusa in totalitate de catre demolatorii in domeniu ai PSD, condusi de Ecaterina Andronescu, ba chiar acestia, pe ici pe colo, au pus la loc doua trei „ziduri” daramate !

    Cata vreme declari insa, in calitate de analist politic ca vei releva „cateva lucruri de bun simt” dar apoi te bagi in chestiuni tehnice pe care nu le stapanesti, ca vei „demola niste mituri” (care au fost deja demolate de altii inaintea ta) si ca vei oferi solutii – wow cat orgoliu razbate din cuvintele astea de „salvator” – (solutii aproape identice cu unele care au fost oferite deja) perspectiva asupra personajului se schimba radical !

    Nu poti sa spui ca e o chestie de „bun simt” catalogarea useristilor drept creatori de „ineptii juridice”, cu referire clara la episodul refuzului PNL de a acorda semnaturi pe sesizarea de neconstitutionalitate a legilor justitiei, semnaturi pe care, cu al doilea prilej oferit de CCR , vazand cvasiesecul sesizarii tale, le acorzi imediat !. Asta in conditiile in care mai incolo in articol cataloghezi USR drept partid de nisa, preocupat de domeniul justitiei ! Sa avem raisson !

    Miturile s-au tot demantelat iar solutiile s-au tot oferit in ultimul an si ceva (fara falsa modestie, o parte chiar de subsemnatul, pe diverse site-uri, in special pe HN, dar si de alti useri !

    Domnule Funeriu, marea majoritate a oamenilor care spera ca Dragnea nu va reusi sa cladeasca Planeta Maimutelor pe teritoriul Romaniei isi doresc ca cei mai buni specialisti sa lupte in domeniul lor de excelenta : de exemplu dvs, in domeniul Educatiei, Cristian Danilet, in domeniul Justitiei, Gabriel Biris in domeniul Finantelor, etc

    PS. Luptati ca sa impiedicati distrugerea totala a Invatamantului comandata de Dragnea „maimutelor” sale, pt a nu ne trezi in situatia ca despre Invatamant si Educatie in general, ori despre justitie, sau Finante sa se ocupe absolventii de SNSPA, analistii, consultantii etc !

    PS. Cu cele mai bune ganduri (macinate insa de ingrijorari) !

  24. Câteva observații sunt foarte bune.

    Dar eu aș observa lipsa unor personalitați politice care fie să adune fie să coordoneze eforturile.
    PNL este incă pentru mulți în carantina. Concubinajul cu PSD i’a făcut să aibă deprinderi similare. Mulți liberali mai populează încă studiourile antenelor.
    Orban poate avea intentii serioase dar entuziasmul lui lasa de dorit.
    USR este crescut pe scheletul unei asociatii bazata pe activism civic. Se straduiesc ei sa transforme activismul in politică dar fara rezultate imbucuratoare.
    RO+ este crescut pe scheletul unui guvern tehnocrat. Si la ei este la fel.
    PMP cum bine ati observat este Basescu si cei care sunt doritori sa infrunte PSD-ul nu sunt deloc atrasi de noua orientare a lui T.B. Cu exceptia lui, toti PMP-stii se inghesuie si ei prin studiourile antenelor pe tema anti-anticoruptiei.

    Problema tuturor este de incredere. Nu poti construi increderea doar pe vorbe.
    Iar USR si RO+ nu pot construi increderea asa orbeste, pastrand confuzie asupra orientarilor lor. Poate ca s’or pricepe la ceva dar nu o sa’i invite nimeni să își dezvăluie talentele muritorilor de rând.
    Un om politic trebuie sa fie o figura carismatica care sa nu se teama să își exprime convingerile chiar și atunci când nu sunt populare. El trebuie să se lupte pentru ceea ce crede și lupta lui poate fi convingătoare sau nu. Deocamdată nimeni nu luptă, toți se „poziționează” și asta produce multă lehamite.

    PS. O mentiune aparte merita cei câțiva tineri mentionati ca fiind de dreapta. Ei sunt din nefericire o gluma proasta cu grave carente de caracter si uneori chiar cu patologii psihologice serioase. Ei intr’adevar se lupta dar lupta lor este in alta lume. Sper din toata inima să nu ajungă în prim-planul vieții politice.

  25. Excelent articol. As avea doar o observatie. Nu stiu de ce,in Ro s-a incetatenit ideea ca sunt 80 % ortodoxi. In unele tari europene statul colecteaza banii pentru culte si numai acesti bani sunt distribuiti.Te declari fara religie,ateu sau ceva de genul asta nu dai nimic. Ei,daca s-ar pune un impozit modic pentru apartenenta la o religie si s-ar asigura cumva o transparenta totala a cheltuirii acestor fonduri,cred ca din cei 80 % cu greu s-ar mai strange de vreo 8% la ideea ca ar trebui sa dea sa zicem 10 lei pe an pentru biserica,geamie,sinagoga etc.

    • Nu cred ca ar fi chiar atat de relevant. Sunt 80% pentru ca sa declara asa si nu altfel, nu pentru ca sunt dispusi sau nu sa dea bani pentru asta. Faptul ca unii nu ar da bani benevol nu ii transforma in atei sau altceva ci in ortodoxi carpanosi. Crezi ca ateii ar baga mana mai des in buzunar? Studiile arata ca nu. Experimentul poate fi extins si la alte domenii. Care ar fi optiunea majoritatii oamenilor daca ar avea de ales intre a ceda benevol 20% din venituri si a renunta la spitale, invatamant public, la apartenenta la o nationalitate, la afimarea propriului sex, etc.

  26. In primul rand este de apreciat ca autorul articolului, spre deosebire de alti autori de pe-aici, trece mai departe de constatari (si lamentari) si sugereaza o solutie.
    Eu cred ca solutia anti-PSD poate fi mult mai creativa si poate fi tinuta in umbra pana in ultimul moment (aspect esential, pentru ca PSD sa nu gandeasca antidotul, folosindu-se de majoritatea parlamentara). Intre timp, PSD -ul trebuie presat cu proteste de strada, iar presa progresista trebuie sa scoata la lumina, permanent, marginirea, incompetenta si voracitatea Puterii.

  27. Analiza absolut corecta si lucida. Unirea „dreptei” este pentru dupa alegeri. Altfel, ramin iar cu 30% si lasa iar bulevardul pentru o guvernare PSD. Unirea acum e dorita de cei care nu vor sa puna osul la treaba. Sa le cada fara munca niste procente in plus. La treaba, tovarasi! Fiecare sa se activeze cit de inteligent si credibil poate.

  28. Multe logici, multa gandire, multa strategie!.. Domnilor, dvs care sunteti in Bucuresti – va invit, faceti cateva iesiri random prin tara, PE LA SATE! Luati la pas – pe teren – in lung si’n lat tara asta, damnata de atatia ani de comunism – iar mai nou, imbibata de ingnoranta (si lehamite!) – si vedeti care-i mentalitatea romanilor de la sate, sau fara multa carte! …Sau chiar a acelor „cu studii”, dar carora „le merge bine lor si familiei lor”; carora le convine asa cum e ea condusa – aceasta tara – sau celor care prefera sa voteze „din inertie”.
    …Si veti intelege, de acolo din Bucuresti, ca mare parte a hartii romaniei, „prefera sa ramana rosie”… Da, strategiile sunt bune – dar NU SUFICIENT de bune, incat PSD sa fie INVINS CU ADEVARAT! Si nu exista NICI OPOZITIE – CARE SA CONVINGA! Exista o masa amorfa de romanime inconstienta politic – sau care nu vrea sa se trezeasca, care prefera sa ramana ignoranta..
    Multi se incred in strategii, netinand cont de fapt – pe de o parte, de masinaria diabolica pe care si-a construit’o PSD in teritorii, pe la sate, prin intermediul primarilor – iar pe de alta parte, ca romanii nu vad o Opozitie Demna De A Fi Votata! Asta pt ca NU A REUSIT Opozitia, sa convinga acel electorat NEDECIS! si nici pe cel INGNORANT…
    Asa ca: gandirea, logica, strategia – se lovesc cu REALITATEA CRUDA DIN TERITORII: aruncati o privire asupra romaniei rosii si va veti convinge! Nimeni nu se ocupa de acesti oameni, care sunt electorat PSD „din inertie” – sau si mai rau, cei care-s anti-psd, dar lenesi! Dovada – neprezentarea la vot, cand a castigat PSD! A luat in calcul cineva acest lucru in decembrie? – Eu nu! Nici dumneavoastra, se pare…

    • Cautati pe net, este un film al ProTV despre Oradea, un oras prosper in aparenta, la fel ca multe din vestul tarii, versus Vaslui, cu sate pline de case mari, facute de capsunari, in sate moarte unde totul se duce de rapa. Emisiunea „Romania, te iubesc”. Politici de stanga vs politici de dreapta. Acel film este clar despre cele doua romanii, despre lumea celor ramasi cu mentalul in comunism si plina de ignoranta. Vedeti cum se exprima un primar dintr-un oras prosper vs un analfabet dintr-un sat pe duca…. Acel film face cat 10 campanii electorale. Daca nici dupa vizinarea acelui film oamenii nu inteleg ca PSD chiar e o ciuma, atunci chiar nu mai e nimic de facut, asemeni altor forme de psihoze, nu mai poti opri oamenii in a-si face singuri rau.

      • Diferentele invocate au doua cauze: parcursul istoric – determinat de pozitii geografice diferite, observati vecinatatile – respectiv o exceptie – presupun ca-i unicat in tara, cel putin la categoria municipiu – care nicidecum nu-i dreapta, cel mult centru, care intareste „regula” dezastrului national.

  29. Am citit. Chiar dacă pare o analiză practică nu răspunde la cea mai importantă provocare. Principalul scop al partidelor politice este guvernarea (națională și locală). Chiar crede autorul că PRACTIC poate să existe o alianță între 4 partide (el prezumă că toate 4 fac mai mult decât 1 ceea ce poate fi adevarat). Plecând de la faptul că alianța (postelectorală) dintre 4 partide este un eșec din start tot raționamentul autorului pică.

  30. Un lucru e clar, nu e vorba de doctrine. PSD e de stanga cu baroni superbogati si praf in ochii saracimii, condamnata la subdezvoltare ? Nu prea, la fel cum nici ceilalti nu sunt de dreapta, fiindca, vorba lui A. Plesu, „nu e cerere”.

    Doctrina ar fi „Anti PSD”, educarea poporului in a intelege ca actuala putere politica distruge tara, pleaca oamenii, nu are cine sa ne plateasca pensiile, ramanem fara medici, strazi, piste de aterizare in aeropoarte, samd….

    Orice om responsabil sa voteze cumva pentru a opri acest proces, e liber sa isi aleaga un partid din asta micutz, dar sa stie ca in final aceste partide au ceva in comun: se vor uni intr-un guvern, vor avea o directie comuna, chiar daca se vor bate pe idei, doctrine, isi vor lua oamenii unii altora, lucru normal, fiindca dreapta la noi e inca in formare, dar cand e vorba de depesedizare, trebuie sa aiba o voce comuna: mai putine pomeni, mai multe investitii, depolitizare, administratie competenta, samd. Si asa va fi greu, avem experienta nefasta in perceptia oamenilor cu CDR…. PSD va face automt paralele, exista sechele in toate partidele.

    Insa alta sansa nu e, lumea nu ii va vota daca nu vin si cu ceva in comun, un candidat sau o platforma, si ar trebui sa stie acest lucru. PNL ar trebui sa stie cel mai bine, vorba aceea, ce au fost si ce au ajuns…

  31. Am citit tot articolul cu sufletul la gura. Bine scris!
    Ceea ce lipseste analizei este scenariul (foarte probabil) ca dupa Europarlamentare sau si mai bine dupa prezidentiale USR si RO+ sa isi uneasca fortele si daca vor lucra bine exista premise chiar sa ajunga sa castige majoritatea in Parlament. (ambele sunt in trend ascendent)
    Cooperarea (coordonarea) intre cele patru partide este deja functionala; Intre USR si RO+ exista o cooperare foarte buna, cu PNL si PMP USR coopereaza punctual in Parlament.

    • Nu sta Marioara si Gigel sa vada ce se intampla in Parlament.

      TV, ziare, radio. FB, twitter si orice alt canal – acolo ar trebui sa fie mereu prezenti cei din opozitie.

      SI Presedintele daca ar vorbi mai mult si mai des – hai ca sa dus si zapada aia buna de schiat….

  32. De aproape 30 de ani vad mereu analize pline de calcule, procente, partide, personalitati marcante si alte multe si marunte socoteli care ne indica fara nici un dubiu directia sigura, cistigatoare si drumul luminos. Tot ce avem de facut ca sa iasa DREAPTA (sau sa nu iasa PSD) la urmatoarele alegeri e sa ne incolonam disciplinati in spatele purtatorului tortzei si sa marsaluim in cadentza indicata.

    De aproape 30 de ani apar, ca ciupercile dupa ploaie, saptaminal cel putin, oameni din elita politico-intelectuala care sint convinsi ca doar ei (impreuna cu inca 4-5 prieteni) stiu exact cum trebuie procedat ca sa fie bine si tot romanul sa prospere. Spre deosebire de toti ceilalti, care zic, scriu si fac doar prostii.

    De aproape 30 de ani, mii si mii de comentatori de internet profita de astfel de ocazii ca sa-si etaleze propriile solutii unice, mai bune decit cele din articolele pe care le comenteaza, care ar putea propulsa Romania pe orbita marilor puteri nu doar in… Balcani, dar poate ca si in Europa si in lume. Sau chiar in intreg Universul, daca nu ar fi atitia prosti prin preajma care isi dau cu parerea neintrebati si incurca lumea cu gargariselile lor.

    Eu unul (unul din milioanele plecate definitiv din tara) nu vad nici o solutie pentru Romania. Cum nu vad nici pentru Bulgaria, nici pentru popoarele Africii si nici pentru populatiile atomizate in diversitate ale statelor Sud-Americane. Nu poti sa faci cu o populatie dezorientata, lipsita de orice elemente culturale unificatoare, ceea ce e posibil sa faci cu un popor.

  33. Fain, imi place, e scris misto, cam lung. dar nu obositor.. lipsesc insa cateva chestii esentiale, dupa mine.
    1 Pana la un punct nici nu coteaza dreapta sau stanga si acel punct trebuie cat mai bine definit. Stat de drept, separarea puterilor, fara penali in functii publice si ce-o mai fi…o chestie nu foarte complicata pe care cei autodeclarati de dreapta ar putea sa .o faca, pentru incalzire, 10 puncte , maxim.nenegocialbile, neinterpretabile, cine le incalca zboara din functia de conducere, scurt
    2.Statul. Am vazut ca disciplian de partid pune botnita la fel in PSD ca si celor anti PSD
    .Ma gndeam ca doar cele 10 puncte sunt de neatacat, de necombatul (daca nu-ti place vreunul nu te bagi din start) in rest fiercare ar trebui sa spuna ce vrea, daca are argument, chiar daca e in contra vreunui Cex, Cepex, Bex, BN, Cocopoca sau mai stiu eu ce
    Adica se poate gandi un fel de” Uniune” formala simpla, 10 puncte, un statut foarte scurt, o pagina A4, flexibil si nerestricitv-nu exista functii poliitice,doat grupuri de lucru, pe perobleme concrete, care chiar sunt importante, la nivel macro. Pe net, pe ce vreti dvs, dar oamenii sa poata spune ce cred, prostii sau nu, cu singura conditie sa respecte ada 10 „porunci”

    3. cum sa „ciupesti” din votantii PSD. Aici chiar ca trebuie facut ceva, e total aiurea sa nu poti sa atragi ceva simpatizanti decat in ceasul al paispelea, cand astia ne fac varza de tot, ca tara. e deja pra tarziu

    Dreapta este perce[uta cumva de unii votanti PSD (mai putin entuzuasti, dar carora le e frica de „dreapta”, in fond libertatea nu e foarte usor de administrat) ca o jungla in care doar patronii, smecherii, inteligentii din nascare si aia cu bani razbesc, in detrimentul celor mai putin scoiit dar muncitor bla, bla. Aia care nu gandesc dar muncesc (vedeti, si aici e o chestie, in fond zicerea asta multhulita are un mesaj logic de care toata lumea de „dreapta” si-a batut joc: noi suntem oameni simpli, mai putin scoliti, dar harnici. Voi, desteptii, faceti planurile, schemele si strategia, si noi, astia mai prostovani vom munci sa facem ce-ati gandit voi. Dar ganditi-o bine, ne bizuim pe voi sa faceti cumva sa ne fie bine si noua) sunt mai multi ca „ailalti”. Si au cumva dreptate. principala problrma la noi e organizarea nu numarul de ore muncite (sut nspe statistici)
    Si in articokul dvs ,acum, sunt desconsiderati pfrin nebagare in sama, .in fond nici nu va puneti problema sa-i atrageti, onest, de parta noastra, a cleor care vor o tara normala, nu una pentru hoti si tepari
    Nu sunt toti (sper ca nu credeti asta) tampiti, halii dupa un kil de nustiuce, prostanaci care vor sa li se dea, orice, numa sa li se dea.
    Sunt multe de spus , se poate incepe cu cateva concreteturi care sa dea masura „rezolvabilitatii” unor probleme sociale, agravate de stanga popuista de ani si ani.
    La pensii se poate demonsatra ca cineva care lucreazaz un anumit nr de ani isi plateste beneficiile pe anii de pensie are acum o rata de inlocuire mica spre deosebire de alte catgorii, votanti cumparati astfel de al PSD, in timp. Tocmai acesti PSD-isti, FSN-isti si alte faite scarbavnice au adus sistemul de pensii in halul in carea a ajuns, Si, paradoxal, aici au si o groaza de votanti. De ce? Un exemplu:
    Sunt o groaza de pensionari care au lucrat 40-45 de ani si au pensii de rahat. Vor vota cu cei care maresc punctul de pensie, nimic altceav nu conteaza, asta-i doare, pe buna dreptate.
    Sunt si din cei care sunt favorizati, varste mici de pensiuonare, pensii care nu tin de contributiile acumulate, astia sunt putini si nu intereseaza. Nu vor putea fi atrasi onest,..dar de ce sa-i uitam pe cai care sunt acum captivi, mai de voie mai de nevoie
    La sanatate la fel,, cateva socoteli mai simple ,usor de inteles.
    Acum toti „ne-smecherii” se simt nedreptatitti, nu au incredere inclusiv eu)n-ai niciun” mau” sa platesti nimic, cand stii ca banii se duc aiurea.
    Cred ca oamenii (inclusiv cei care simpatizeaza cu PSD-ul)ar prvi altfel dreapta, oricum s-ar nui ea, daca ar vedea solutii la doar cateva chestiuni care dor de ani si ani. Fara nu stu ce filosofie savanta. Care poate coexista si ea, in maruntaiele organizatorice, dar e nevoie de o baza sinmpla, de pornire, cumva. Pentru oameni, nu pentru partide si functii

    • Niciodata drepta nu s-a aflat in pozitia de a nimici ciuma rosie mai buna ca cea din aceste zile.

      Acum este momentul sa povesteasca pe larg, cu argumente, de ce cuima rosie trebuie sa plece.

      3 guverne si toate…
      Un program de mare r..t..
      Incompetenta dusa la apogeu…
      Un centenar ratat…
      Uite banul – nu e banul…
      Uite tara unitara, dar vrem autonomie maghiara…

      Toti ar trebui sa vorbeasca pe o singura voce.
      Toti ar trebui sa isi propuna un singur tel – urnirea ciumei rosii de la putere.

      Fiecare partid poate articula pe o anume tema – in care sa se consulte cu celelalte partide si pozitia respectiva sa nu fie atacata de nici un alt partid din opozite. Unitate in diversitate.

      Cand valul unit se va ridica impotriva ciumei rosii piatra pe piatra din casa P$D-ului nu va ramane.

      Acum este momentul!
      Pe ei – fara mila!

  34. Excelenta analiza dle Funeriu.
    Ce bine ca mai gandeste cineva in tara asta!
    Solutiile dvs sunt foarte pertinente si incurajatoare. Ne mai dati ceva speranta.
    Ar fi cel putin un punct bun de plecare, dar trebuie accelerat.

  35. Trebuie doar sa ne uitam in istoria recenta doar la doua evenimente:

    1. perioada 1994-1996 cand unirea forteleor politice, de-a dreapta, a condus la indepartea ciumei rosii care parea ca nu mai vrea sa plece – este adevarat ca tunci am avut un lider remarcabil cu multe peste TB, JK sau altii, care si-a pus in miscare energia pentru a uni aceste forte divergente si a reusit si OPOZITIA A CASTIGAT – reforma de abia atunci incepea, occidentul incepea sa creada in noi iar Bill Clinton arata 5 degete si nu 3…Mereu multumesc Senoirului pentru inteligenta si puterea de munca de care a dat dovada si atfel cei multi au avut un inceput de mai bine urmit greu de tot…

    2. momentul 2000-2001 cand risipirea partilor, din cauza unor orgolii marunte, a condus la noua ascensiune a ciumei rosii care prelua puterea si nu a fost doborata decat dupa inca 8-9 ani si, dupa cum se poata observa acum, NU DE TOT.

    Carevasazica – ce vrem si cum vrem?
    1 sau 2?

    Ce ne lipseste acum? –
    Un lider de calibrul Seniorului…

    Lideri puternici exista – facilitati si sprijiniti liderii puternici.
    Liderii consumati ar trebui sa se dea la o parte pentru binele celor mai multi care isi doresc sa aiba in viata libertate, prosperitate si doresc sa ramane in tara in care s-au nascut.

    Mult succes!

  36. Romani, continuati sa plecati din Romania! Cat mai multi! Cat mai repede!! Iata de ce:
    PSD (adica Partido do Senhor Dragnea, asa cum se pronunta in Brazilia) este pur si simplu o banda organizata de delapidatori ce se substituie statului. Nici un partid (in adevaratul sens al notiunii) nu poate invinge in alegeri PSD atata timp cat electoratul percepe PSD ca pe un „haiduc” care „ajuta” poporul. Mai ales ca populatia romaneasca are un cult pentru „baietii rai” (haiducii) care fac bine celor „multi si necajiti”. In fapt, populatia asta nu vrea sa stie ca este tinuta in lantul ignorantei si neputintei (de a se ajuta pe sine) tocmai de PSD. Simdromul Stockholm la scara nationala. Practic, populatia care voteaza PSD e aidoma dependentilor de narcotice care nu mai pot renunta la traficantii care le asigura dozele.
    Situatia din Romania e asemanatoare – nu identica – cu Germania anilor ’20 – ’30, cand NSDAP a castigat alegerile (destul de) democratic, iar apoi a schimbat (iarasi, destul de democratic) legile ca sa nu le mai poata pierde. Stim ca NSDAP nu a putut fi invins decat din exteriorul Germaniei.
    Si cum ar putea fi invins PSD din exteriorul Romaniei? Prin plecarea SI MAI MASIVA a romanilor in strainatate! Inca 4 milioane in urmatorii 4 ani. PSD ar trebui pus in situatia de guverna doar pe cei care asteapta ajutor si nu fac nimic pentru ei insisi. De unde ar mai avea atunci un buget? Pe cine ar mai delapida?

  37. Stimate,
    d-le Funeriu,
    Am observatiii mici (cit Everestul)!
    1.Toate analizele pornesc de la imaginea partidelor si liderilor, in loc de starea votantului, adica a ,,romanului intre comunism si ignoranta” si starea Romaniei care o produce: lipsa (disparitia) economiei, industriei si utilitatilor nationale cu pierderea a 5 milioane de locuri de munca dupa 89, jumatate din salariati cu salariul minim pe economie, 2 milioane de someri nedeclarati in ,,zona rurala”, exodul economic al unui sfert din populatie, o datorie externa catre 100 de miliarde de Euro, etc., care au facut ca proiectul NORMAL de viata sa devina plecarea din tara!
    2.Analistii NU ies din zona ,,administrarii pasive, bugetare”, care consta strict in stabilire de impozite si taxe, distribuire si consum de bani catre consumatorii bugetari – fara aport la dezvoltare industriala si agricola.
    Tematica ,,administrarii dezvoltarii industriale si agricole rapide” de ajungere din urma a tarilor dezvoltate (pe modelul ,,tigrilor asiatici”) este necunoscuta analistilor, care iata ca vorbesc si aici, numai de o ,,administrare bine bugetata” a Romaniei, care de aproape 3 decenii conserva ,,romanul intre comunism si ignoranta” sau emigratie economica!
    3.Este vizibil ca unita sau nu, ceeace se considera azi drept OPOZITIE, nu are cum sa cistige alegerile in urmatoarele 2 – 3 legislaturi, deoarece P.S.Democrat ,,a dat” salarii si drepturi sociale marite, iar astfel din punctul de vedere al ,,romanului intre comunism si ignoranta” si-a facut datoria.Opozitia a taiat salarii si pensii si ,,n-a dat” un ,,proiect de tara” de care sa beneficieze votantul (,,care este, cum este”) si care nu-i datoreaza acesteia nici macar prezenta la vot!
    4.Analizele partidelor ramin cantonate strict in sfera zonei teoretice politice, rupte total de realitatea economica si sociala a votantului, de parca in Romania ar exista un sistem economic-social care-l sustin optim (sub raport material-financiar), iar ceeace determina votul ar fi doar identitatea partidelor, activismul, ,,carisma” liderului si in genere problemele de imagine!
    Starea actuala a Romaniei se datoreaza (si va continua sa fie determinata) de vidul PROGRAMATIC pro-activ al partidelor de ,,dreapta”,deoarece Stinga politica si-a facut datoria sociala, iar rezultatul este dovedit de cistigarea alegerilor in 2016 si lipsa sansei (macar teoretice) de a le pierde citeva legislaturi.
    5.Fara ca tematica economica sa devina componenta si sustinatoarea celei politice in succesul partidelor ,,anti-PSD”, fara ca un ,,proiect national de reindustrializare” ca ,,proiect de tara” sa fie obiectiv programatic comun, ca mod necesar de ,,tranzitie” de la administrarea pasiva, bugetara a tarii la cea pro-activa a dezvoltarii economice rapide – sfaturile privind colaborarea sau politica de alianta electorala sint apa de ploaie, intr-o tara esuata economic si social!
    Unicul liant electoral al Opozitiei poate fi numai acest proiect economic de tara, care prin forta transformarii pe care o poarta, va deveni demolatorul gindirii ,,comuniste” a omului simplu de la tara si oras, care se complace in ce primeste si sustine (prin vot, sau neprezentare la vot), stagnarea de trei decenii in postcomunism.
    Acest obiectiv programatic comun, ar face derizorii si sterge frecusurile de imagine, asigurind arma letala pentru eliminarea totala si definitiva a stingii postcomuniste din peisajul politic national, obligind la reformarea P.S.Democrat, spre a deveni partid modern, cu adevarat social democrat.
    6.Cred ca in deocamdata in Romania alternativa stinga – dreapta nu si-a trait traiul, iar partidul d-lui Ciolos elimina componenta ideologica de dreapta, din lipsa unui proiect de reindustrializare, ca proiect ,,tehniocrat” la guvernare, fie odata cu infiintarea acestuia.
    Componenta ideologica a stingii post comuniste, devenita populism de stat va sterge dupa 2020 din viata politica toate partidele noi, care nu raspund acesteia prin proiecte liberale, de dezvoltare economica si industriala rapida!
    7.Desi analistii politici sint departe de a intelege dedesupturile economice ale iliberalismului, esecul industrial in 15 ani de integrare UE este cauza economica fundamantala a acestuia.
    Considerarea liderului autoritar drept ,,inlocuitorul” PROIECTULUI NATIONAL de industrializare rapida (pe modelul tigrilor asiatici)”, care prin unificarea de catre UE sa constituie proiectul de dezvoltarea a acesteia, a creat boala comuna a liberalismului in Est: iliberalismul.
    Clasa politica de aici, considera si sustine ca solutie la disparitia (sau diminuarea drastica a) economiei nationale si stagnare industriala, pe liderul autoritar, carismatic, iliberal, care vociferind, va obtine de la UE ceeace nu poate realiza ,,in mod liberal”, in lipsa ,,proiectului national de dezvoltare economica si industriala”!
    Oare nu in aceeasi situatie si placenta economica postcomunista a aparut si se dezvolta ,,fatul” autoritarist si i-liberal al Romaniei?

  38. Interesant aticolul dlui Funeriu; interesante si comentariile la acest articol;
    dar eu cred ca premiza de la care se pleaca este gresita: si anume ca electoratul despre care se tot vorbeste aici are capacitatea de a discerne singur toate calculele facute;
    Poate uitati, sau va faceti ca nu intelegeti 2 lucruri (care au tot fost dovedite ca adevarate in ultima vreme, deci nu trebuie sa justific eu veridicitatea):
    1. electoratul roman (cu mici exceptii) este unul sarac si needucat (sub multe aspecte); da, stiu, o sa sara lumea la gatul meu sa spuna ca fac pe grozavul, dar eu asa vad lucrurile (sa nu uitam de cei 41% analfabeti functionali); deci, nefiind educat, este pasibil de manipulare grosolana (ceea ce de fapt vedem cu totii ca se intampla)
    2. in ziua de azi ideologia nu mai este piatra de hotar in procesul decizional al votantului; de ce credeti ca in acest moment se manifesta o politica lipsita de ideologie? pentru ca s-a ajuns la un nivel de o finete magnifica in manipularea electoratului folosind tehnologia si prihologia, elemente care au mai tot fost folosite de-a lungul timpuli dar niciodata intr-o asemenea sinergie ca acum.
    Deci, eu cred ca pe langa cele spuse de dl Funeriu (care sunt valabile intr-o lume „normala” (sa nu spun ideala pentru ca lumea si timpurile pe care le traim numai ideale nu sunt), cei care vor sa schimbe ordinea ALDE-PSD trebuie sa recurga la aceleasi metode si instrumente pe care le folosesc acestia; bineinteles scopul final fiind diferit si chiar opus: legi bune pentru majoritate si nu doar pentru un grup de interese (si de aici decurgind toate celelalte: educatie, sanatate, infrastructura, economie, etc)

  39. Doctrina liberala este de centru-stanga. Mi-e greu sa inteleg de ce se asteapta de la PNL politici de dreapta. Si RO+ ce este? Cine zice ca este partid, miscare slciala et .? Eu nu cred ca va primi vreun vot de la ckneva daca se va forma ca partid. Iar intelectualii pomeniti, autosuficienti, nu au nicio treaba cu alegerile pentru ca sjnt rupti de realitate.

  40. Cred ca e „wishful thinking”, atunci cand vorbim de organizare, in Romania, chiar si cu scopul (care ar scuza mijloacele) de castigare a puterii. Organizarea va lipsi tocmai din motive de orgoliu, de imposibilitate a aprecierii realiste a sanselor sau pur si simplu din motive de „capra vecinului” (care merge, la noi, indiferent de nivelul educatiei). Nu avem traditie in organizare, nimeni nu se gandeste la organizare atunci cand isi propune ceva ci la lovituri de „lup singuratic”. Un singur alt comentariu, referitor la femeie ca alternativa mai buna la ce avem acum: la care femei va ganditi, puteti sa dati si alte exemple in afara de Monica Macovei si Clotilde Armand?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Daniel Funeriu
Daniel Funeriuhttp://contributors
Ministru al învățământului din 2009 până în februarie 2012. În anul 1999 a obținut titlul de doctor în chimie la Universitatea Louis Pasteur din Strasbourg, sub coordonarea laureatului Nobel în chimie, profesorul Jean Marie Lehn. Între 1999 și 2006 a activat ca cercetător științific la The Scripps Research Institute, La Jolla, California și la AIST, Amagasaki, Japonia. În anul 2006 a obținut un grant de cercetare oferit de Uniunea Europeană (UE), de 2 milioane de euro (Marie Curie Excellence Grant). Tot în 2006, a fondat o echipă de cercetare în cadrul Universității Tehnice München.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro