Acum o săptămână, Comisia Europeană, prin Comisarul Günther Oettinger, lăsa deoparte orice urmă de imparțialitate și publica chiar pe site-ul Comisiei un document intitulat „Manifestul 5G pentru implementarea la timp a 5G în Europa”, semnat de 13 dintre cei mai mari furnizori de telefonie mobilă din Europa, 2 furnizori de comunicații prin satelit și 2 dintre cei mai mari producători de echipamente de infrastructură pentru telefonia mobilă. Documentul, cum vom vedea mai departe, se putea chema cu ușurință „Manifestul 5G împotriva neutralității Internetului în Europa” dacă autorii săi ar fi fost sinceri cu ei înșiși și cu restul lumii.
Să începem prin a trece în revistă elementele pozitive ale manifestului, pentru că sunt câteva, dar, din păcate, sunt subminate de restul documentului:
- se cere uniformizarea alocării spectrului radio la nivelul întregii Uniuni Europene urmată de licențierea spectrului astfel eliberat la prețuri accesibile;
- se cere îmbunătățirea cadrului legislativ la nivelul întregii Uniuni Europene astfel încât să existe mai multă certitudine legislativă și să fie sprijinită inovația în domeniu;
- se cere îmbunătățirea cadrelor legislative locale din Statele Membre, armonizarea și simplificarea acestora astfel încât să fie facilitată construcția de infrastructură cât mai densă care să răspundă cerințelor din ce în ce mai ridicate ale rețelelor de comunicații.
Din păcate, lucrurile bune se opresc aici. Mai există un paragraf foarte interesant, în care se face referire la faptul că modelele de afaceri ale companiilor de telecomunicații ar trebui să se asigure că modelele de afaceri folosite sunt acceptabile și pentru utilizatori: „[…]lansări comerciale ale unor rețele 5G vor avea nevoie de investiții substanțiale în infrastructură nouă, o cantitate mare de spectru radio și noi capabilități, cât și o colaborare strânsă între actorii de pe piața de telecomunicații (operatori de telecomunicații, operatori mobili, operatori de comunicații prin satelit, producători de infrastructură și echipamente) și industriile integrate pe verticală (inclusiv ecosistemelor hardware și software ale acestora) pentru a ne asigura că […] modelele de afaceri sunt acceptabile furnizorilor și utilizatorilor.” Singura problemă: aceasta este singura referință la faptul că modelele de afaceri ale companiilor de telecomunicații ar trebui să fie acceptabile și pentru utilizatori. S-a făcut formalitatea de a aminti și de utilizatori și s-a trecut mai departe, la lucruri mai importante (pentru industria de telecomunicații).
De aici, totul merge din rău în mai rău. În primul rând, încă de la începutul manifestului este clarificat care este scopul urmărit de autorii săi: „Cooperarea între industria de telecomunicații și industriile integrate pe verticală este fundamentală pentru atingerea scalei și randamentului investițiilor necesare pentru 5G.” Așadar integrarea pe verticală este modelul de afaceri pe care marile companii de telecomunicații și-l propun. Asta nu ar trebui să fie nici o surpriză, ținând cont de faptul că întreaga dezbatere privind neutralitatea Internetului a pornit ca reacție la companii integrate pe verticală care au început să discrimineze traficul în scopul fructificării alegerii de a se integra pe verticală (vezi faimoasa fuziune între Comcast și NBC Universal)
Care sunt domeniile în care se caută integrarea pe verticală? Am putea spune cu ușurință ‘toate’: „„industriile integrate pe verticală” (cum ar fi transporturile, logistica, automobilele, sănătatea, producția, energia, media, divertismentul) și sectorul public (inclusiv orașele inteligente, siguranța publică și educația)”
Dar care sunt mecanismele prin care se dorește fructificarea acestei integrări pe verticală? „Industriile integrate pe verticală se așteaptă ca 5G să le furnizeze nivele sporite de asigurări și garanții pentru satisfacerea cazurilor de utilizare specializate. O îmbunătățire fundamentală adusă de 5G este posibilitatea de a furniza „felii de rețea” care oferă capabilități conform unor cerințe specializate. Feliile de rețea 5G sunt gândite să funcționeze peste o infrastructură partajată fără a deteriora nivelurile de serviciu convenite.” Recunoașteți descrierea dincolo de terminologia tehnică care se referă la felii de rețea („network slices” în engleză)? Fără a trebui intrat în detaliile tehnice, este vorba de o tehnologie nouă promovată de Ericsson (unul dintre semnatarii manifestului) și care se referă la creerea de rețele virtuale în interiorul rețelei fizice a furnizorului și alocarea acestor rețele virtuale capacități bine definite și controlate. Tot nu sună cunoscut? Este vorba de serviciile specializate despre care susținătorii neutralității Internetului au avertizat în continuu ani de-a rândul. Discriminarea traficului încălcând principiile neutralității Internetului se dorește fi una dintre părțile de bază din miezul tehnologiei rețelelor 5G.
Să vedem acum și care sunt cazurile de utilizare pentru aceste servicii specializate, în accepțiunea semnatarilor manifestului:
- „Demonstrarea conceptului de virtualizare a rețelei 5G (feliere – „slicing” în engleză) pentru a satisface cerințe specifice sau modele de afaceri cu nivele sporite de asigurări și garanții.” – definiția generică a serviciilor specializate, nimic mai mult de adăugat aici;
- „Scenarii cu automobile conectate, inclusiv infotainment pe bandă ultra-largă, aplicații de siguranță și conducere automatizată / autonomă pe șoselele din Europa.” – automobilul inteligent, una dintre exemplele cele mai uzitate de susținătorii serviciilor specializate. Doar că acestea pot funcționa și prin Internetul normal, și deci, conform Regulamentului, nu îndeplinesc cerințele pentru a fi recunoscute ca servicii specializate. Asta lăsând la o parte probleme serioase de siguranță și, în special, de viață privată pe care automobilele conectate la rețea le ridică. Dacă vorbim de automobile care nu complet autonome și cu o legătură necritică la rețea ci la automobile conduse de la distanță prin rețea (singurele care nu ar putea funcționa fără garanții speciale privind conexiunea la rețea), deja problemele menționate mai devreme devin exponențial mai mari și luarea în considerare în mod serios a creerii unor astfel de vehicule este de domeniul iresponsabilității.
- „Scenarii de eSănătate conectată care poate declanșa inovația în serviciile de sănătate și transformarea modelelor de afaceri pe întregul parcurs al îngrijirii continue, păstrând serviciile medicale accesibile cetățenilor și guvernelor (și contribuabililor).” – medicina la distanță, alta dintre exemplele clasice ale susținătorilor serviciilor specializate. Aici problema este că, exceptând cazul foarte particular și momentan aproape inexistent al chirurgiei la distanță, toate celelalte exemple de medicină la distanță pot funcționa foarte bine și peste Internetul normal și, din nou, conform Regulamentului, astfel de servicii nu îndeplinesc cerințele pentru a fi recunoscute ca servicii specializate.
- „Conectivitate în bandă largă fiabilă și de mare capacitate în avioane, trenuri și alte mijloace de transport din Europa, și rețele multimodale de transporturi și logistică (camioane, cai ferate, maritime, fluviale, aeriene).” – când vine vorba de transporturi și logistică, serviciile menționate pot funcționa foarte bine și peste Internetul normal (pentru că funcționează deja fără probleme) și, din nou, conform Regulamentului, astfel de servicii nu îndeplinesc cerințele pentru a fi recunoscute ca servicii specializate. Conectivitatea de mare viteză în diverse mijloace de transport se poate realiza și acum, și fără servicii specializate, așadar trebuie să ne repetăm și să spunem din nou că, conform Regulamentului, astfel de servicii nu îndeplinesc cerințele pentru a fi recunoscute ca servicii specializate.
- „Cazuri de utilizare pentru siguranța publică care să furnizeze securitate, fiabilitate și conectivitate în bandă largă în timp real pentru evenimente cheie cu audiențe mari, cum ar fi European Soccer Championship 2020.” – iarăși ne repetăm și să spunem din nou că aplicații pentru siguranța publică pot funcționa foarte bine și peste Internetul normal și, conform Regulamentului, astfel de servicii nu îndeplinesc cerințele pentru a fi recunoscute ca servicii specializate. O observație aici pentru autorii documentului ar fi că ar trebui să știe că în Europa sportul la care fac referință se cheamă „fotbal”, nu „soccer”, în vasta majoritate a limbilor Uniunii Europene. Știm că lobbyiștii americani sunt cei mai buni, dar un pun pic de atenție la detalii nu a stricat nimănui niciodată.
- „Smart grid: asigurarea stabilității rețelei și coordonarea distribuției de energie de la diverse surse (cum ar fi generatoare eoliene, generatoare solare, centrale termoelectrice) și diferite regiuni.” – ne mai repetăm o dată și să spunem din nou că aplicații pentru siguranța publică pot funcționa foarte bine și peste Internetul normal și, conform Regulamentului, astfel de servicii nu îndeplinesc cerințele pentru a fi recunoscute ca servicii specializate.
- „Orașe inteligente, inclusiv refugii de transport în comun conectate, monitorizare și analiză în timp real a traficului, managementul mulțimilor, case inteligente, îmbătrânirea populației, realitate augmentată pentru turism și publicitate.” – ne mai repetăm încă o dată și să spunem din nou că aplicații pentru siguranța publică pot funcționa foarte bine și peste Internetul normal și, conform Regulamentului, astfel de servicii nu îndeplinesc cerințele pentru a fi recunoscute ca servicii specializate. Cazurile de utilizare menționate aici sunt numeroase dar toate prezintă aceleași probleme: problemele plonjării cu ochii închiși spre Internet of Things fără a ține cont de problemele majore privind viața privată și securitatea informatică create de IoT. În particular, conceptul de casă inteligentă se plasează pe același nivel de iresponsabilitate cu automobilele controlate prin rețea.
- „Cazuri de utilizare pentru media și divertisment, inclusiv integrarea serviciilor rețelelor terestre și satelitare, demonstrarea abilităților multicast-ului și caching-ului pentru furnizarea unor experiențe a utilizatorilor scalabile și accesibile oriunde în Europa (cum ar fi Glasgow-Berlin European Championships 2018 și European Soccer Championship 2020), cât și scenarii video imersive care să prezinte beneficiile aduse de mărirea capacității rețelelor în 5G.” – acestea se pot realiza și fără servicii specializate, prin Internetul normal, astfel de cazuri de utilizare având șanse extrem de mici să corespundă cerințelor Regulamentului.
La o privire sumară, din cele 8 exemple de cazuri de utilizare, unul este definiția generică a serviciilor specializate, unul conține un sub-caz foarte particular care poate îndeplini cerințele Regulamentului pentru recunoașterea ca serviciu specializat iar restul de 6 sunt cazuri de utilizare care nu au cum să îndeplinească cerințele Regulamentului pentru recunoașterea ca servicii specializate pentru ca pot fi implementate foarte bine și prin Internetul normal. Ca o observație secundară, foarte multe dintre cazurile de utilizare enumerate se referă la aplicații de tip Internet of Things, Internet of Things fiind un buzzword foarte la modă vehiculat de foarte mulți fără a acorda nici o importanță problemelor și prejudiciilor extraordinare privind viața privată, protecția datelor și securitatea informatică pe care implementarea acestei viziuni le va aduce.
Problemele de ordin tehnologic de până acum vor părea de-a dreptul mici odată ce ajungem să citim și propunerile privind finanțarea aceste viziuni 5G anti-neutralitate a Internetului a semnatarilor manifestului.
Înainte de asta, trebuie exprimată una dinte problemele fundamentale ale încălcării neutralității Internetului. Într-un Internet neutru, fiecare utilizator final (fie el persoană fizică sau persoană juridică furnizor de conținut, aplicații sau servicii) are un contract cu un furnizor de servicii de acces la Internet pentru a obține o conexiune la Internet și își plătește furnizorul cu care are această relație contractuală pentru serviciile de acces la Internet furnizate. Și persoana fizică își plătește furnizorul său de servicii acces la Internet pentru a putea folosi respectivul acces la Internet pentru a accesa conținut, aplicații sau servicii și furnizorul de conținut, aplicații sau servicii își plătește furnizorul său de servicii acces la Internet pentru a-și furniza conținutul, aplicațiile sau serviciile altor utilizatori. Niciun furnizor de servicii de acces la Internet nu rămâne neplătit. Mai mult decât atât, furnizorii de conținut, aplicații sau servicii sunt importanți și pentru furnizorii de servicii de acces la Internet cu care nu au relații contractuale pentru că conținutul, aplicațiile sau serviciile sale aduce clienți acestora.
Primele încălcări ale neutralității Internetului au apărut pentru că unii furnizori de servicii de acces la Internet nu erau mulțumiți cu modul de mai sus în care funcționa Internetul neutru, aceștia vrând să fie plătiți nu doar de clienții lor cu care au relații contractuale ci și de furnizorii de conținut, aplicații sau servicii cu care nu au relații contractuale pentru servicii de acces la Internet. Raționamentul acestora era „Traficul generat de ei trece prin rețeaua noastră! De ce să nu ne plătească și pe noi!?” În realitate, conform acestui raționament, ceea ce doresc acești furnizori de servicii de acces la Internet este să fie plătiți de două ori: o dată de clienții lor și încă o dată de clienții altor furnizori de servicii de acces la Internet.
Acum, manifestul vine și spulberă chiar și cerința ridicola a unor furnizori de servicii de acces la Internet de a fi plătiți de două ori: „În plus fața de finanțarea pentru proiecte de cercetare și inovare ale 5GPPP, Comisia Europeană ar trebui să ia în considerare alocarea de fonduri pentru probele și demonstratoarele pe scară largă cât și stabilirea unui Fond de Risc 5G pentru a stimula un nou val de startup-uri și inovații în jurul tehnologiilor 5G.
- FOND PENTRU DEMONSTRATOARELE PE SCALA LARGĂ: Este nevoie de finanțare pentru a stimula industriile integrate pe verticală să experimenteze cu noile tehnologii care sunt posibile și îmbunătățite de tehnologiile 5G, încă din 2018 și să permită desfășurarea procesului de aliniere a cerințelor dintre rețelele 5G și industriile integrate pe verticală. Astfel de granturi pot fi între 0.5 miliarde de EUR și 1 miliard de EUR (venind și din instrumente de investiții existente ale UE), acordate prin guvernanță agilă („agile governance”).
- FOND DE RISC 5G: un astfel de instrument, peste pragul de 1 miliard de EUR, ar permite UE să devină acționar în startup-uri europene inovative care au ca scop dezvoltarea de tehnologii și aplicații 5G în industriile integrate pe verticală. Dacă va avea expertiza și bunele practici necesare, Fondul de Risc 5G va deveni un catalizator pentru inovare la scară europeană (500 de milioane de utilizatori, câteva miliarde de dispozitive conectate), atrăgând și capital privat pentru startul-urile de succes pe drumul lor către expansiune.”
Deci acești furnizori de servicii de acces la Internet nu consideră că este suficient că deja vor să fie plătiți de două ori prin încălcarea principiilor neutralității Internetului. Vor să le fie finanțate activitățile de cercetare, dezvoltare și implementare inițială pentru tehnologiile profund anti-neutralitatea Internetului din banul public, pentru că sursa de fonduri a Comisiei sunt taxele tuturor contribuabililor europeni. Mai mult decât atât, doresc ca acordarea acestor fonduri să fie făcută printr-o așa-zisă „guvernanță agilă”, ceea ce sună teribil de similar cu „acordare directă de fonduri” de către Comisie.
Dar încă nu s-a terminat. Până acum semnatarii manifestului cer să li se permită să ceară să fie plătiți de două ori pentru serviciile furnizare și mai cer să li se finanțeze și cercetarea, dezvoltarea și implementarea noilor tehnologii. Ce se mai poate întâmpla? Păi se mai poate întâmpla să ceară să li se finanțeze și costurile pentru integrarea pe verticală. Cum? Tot din bani publici. Pe drum, sugerând că Uniunea Europeană ar putea chiar deveni acționar în startup-urile care ar urma să se integreze pe verticală cu industria de telecomunicații.
Cum s-ar implementa asta? „Ambele instrumente trebuie să fie caracterizate de proceduri administrative simple și guvernanță simplă și eficientă.” – pe căi cât mai puțin birocratice, pentru că sigur nu există nici cel mai mic pericol ca o astfel de abordare să ducă la abuzuri.
Gata, s-a terminat, nu-i așa? Nu, nu s-a terminat. Se mai pune problema și finanțării din bani publici a infrastructurii companiilor de telecomunicații: „Separat, orice finanțare pentru infrastructură trebuie să se concentreze pe infrastructura fizică, cum ar fi canale și fibră, care furnizează cel mai mare beneficiu pentru operatori și care poate facilita investiții mai largi în fibră și competiție în dezvoltarea 5G.”
Acum sigur e gata, nu?! Nici acum: semnatarii manifestului mai doresc, dacă se poate, ca instituțiile publice să pună umărul la amorsarea și popularizarea pieței de 5G: „Pentru a amorsa cerința pieței pentru 5G, instituțiile publice (cum ar fi furnizorii naționali de servicii de sănătate, educație, autorități municipale etc.) au și ele un rol esențial ca adoptatori timpurii a soluțiilor 5G care, ținând cont de bugetele asociate, pot ajuta la demararea 5G-ului în Europa până în 2020.”
Acum s-a terminat. Din păcate, în acest punct, cerințele au trecut de mult de limitele ridicolului. Industria de telecomunicații vrea să i se permită să ceară să fie plătiți de două ori pentru același serviciu, și pentru a putea să facă asta cât mai eficient, doresc să fie finanțați pentru cercetarea, dezvoltarea, implementarea și promovarea tehnologiei pe care o vor folosi pentru a fi plătiți de două ori.
La final, ca finis coronat opus, semnatarii documentului se depășesc pe ei înșiși amenințând Uniunea Europeană și Statele Membre să renunțe la Internetul deschis și neutralitatea Internetului și să le permită să-și realizeze viziunea pentru 5G: „UE și Statele Membre trebuie să împace nevoia pentru un Internet deschis cu reguli pragmatice care stimulează inovarea. Industria de telecomunicații avertizează că actualul ghid privind neutralitatea Internetului, în forma sa publicată de BEREC, creează incertitudini semnificative în jurul randamentului investițiilor în 5G. Prin urmare, este probabil ca investițiile să fie întârziate dacă autoritățile de reglementare nu iau o poziție pozitivă în privința inovației și sunt consecvenți în această privință.”
Parcă ceruseră mai sus să le fie finanțat totul de la cercetarea pana la implementarea și promovarea 5G-ului, nu? Dacă ne-am lua doar după penultimul paragraf al manifestului, cineva ar putea zice că vor fi finanțat singuri totul din fondurile proprii, strânse cu greu prin dubla facturare a serviciilor furnizate: „Este fundamental să se asigure că 5G poate fi monetizat pentru a genera investiții. Monetizarea poate avea loc pe întreaga lungime a lanțului valoric alcătuit din utilizatori finali, furnizori de servicii și industrii integrate pe verticală pentru a asigura beneficii echitabile, a accelera adopția de către utilizatorii finali și asigura că consumatorii nu sunt singurii care plătesc factura pentru inovațiile care vor ajuta modelele de afaceri ale furnizorilor de servicii. Operatorii trebuie, de asemenea, să fie liberi să combine și gestioneze diferite generații de tehnologie, mobilă sau nu, care permit tehnologia 5G mobilă să servească în mod optim clienții.” Cireașa de pe tort este când vorbesc de „beneficii echitabile” și „consumatorii nu sunt singurii care plătesc factura pentru inovațiile care vor ajuta modelele de afaceri ale furnizorilor de servicii”. Într-un fel au dreptate: dacă semnatarii manifestului ar obține tot ce-și doresc, consumatorii ar fi singurii care ar plăti factura pentru inovații – prin plata de taxe.
Să nu trecem cu vederea petarda lăsată în ultima propoziție a paragrafului citat: „Operatorii trebuie, de asemenea, să fie liberi să combine și gestioneze diferite generații de tehnologie, mobilă sau nu, care permit tehnologia 5G mobilă să servească în mod optim clienții.” Ce înseamnă asta, foarte probabil, este ca industria de telecomunicații nu ar fi mulțumita cu implementarea sistemului de felii de rețea pentru implementarea serviciilor specializate doar în rețelele 5G, ci își doresc să poată folosi această tehnologie anti-neutralitate a Internetului și în rețelele care folosesc interfețe radio mai vechi, adica 4G, 3G și 2G.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Se poate face o paralelă cu drumurile, imensa lor majoritate se află astăzi în proprietate publică, iar construirea și întrețineea lor sunt finanțate din bani publici. ”Băieții deștepți” au înțeles de mult că același model e perfect aplicabil și în telecomunicații. Toată infrastructura poate ajunge finanțată din bani publici, iar asta va face ca ”băieții deștepți” să producă bani mult mai ușor. Cam ca asfaltatorii în zilele noastre.
Mie-mi suna a cartel si manifestul asta e dovada suficienta sa le tranteasca niste amenzi de miliarde sa le scoata figurile din cap.
„De ce simplu cand se poate complicat?!”.
Cam prea multe vorbe , prea multe date, prea multa terminologie de specialitate si cam prea putine idei clare ( „Discriminarea traficului încălcând principiile neutralității Internetului se dorește fi una dintre părțile de bază din miezul tehnologiei rețelelor 5G. „) prezentate intr-un articol plantat pe o platforma publica.
Pentru specialistii domeniului este probabil mana cereasca dar, fara suparare, pentru cititorii acestei platforme si ai acestei rubrici ( „Analize, Idei si solutii, Media / Tech, Opinie, Reactie rapida „) este cam pierdere de timp .
Apropo de rubrica , mult mai util pentru cititorii obisnuiti este lase specialistii sa discute intre ei cat vor si cum vor , dar tot cititorii sa fie mai practici actionand pur si simplu din punct de vedere civic – si sa semneze o petititie publica – pentru ca problema intereseaza practic intreaga Europa , nu numai specialistii in „5G, 4G,3G, 2G, 1G” :
Apel către Europa: Salvați Internetul !
https://secure.avaaz.org/ro/save_the_internet_eu_loc_2016/?cSyDwab
Sunt de acord cu tine că articolul este lung și nu am putut evita nici unii termeni mai tehnici fără a pierde din sensul mesajului. Mi-ar fi plăcut la nebuine să nu existe motive pentru scrierea acestui articol, sau pentru ca el să se oprească după enumerarea elementelor pozitive. Dar, din păcate, manifestul ăsta e plin de lucruri… nu tocmai bune, și acestea trebuiau spuse undeva.
Apreciez faptul că ai pus linkl-ul spre petiția de la Avaaz. Este foarte util ca lumea să știe de ea. Să vin în completare, Avaaz s-a decis să ajute coaliția SaveTheInternet.eu pentru un ultim push înainte de finalul consultării privind neutralitatea Internetului. Pentru cei care doresc mai multe informații și un instrument de feedback mai avansat, puteți merge la:
https://savetheinternet.eu
Ca o observație, acolo puteți găsi, cu un mouseover peste counter-ul de mesaje trimis, o defalcare a unde și câți oameni au luat poziție pentru a proteja neutralitatea Internetului.
„ Sunt de acord cu tine…” ; „Apreciez faptul că ai pus linkl-ul…”
Nu. In primul rand nu ne cunoastem si dupa regulile civilizate nu avem nici un motiv sa ne tutuim deci ar trebui sa ne respectam reciproc nu unilateral , cu atat mai mult cu cat probabil ati facut cunostinta si cu eticheta britanica (http://www.contributors.ro/author/matei-eugen-vasile/?bio ) iar prin vocatia pe care o afirmati („ Informatician prin formare și susținător al drepturilor civile digitale prin chemare. ” ) ati facut cunostinta in mod sigur – dar se pare fara urmari observabile – si cu nettiquette (http://www.albion.com/netiquette/corerules.html ).
In al doilea rand, si dincolo de discutia in sine , ne aflam in spatiul public care nu este nici al dvs nici al meu , si chiar daca nu convine unora toti ( autori si cititori ) trebuie sa respectam cateva reguli elementare care fac posibila comunicarea. Deci daca eu va vorbesc cu dvs , ce va impiedica sa procedati la fel ? Este chiar atat de greu sa fim politicosi unii cu altii si sa ne respectam reciproc ?
In al treilea rand ca autor si activist civic ar trebui sa pledati pentru civilitate si politete in spatiul public si nu pentru trasul de sireturi atat de drag politicienilor tupeisti care au degradat deja comunicarea si spatiul public pana la cotele mahalalei .
Felicitari pentru articol si tot respectul pentru efortul de a trage un important semnal de alarma pe tema incercarii unora de a distruge neutralitatea retelei Internet.
Este adevarat ca ne sperie ce vedem, dar ne sperie pentru ca majoritatea nu înțelegem limitarile sistemelor de comunicații radio. Acestea nu pot fo comparate cu cele pe fibra optica. Legea lui Moore nu se aplica la cabluri, piloni si infrastructura in general. Interferenta limiteaza capacitatea retelelor mobile. Prin urmare costul pe MB/s nu scade daca dimensionam reteaua sa trimita mai multi MB/s. Deci daca vrem data rate mare trebuie investitii mari in infrastructura si spectrum, adica acolo unde operatorii de azi exista. Pe de alta parte, azi aproape 75% din totalul veniturilor generate in retelele mobile se duce la cei care produc continut, in special media. Google si Apple castiga enorm, Netflix vinde streaming din greu, reclamele curg…iar noi userii nu vrem sa platim mai mult pe abonamentul de date al operatorului. Deci de unde sa vina banii pentru investiții in infrastructura de care vorbeam? Nici Gogle, nici Apple, nici Netflix nu dau vreun ban la Orange ca sa cumpere spectrum sau sa puna piloni pe dealuri sau blocuri. Prin urmare operatorii au nevoie de mecamisme care sa le.permita sa vanda servicii premium pt care sa fie plătiți mai bine decat pentru un simplu „bit pipe”. Internetul asa cum il stim noi a fost dezvoltat pe cabluri si fibra…si acolo e ok sa limitezi rolul unui operator si sa-l obligi sa vanda o teava de internet oarba pe care altii sa construiasca servicii. Costurile operatorilor de retele fixe sunt complet altfel decat a celor de comunicatii mobile. Este nevoie ca o parte mai mare din venituri sa ajunga acolo in infrastructura, in loc de buzunarele lui Google, Apple si altii. Daca nu lasi operatorii sa ajunga la banii acestia atunci statul trebuie sa impoziteze buzunarele amintite ca sa investeasca in infrastructura neutrala. Cam asta ar fi argumentele de baza impotriva neutralitatii retelelor 5G.
„Este adevarat ca ne sperie ce vedem, dar ne sperie pentru ca majoritatea nu înțelegem limitarile sistemelor de comunicații radio. Acestea nu pot fo comparate cu cele pe fibra optica. Legea lui Moore nu se aplica la cabluri, piloni si infrastructura in general. Interferenta limiteaza capacitatea retelelor mobile. Prin urmare costul pe MB/s nu scade daca dimensionam reteaua sa trimita mai multi MB/s. Deci daca vrem data rate mare trebuie investitii mari in infrastructura si spectrum, adica acolo unde operatorii de azi exista.”
Creșterea capacității în rețelele mobile nu e nici un mister și principiul s-a tot folosit pe parcursul tranzițiilor 2G la 3G și 3G la 4G: celule cu lățime de bandă din ce în ce mai mare dar cu arie de acoperire din ce în ce mai mică și o rețea de fibră din ce în ce mai densă și mai performantă pentru a conecta între ele aceste celule din ce în ce mai mici. Sunt sigur că nu vă spun nici o noutate. Evoluția asta ar putea continua nestingherită și la trecerea 4G la 5G dacă eforturile s-ar concentra, ca și până acum, pe dezvoltarea interfețelor radio. Exact din acest motiv manifestul cere simplificarea birocrației pentru dezvoltarea de infrastructură și armonizarea alocării spectrului, lucruri care le-am menționat de la început că sunt pozitive. Și, ca fapt divers, acestea sunt susținute și de alții, cum ar fie coaliția #NetCompetition ( https://edri.org/netcompetition-new-broadband-stakeholder-alliance/ ), nu doar de industria de tefonie mobilă.
„Pe de alta parte, azi aproape 75% din totalul veniturilor generate in retelele mobile se duce la cei care produc continut, in special media. Google si Apple castiga enorm, Netflix vinde streaming din greu, reclamele curg…”
‘We don’t want to be just a dumb pipe!’ e sloganul clasic al furnizorilor de servicii de acces la Internet care nu vor să respecte principiile neutralității Internetului. Fără Google, Apple, Neflix și alții ca ei, lumea nu ar avea nici un motiv să plătească pentru acces la Internet, așadar, furnizorii de servicii online sunt, indirect, motorul creșterii veniturilor furnizorilor de acces.
„Deci de unde sa vina banii pentru investiții in infrastructura de care vorbeam?”
De unde vin de obicei într-o economie de piață adevărată: faci economii și investești în creștere. Dacă nu vrei să faci asta, stagnezi, sau poate chiar pierzi teren și dai faliment. Aici alegerea nu e de nivel tehnic ci de nivel principial, de policy: vrem capitalism sau capialism de cumetrie?
Matei, si eu sunt de acord cu ceea ce spui tu. Problema este ca realitatea este alta decat ce ne-am dori noi, ca sa vedem o concurenta corecta si o dezvoltare sustenabila. Apple, Google, Netflix din pacate nu prea contribuie nici la taxe si nici la finantarea infrastructurii de telecom mobile. Mai mult decat atat, aceste companiii viseaza eventual la falimentarea marilor operatori de fibra/celulare pentru a le oferi o ocazie excelenta de a cumpara infrastructura la pret de nimic si de a incepe a rula operatiuni foarte profitabile direct a doua zi. Ctaeva trenduri in acest sens sunt chiar vizibile…acum intrebarea este daca google sau facebook vor primi aprobarea sa cumpere infrastructura ce sa fie integrata in businessul lor.
Deasemenea profilul utilizatorului este in schimbare majora. Noi oamenii nu vrem sa dam bani pentru MB/s…noi vrem sa cumparam filme, streaming de meciuri de fotbal, vrem chat pe facebook, etc. Copiii mei nici nu au habar de ce trebuie platit abonamentul de telefon mobil…ca doar ei nu folosesc „telefonul” ca nu´bunica :-)
Operatorii de telefonie mobila au o situatie speciala recunoscuta … investitiile sunt proportionale cu MB/s ce-i oferi daca ai o retea cu acoperire nationala. Este f. diferit fata de operatorii de fibra optica…..unde evolutia tehnologiei la capetele fibrei ne da mai multi GB/s in timp (multumim lui nea Moore pt asta). Tu zici de interfata radio….dar deja suntem aproape de limita lui Shannon cand vine vorba de cati MB/s putem transmite pe un canal radio de o anumita marime. Ca sa cresti trebuie mai mult spectrum sau mai multe antene :-) Spectrum nu prea mai este iar antenele sunt facute din metal si nu le scade pretul dupa cum ar zice Moore pentru procesoare. Dimpotriva….pentru noile antene care suporta multi-band pretul creste. Ca sa faci densificarea retelei iti trebuie site-uri noi (adica chirie, piloni, cabluri, electicitate, autorizatii..) si nici astea nu au pret descrescator in timp….ba din contra. Deci, cum face un operator care obtine de la utilizatori in medie 1 dolar/zi (asta e valabil de cand s-a inventat telefonia fixa in 1900) sa investeasca liniar in mai multi MB/s ca sa poate Netflix sa trimita filme? Pana acum au tot crescut numarul de utilizatori pana cand toata lumea are telefon. Apoi au inceput sa cumpere ieftin de la chinezi ca sa mai poata tine pretul per MB/s constant. Apoi operatori au dat afara tot personalul tehnic si au dat retelele in grija lui Ericsson, Nokia, Huawei ZTE. Apoi au vandut infrastructura de piloni la „tower companies”. Au bagat si reclame, au vandut datele noastre personale, ne pun sa completam chestionare. EC le-a taiat si profiturile babane din roaming in EU :-) Ok, ce mai urmeaza sa taie sau sa vanda ca sa tina pretul pe MB/s sa nu creasca cand o sa trebuiasca sa cumpere 5G? Si pana cand se poate continua? Raspunsul e clar…..pana cand o sa dea faliment si cineva cu bani va cumpara tot….la pret de nimic….iar acel cineva poate va cupla din nou stream-ul de bani veniti din servicii si content la investitiile in infrastructura. Daca acesta este master planul mai bine sa-l stim direct si deschis inca de pe acum….
In USA deja a inceput FCC sa discute retragerea povestii cu Net Neutrality…..sa vedem la ce concluzie ajung. In EU nu prea stiu care-s planurile dar dupa cum vad ca le baga amenzi la Google si Apple pare ca EC o sa protejeze o vreme operatorii…mai ales dupa ce le-a bagat-o pe asta cu roamingul free in EU. Totul e politica dupa un punct unde tehnologia nu mai poate aduce multe lucruri noi….iar in radio telecom am cam ajuns deja la maturitatea necesara.
Manifestul este vizibil conceput peste ocean,specific,imposibil de confundat de cei ce nu mai știu ce să inventeze ca să scoată bani la infinit din aceiași sursă întorcând-o pe toate fețele folosind tot felul de tertipuri,manipulări și mituiri la nivel înalt(ca la Hollywood) eventual aruncând și un „drept de autor„ undeva la mijloc dacă se poate.Goana după bani obținuți oricum,indiferent de consecințe e deja clasică și lipsită de scrupule ca întotdeauna,mai ales cea de peste ocean.
as zice ca marii beneficiari ( netflix,, google, apple …etc) pot fi obligati sa plateasca prin taxare l
cineva face o plata catre google …pac UE ii ia niste bani impozit de la google care va fi obligat sa fie european ( VAT sediu …etc), un exemplu ar fi paypal sau altii
Taxele încasate nu se duc în infrastructura de telecomunicații, guvernele vor găsi mereu ocazii să ofere asistență socială în loc să dezvolte infrastructura (de orice fel).