Home » Media / Tech »Opinie »Societate/Life » Citesti:

Despre Piraterie sau cum Jean Valjean fură iarăși pâinea

Mihai Muresan februarie 8, 2012 Media / Tech, Opinie, Societate/Life
29 comentarii 2,143 Vizualizari

Pe o stradă din Franța de sfârșit de secol XIX, Jean Valjean fură o pâine pentru a hrăni copiii surorii sale. Era opțiunea acestui gest disperat sau moartea celor mici. Pentru furt, Valjean primește 5 ani de închisoare, 12 ani pentru încercare de evadare și încă doi pentru că a opus rezistență când a fost prins. Urmează sute de pagini în care Victor Hugo, autorul romanului Les Miserables, al cărui personaj principal este cel de sus, ne arată cum viața este o luptă între bestia hoață și curajosul și devotatul inspector Javert, pentru care legea este singura raison d’etre. Așa să fie oare?

Cu câteva secole înainte, copii care furau mâncare sau vânau pe proprietățile senioriale se puteau considera norocoși dacă dupa ce erauprinsi urma doar tăierea mâinii și nu moartea. A pedepsi copiii pentru lucruri care țin de supraviețuirea umana pare a fi o pasiune a legislatorilor și potentaților zilei, ce transcende granițele timpului. Azi a trecut vremea foamei, a venit vremea pedepsirii minții.

Mă voi adresa pentru început politicienilor de la noi, încercând să cobor discursul la un nivel comprehensiv pentru toți cei 469 de parlamentari de care se bucură  țara noastră. Dacă Ionel are doi părinți care câștigă  împreună 2000 de ron pe lună, din care plătesc cheltuieli cam 100 de ron (sunt oameni harnici și le place frigul iarna), de vreo 500 cumpără mâncare, nu le plac hainele. Îi mai dau lui Ionel la facultate de chirie si de mâncare cam 500 de ron (copilul stă în tomberon, nu cheltuiește mult și e student eminent la buget). Rămân aproximativ 900 de ron – mult, pe timp de criză. Ei, să presupunem că de banii aceștia Ionel vrea să cumpere cărți: o tipăritură bună internă de la 10 la 60 de ron, una externă cam 20 euro – aprox. 88 ron. Deci daca toată familie de venit mediu, cu un singur copil eminent ar trăi la limita subzistenței, și-ar permite tot 9-10 cărți, hai să zicem 15 mai ieftine pe lună, de albume și filme să nu mai vorbim. Asta dacă nimeni nu se îmbolnăvește vreodată, vacanța este un păcat și medicina naturistă – culesul plantelor, o alternativă viabilă la descoperirile științei contemporane.

Fac acest calcul pentru a arăta inepția riscului trecerii legilor de tip SOPA și ACTA fără dezbatere prin forurile în care dvs. domnilor parlamentari ne reprezentați cu mare nădejde, fără ca să ziceți un singur cuvânt. Și nu, nu e vorba doar de intruziune în libertatea Internetului, de poliție înafara statului, delațiune, urmărirea informațiilor private. Aceste lucruri le înghițim ca și până acum, cu puțină sare. Problema e că dacă Ionel vrea să vadă un film, să asculte muzică, să citească un ziar străin sau o carte bună, nouă, downloadată de pe Internet riscă 5 ani pușcărie – exact, cifra magică pe care Valjean acum un secol si ceva nu a putut să o suporte. În fond vă înțeleg, ce să citească, să vadă, nu e televizor? Bianca și-a scos sau pus silicoane?

Pentru apologeții acestui drept la proprietate intelectuală, înțeles și explicat absolut îngrozitor:

1. Copierea unei informații în lumea academică fără a indica sursa se numește plagiat – de bine, de rău acoperit în lege, deci e apărată creditarea autorului prin recunoașterea valorii operei sale, implicit celebritate, implicit bani etc.

2. Legea dreptului de autor nu este universala. Cea mai puternică industrie de creație din momentul de față – moda sau fashion (pentru doamnele parlamentare) nu are copyright decât pe logo-urile folosite, vedeți inflația de Puina, Adibas etc., fiind în același timp cea mai puternică dintre toate. Motivul este că nu poți pe un articol de îmbrăcăminte, sau pe model de mânecă, mănuși etc. – un bun universal – să impui drept de autor! Mai ales că industria de design vestimentar s-a prins că cetățeanul, odată ce depășește un prag al venitului mediu, da, cumpără produsul original – pt. că e cool!

3. Dacă pot dona o carte, de nu pot dona un .pdf pe care l-am cumpărat?

Însăși natura datelor de mai sus arată imensa discriminare pe care astfel de măsuri legislative o aduce, încercând să mascheze egalitate, spirit de competiție, cinste și nu în ultimul rând capitalism (de fapt e în ultimul rând capitalism și în primul rând vasalitate).

Acum, pentru cei din generația mea. Puteți, știu că pare incredibil, dar puteți. M-am săturat de petiții online, de un like la cine știe ce poză despre cum se luptă cu neutralitatea netului. Poți și tu suporterule care te bați cu poliția pentru echipa favorită, și tu studentule care ar trebui să acționezi nu să te uiți, și tu, cel pentru care sărăcia a împins școala la capătul priorităților. Pentru toți, indiferent pe cine reprezentați, ce sunteți și ce vreți să deveniți, Guy Ritchie, The Rolling Stones, Hobbes, Matrix, Lord of The Rings, Barsa – Real HD, DOTA, Simpsons, South Park, Sweet November, House (mai trebuie să enumerez multe aici până să vă treziți!) și câte alte miliarde de fișiere, nu ar reprezenta nimic, dacă astfel de legi trec. Vă unește o lume în care v-ați descurcat, puteți să i dați înapoi ceva. Țin minte când, student fiind la Cluj acum 8 ani, am agățat în geam fiecare dintre noi cearșafuri. Un gest atât de mic, dar care se vedea peste tot. Erau studenții în grevă. Poate nu ar trebui să uităm gestul, mai dăm o lecție cum că nu suntem așa apatici cum cred politicienii noștri și, că, dacă vrem, putem fi al dracului de vizibili! Parcă am avea și pentru ce vota, nu?

Recunosc, recitesc pasajele din Hugo dintr-o carte piratată. Am ales moralitatea îndoielnică a lui a vrea să fiu mai bun, celei necesare de a respecta legea. Și  îmi iau liniștit, locul în dubă, lângă ziarul de cultură, fără să protestez – îi sunt în fond inferior personajului din cartea lui Hugo.

În final Javert, rupt de contradicțiile bunătății lui Valjean, se sinucide. Era se pare pe bună dreptate un om care ținea la respectul față de lege, însă a văzut în binele făcut de pușcăriaș, un dat mult superior. Cum mâna puterii pedepsea în numele justiției umane, Javert a ales calea pedepsei justiției divine pentru faptele sale. Dacă noi tinerii vom avea curajul vieții lui Valjean, oare Javert-ii noștii vor avea curajul unui gest asemănător?

P.S. Stați liniștit, am șters fișierul. Încep să îi înțeleg de la limita unui Shift-DEL pe cei care și-au dedicat viața bibliotecii din Alexandria, numai ca să o vadă arzând în zorii unor secole de ignoranță, frică, sărăcie și superstiții. Și de ce suntem unde suntem…

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "29 comments" on this Article:

  1. George spune:

    Dacă ne uităm pe legea 8 pe 1996 a drepturilor de autor și care e inspirată din Convenția de la Paris privind protecția proprietății industriale (la fel ca majoritatea legilor din acest domeniu de pe întreg globul, exceptând Asia și Africa) vom vedea că nu e posibil să pui drepturi de autor pe îmbrăcăminte, dar poți pune pe desenele hainelor. Orice haină care e făcută după acel desen e considerată o copie, iar dacă e făcută fără consimțământul celui care a desenat haina originală devine un fals.

    Lucru perfect normal logic și etic. Eu am muncit pentru ea, eu iau banii de pe ea.

    În legislațiile de care vorbeam mai sus nu e ilegal să faci o copie în scop privat sau academic al niciunei opere protejate de drepturi de autor. Dacă aplicăm la internet legislațiile ăstea tragem concluzia că nu e ilegal să copiezi ceva de pe torente, ci e ilegal să le difuzezi în scopuri comerciale și din păcate asta fac majoritatea site-urilor vinovate.

    Nu e moral și nici etic să faci bani de pe spatele muncii altora.

    Nici ACTA și nici un alt act nu va schimba asta. Ar însemna un total alt sistem legislativ în acest domeniu și nimeni n-o să și-l asume.

    Sistemul de copyright e diferit în mod fundamental de cel al drepturilor de autor. Să nu le confundăm.

  2. Unu' spune:

    Da, romantic sa vezi problema comparata cu furtul unei piini din cauza foamei, dar ce parere ai sa vezi problema din cu totul alta perspectiva asa cum e relatata arestarea celor de la Megaupload? Milioane de dolari facuti din ‘piraterie’, masini scumpe si case, totul din pus online filme sau alte materiale cu copyright? Situatia aia e normala? Iar daca acele site-uri de download apar foarte simplu, ca ciupercile dupa ploaie nu sint bani din buzunarul creatorilor acelor mariale in buzunarele piratilor?
    Nu dau dreptate doar MPAA sau RIAA sau altor asociatii ce reprezinta creatorii acelor materiale furate, insa nu pot sa nu inteleg lupta lor de a face lumea sa inteleaga ca acele lucruri costa si nu vin pe gratis, furate. Ma uit si eu la filme de pe net, insa sa nu fim asa tragici si sa vedem apocalipsa, pt. ca nu-i cazul. Eu unul sint de acord ca cel care fura si face public in masa materiale cu copyright sa poata fi prins, si nu dupa ani intregi de investigatii. Sint convins ca aceste lucruri nu au cum disparea complet pt. ca piratii oricind vor gasi modalitati sa-si distribuie materialele, insa sint de acord ca ceilalti sa se apere cu legea in mina. Altfel vedem pe unii facindu-si singuri dreptate si nu stii niciodata ce poate iesi din asta.
    Aceiasi poveste cu sfirsitul si controlul internetului am mai auzit-o si cu alte ocazii si nu a fost decit furtuna in pahar cu apa.

  3. Jean Vlajean spune:

    Nu poti citi Hugo dintr-o carte piratată pentru ca copyright-ul pe cartile lui a expirat si toata opera lui e in domeniul public. E greu cu conceptele astea abstracte, daca nici tu nu le pricepi pina la capat atunci ce sa mai asteptam de la parlamentari.

  4. Radu D.L.Popescu spune:

    Faci confuzii cat casa! ACTA nu este o lege ci un tratat comercial care armonizeaza (sau incearca cel putin) legile drepturilor de autor (si nu numai) din tarile care-l semneaza!

  5. Leo spune:

    Puteti sa-mi ziceti creatorul. Eu sunt unul din acei care creeaza continut. Personal, creez trei tipuri de continut in momentul asta: carte tehnica, muzica si fotografie.
    Sa va zic cum vine treaba din punctul de vedere al indivizilor care creeaza continutul pe care altii il pirateaza.

    1. Cartea tehnica. Stiu ca voi avea cateva sute de cititori. Acesti cateva sute de oameni fie citesc materialul pe care-l scriu eu, fie bajbaie zeci de ore de cautare si sute de ore de incercari practice sa ajunga in acelasi loc. Sau pirateaza. Am dat si dau continut gratis cand am considerat ca solicitantul nu-si permite. N-as marai prea mult sa stiu ca un amarat a furat continutul. Pe de alta parte idiotul cu buzunarul plin de bani si cu 200 Giga de materiale tehnice la share… n-are decat sa faca 5 ani puscarie din partea mea. Spuneti-mi cine e si-l reclam personal.

    Varianta castigatoare pe care am descoperit-o e “pachetul” carte tehnica + seminar. Treba care merge doar pentru cei din apropierea Bucurestiului, asta e, poate o sa fac webinare, e de vazut cat costa platforma.
    2. Muzica. Sa fiu sincer, aici pirateria e mai degraba reclama. Pe langa MULTE cantece finite dau (dam) gratis o gramada de alte goodies: versuri, acorduri, backing trackuri, fragmente de lectii, samd. Daca nu esti Phoenix nu faci mari bani din vanzari de CD-uri in Romania. Concertul live e baza.

    3. Foto. Cele mai bune, spectaculoase, deosebite etc fotografii NU vad lumina netului sau apar foarte mici, cu un mare mesaj de copyright pe ele. Pentru ca le FURA te miri cine. Fura nu inseamna ca le descarca si le pun pe desktop. Nici macar ca le trimit sub forma de powerpointuri inspirationale. Fura inseamna ca la pun pe website-ul propriu, in nume propriu, ba la o adica le inscriu si la concursuri. Mi-am descoperit pana acum doua imagini folosite in publicitate, una luata chiar de agentie, alta data de un oarecare. S-a lasat cu despagubiri de la ambele agentii, cu oarecare-le sunt intr-un proces interminabil care n-o sa duca probabil la nimic bun.
    Politica personala: a postat poza, inchid website-ul. Incearca sa faca bani din asta, incerc sa-l bag la apa.
    Fotografia se vinde foarte putin la expozitii, cel mai mult pe net.

    Scor final:
    Nu vad ce are de-a face Jean Valjean cu Ionel. Painea (supravietuirea) e una, luxul (ultimul album Metallica, filmul-trilogie Lord of the Rings, samd) e cu totul alta. Pana acum, Ionel este 100% safe cata vreme isi descarca luxul *pentru el*. Feng shui-ul se poate duce naibii cand incepe sa-l *distribuie*, lucru care nu e nici macar in aceeasi zodie cu Jean Valjean.

    Personal SUNT impotriva ACTA, SOPA, samd, insa articolul mai de sus e ceea ce s-ar numi vrajeala, apa de ploaie, vanare de vant, vorba lui Dylan.

  6. Eugen spune:

    Minunata viziune haiduceasca si anticapitalista;daca boss-ul Megaupload ar fi fost roman cred ca deja ar fi circulat balade populare,cum lupta el in numele nostru contra hidrei copyrightului…

  7. Muad_Dib spune:

    Problema fundamentală care se pune este însăşi existenţa dreptului de proprietate intelectuală (mai exact existenţa patentelor şi a copyright-ului). Iar discuţia este una extinsă, dar voi încerca să punctez câteva aspecte esenţiale. Pentru detaliere recomand Kinsella – Against intelectuall property şi Levine – Against Intellectual Monopoly, ambele disponibile gratuit pe internet.

    Toată discuţia trebuie să plece de la definirea dreptului de proprietate. Istoric dreptul de proprietate a apărut pentru a evita un conflict între două persoane care vor accesul la aceeaşi resursă LIMITATĂ. De aceea modul de dobândire a proprietăţii este prin aproprierea bunului după regula: primul venit primul servit. Primul care revendică o resursă limitată este proprietarul de drept al acelei resurse. Eu sunt proprietarul propriului meu corp, deoarece sunt primul care l-a revendicat, şi oricine vine după mine revendincându-l, nu are niciun drept de proprietate asupra lui. La fel şi pentru orice obiect tangibil limitat. Dacă eu am drept de proprietate asupra unui scaun şi altcineva vine şi mi-l fură, eu pierd proprietatea mea, nemaiputând să mă bucur de acel obiect, din moment ce nu mai este în posesia mea.

    În domeniul ideilor nu poate fi vorba de drept de proprietate. Deoarece, chiar dacă eu folosesc o idee care a fost creată de altcineva, acel cineva încă mai are ideea la dispoziţia lui. Nu şi-a pierdut posibilitatea de a se folosi de ideea lui. La fel şi pentru muzică, dacă cineva cântă o melodie, iar eu o “fur” şi o cânt cu vocea mea, asta nu înseamnă că am furat corzile vocale ale primului cântăreţ. El încă are vocea lui şi poate să cânte de câte ori vrea.

    De aceea nu poate fi vorba de furt în domeniul proprietăţii intelectuale, deoarece primul proprietar al ideii, respectiv cel care a “creat-o” nu pierde absolut nimic din acea idee dacă altcineva o preia şi o foloseşte. Dar primul proprietar al ideii are drept de proprietate asupra mea, oprindu-mă pe mine să îmi folosesc proprietatea mea aşa cum consider eu de cuviinţă. Deci el, prin patentul sau dreptul de copiiere pe care le deţine asupra unei idei intangibile şi NELIMITATE, îmi încalcă mie dreptul de proprietate asupra obiectelor tangibile şi limitate pe care le deţin, împiedicându-mă să le folosesc aşa cum consider eu de cuviinţă.

    Iar istoria a dovedit că, în ceea ce priveşte patentele, cele mai multe invoaţii apar într-o piaţă liberă şi nerestricţionată de patente, decât acolo unde există patente, cu toate că însăşi ideea patentelor promovează faptul că, având patent, firmele vor investi mai mult în cercetare.

    Pentru mai multe informaţii pe acest subiect recomand Ghidul concis împotriva dreptului de proprietate intelectuală.

  8. Foarte interesant articol, are un real potential de a starni o dezbatere pasionanta.

    Am un contra-argument. Daca, din motive de saracie, e moral sa urmaresti pe laptop-ul propriu un film piratat in loc sa mergi sa-l vezi la cinema, atunci de ce sa platim biletul de intrare pentru a vedea un spectacol de teatru sau un concert muzical de orice fel? Nu cumva filmul (sau cartea) pierd doar pentru ca suportul pe care sunt distribuite poate fi piratat, pe cand cel corespunzator teatrului sau concertului nu?

    Merg mai departe si ma restrang la zona filmului. Admit ca poate ca e imoral ca un om care castiga 300 de euro pe luna sa dea 4 euro pe un bilet de cinema pentru ca sa respecte drepturile de autor ale unui actor, regizor sau producator cu venituri astronomice. Dar mai e oare moral sa piratezi filmele lui Puiu sau Mungiu? Acelasi argument sta in picioare si cand ne gandim la paralela J.K. Rowling – Filip Florian.

    Si daca e moral in cauza unora si imoral in cazul altora (cum cred eu), cum tragem linia asta intr-o potentiala lege?

    Si inca o intrebare: Internetul e un instrument la indemana oamenilor de maximum 15 ani. Inainte de finalul anilor ’90, cum se uitau la filme, ascultau muzica si citeau carti oamenii?

    Sa ne intelegem, la orice concluzie am ajunge in urma discutiei, orice pedeapsa cu inchisoarea pentru cei care consuma filme sau carti piratate e o tampenie.

  9. Tudor spune:

    Comparația cu furatul unei pâini este stupidă. “Supraviețuirea umană?” Pot înțelege până la un punct gestul de a fura o pâine, pentru că a mânca este o necesitate. Dar de unde până unde “necesitate” să vezi un film, să asculți muzică sau să citești o carte?

    Vrei filme gratis sau aproape gratis? Ai TV-ul. Vrei muzică gratis? Ai N posturi de radio. Vrei să citești cărți gratis? Mergi la o bibliotecă, sau cauta pe net.

    “3. Dacă pot dona o carte, de nu pot dona un .pdf pe care l-am cumpărat?”

    Pentru că în cazul unei cărți, acel exemplar donat este unic; PDF-ul se poate multiplica instantaneu și nelimitat.

    “Recunosc, recitesc pasajele din Hugo dintr-o carte piratată.”

    Greșit, acea carte de Hugo a intrat în patrimoniul universal și poate fi descărcată gratuit si legal de pe Apple iBooks Store, Project Gutenberg etc., împreuna cu multe mii de astfel de carti pe care Ioneii insetati de lectura ar putea sa le citeasca.

  10. Doru Dragan spune:

    Oare e moral ca un film sa-si castige banii investiti in el in prima saptamana sau luna de difuzare? Oare e moral ca actorii, producatorii si regizorii sa traiasca in lux exorbitant si sa-si permita tot soiul de extravagante? Oare degeaba o fi inventat Steve Jobs (fi’ iertat) iTunes unde se vinde un cantec cu 99 centi? Oare e moral ca un cantaret sa castige la bani de sa nu mai stie ce sa faca cu ei? Oameni nu sunt egali. Unii sunt mai inzestrati altii mai putin. Dar oare averea adunata de Bill Gates e justificata de modul exceptional in care a fost inzestrat? Oare e chiar moral modul in care a strans atata amar de bani? Chiar e moral ca bolnavii si napastuitii acestui pamant sa stea la mila lui Bill Gates ca poate s-o indura?

    • Iulian spune:

      De ce ar fi imoral? Au furat? Au mintit? Au inselat? Sunt bani nemunciti? Nu au platit impozitele pentru banii respectivi? Eu cred ca nu. Si atunci de ce ar fi imoral sa castigi bani prin munca, talent si inspiratie? Cat despre bocetul la capataiul “bolnavii si napastuitii acestui pamant” – ce legatura are asta cu averile celor de mai sus? Bolnavii si napastuitii sufera mai ales din cauza celor care fac averi pe cai incorecte si nu datorita lui Bill G. & co.

    • Sergiu spune:

      Bill Gates a piratat de la Steve Jobs care la randul lui a piratat de la Xerox. Dovada/Torrentul il iei de pe ThePirateBay – Pirates Of Silicon Valley (1999)

  11. N-ar fi fost rau daca inainte de a scrie textul v-ati fi rezervat niste timp ca sa studiati putin problema. Asa ne-am fi ales doar cu o efuziune sentimentala, literalmente personala si dramatizata in culori de sf. de sec XIX, dupa o mica lectie de aritmetica. Apropo, actiunea furtului din romanul dvs nu se petrece la sf. sec XIX, atunci Jean Valjean trebuie sa fi fost mort demult (poate Batalia de la Waterloo va spune mai multe, Hugo insista asupra ei parca in vol.II). Mai rau, romanul a fost terminat de Hugo in 1862, iar biblioteca din Alexandria n-a disparut intr-o conflagratie, se stie azi, desi pt metaforele dvs detaliile astea s-ar putea sa nu conteze (totusi…).
    Ma tem ca cearceafurile din geamuri sau efuziunile suparate nu folosesc prea mult impotriva ACTA. :)

  12. N-ar fi fost rau daca inainte de a scrie textul v-ati fi rezervat niste timp ca sa studiati putin problema. Asa ne-am ales, sper sa nu gresesc prea rau, doar cu o efuziune sentimentala, pur personala si accentuata de culorile cenusii ale vietii lui Jean Valjean de la sf. de sec XIX, asta dupa o mica lectie de aritmetica domestica. Apropo, actiunea furtului din romanul dvs nu se petrece la sf. sec XIX, atunci Jean Valjean trebuie sa fi fost mort demult (poate Batalia de la Waterloo va spune mai multe, Hugo insista asupra ei parca in vol.II). Mai rau, romanul e incheiat in 1862, iar biblioteca din Alexandria n-a disparut intr-o conflagratie, se stie azi, desi pt metaforele dvs detaliile astea s-ar putea sa nu conteze (totusi, ca intelectual…).
    Ma tem ca cearceafurile din geamuri sau efuziunile suparate nu folosesc prea mult impotriva ACTA. :)

  13. Gie spune:

    Off-topic oarecum. Respect dreptul de autor. Insa nu sunt de acord cu ACTA/SOPA, etc.
    De ce? Pentru ca mi se pare incorect ca cineva sa aibe puterea sa imi inspecteze datele mele personale pe care le comunic cu o terta parte. Si mai mult dreptul de a-mi controla calculatorul. Este personal si nu ar trebui sa permita oricui si oricum sa-mi fie controlat.

    Trebuie cautata alta metoda de a sanctiona incalcalrea drepturilor de autor.

    Dar personal cred ca nu asta se doreste. Ci o supraveghere indeaproape a fiecarui utilizator. Informatii utile pot veni din asta. De la statistici nevinovate pana la secrete si inclusiv furt al unor idei poate inca ne-patentate aflate in discutie intre anumite parti.
    Ceea ce va conta va fi marimea. O companie “mare” va putea “cere”, “recomanda” anumite aspecte ce tin de utilizatorul obisnuit sau de o companie de mici dimensiuni cu scopul unei posibile sicanari.

    Si mai e ceva. Cu ACTA suntem toti din start suspecti, daca ni se inspecteaza datele.
    Deci nu pot fi de acord cu asa ceva. Desi respect drepturile de autor. Si chiar daca am descarcat uneori o muzica sau un film nu am scos bani de pe urma aceasta si mai mult decat atat merg frecvent la film/teatru si alte forme artistice, inclusiv concerte.
    Consider ca cinema-ul este destul de comod pentru a putea vedea acolo un film bun.

    Sa nu veniti sa-mi spuneti ca nici unul din cei ce folosesc internetul n-a gresit niciodata din acest aspect pentru ca nu-l cred.

    Si daca am cumparat un PDF/un film/etc. sa zicem, o carte, de ce n-as avea dreptul sa-l dau familiei? Sotie, copil, parinti. Ce sau cine ma poate opri? Punem politia la usa, camere video in fiecare casa? Ok inteleg nu-l distribui in lumea larga, dar tot piraterie se cheama ca fac.

  14. euNuke spune:

    Domnia voastră cunoaşte noţiunea de împrumut legitim, ori instituţiile legale şi morale ce facilitează acest demers umanist precum biblioteca sau mediateca? ştiţi cîte biblioteci virtuale există in acest moment? ştiţi că pot fi vizionate filme de arhivă, ca materiale de documentare pentru şcolari, că pot fi ascultate concerte de mzică clasică, lecturate importante opuri gratuit, printr-un simplu click? Că există mii de platforme virtuale ce pun la dispoziţie utilizatorilor mostre din orice fel de muzică, cîteodată chiar albume întregi? că există case de editare ce oferă temporar posibilitatea de a degusta produsul cultural înainte e a-l achiziţiona? că google îţi oferă gratuit milioane de cărţi, partituri, hărţi? Bun, dacă sînteţi la curent cu noile instrumente ale tehnologiei digitale, poate vă treziţi din utopia anomică şi nu mai faceţi apologia furtului cu argumente expirate de gen jean valjean şi cu impresii de reprezentant al poporului asuprit. Bancurile cu pistruiatu nu mai au niciun haz, iar argumentele haiduceşti pur şi simplu nu ţin, nu in situaţia actuală in care copchilu dă 10 milioane pe un flecuşteţ dar nu ar cheltui un leuţ pentru o carte de valoare sau o piesă de teatru. Vă rog mult, nu mai luaţi apărarea plodului recent frivolizat, ş-aşa răsfăţat de stat cu informaţie gratuită timp de 18 ani, nu mai luptaţi pentru aberaţia dreptului de a fura, pirata şi distribui produsul furtului! Şi, dacă se poate, nu mai instigaţi aşa,făţiş la nerespectarea legilor!
    vă mulţumesc anticipat.

    • Preobrajenzki spune:

      Tovarase! Dumneata dai dovata de lipsa spiritului de partid! Pai ce ne intava pe noi genialul Lenin, nu sa luptam prin toate mijloacele impotriva hidrei capitaliste? La lupta tovarasi, sa nu precupetim niciun efort!

  15. victor spune:

    Puteti sa abordati problema si din partea adversa, a celor ce vor distrugerea miscarii OA in lumea academica pt ca miliardele de dolari pe care le castiga anual nu le mai ajung:

    http://the-scientist.com/2012/02/07/occupy-elsevier/
    http://blogs.lse.ac.uk/impactofsocialsciences/2012/01/17/propublica-science-pay-walls/

  16. De ce se pirateaza? spune:

    De ce se consuma produse piratate? Asta este intrebarea de la care trebuie sa plecam. Sunt comvins ca Bill Gates, George Soros, George Bush etc. nu vor folosi nici un produs piratat, niciodata. De ce ar consuma produse pitetate? Si le pot permite. La polul opus, exista oameni care nu isi permit aproape nimic din ceea ce isi doresc. Cu cat nivelul de trai va fi mai scazut cu atat mai multi vor fi cei din ultima categorie.
    Filmele, muzica si cartile electronice sunt niste produse care contribuie la formarea unei culturi de masa intr-o societate. Cei care nu si le permit decat intr-o foarte mica masura se vor integra mai greu in societate, se vor simti marginalizati (mai ales adolescentii si tinerii). Prapastia care exista intre cei bogati si cei saraci datorita accesului diferit la produsele materiale si servicii (electronice, masini, vacante, concedii), se va adanci si mai tare datorita accesului diferit la informatie. Capitalismul devine tot mai mult o societate pentru cei bogati. Criza economica mondiala adanceste inegalitatile sociale.
    In loc sa micsoreze prapastia dintre diferite categorii sociale, legile anti-piraterie si inchiderea site-urilor de file-sharing nu fac decat sa marginalizeze categorii tot mai mari de oameni. Solutia nu trebuie sa fie una politieneasca ci una economica si morala. Trebuie o noua viziune asupra functionarii economiei si societatii, asupra redistribuirii bogatiei in societate, dublate de o educatie bazata pe principii morale solide si pe respectul pentru valorile umane intrinseci.
    Proprietatea privata este un concept care a aparut in momentul in care oamenii s-au organizat in societati si este o unealta a societatii care serveste scopului de a produce mai eficient, nu este un scop in sine. Atunci cand protectia proprietatii incepe sa afecteze circulatia informatiei (datorita barierei nivelului de trai), progresul omenirii este incetinit. In acelasi timp, o mare parte a oamenilor simte ca “locuieste cu chirie” in propria societate.

  17. Catalin Toma spune:

    Citind articolul domnului Mihai Muresan am remarcat o idee interesanta, asupra careia am putea sa meditam cu totii dar ar fi de dorit ca in special sinapsele celor care pretind ca ne reprezinta (parlamentari si europarlamentari) sa se dezmorteasca putin.

    “Dacă pot dona o carte, de nu pot dona un .pdf pe care l-am cumpărat?”

    Interesant concept, nu?

    Ca sa duc mai departe gandurile mele (deloc bune) despre ACTA, as aduce in discutie industria farmaceutica. Orice molecula noua (medicament) este protejata o anumita perioada de timp printr-un patent care ii ofera producatorului (pe buna dreptate) exclusivitatea productiei si comercializarii pentru o perioada cuprinsa intre 12 si 15 ani. Dupa expirarea acestui patent intervin producatorii de generice, pretul produsului generic este spectaculos mai mic decat cel initial si toata lumea are (in conditiile in care cele doua medicamente sunt echivalente din punct de vedere biologic)de castigat. Bineinteles, ca, in intervalul de 12-15 ani, medicamentul poate fi cumparat la farmacia de langa tine.

    Revin la ACTA si nu ma voi referi la software ci la filme. As dori, de exemplu, ca intr-o seara sa revad un film de exceptie produs cu mult timp in urma: Deer Hunter. Ce fac? Ma duc prin magazinele care vand DVD-uri si il caut. Il gasesc? NU. De ce nu il gasesc? Fiindca nu exista “piata” pentru el iar comerciantii de filme nu au considerat ca este util sa il aiba la raft fiindca nu le aduce profit. In cazul acesta, care sunt optiunile mele?

    1. Renunt sa mai vad filmul.

    2. Il comand de pe amazon unde costa 10$ filmul si 40$ expedierea in Romania (+ o saptamana de asteptare)

    3. Caut un site cu torente, il dau jos in circa o ora si il vad la o calitate rezonabila.

    Cred ca varianta 3 este cea preferata de majoritatea romanilor si nu neaparat fiindca nu vor sa dea bani pe un DVD de calitate ci fiindca pur si simplu nu au conditii la care ar avea dreptul ca si CONSUMATORI (adica, mai pe sleau, nu au de unde sa il cumpere la un pret rezonabil).

    Prin urmare, domnilor europarlamentari care veti fi pusi in situatia de a vota acest acord, va rog sa va ganditi inainte de a va exprima votul si la optiunile pe care noi, consumatorii (adica, mai pe sleau, ALGEGATORII vostri), le avem atunci cand suntem pusi in imposibilitatea de a gasi un anumit produs.

    Asa cum nu vreau sa fiu acuzat fiindca am fotocopiat o culegere de matematica pe care nimeni nu o mai editeaza ma astept sa ma lasati in pace atunci cand nu pot cumpara produsul de care am nevoie. Stabiliti niste reguli de buna distributie impreuna cu cei din corporatii si dupa aceea luati-ne la puricat cu un copyright stupid care nu aduce beneficii actorilor ci doar samsarilor celuloidului si hartiei.

    Iar daca aveti nevoie de idei va mai dau una gratis (nu vreau drepturi de autor): aplicati la filme aceleasi reguli care se aplica la medicamente, produsul sa fie protejat de patent un numar de ani. Dupa aceea mai lasati si voi la pret, nu de alta, dar peste vreo 30-40 de ani ii vom uita pe Robert De Niro, George Dzundza, Christopher Walken, John Cazale, John Savage si nu in ultimul rand, Meryl Streep.

    PS. Daca ACTA s-ar fi “inventat” in secolul XIX probabil ca nici nu am fi auzit astazi de Dickens, Balzac, Tolstoi, Dostoievski, Thackeray, Stendhal, Zola si foarte multi altii.

    • Cateva lucruri: a) filmul, cartea etc sunt protejate un nr de ani dupa moartea autorului, nu forever; vreo 50 parca; b) exemplul pdf-ului lui Muresan e prost: poate fi donat (ii donezi si cheia care il protejeaza, ceea ce inseamna ca tu nu-l mai poti folosi); c) daca filmul nu e pe piata sau cartea dvs de matematica nu e reeditata cand aveti nevoie de ea, nu va scuza fotocopierea sau descarcarea de pe torrente.
      Cred ca treaba lui Muresan era sa aloce ceva mai mult timp textului si sa elucideze putin lucrurile, nu sa ne ia la sentiment, cu Jean Valjean si conflictul ala dintre bunatate si lege (pacat ca n-a citit toata cartea aia, cel putin n-ar fi plasat actiunea ei la sf sec, cand pana si Hugo era mort, nu doar Jean Valjean, daca de o intelegere mai buna n-ar fi avut parte).
      ACTA si celelalte actioneaza pe un principiu foarte simplu: pdf-ul lui Muresan nu poate fi multiplicat fara acordul autorului, cu atat mai putin in scopuri comerciale. Poate fi imprumutat sau donat (cu cheia lui cu tot), dar nu multiplicat. Ce cred ca putem chestiona noi este: daca a) produse ca cele invocate fac obiectul unor drepturi exclusive sau negative si b) daca nu descurajeaza de fapt creatia, asa cum scrie cineva ca dupa unii „definirea copyrightului ca un drept negativ e incompatibil cu obiectivul politicilor publice de incurajare a autorilor de a crea noi opere si de a imbogati domeniul public”. Discutiile sunt oricum extrem de avansate, iar treaba lui Muresan era sa descalceasca putin lucrurile, nu sa se/ne emotioneze cu drame din sec XIX -avem noi atatea azi oricum. :)

      • Dragos spune:

        Stiti cat era copyright-ul initial (luam USA ca exemplu)? Vedeti vreo justificare obiectiva a cresterii lui de la 14 ani de la data publicarii la ‘life + 70′ sau 95 de ani daca copyright-ul este detinut de o corporatie? Stiti cate prelungiri ale duratei copyright-ului au avut loc in ultimele decenii (inclusiv retroactive)? Vi se pare corect? La data crearii unei opere autorii se asteptau la un copyright de 25 de ani (sa zicem, ca exemplu). Ulterior s-a prelungit cu inca 25 de ani (tot ca exemplu). Vi se pare corect? Daca dvs. castigati pentru un job/proiect/whatever 1.000 EUR, mai vine cineva peste cativa ani sa va dea inca 1.000 EUR pentru aceeasi munca? Stiti cum se mai numeste extensia duratei copyright-ului in USA? ‘Mickey Mouse Protection Act’. Mai e nevoie sa explic de ce?

        Si vis-a -vis de asa zisa ‘proprietate intelectuala’. Acest termen a fost inventat recent pentru a ajuta la demonizarea ‘piratilor’ si a putea vorbi de ‘furt’ in loc de ‘infringement’ (din pacate intraductibil). Asta pentru ca opinia publica este mult mai sensibila la cuvantul ‘furt’.

        Si nu in ultimul rand, sa nu uitam scopul original al copyright-ului: ‘To promote the Progress of Science and useful Arts, by securing for limited Times to Authors and Inventors the exclusive Right to their respective Writings and Discoveries’. Vi se pare ca mai seamana cu ce se intampla azi? Dar asta e! Ne-am sofisticat si in domeniul copyright-ului, si in domeniul financiar si in multe alte domenii care nu mai au legatura cu lumea materiala. Din ce in ce mai multa lume incearca sa castige bani cat mai usor, din lucruri inexistente. Din pacate, nici copyright-ul, nici CDO-urile, nici alte prostii similare n-o sa ne tina de foame in viitor.

        • Dragos, nu mie trebuie sa-mi pui intrebarile astea. Nu sunt mai pro-ACTA decat tine sau Muresan. Ce fac eu e sa-i semnalez lui Muresan nevoia de a fi serios cu un subiect extrem de avansat. Sa-l abordezi in tuse grii si emotionale (ca sa nu mai vorbesc de greseli de cultura generala extrem de nepotrivite), asa cum face el, cand ar fi trebuit sa fii mai curand nesentimental, elaborat si tehnic, nu cred ca ajuta la ceva. Asa ca iti cauti adversari intr-o directie gresita :)

        • Dragos, nu mie trebuie sa-mi pui intrebarile astea. Nu sunt mai pro-ACTA decat tine sau Muresan. Ce fac eu e sa-i semnalez lui Muresan nevoia de a fi serios cu un subiect extrem de avansat. Sa-l abordezi in tuse gri si emotionale (ca sa nu mai vorbesc de greseli de cultura generala extrem de nepotrivite), asa cum face el, cand ar fi trebuit sa fii mai curand nesentimental, elaborat si tehnic, nu cred ca ajuta la ceva. Asa ca iti cauti adversari intr-o directie gresit

          • Dragos spune:

            Imi pare rau, trebuia sa fie un simplu comentariu. Nu stiu cum a aparut ca raspuns la comentariul tau. Se mai intampla (si raspunsul tau a aparut de doua ori). In principiu sunt de acord cu tine: problema este extrem de serioasa si, dupa parerea mea, cu ‘bataie’ mult mai lunga si miza mult mai mare si mai profunda decat ‘doua filme-trei albume-sapte carti’. Si, in mod evident, abordarea din articol n-a fost cea mai potrivita.

  18. Sverdlov spune:

    Maine-poimaine o sa le facem elogiul unor Miki Spaga, DIP, Cozmanca et alii pentru ca si ei, nu-i asa, erau flamanzi saracutii…

  19. Mihai Muresan Mihai Muresan spune:

    In apararea mea, recomand dezbaterea The Economist http://www.economist.com/debate/overview/144 , parerea oficiala a ziarului varf de lance al liberalismului si drepturilor care rezulta din el fiind “This House believes that existing copyright laws do more harm than good”. Va multumesc.

    • In apararea dvs? Aveti un mod foarte ciudat de a interioriza lucrurile. Cu o exceptie sau doua, toti cei care au comentat aici sunt mai mult sau mai putin impotriva ACTA. Evident, v-au amendat aproape toti dar pt maniera in care puneti probl si nivelul de problematizare pe care l-ati atins. Cateva comentarii sunt chiar laudabile: au incercat sa fie tehnice acolo unde dvs ati ales sa ne emotionati. Nu aveti de ce sa va aparati, iar dupa cat ati dovedit in text, nu e prea frumos ca acum ne trimiteti la citit (cred ca dvs ar fi trebuit sa o faceti inainte). :)

      • Михаи́л Кали́нин spune:

        Capacitatea omului de a justifica teoretic ticalosia, de a imbina argumentele cu sofisme si de a trage concluzii gresite din premise corecte e uimitoare; incredibila, indicibila…



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Mihai Muresan


Mihai Muresan

Doctorand, an terminal, la Universitatea Babeș-Bolyai în cotutelă cu Universitatea Sapienza din Roma. Lucreaza la o teză asupra spațiului public în România Comunistă. Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)