Home » Opinie »Politica & Doctrine » Citesti:

Dezbaterea, duelul și pitch-ul. Ce ne dorim de la politicieni?

Razvan Rughinis noiembrie 19, 2019 Opinie, Politica & Doctrine
8 comentarii 1,831 Vizualizari

Ne-am împărțit cu forță în două tabere, PSD-iști și antiPSD-iști. Acum ne împărțim cu elan în alte două tabere: pro- sau contra- confruntării imaginate dintre dna Viorica Dăncilă și dl Klaus Iohannis. Confruntarea însăși, dacă ar avea loc, ne-ar tribaliza și mai tare. Polarizarea inculcă riscuri sociale, dar sigur stimulează plăceri personale: ne simțim parte dintr-o cauză nobilă, ne aliem și ne denunțăm, emoțiile sunt mai intense și viața capătă mai mult sens.

Dezbaterea are mai multe forme, fie ele scrise sau verbale, moderate sau directe, în schimb de replici cu dușmani, adversari, critici sau colegi. Unele dintre aceste forme pot genera dialogul strict necesar democrației, în timp ce altele devin spectacol pur sau chiar atac virulent. Este oare o dezbatere verbală confruntațională testul final al viziunii și competenței politice? Sau este un dialog înghițit de duel, un dans al onoarei rănite și al artei retorice?

În noiembrie 1897, politicianul Nicolae Filipescu l-a provocat la duel pe jurnalistul Gh. Em. Lahovary, pentru a-și răzbuna onoarea mânjită de articolul „Deux politiques”, apărut în ziarul celui din urmă. Lahovary a încercat cu tărie să evite duelul, dar Filipescu i-a refuzat cererea de împăcare. În ziua aleasă, în mai puțin de jumătate de oră, spada lui Filipescu intrase 20 de centimetri în pieptul lui Lahovary. Înmormântarea a avut loc pe 1 decembrie 1897. Nicolae Filipescu a fost condamnat la 6 luni de închisoare și 1 leu despăgubire, sentința fiind citită în aclamațiile publicului: „Trăiască Filipescu!” [1].

În august 2018, jurnalistul american republican Ben Shapiro a provocat-o pe parlamentara democrată Alexandria Ocasio-Cortez la o dezbatere verbală directă, aruncându-i mănușa sub forma unei promisiuni în cash: 10.000 de dolari donați pentru campania AOC, pentru a accepta oferta. Ocasio-Cortez a ignorat chemarea, menționând că „Nu datorez un răspuns apelurilor nesolicitate din partea bărbaților rău-intenționați.” O bună parte din public, mai ales cei cu simpatii de dreapta, au fost scandalizați de refuzul ei [2].

În noiembrie 2019, candidatul la președinție Klaus Iohannis a refuzat invitațiile candidatei Viorica Dăncilă la o dezbatere directă. Nu au fost aruncate mănuși sau eșarfe, nu au fost promise sume de bani. Totuși, în spatele oricărei invitații se află o relație, în spatele oricărei relații se află o istorie. Dna Dăncilă acuză refuzul dialogului, în timp ce dl Iohannis denunță un joc demagogic.

Îmi plac dezbaterile, sunt un spectacol excelent. Mi-aș dori mult să asist la o astfel de confruntare între dl Iohannis și dna Dăncilă. Cred că ambii participanți pot avea o performanță retorică apreciabilă și pot expune diagnoze, promisiuni, acuzații, insinuări, argumente – întregul arsenal al acestor dansuri intelectuale și emoționale. După eveniment aș putea discuta la nesfârșit cu prietenii despre cum a fost, cine a câștigat, și îmi închipui mai ales ironiile amuzante despre greșelile celor doi. Câte meme-uri! În timp ce îmi imaginez plăcerile diverse ale urmăririi confruntării Iohannis – Dăncilă, o voce subțire mă irită întrebându-mă dacă îmi doresc clarificarea politică sau circul.

Politica este arta de a articula viziuni și emoții pentru a obține voturi o dată la patru ani, dar și efortul zilnic de a găsi compromisuri sau de a învinge adversari pentru construirea politicilor publice. Politicienii urmăresc să câștige alegerile. Dezbaterea directă este un mijloc printre altele, pe când obiectivul constă în articularea unei viziuni pe piața ideilor politice. Cât timp viziunea este clară și promisiunile sunt operaționale, candidatul a ieșit cu succes pe piața electorală. Cu sau fără spectacol, putem vota.

Dezbaterea directă confruntațională nu este vreo formă ultimă de validare, așa cum un produs nu este finalmente validat prin pitch, ci prin piață. Un antreprenor visează la articularea unei valori economice, un product-market fit. Da, va afirma prețuirea pentru valorile pieței libere, căutând însă în același timp nișe și piețe noi, acel ocean albastru în care competiția este mai degrabă o idee, decât o realitate cotidiană. Similar cu valorizarea competiției ca întruchipare a pieței libere economice, suntem captivați de idealul dezbaterii conflictuale ca întruchipare a unei piețe libere a ideilor. Totuși, în ambele cazuri, fricțiunea și polarizarea generate au costuri ridicate, adesea trecute cu vederea.

NOTE_______________

[1] Emanuel Bădescu, 2015. Duelul Emanoil Lahovary-Nicolae Filipescu. Ziarul Financiar. Online: https://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/duelul-emanoil-lahovary-nicolae-filipescu-de-emanuel-badescu-14532738

[2] Lisa W. Foderaro. 2018. Alexandria Ocasio-Cortez Likens $10,000 Debate Offer by Conservative Columnist to Catcalling. New York Times. Online: https://www.nytimes.com/2018/08/10/nyregion/alexandria-ocasio-cortez-debate-catcalling-ben-shapiro.html

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "8 comments" on this Article:

  1. mafalda spune:

    Este bine ca reduceti totul la un adevar ,fiecare candidat , care evident doreste sa CISTIGE alegerile , are dreptul de as alege modalitatea prin care poate cistiga ,iar presedintele si fostul premier fac amindoi asta . Dezbaterea asa cum ati spus are multe forme si nicaieri nu este stipulat ,nici in lege , nici oriunde in alta parte, singularitatea dezbaterii ca unica forma revendicata de fostul premier . Din neintelegerea acestui simplu fapt s-au nascut atitea controverse ,uneori alimentate si de MEDIA (evident in interes propriu ).

  2. hanu spune:

    Cred cu sinceritate ca dna Dancila nu poate face unei dezbateri libere, factuale si fara script. Presupun ca avea o lista elaborata de minti mai luminate cu diversele puncte sensibile de atacat. Nu pot sa nu constat senzatia de hand puppet pe care doamna in cauza o produce. Mi-as dori sa o avem presedinte doar pentru a atinge culmile disperarii, exact ca in The Exorcist, poate ca dupa se asaneaza mlastina.

  3. Consonant spune:

    În principiu, lucrurile sunt foarte clare, rămăn doar niște detalii esențiale: chiar avem nevoie de circ pentru a alege președintele țăriii? Eu cred ca nu.

    PS “Pitch” are atât de multe corespondente în limba română, nu văd de ce țineți să împănați cuvinte englezești de care chiar că nu este nevoie!

  4. Constantin spune:

    „Ne-am împărțit cu forță în două tabere, PSD-iști și antiPSD-iști.”

    Mi-e greu să în înțeleg abordarea asta dihotomică. Poate că seamănă cu FSN-iști, antiFSN-ști din 1990 …

    Nu cred că criteriul de împărțire este valid, adică un criteriu propriu-zis, decât dacă vrem să luăm în serios dihotomia care-i separă pe cei care preferă în preparatul “foie gras” coniacul și cabernetul, de cei care preferă în rețetă vinul de Porto.

    Eu cred că dacă vrem să discutăm despre „împărțit în tabere”, atunci poate este mai relevant să-i avem în vedere pe cei care nu mănâncă niciodată foie gras, fie pentru că iubesc prea mult animalele, fie pentru că le cade greu la propriul ficat.

    De 30 de ani marionetele cleptocrației se rotesc la putere. Dacă vrem să optăm pentru o delimitare de grupul infracțional organizat comunisto-securist care a capturat statul, atunci firesc este să spunem în mod clar acest lucru. Războiul cu un partid, fie el PSD ori altul, este contraproductiv și prea puțin democratic.

    Pe mine nu mă interesează dacă partidul de guvernământ se numește PSD, PNL, USR, PMP, ProRomânia șamd., ci dacă este necesar să mă alătur uneia dintre părți – după cum sugerează autorul -, atunci, mă alătur „taberei” care este sătulă de cât s-a furat în România în ultimii 30 de ani.

    Altfel spus, nu mă interesează dacă vorbim despre PSD ori PNL, sau altul. Dacă după afacerea „Sălile de sport” a d-lui A Năstase îl văd pe un alt prim-ministru alături de un condamnat penal care conduce nu știu ce proiect de sifonat bani pentru EURO 2020, spunând că NU vom avea o cale ferată de legătură a Aeroportului Otopeni de Gara de Nord pentru că trece pe lângă „Proiectul Țiriac”, atunci NU mă interesează de la ce partid provine acesta.

    „Proiectul Țiriac”, pentru cei care au uitat, este de fapt un vis al unui oligarh, care după ce a luat în concesiune un teren pe care nu face nimic, speră ca prin schimbarea destinației sale să construiască un ansamblu imobiliar. Repet, nu este proprietar pe nimic. Doar pe iluzia unor grădinițe vândută fraierilor pe bani buni prin OUG114 și prin intermediul d-lui Vâlcov. Iar în sprijin a adus „intenția” nemărturisită niciodată, de a construi „proiecte similare” a tuturor marilor sportivi români, I Năastase, N Comăneci G Hagi șamd.

    „Coordonatorul” construirii stadioanelor spune vesel că cel puțin unele dintre ele vor fi finalizate după terminarea EURO2020. Iar dl L Orban este entuziast. Păi, pentru ce „Ne-am împărți cu forță în două tabere, PSD-iști și antiPSD-iști.” ?! Oare nu ar fi mai util socialmente să „ne împărțim cu forță în două tabere, Pro-hoți și Anti-hoți?

    • Jack spune:

      Va rog sa imi permiteti sa va contrazic. Este corect ca ne impartim in psdisti si anti-psdisti.

      PSD-isti inseamna cei care au furtul si necinstea in sange. Anti-PSD-isti sunt cei care vor cinste, justitie, seriozitate.

      PSD = haita care ii prada pe cei care muncesc si care dau captura celor care le place sa stea degeaba in schimbul voturilor/puterii.

  5. Cornelia Neagu spune:

    Și totuși am avut circ, livrat de fostul prim-ministru.

    Viorica Dăncilă a răspuns la o întrebare care i s-a pus, că « aria cercului este raza la pătrat ».

    Aș completa cunoștințele de matematică ale inginerului Viorica Dăncilă (brav absolvent cu nota 9, așa cum se laudă), cu informația că lungimea cercului este egală cu 2 Pier (adică Pier + Pier).

  6. RazvanC spune:

    Daca la inceputul campaniei as fi fost de acord ca o confruntare directa nu are neaparat sens, la final mi se pare ca cel putin una avea sens. Si de ce?
    Pt ca mi se pare ca VVD prin factul ca a fost la multe posturi TV, conf de presa, a primit un volum de intrebari atat de mare, si acestea eu cred ca au acoperit destul de bine toata plaja votantilor (ai votat cu VVD, DB, KI in priimul tur si aveai o intrebare pentru VVD aproape sigur intrebarea a fost adresata intr-o forma sau alta).
    Pe de alta parte KI prin faptul ca a iesit doar in conferinte in mediul controlat nu a raspuns mai deloc la intrebari incomode pe care, sa zicem, cei 2mil de oameni care au votat-o pe VVD i le-ar putea adresa, pt ca nu a prea avut conferinte de presa cu jurnalisti din partea cealalta si oricum volumul total al intrebarilor la care a raspuns a fost foarte foarte mic.
    Asa ca o dezbatere directa ar fi putut aduce in prim plan unele din intrebarile pe care cele 2 mil de oameni votanti PSD le au pt KI. Pt ca daca KI face product market fit pe 5 mil de oameni in turul 2 imediat dupa alegeri, daca va castiga, trebuie sa faca product market fit pe 18 mil de oameni.
    De aceea cred ca fie KI trebuia sa ia si niste intrebari mai incomode campania asta macar de la jurnalisti daca nu a vrut dezbatere cu VVD.
    Ceea ce mi-as fi dorit de la KI in aceasta campanie sa iasa din zona de comfort (ceea ce face pana la urma orice antreprenor de succes) si sa incerce sa raspunde si la intrebarile celor 2 mil de oameni care au votat altceva pt ca X, Y, Z.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Razvan Rughinis


Razvan Rughinis

Răzvan Rughiniș este profesor în Universitatea Politehnica din București, Facultatea de Automatică și Calculatoare, și co-fondatorul programului de dezvoltare de noi produse... Citeste mai departe


Lansare carte

Sâmbătă, 23 noiembrie, se lansează noul volum al profesorului Constantin Crânganu. Amanunte, aici.

E randul tau

Salut acest articol, și îl felicit pe autor. Problema prezentată de dânsul este cum nu se poate ...

de: Bradut Bolos

la "De ce legislația din România încă lasă mult de dorit?"

Carti recomandate de Contributors.ro

DEMOCRAȚIA SUB ASEDIU ROMÂNIA ÎN CONTEXT REGIONAL

Carte recomandată de contributors.ro

Cauta articole

decembrie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)