Home » Opinie »Politica & Doctrine » Citesti:

Domnul Ponta este victima desenelor animate

Vlad Zografi iulie 17, 2012 Opinie, Politica & Doctrine
17 comentarii 4,495 Vizualizari

În imaginile transmise de la Bruxelles din timpul conferinței de presă de acum câteva zile apăreau două personaje: domnul Martin Schultz, președintele Parlamentului European, și domnul Victor Ponta. Primul avea un aer sever și preocupat. Respectarea unui ritual îndelung exersat și politețea diplomatică îl obligau la o economie strictă a gestului și mimicii, dar, atât cât lăsa să se vadă, era cât se poate de expresiv – situația din România e critică, iar Occidentul e îngrijorat pentru că într-un stat membru al Uniunii Europene sunt violate înseși principiile care susțin lumea civilizată. Domnul Ponta, dimpotrivă, era perfect inexpresiv. Sigur, nu era vesel. Chiar dacă mai zâmbea din când în când forțat, se vedea limpede că nu-i face plăcere ce se petrece acolo, dar părea că nu pricepe nimic, că nu e cu adevărat preocupat de situația în care a ajuns, că aparține unei alte povești. Lucrurile grave care i se întâmplă – de la dezvăluirea unui plagiat grosolan până obligația de a-și explica în Occident gesturile politice – nu par să pătrundă în conștiința domniei sale, oricum, nu lasă urme vizibile, nu-i tulbură fizionomia, ci doar o înnegresc vag.

Fiind condamnat să-l tot văd în ultima vreme, mi-am pus o întrebare: ce alcătuire umană îi permite dlui Ponta să-și mențină această stranie inerție fizionomică? De ce nu tresare măcar? Mi se poate răspunde că, în țară, e stăpân pe situație. Oricărei comisii care stabilește că teza domniei sale e un plagiat i se poate opune o contra-comisie, alcătuită ad-hoc, care stabilește contrariul. Apoi, dispune în parlament de o majoritate strivitoare, are la dispoziție întreg panoul de comandă. În fine, aparatul său propagandistic e uriaș. Toate acestea sunt valabile însă numai în țară, or, dl Ponta „joacă” și în deplasare la fel de inexpresiv.

Alte personaje politice aflate într-o situație asemănătoare (ba chiar într-una mai bună, fiindcă nu-i apasă acuzația de furt intelectual) sunt ceva mai tulburate. Dl Antonescu, de pildă, în discursul său farfuridiziac prin care-i înfierează pe denigratori, are accente nervoase mergând până la isterie. Și dl Marga face gesturi necontrolate când își prezintă explicațiile incoerente. Numai dl Ponta rămâne calm. De ce?

Își dă seama dl Ponta că acei politicieni occidentali cu care dă mâna și se întreține știu că e plagiator și că minte? Ei bine, eu cred că își dă seama – și în același timp are capacitatea de a evacua acest gând din câmpul conștiinței sale, de a-l masca, de a vârî gunoiul sub covor, capacitate pe care ceilalți politicieni români nu par s-o dețină. Sigur, își dă seama că occidentalii știu – pentru că știe foarte bine el însuși că a plagiat, că minte și că occidentalii nu sunt idioți –, dar face cumva abstracție de această certitudine, cu puterea de autoconvingere pe care n-o întâlnești decât la copii. Eu cred că dl Ponta trăiește într-un fel de desen animat. Sau, dacă preferați, în lumea virtuală.

Ce fascinează la desenele animate e evacuarea dramaticului prin abolirea cauzalității: vezi un personaj care se prăbușește de la mare înălțime – nu-i nimic, se scoală, se scutură de praf și pornește mai departe; îi explodează o bombă – asta nu face decât să-l umple de funingine și să-i lase pe chip o expresie ușor mirată sau nemulțumită. La fel stau lucrurile și în lumea virtuală. Te joci la calculator, intri de pildă în Second Life, iar acolo, pe ecran, altul suportă peripețiile în care tu însuți l-ai vârât – și i se poate întâmpla orice, fără ca tu să suferi vreun neajuns. Într-un sens profund, participarea sistematică la lumea virtuală te deresponsabilizează, te infantilizează. Realitatea, cu consecințele pe care fiecare gest al tău le atrage după sine, pălește.

Nu știu dacă dl Ponta e pasionat de desene animate sau de jocuri pe calculator, dar am impresia că viața domniei sale a fost până acum un fel de desen animat: totul i-a mers strună, pentru că scenariul era aranjat în culise, iar asupra gesturilor sale nu apăsa nici o presiune, nu exista acea confruntare dură cu lumea reală care formează conștiința. Câtă vreme se afla sub o umbrelă protectoare, putea face aproape orice mișcări dorea, nimic n-avea greutate sau gravitate. Deprinzând cu relativă abilitate un limbaj perfect inexpresiv, se putea ascunde în spatele unor cuvinte îngânate plictisitor de corect. Și-a scris teza de doctorat trăind în lumea virtuală, era ca o teză în Second Life, fără să-și dea măcar seama cât de departe se afla de lumea academică – dar iată că acum e obligat să se confrunte cu o contestare venită din lumea reală. În lumea reală, unde faptele au consecințe, acea teză de doctorat e un plagiat ordinar. În lumea virtuală, nu există plagiat, deci dl Ponta nu e plagiator. Dacă s-ar afla sub imperiul lumii reale, ar fi tulburat. Așa însă, văzând că lumea reală îi pune probleme, dl Ponta se retrage complet în lumea virtuală – iar asta îl ajută să mintă în cel mai natural chip cu putință, chiar și în fața unor occidentali care numai naivi nu sunt.

Esențială pentru dl Ponta e ruperea lanțului cauzal. Prăbușindu-se de la mare înălțime, trebuie să se poată ridica imediat și, eventual, să se scuture puțin de praf (adică să renunțe la titlul de doctor). Bomba care îi explodează în față trebuie să n-aibă alt efect decât o ușoară înnegrire a tenului (vizibilă la Bruxelles). Acestea sunt singurele sale reacții – iar asta nu dintr-o prefăcătorie subtilă și elaborată, ci din cauza prizonieratului voios în virtual. Gesturile și declarațiile domniei sale trebuie să n-aibă consecințe. Își permite să dea cu toată seninătatea numere antigermane la Ambasada Franței pentru că omulețul care-l reprezintă pe ecranul calculatorului își poate relua oricând aventura de la capăt. E suficient să apese o tastă.

Problema, singura cu care se confruntă dl Ponta, este că există și lumea reală, iar semnalele cele mai alarmante pe care le dă aceasta nu vin din țară, ci din Occident. Este vorba, bineînțeles, de o cabală montată împotriva domniei sale – adică împotriva unei lumi virtuale. Aici se ascunde ceva neliniștitor. Să răspunzi cu adevărat acestor semnale înseamnă să părăsești pântecele ocrotitor al lumii virtuale și să pășești într-una unde faptele au consecințe. Să te tulburi din pricina consecințelor. În ultimă instanță, să minți mai puțin convingător. E prea riscant. E sinucigaș – teza de doctorat, bat-o vina! Să zicem că un gest politic greșit ar putea fi reparat de alte o sută minunate. Plagiatul nu mai are cum să fie reparat. Rămâne înscris în catastif până la sfârșitul lumii reale. Dar, repet, în lumea virtuală dl Ponta nu e plagiator. Acolo e cald și bine. Acolo va rămâne, cred, până la capăt. Și, de fapt, nici nu e vina lui. Desenele animate sunt de vină.

Aceste ultime săptămâni, pe care le-am trăit cu toții în stări de spirit extreme, sunt din perspectiva dlui Ponta, încercarea de a arunca întreaga Românie în lumea virtuală.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "17 comments" on this Article:

  1. Politrucul spune:

    Superb surprinsa starea de lucruri virtual-reala. Aceste desene animate urate se datoreaza faptului nefericit ca fiul minor a ajuns – prea repede si fortat de imprejurari – la conducerea afacarilor “famigliei”. Locul lui tata, astazi inchis pe nedrept la SingSing, trebuia luat de cineva. Copilul nu are nici o vina. Oamenii sunt rai si cruzi. Nu inteleg ce inseamna sa fii rupt de langa tata la o varsta asa de frageda si trimis la chestiuni asa de grele. Inconstient, fiul face totul sa ajunga langa tatal sau. Ceea ce e trist pentru noi ceilalti e ca filmul nu se cheama Nasul si secretul lui Bachus II si se joaca cu casa inchisa, cu banii nostri…

  2. nola spune:

    Simpatic. Din nefericire portretul Domnului Ponta ne duce nitel mai departe atat in timp cat si in virtual. Direct in socialismul real. Acolo s-a produs infantilizarea. Si nu numai a Domnului Ponta. Ca daca ar fi fost doar Domnia Sa, nu era nicio problema…

  3. Bradut Bolos Bradut Bolos spune:

    Un singur comentariu legat de: “Aceste ultime săptămâni, pe care le-am trăit cu toții în stări de spirit extreme”:

    In mod normal, un om rational in situatii de criza trebuie sa-si pastreze sangele rece, e singurul fel in care se pot evita erorile de judecata. Sunt surprins de pasiunea analistilor, inclusiv a dumneavoastra, si am senzatia ca asta poate afecta calitatea si obiectivitatea analizelor.
    Excesul de pasiune este echivalent cu lipsa de obiectivitate ceea ce este la fel de periculos si neetic ca si plagiatul. “Starile de spirit” sunt incompatibile cu “analiza obiectiva” dar extrem de compatibile cu beletristica, poezia sau alte exprimari artistice.

    Nota personala:
    Am dificultati in a gasi analize obiective, rationale, factuale, nepartizane, cu argumente si motivatii descarcate de sentimente apropo de ultimele evenimente.

    • Gogu Bosorogu spune:

      Uitati aici una care imi pare rationala, obiectiva si (aproape) lipsita de de sentimente:
      http://www.romanialibera.ro/opinii/comentarii/ce-vrea-europa-de-la-noi-270662.html
      Una descarcata total de sentimente e greu de gasit intr-adevar…

      • Midalclasu' spune:

        AMP obiectiva?!?!?! Poate cu ani in urma…

        • victor L spune:

          @ Midalclasu’,
          te rog citeste articolul; mi-am facut cruce. Doamna asta face piruiete de balerina de la articol la articol. De data asta o piruieta frumoasa.

      • Bradut Bolos Bradut Bolos spune:

        Apropo de articolul recomandat de dvs, e foarte interesant, mult peste medie. As putea avea cateva dispute academice dar, nu pot sa nu apreciez valoarea unei argumentatii realmente articulate.

    • Mircea Paul Vasiliu VASILIU MIRCEA PAUL spune:

      Absolut de acord cu “Am dificultati in a gasi analize obiective, rationale, factuale, nepartizane, cu argumente si motivatii descarcate de sentimente apropo de ultimele evenimente.”

      Dar DE CE se intimpla asa si nu altfel ? Fiindca in 22 de ani nu s-au gasit MACAR 100 de intelectuali de frunte care sa fi procedat la o educare a publicului sistematica, rabdatoare, ingenioasa. Ma refer la acea patura imponderabila de romani care dispun de aparatul ginditor necesar dar nu au vreme/energie sa sistematizeze si conceptualizeze datele brute. In fata potopurilor de evenimente trebuia muncit din greu si cu perseverenta. Au existat nenumarate editoriale scinteietoare despre diverse probleme curente insa NU E SUFICIENT.

      Spre exemplu pe ici pe colo se accentueaza filiatia comunista a diverselor personaje actuale de prim-plan. NU E SUFICIENT ! TOT raul ne vine din comunism. Plingem cu lacrimi de crocodil pe marginea prabusirii invatamintului fara a repeta si demonstra pina la obsesie ca este efectul DIRECT al absolventilor de facultate facuti “pe puncte” in anii ’50-’60, a gingavului scornicestean facut academician, etc., etc., etc. Demolat perseverent mitul ca “au fost si lucruri bune in comunism” – NU AU FOST. Chiar daca au PARUT bune ele erau putrede in interior fiindca se bazau pe un sistem complet vicios si pervers. Comunismul fiind un edificiu enorm si temeinic construit, daca astepti sa se darime singur in cel mai bun caz s-ar putea sa fii ingropat sub darimaturi.

      Daca aceasta munca usor sisifica era facuta, nici izbucnirile smucite de astazi nu aveau aceeasi amploare. Ne tot legam de popor, ca-i asa si pe dincolo; DAR ELITELE NEAMULUI cum sint ? Am estimat ca 100 de persoane, fiecare cu bolovanul lui tinzind spre acelasi virf, ar fi fost suficiente. 100 ! Se pare ca am cerut prea mult.

      • dusu spune:

        100?sint mai multzi,doar ca si ei sint rumini!
        imi amintesc de dialogul Herta Muler-Liiceanu.
        poporul acela e construit de comunisti.nu uitatzi si latura nationalista.prin ea s a distrus Transilvania

    • Closed spune:

      Aveti dificultati in a gasi analize obiective? Cam ce inseamna “obiective”, daca nu va suparati? Ca nu tin nici cu unii, nici cu altii? Dar daca sustii ca un Presedinte nu ar trebui suspendat cand ii vine pe chelie Parlamentului, ci doar in conditii speciale, a cui parte o tii? OK, acum e vorba de Basescu, dar maine s-ar putea sa fie vorba de Antonescu, Nastase sau alt personaj mai mult sau mai putin pitoresc. Respectarea legii trebuie sa tina cont de cui i se aplica pedeapsa, nu de fapta sau actiune?! Ar fi ceva concept interesant.

      Eu inteleg chiar foarte bine reactiile emotionale. Si stiti de ce? Pentru ca totul a fost facut pe fata, fara nicio urma de rusine, fara nicio incercare de a da un aer legal intregii afaceri, contrand cu tupeu pe oricine indraznea sa le atraga atentia ca ce fac nu e tocmai corect. Cand vezi asemenea atitudini, asemenea actiuni, e greu sa ramai calm. E greu sa ramai neimplicat emotional atunci cand observi ca viitorul tau in Romania e agresat puternic de niste indivizi avizi de putere. Chiar obsedati.

      Daca dumneavoastra ati reusit sa ramaneti obiectiv in fata balbelor, a incercarilor bolsevice de a ascunde mizeria sub pres, a atacurilor urmate de scuze urmate de atacuri urmate de diversiuni, ce pot spune, va felicit. Eu ma sperii de ceea ce se poate intampla si ii inteleg pe cei ce se revolta. Nu toti pot avea nervii de fier ar dumneavoastra.

    • adaos spune:

      mi se pare ca o analiza mai fina si mai detasata decit cea de-aici nu gasiti usor in presa on-line a momentului; eu v-as intreba pentru ce va straduiti, cu afirmatii distorsionate de genul:
      “Sunt surprins de pasiunea analistilor, inclusiv a dumneavoastra, si am senzatia ca asta poate afecta calitatea si obiectivitatea analizelor.”?
      … mai bine intoarceti-va la baza :)

  4. non-stop spune:

    nu ponta e principala problema. ponta e doar victima propriei lui lacomii. antonescu e problema principala. psd-ul lui ponta, si ponta insusi, nu aveau ceva esential de castigat din actiunile usl-ului de dupa ajungerea la putere. psd-ul lui ponta, si ponta insusi, aveau interesul sa aiba succes in guvern. antonescu a reusit sa-l vare in cacatul suspendarii lui basescu, din care ponta si psd-ul au mult de pierdut si nimic de castigat. cine are de castigat e antonescu si prietenii lui politici.

  5. Anonymous spune:

    Excelent articol, deveniti unul din bloggerii mei preferati. F tare :) )

  6. heraasku spune:

    e vorba de boala psihica, maestre. cheltuiti energie pentru un bolnav psihic… ma mir cum oameni normali il mai baga in seama. asta e din cauza ridicolei situatii ca nu ai ce face. de, nu-l poti stuchi’ntreochi… are masina blindata.

  7. maria spune:

    Excelent portret si foarte fina observatia ! Ponta duce intr-adevar o viata artificiala, nu a facut niciodata eforturi solitare, nu s-a confruntat niciodata cu conditia umana, cu efortul care intelepteste.
    Presupun ca, asa cum a fost impins de mic sa recite lui Ceausescu, si mai tarziu a fost pus de grijulia lui mama in serviciul unor “recrutori”. De unde se deduce si legatura mamei lui cu anumite cercuri. In anii 90 ea a revendicat si obtinut se pare fortand legea o vila pe Valea Prahovei, ceea ce ma face sa cred ca frecventa anumite cercuri ale puterii si se bucura de increderea lor.
    Procesul de recrutare si de antrenare presupune selectia unor insi fara nici un fel de «istorie mentala». Securistii de dinainte de 89 erau deseori recrutati dintre cei mai saraci de la tara, dar nu dintre copii care aveau cat de cat niste rezultate, dintre odrasle ale unor familii de o saracie lucie, dusa la extrem. De multe erau cu totul lipsiti de instruire, de cultura. Ei bine, tocmai acestia au format grosul personalului din ambasade. Erau oameni formati doar din resorturi elementare, nu aveau nici o structura intelectuala, nici un fel de reflectie. Acest fel de oameni se reduc strict la o reactivitate elementara. Continutul propriu zis al unui schimb de vederi poate fi redus la cateva formulari sumare care, intr-un context de interactiune dialogala, ar putea trece drept “retinere” sau neaprofundare din ratiuni diplomatice. Este uluitor cum de ne este dat ca popor sa traim iarasi si dupa 22 de ani tot cu acest fel de specimene umane robotizate, antrenate pentru o «reactivitate» elementara, de oameni pe fata carora nici un muschi un se misca.

  8. Gogu Bosorogu spune:

    “Why, oh why, didn’t I take the blue pill?”

  9. Radu spune:

    Sa ne fie mila de Ponta,sa ne fie mila de Antonescu?Eu cred ca da ,pentru ca in aceste zile ei reprezinta si conduc Romania,deci pana la urma ne este mila de Romania ,nu?
    Si asta pentru ca Ponta ,dupa ce a dat cu copita in stanga si dreapta,a constatat ca asa e-n tenis,mai trebuie sa si raspunzi,nu sa servesti tot timpul chiar din mijlocul terenului in dispretul regulamentului ;si cand te apuci sa raspunzi,minciuna care ,iata ,acasa tine de vreo luna,nu tine in “open” ,adversarul este necrutator si de 5 zile tot raspunde la chestionare si o sa tot raspunda pana se satura sa mai minta si creada ca ,perorand golanii de doi bani la adresa conducatorilor Europei nu va fi servit drept in freza…Sa ne fie mila de Romania deci!!!
    Celalalt dupa ce s-a intronizat fulgerator, s-a isterizat si ne-a isterizat(romani ,la lupta cu balaurul de la Bruxelles si de aiurea, va chem eu inchipuitul care in 5 zile am ajuns mai tare decat Kennedy,nu-i asa si el este..oare ce este cu adevarat?!) ajunge acum, cand este publicata de Comisia Europeana masura pentru golaniile nelegale din ultimele doua saptamani,sa miaune si sa schiaune,acolo unde era vineri numai fiere razboinica….Sa ne fie mila de Romania deci ….
    Poate totusi,pana pe 29 cand trebuie sa luam bine aminte,presedintele suspendat va fi inteles ca acolo,in fruntea bucatelor nu trebuie in nici un caz sa le mai dea ocazia romanilor(tuturor romanilor ,nu numai acelora de care nu se va fi luat la un moment dat pentru ca politic vorbind nu ii folosesea la nimic sa se ia de ei…)sa le fie mila sau rusine de tara lor!!!



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Vlad Zografi


Vlad Zografi

De formatie fizician, Vlad Zografi este scriitor si dramaturg. In 1994 si-a susținut teza de doctorat în fizică la Universitatea Paris XI (Orsay). A publicat articole de fizică... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)