Home » Justitie/Ordine publica »Opinie » Citesti:

Dreptul magistraților de a-și alege judecătorii la Curtea Constituțională

Lucian George Pavel aprilie 29, 2013 Justitie/Ordine publica, Opinie
18 comentarii 1,215 Vizualizari

Supremația legii fundamentale ne este garantă de către Curtea Constituțională. Aceasta este unica autoritate de jurisdicție constituțională în România, este indenpendentă faţă de orice altă autoritate publică şi se supune numai legii.

Dacă lucrurile stau chiar așa, rămâne de văzut, însă în privința Curții Constituționale dezideratul general acesta este: o instituție autonomă, aflată în afara oricărei subordonări politice, abilitată să exercite controlul de constituționalitate atunci când i se cere un aviz sau o decizie în acest sens.

În prezent, judecătorii Curții Constituționale sunt aleși pentru un mandat de 9 ani. Acest mandat nu poate fi nici prelungit, nici înnoit.

Constituția României prevede că trei judecători sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de Preşedintele României. Altfel spus, atribuția numirii judecătorilor la Curtea Constituțională este împărțită între Parlament, puterea legislativă, și Președinte, parte a executivului. Guvernul, puterea executivă propriu-zisă, nu are niciun cuvânt de spus în această procedură, iar puterea judecătorească nici atât.

Cred că aici avem o problemă care va trebui soluționată cu ocazia procesului de revizuire a Constituției.

Dacă se vrea cu adevărat o democrație constituțională, România trebuie să dea aplicabilitate, concretețe, principiilor fundamentale ale statului de drept în tot ceea ce ține de esența organizării statului, iar structura Curții Constituționale nu se poate sustrage incidenței acestor principii, și mă refer aici în mod special la principiul separației și echilibrului puterilor în stat.

Practic, la acest moment, în ceea ce privește numirea judecătorilor la Curtea Constituțională, puterii judecătorești nu i se recunoaște niciun drept, ceea ce e profund anormal, chiar absurd, având în vedere că și Curtea Constituțională nu este altceva decât o instanță națională, parte a puterii judecătorești.

O soluție care ar putea fi adoptată pentru ca într-adevăr echilibrul puterilor în stat să fie o realitate, iar nu doar un frumos și nobil scop declarat, ar fi consacrarea dreptului adunărilor generale ale magistraților de a alege o parte dintre judecătorii Curții Constituționale.

Nu văd de ce magistraților din România ar trebui să li recunoască acest drept în cazul alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, garantul independenției justiției, dar li se refuză o îndreptățire similară, în pofida existenței acelorași rațiuni, atunci când se pune problema alegerii unora dintre judecătorii Curții Constituționale, garantul supremației actului normativ fundamental al țării.

Printre alte condiții pe care un candidat la funcția de judecător al Curții Constituționale ar trebui să le îndeplinească este și aceea de avea „pregătire juridică” și o „înaltă competenţă profesională”. A îngădui ca evaluarea competenței profesionale să fie atributul exclusiv al parlamentarilor, respectiv Președintelui țării, fără a permite magistraților să se pronunțe în chestiune, deși, la urma urmei, judecătorul Curții Constituționale nu este altceva decât un jurist, este o anomalie care se cere a fi înlăturată odată cu revizuirea Constituției.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "18 comments" on this Article:

  1. Ștefan A. spune:

    1 .Curtea suprema a USA e compusa din 9 judecatori numiti pe viata de catre presedintii USA .
    2- Curtea constitutionala a RFG e compusa din 16 judecatori numiti in mod egal (8+8) de catre cele doua camere a parlamentului german .
    3- Consiliul constitutional francez e compus din 9 membri . 3 numiti de presedinte , 3 de parlament si 3 de catre senat .
    4- Curtea Constitutionala Italiana are 15 membri . 5 numiti de presedintele republici , 5 numiti de parlament (camera + senat in sedinta comuna) , 3 sint numiti de catre colegiul electiv a Curtii de Casatie italiene , 1 e numit de catre colegiul Consiliului de Stat Italian (nu exista in Romania echivalent a acestei curti ) si 1 e numit de catre colegiul electiv a Curtii de Conturi .
    In aceste tari , statul de drept e aplicat de foarte multi ani . Inclusiv inaintea “statului de drept socialist” , cu justitia socialista cunoscuta si magistratii ei :(

    Deci , din experienta carei legislatii democratice occidentale trageti concluzia ca o adunare nationala a magistratilor e indreptatita sa numeasca niste judecatori la curtea suprema ? Cumva din unica “gandire strategica , biruitoare ” a doamnei Mona Pivniceru ?

    • miu angelo adrian spune:

      Cel putin intr-un caz – cel al Curtii Supreme al SUA – cei 9 sunt JUDECATORI de meserie (nu stiu care este situatia cu cazurile din Europa, sa ca nu ma pronunt in nici un fel in raport de acestea).
      Dar in raport de exemplul american, lucrurile sunt clare: avem de-a face cu JUDECATORI de meserie.
      Dupa stiinta mea, nici unul dintre “judecatorii” de la Curtea Constitutionala a Romaniei NU a fost judecator de meserie…..poate, repet poata, unii sa fi fost avocati pledanti, de “bara”, si, deci, sa mai aiba cat de cat contact cu instantele…in rest…..Dumnezeu cu mila….
      DIn aceasta perspectiva, mi se pare firesc ca, macar unii dintre acesti “judecatori” sa fie alesi de catre JUDECATORII de meserie….

      • Victor Ghidu VPG spune:

        Ce intelegeti prin “de meserie”? Kagan de exemplu nu a fost judecatoare o singura zi in viata ei inante de a fi numita la Curtea Suprema. In Statele Unite nu exista un criteriu clar de numire a unui judecator. In ziua in care ai terminat facultatea de drept se cheama ca esti “lawyer”, si orice posibilitate de cariera juridica se gaseste in fata ta. Nu exista scoli de judecatori, ori mai stiu eu ce. La nivel de stat daca vrei sa ajungi judecator atunci te afiliezi unui partid politic si faci campanie, pentru ca judecatorii sunt alesi prin vot de catre cetatenii statului. La nivel federal, judecatorii, de la cel mai de jos nivel (District Court) si pana la cel mai de sus (Curtea Suprema) sunt nominalizati de Presedintele SUA si confirmati (sau respinsi) de Senat. Evident ca de obicei sunt oameni cu multa experienta juridica, dar experienta poate fi de multe feluri: judecator, avocat, procuror (district attorney), profesor, etc.

        http://en.wikipedia.org/wiki/Elena_Kagan

      • Ștefan A. spune:

        Domnule @miu angelo adrian
        Va aduc aminte ca in Consiliul Constitutional francez , membrilor acesteia nu este cerut sa provina din magistratura , barouri sau din cadrul universitar .
        Bine , francezii e evident ca sint pe dinafata cu legalitatea , statul de drept .
        Constitutia lor actuala a fost modificata in 1958 .
        Anul cind “mareti” magistrati romani condamnau la impuscare niste nevinovati conform telefoanelor primite anticipat , inaintea inceperii unor procese (farsa) .
        Progresul juritic romanesc a fost evident . Dupa 30 de ani , in 1989 ,a avut loc un alt proces faimos (tot farsa) .
        Cu aceiasi sentinta de impuscare stabilita anticipat . In o reuniune a grupului conducator a FSN .
        In anul 2013 , am avansat enorm in justitie . Avem inca la CCR un judecator care a fost in perioada 1965-1989 ( epoca Ceausescu ) , seful oficiului juritic a Consiliului de Stat a RSR . Adica acelasi om care trebuie sa asigure legalitatea tuturor decretelor comuniste . Printre altele , inclusiv a celor decrete aplicate dar care nu au fost publicate niciodata fiind in o colosala masluire a justitiei elementare , fie ea si socialista . :(
        Deci , cu astfel de inaintasi , nu e de mirare ca avem MCV dar si prozeliti a doamnei Pivniceru .

    • victor L spune:

      ce ai, dom`le, cu Muona? e o pivnicereasa pe cinste ;)

    • Stelian spune:

      Din experienta democratiei originale de pe Dimbovita!
      Ce ati uitat? Ca am fost ba cu model japonez, ba cu model suedez, ba democarite originala. Adica ca la noi la nimenea! Sau de risul curcilor.

  2. Theophyle Theophyle spune:

    Dle avocat,
    Articolul domniei voastre este o rusine! Si din punct de vedere copnstitutional si din punct de vedere juridic Publicarea lui este un afront pentru un constitutionalist incepator.

  3. sile spune:

    Atata vreme cat numirile nu se fac plecand de la niste criterii cunoscute si clare, din punct de vedere al democratiei n-am sta cu nimic mai rau daca i-am numi dand cu banul.

  4. ardei spune:

    Nu stiu domnule, poate aveti dreptate, eu stiu doar atit: in momentul de fata presedintele asociatiei magistratilor din Romania este Viorica Costiniu. De peste 10 ani, daca tin minte. Mai doriti sa adaug ceva?

  5. Dorin Petrisor spune:

    Afirmati asa: “Curtea Constituțională nu este altceva decât o instanță națională, parte a puterii judecătorești”. E fals, CCR nu este parte de puterii judecatoresti, ci mai degraba un cenzor al legislativului. E adevarat ca la controlul a posteriori, CCR examineaza constitutionalitatea actelor normative in urma unor cereri inaintate in cursul litigiilor aflate pe rolul instantelor, insa CCR nu examineaza DELOC cuprinsul acelor cauze. Deci CCR nu este o instanta…

  6. Hantzy spune:

    Argumentele “pregatire juridica” si inalta competenta profesionala” le pot intelege ca fiind in sprijinul celor solicitate de autor. Insa asta s-ar putea rezolva printr-un simplu aviz consultativ oferit de CSM, de comisia juridica sau de consilierul prezidential de resort.

    Insa nu prea cred ca CCR este o instanta nationala, parte a puterii juridice. Mai degraba e un cerber al constitutionalitatii proceselor din societate. Iar daca ar fi parte a puterii juridice, atunci alegerea membrilor CCR trebuie interzisa tocmai acestei puteri, intrucat puterea executiva este investita de cea legislativa, aleasa si ea, la randul ei, de electorat. Nimeni nu se alege pe sine, ci doar propune.

  7. Theophyle Theophyle spune:

    Trei sunt greselile majore facute de dl avocat Pavel:

    1. Considera CCR ca fiind “o instanță națională, parte a puterii judecătorești”. Autorul, desi avocat dovedeste ca nu are cunostinte minime de arhitectonica constitutionala. In Constitutia Romaniei, Curtii Constitutionale ii este consacrat titlul V (“Curtea Constitutionala”), ea nefiind inclusa in Titlul III (“Autoritatile publice”). Deci CCR nu face parte din sfera autoritatilor publice, enumerate astfel de Constitutie la titlul III: Parlamentul (capitolul I, articolele 61-79), Presedintele (capitolul II, articolele 80-101), Guvernul (capitolul III, articolele 102-110), Administratia publica (capitolul V, articolele 116-123), Autoritatea judecatoreasca (capitolul VI, articolele 124-130).

    2. A doua greseala este aplicarea nejustificata a principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat in cadrul procedurii de desemnare a judecatorilor de la CCR: “iar structura Curții Constituționale nu se poate sustrage incidenței acestor principii, și mă refer aici în mod special la principiul separației și echilibrului puterilor în stat”. Acest principiu reglementeaza raporturile intre autoritatile publice prevazute la titlul III al Constitutiei, si nimic nu justifice aplicarea lui si la modul de alcatuire al CCR (titlul V din Constitutie). Autorul nu cunoaste interpretarea conferita de CCR acestui principiu in Decizia 98/2008 si o transpune acolo unde principiul nu este deloc aplicabil.

    3. In fine, a treia greseala cu consecinte pe termen lung este incercarea de a transforma cei 3 judecatori de la CCR (pe care i-ar trimite acolo corpul magistratilor) intr-un fel de CSM nr.2. Magistratii isi aleg deja prin vot autoritatea insarcinata cu garantarea independentei Justitiei (CSM-ul, art. 133-134 din Constitutie). Dl avocat Pavel vrea sa construiasca, precum Mona Pivniceru, o prelungire a CSM in cadrul CCR. Daca s-ar intimpla asa, am avea de-a face in cadrul CCR cu 3 membri care nu au nici o legatura cu suveranul (poporul), cata vreme acesti 3 magistrati nu sunt nici votati de poporul roman, nici de reprezentantii alesi ai poporului (Presedinte sau Parlament). Ei ar fi reprezentantii unui parti al societatii (fie ea si alcatuita din magistrati) si nimic nu garanteaza ca ar apara suprematia Constitutiei mai mult decat interesele magistratilor care i-au trimis acolo. E vorba, mai mult decat orice, de necesitatea de a nu transforma corpul magistratilor intr-o casta care poate ajunge sa se plaseze in pozitii de decizie, fara legitimitatea (conferita direct sau indirect) de detinatorul suveranitatii.

  8. eu****** spune:

    Ioi, domnul Pavel este avocatul diavolului???

    Simt ca ma ataca puterile raului din articol.
    Ma astept sa primeasca raspunsuri multe…

  9. ddgddg spune:

    Da , de ce să nu numească și presa judecători la C.C. ?

  10. Bug spune:

    Oare cineva a facut vreo statistica sa vada citi judecatori de pe la diferite instante (inferioare) nu sint in stare sa treaca examenul de la Institutul national de Magistratura. Incerc sa estimez: probabil marea majoritate. Votul acestora in diverse asociatii, uniuni va avea aceeasi greutate cu votul celor putini, care au trecut si care prin consecinta “au un nivel inalt de bla bla”. Veleitarii, cei tari in gura isi vor trimite “loazele” (vedeti “demiterea lui Ghica si Danilet!). Nu, merci! Nu ca parlamentarii ar fi mai buni!
    Este insa o mare dilema. Practic nicicum nu este bine.

  11. eu****** spune:

    Personal imi starneste un sentiment de penibil acest articol.

    Daca as fi jurist as citi cat pot de mult despre constitutiile din lumea aceasta, despre modul si tezele care au contribuit la punerea la punct a constitutiei actuale a RO. Numai dupa aceea m-as incumenta sa propun solutii, dar fiecare face cum doreste.

    Pentru ca nu sunt jurist imi pun doar putin mintea la contributie si incerc sa inteleg ceva…

    Constitutia ne reprezinta pe noi toti.

    Este normal ca in CC sa fie desemnate persoane de catre reprezentatii institutiilor alese democratic, la nivel national.

    In RO. Cine sunt acestia? Parlamentarii si Presedintele!
    Iata de ce ei fac numirile.La altii, o casa mai mare, ma incumet sa apreciez, membrii CC sunt propusi de cel ales, adica de Presedinte, si trecut prin aprobarea celui de al doilea forum – adica Senat.

    CC este bine sa fie in afara sferei de influenta a celor trei puteri – trebuie sa fie independenta si deasupra acestor puteri ca sa poata arbitra.

    CC este normal sa aiba continuitate si sa depaseasca fluctuatiile politice, as spune sezoniere, in raport cu legea fundamentala care ar trebui sa aiba stabilitate si sa nu fie schimbata la fiecare guvernare PSD-ista…

    O idee nu chiar asa de veche a “prietenului Ponta”
    http://www.evz.ro/detalii/stiri/sistemul-lui-nastase-generator-de-politruci-la-ccr-ponta-propune-selectarea-judecator-955937.html

  12. Stefan von Hateg spune:

    Dupa experienta de asta vara eu am ajuns la concluzia ca nu trebuie sa mesterim la Constitutie ! Partizanatul e asa de mare in momentul de fata ca nu gandim limpede nici una din tabere . Dupa ce ne-am batut ca vizigotii asta vara si n-a castigat detasat nici o tabara inseamna ca (,) Constitutia si-a facut treaba si scutul ei a rezistat obuzelor trase din ambele parti . Orice virgula am schimba acum , balanta se inclina intr-o parte si nu e bine , la viitoarea furtuna scutul poate ceda si dracu ne ia !



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Lucian George Pavel


Lucian George Pavel

Avocat specializat în dreptul afacerilor. A publicat diverse articole pe teme juridice în reviste de specialitate (Revista Română de Dreptul Muncii, Revista de Note și Studii ... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)