joi, martie 28, 2024

Dupa decizia SUA de retragere din Acordul pentru Climat de la Paris

Pentru cei prezenți în 2009 la summitul despre climă din Copenhaga, evenimentele petrecute săptămâna trecută vor aduce dezamăgire, iritare și chiar neîncredere, întrucât, în fața tuturor dovezilor, politicienii pot lua uneori decizii greșite.

Dar același summit de la Copenhaga a creat o nouă generație de avocați ai climei. Oameni din toate sectoarele guvernelor naționale, orașe, state, mișcări de tineret, grupuri de credință și afaceri sunt acum mai hotărâți ca niciodată să continue lupta pentru programul global de acțiune privind schimbările climatice care ar putea proteja creșterea economică, ar crea locuri de muncă, ar îmbunătăți calitatea aerului și a sănătății publice și ar asigura un climat stabil pentru generațiile viitoare.

Rezultatul a fost tratatul istoric de la Paris. Un cadru legal pentru ca statele să poată colabora pentru realizarea acestor obiective. Adoptarea sa aproape universală a fost dovada că oamenii au înțeles într-un final că accelerarea acțiunilor de prevenire a schimbărilor climatice este de fapt o formă superioară de exercitare a interesului personal. Am ajuns în punctul în care costul lipsei de acțiune este mai mare decât costul acțiunii, și oricine poate înțelege acest lucru.

De aceea, decizia recentă a președintelui Statelor Unite este de neînțeles, iar eu rămân încrezător că își va reconsidera poziția odată ce vor apărea mai multe dovezi despre impactul pe care îl va avea asupra economiei Statelor Unite.

Datorită direcției stabilite de Tratatul de la Paris, piețele pentru forme inovatoare de energie curată și tehnologii eficiente energetic sunt preconizate să se dezvolte rapid. De fapt, se așteaptă ca tratatul să deblocheze o potențială creștere de 13.5 trilioane de dolari până în 2030 deoarece aproape 200 de țări încearcă să își accelereze eforturile de rederesare a schimbărilor climatice.

Statele Unite reprezintă locul originar pentru multe afaceri de top, care sunt bine poziționate pentru a putea beneficia de o mare parte a acestei piețe globale, susținând deja peste trei milioane de locuri de muncă generate de energia curată și având potențialul de a crea multe altele. Această oportunitate va fi mai greu de atins în afara tratatului.

Între timp, multe dintre locurile de muncă despre care negativiștii spun că sunt amenințate din cauza tranziției către o economie cu o amprentă de carbon scăzută, vor fi riscate din cauza altor factori de neoprit. Creșterea mecanizării și automatizării în multe industrii – inclusiv în cea a mineritului din SUA – sunt motivele principale ale acestor schimbări, nicidecum eforturile noastre de a aborda tema modificărilor climatice.

Cum economiile au evoluat, natura muncii a fost și ea într-o continuă schimbare. Rolul nostru ca lideri este acela de a asigura o tranziție corectă, în care cei care pierd fără vina lor să aibă mijloace alternative de trai în noua economie. Prioritizând dezvoltarea sustenabilă și acțiunea climatică și explicând beneficiile unui astfel de drum este cea mai bună șansă pe care o avem pentru a construi un nou tip de economie, care să funcționeze oriunde, oricând.

Am crescut într-un mic orășel din Olanda care a fost un centru de producție de textile mulți ani. Foarte puțini mai lucrează acum în industria textilelor care s-a mutat în alte zone iar noi industrii i-au luat locul. Tranziția a fost, cu siguranță, dificilă la acel moment, dar viitorul s-a dovedit mai strălucitor pentru majoritatea covârșitoare a oamenilor.

Dar aici e vorba despre mult mai mult decât poveștile personale. Comisia Globală pentru Economie și Climă a demonstrat că o tranziție spre emisii reduse de dioxid de carbon cu investiții crescute în energie regenerabilă, eficiență energetică, orașe curate, folosire eficientă a resurselor și infrastructură cu emisii reduse de dioxid de carbon ne oferă cea mai bună șansă de creștere economică în următoarele decenii, cu 90 de trilioane de dolari care trebuie cheltuite pentru o infrastructură globală sustenabilă până în 2030.

Și nici nu am adus în discuție argumentele morale și responsabilitatea noastră de a proteja comunitățile vulnerabile de azi, precum și cele din viitor. Orice acțiune care încearcă să încetinească eforturile de a ne preocupa de schimbările climatice poate doar să îi lovească pe cei mai vulnerabili la creșterea nivelului mărilor și la fenomenele meteorologice extreme, fie că este vorba de New Orleans sau Papua Noua Guinee. Chiar și în lumea dezvoltată, instabilitatea climatică poate să îi lase pe copiii noștri și pe nepoți cu un mare deficit de resurse și dificultăți economice pe care nu au făcut nimic să le merite.

De aceea, răspunsul a mii de lideri din afaceri, primari, guvernanți a fost imediat și tranșant. De aceea, răspunsul liderilor politici europeni și chinezi a fost atât de puternic. Și tot din acest motiv și hotărârea noastră de a continua este atât de solidă.

Totuși, astăzi consider că ar trebui să celebrăm tratatul de la Paris pe care l-am creat cu toții. Un tratat care este mai mult decât un document legal – este o promisiune globală de a acționa și a evidenția o direcție mai bună pentru afacerile, orașele și lumea noastră. O mișcare globală de o asemenea anvergură este mai mare decât orice națiune și orice persoană. Și acesta este motivul pentru care împreună vom reuși să combatem schimbările climatice și să construim un viitor mai bun pentru toată lumea.

Distribuie acest articol

32 COMENTARII

  1. Complementar cu acest interesant text mă gândesc că ar putea fi de interes pentru publicul larg cinci articole care pot da o imagine asupra bazei științifice a caracterizării schimbărilor climatice, pentru uz personal:

    Sinteză din 2016 cu grafice de dinamică a temperaturilor comparativ din literatură și documente ONU și ce metode se folosesc: Reconstructing Earth’s surface temperature over the past 2000 years: the science behind the headlines

    https://drive.google.com/file/d/0B6lX-Y0Osl0YOVJPaHgtdXFfTnM/view

    Sinteză din 2017 arătând diversitatea modelelor folosite și ce variabile sunt incluse în modelele actuale: http://elib.dlr.de/111160/1/gmd-10-639-2017.pdf

    Sinteză din 2017 despre impactul erupțiilor vulcanice asupra climei și predictibilității ei: https://www.researchgate.net/profile/Didier_Swingedouw/publication/312966606_Impact_of_explosive_volcanic_eruptions_on_the_main_climate_variability_modes/links/58983bb44585158bf6f5a2e1/Impact-of-explosive-volcanic-eruptions-on-the-main-climate-variability-modes.pdf

    Sinteză din 2010 despre influența Soarelui asupra schimbărilor climatice: https://drive.google.com/file/d/0B6lX-Y0Osl0YNG8weVFHVTRmajg/view?usp=sharing

    Influența Soarelui în comparație cu a dioxidului de carbon emis prin activități umane, articol din 2007: http://www.pnas.org/content/104/10/3713.full.pdf

    cele bune,

  2. Intelepciunea populara zice „There no such thing as a free lunch”. Asta vine din vremurile vestului salbatic cand saloon-urile ofereau gratis clientilor carne foarte sarata ca masa gratis. Dupa care clintii rupti de sete comandau bautura cat sa-si cumpere vreo 5-6 mese gratis…

    Cam asa e si cu acordul de la Paris. Daca energiile regenerabile ar fi rentabile economic, n-ar trebui nici un fel de acord. Toti producatorii ar navali sa le produca fara sa-i mai indemne nimeni. Din pacate ele sunt inca foarte departe de a fi rentabile economic.

    Zecile de mii de miliarde de care vorbeste autorul nu cad din cer. Ei sunt bani care trebuie platiti de cineva. Conform acordului de la Paris acel cineva e practic SUA in cea mai mare masura si apoi UE. Toti ceilalti platesc doar maruntis sau sunt platiti. De aia e atata tristete si jale. Daca banii aia totusi chiar cad din cer, pai luat-i oameni buni si bucurati-va ca in lipsa Americii sunteti mai putini la imparteala :P

    • Energia regenerabila este rentabila. E adevarat ca apar problem cand e vorba de racordarea centraleleor neconventionale la retelele nationale de transport. Dar energia obtinuta di surse regenerabile este mai mult decat rentabila daca se utilizeaza local, adica unde e produsa. Este motivul pentru care prolifereaza in Europa energia solara utilizata de gospodaria producatoare si au inceput sa creasca si microretelele si consumul privat parallel.

      Ca o recunoastre a acestei rentabilitati, UE elimina subventiile pentru producerea de energie din surse neconventionale.

      Sunt insa alte probleme ale energiei din surse neregenrabile. Una din ele e tehnologia necesara faoorte avansata. O alta este incapacitatea noastra de a o integra intr-un mod de viata altfel cladit.

      In fine, pana la discutia tehnica si teroertica (oarecum) se cam irosesc bani publici pe pretense masuri de combaterea a schimbarilor climatice. E ca un fel de eticheta care asigura finantare….

      Si, evident, banii trebuie sa vina de la cei care ii au – sa spunem SUA. :-)

      Mai grav, povestea asta cu schimbari climatice a condus la o multime de impostori „specialist in schimbari climatice” si „ecologisti” sau alte pseudo-specializari. Astea toate, cel putin in Romania (dar suspectez ca si prin alte parti) au inlaturat pe cei care cu oenstitate chiar credeau ca se poate actiona pentru un mediu mai curat. Evident, banii pentru acetia vin tot de la cei care au. Ca doar nu sunt platiti de Etiopia (scuze Etiopia)..:-)

      Eu m-as bucura ca efortul sa mearga spre un comert mai mare al UE si al Romaniei cu SUA, sa avem o libertate mai mare ptivind miscarea capitalurilor si a tehnologiei, sa fie mai usor petrnu un intreprinzator roman sa vanda ceva in SUA (si invers, de ce nu?!). Si, poate prin contaminare, ajungem si noi la concluzia ca libertatea individului primeaza, nu altceva…

      • Repet: Dacă energia regenerabilă (afară de cea hidroelecrică) ar fi rentabilă atunci nu ar mai fi nevoie de nici un fel de politici guvernamentle în privința ei. Ar năvălii cu toții pe ea.

        Poate că UE renunța la subvențiile directe pentru energia neconvențonală, dar rămân cele indirecte. Dumnevoastră plătiți de peste 2.5 ori mai scump benzina (iar etanolul de peste 3 ori mai scumpo), de aproape 6 ori mai scump gazele narurale și de peste 4 ori mai scmp curentul electric în Romnia comparativ cu cât îl plătesc eu în SUA. Asta e modalitatea indirectă de subvenționare a energiei „verzi” – crescând artifical prețul energiei convenționale prin ț-șpe taxe & accize.

        Problema nu-i tehnologia avansată, ci încă foarte scumpă, chiar dacă vorbim de instalare locală. Dacă îmi pun panouri solare pe casă le amortizez costul între 90 și 125 de ani :P Iar aici nu am pus la bătaie creșterea costului asigurării. Că una e să-ți treacă o creangă luată de furtună sau grindina prin tiglele obișnuite care costă cu tot cu instalare vreo $6000 (atât a costat înlocuirea acoperișului casei mele în 2014 după o grindina grozavă cât oul de bibilică – au plătit asigurările) vs. $75000 (fără manoperă!) cât costă panourile solare care oricum nu-mi acoperă consumul de curent. Ca să nu mai vobim de mentenanță. Panourile solare vor trebui șigur înlocuite înainte de 90 de ani :D Nu-i vobă că și tiglele & izolația acoperișului trebuie înlocuite la 10-15 ani (asta e recoma darea), da’ până atunci mai dă o furtună și plătesc asigurările :P

        • Recalculati consumul.

          S-ar putea sa aveti surprize si de fapt sa va ajunga cateva panouri. Care sunt atat de ieftine acum incat chiar ca nici nu trebuie asigurate (ceva gen 100 EUR pe m2 – orientativ sunt si mai ieftine si mai scumpe pentru toate buzunarele).

          Este insa o intreaga inginerie a utilizarii energiei solare, care insa paleste in fata impactului caselor inteligente.

          Cea mai scumpa parte a energiei fotovoltaice (de fapt despre ea vorbim) se afla oricum in casa, de regula la subsol – deci nu va fi afectata de crengi cazute si alte asemenea. Din cate stiu, EPA si agnetiile statale ofereau reduceri de impozite pentru asa ceva, asa ca poate creste asigurarea, dar scade impozitul….

          O alta solutie interesanta pentru unii este acoperirea partiala a necesarului de energie cu energie fotovoltaica.

          Intr-o locuinta sunt 2 aparate greu de adaptat la energie fotovoltaica: frigiderul (care merge cvasi-continuu) si masina de spalat (din cauza motorului foarte puternic, ce consuma multa energie la pornire – aici mai sunt si alte motive, dar nu e locul pentru detalii). Frigiderele se afla in plin proces de re-tehnologizare – in cativa ani vom avea alte tipuri de frigidere. Mai ramane masina de spalat.

          Multe alte lucruri din casa – terlevizorul, apartul de radio, becurile consuma de 10 ori mai putin decat in urma cu 20-30 de ani.

          Cointra-argumentele Dvs. vin din aminitiri de fapt – ca de altfel la 99% din persoanele care nu iau in considerare energia fotovoltaica. Ele sunt insa depasite de situatia actuala. E adevarat, fiecare alege ce doreste. Eu insa spun doar ca lucrurile s-au schimbat foarte mult in domeniu in ultimii 10 ani mai ales si o decizie in ce priveste asigurarea cu energie a locuintei trebuie luata pe baza informatiilor actuale.

          =====

          Consumul de energie electrica a scazut constant in Europa – pana la puinctul la care chiar sistemul de etichetare energetica a electrocasnicelor a fost depasit. Iar proportia energiei din combustibili fosili in amestecutrile nationale a scazut si ea.

          Sunt o multime de gospodarii in Germania daca nu auto-suficiente pe baza enargiei soalre cel putin foarte putin dependente de furnizorii nationali.

          ====

          Nu se pune problema amortizarii, pentru ca nu avem consum constant, ci in scadere.

          Daca am judeca doar dupa amortizare nimeni nu ar mai cumpara masini noi, ci doar SH :-).

          In Ro valoarea facturii cuprinde multe alte lucruri in afara de costul energiei electrice. Dar asta pentru ca asa a considerat Romania sa faca, nu pentru ca UE ne-ar fi impus. Desi legsilatia prvede ca pot exista si furnizori privati de curent electric, nu doar cei arondati national si desi exista solicitari in acest fel, statul roman face tot ce poate sa ii opreasca. Dar nu va reusi la nesfarsit.

          Ceva similar si la benzina in RO – mare parte a costului e reprezentt de accize, mai putin de subventii incrucisate (etanol, biomotorina etc.). Vin incredibil de puternic din urma masinile electrice – o Tesla costa cu putin peste 40,000 USD, dar impozitele sunt mici iar multe state (inclusiv Romania) subventioneaza aceste masini.

          Da, exista opozitie sociala la toate astea. Dar e normal, de-a luingul istoriei intotdeuna a existat opozitie la impactul progresului tehnic. Si autovehiculele cu motor cu ardere interna a co-existat o perioada cu caii si calestile. Dar pana la urma tot au disparut ca mijoace de transport.

          ===

          De fapt, asta am si spus in postarile mele: ca schimbarile climatice au fost prea mult folosite ca o eticheta pusa pe tot felul de procese fara legatura cu ele, doar din motivul ca ofereau surse de venituri facile si suculente pentru tot felul de impostori. De-asta am spus ca Trump pana la urma are dreptatea lui: acordul trebuie sa fie echitabil, inclusiv in sensul de a nu se mai arunca banii contribuabilolor din statele unde efortul e principala conditie a venitrurilor pe smekeriile unora si altora din state unde banul nu-i masura efortului.

          • Va repet pentru a 3-a oara: Nu are sens sa-mi vindeti energia solara. :P Daca ar fi fost rentabila as fi cumparate-o de mult. Dar ea nu e.

            Revenind totusi la postarea dumneavoastra, n-ati nimerit-o. Nu frigiderul sau TV-urile sunt principalele consumatoare de curent in casa mea, ci aerul conditionat, cuptorul electric, uscatorul de rufe, pompele de irigare a gazonului si pompele de recirculare a apei din piscina. In mod normal nu e nimeni acasa vara in nzilele lucratoare intre 8 si 16. Eu si cu sotia lucram, copii mai mari nu sunt nici ei pe acasa, iar gemenii sunt sunt la daycare. Deci A/C-ul e progrmat sa lase temperatura la 25C in acest interval si coboara la 20C inainte sa venim acasa. In vacante suntem de asemenea plecati de acasa si A/C-ul e programat similar. Deci consuma foarte putin. Irigatiile si purificarea apei din piscina merg noaptea cand panourile sunt oricum inutile. Rufele sunt puse la spalat si uscat dupa amiza tarziu cand panourile solare oricum n-ar mai da mare lucru. Deumidificatoarele lucreaza mai ales cand e inorat, si cand creste umiditatea foarte mult – ceea ce se intampla frecvent in zonele cu clima continentala.

            Apoi de cand cu intetirea incalzirii globale iarna tine la noi intre 4 si 5 luni. :P Munti de zapada acopera totul, iar acoperisul e rareori neacoperit de zapada. Deci panourile n-ar produce nimic. Curatarea lor aproape zilnica la 7-10 m inaltime si la -30C + vant e dementa curata…

            Aia cu asigurarile chiar n-am inteles-o. Panourile nu le pot pune in subsol :D. Ele sunt cea mai scumpa parte a oricarei instalatii solare. Iar panouri de acoperis ce sa produca 5kW costau in 2014 ~$75000. Iar 5kW nu-mi ajung oricum.

            „Subventiile” pentru panouri sunt de fapt deduceri la taxe care acopera mult prea putin din pretul lor ca sa le faca rentabile. In plus daca am retinut corect, cea mai mare parte a lor inceteaza oricum anul acesta. Companiile de electricitate se ofera sa cumpere ceva curent de la producatorii individuali dar pretul e foarte mic si il cumpara cand au ele nevoie, nu cand produc panourile la maxim.

            Sigur ca si masina se depreciaza. Numai ca o masina noua imi ofera confort si satisfactie. Cum conduc sub 12000 de mile pe an, lease-ul e cea mai convenabila optiune. Am tot la 3 ani o masina noua. Insa panourile de pe casa nu-mi ofera nimic. Nici confort suplimentar , nici un fel de satisfactie ci doarcosturi peste costuri.

            Tesla vine tare din urma numai ca nu a produs niciodata nici macar un cent profit. Traieste exclusiv din subventii de stat, din speculatii bursiere si dintr-un moft al clintelei asemeni magazinelor de dama „Banana reopublic” :P E genul de castel de carti de joc ce se prabusete fara nici un fel de avertisment.

            Sigur ca progresul tehnic invinge. Calul a fost invins de motorul cu ardere interna. Numai ca motorul cu ardere interna n-a trebuit subventionat de nimeni ca sa invinga. Ceva ce dupa atata vreme nu poate supravietui pe pcioarele sale nu are nici o sansa sa se impuna. Retineti acest adevar simnplu ce sta la temelia selectiei naturale :D

            • Nu panourile sunt cea mai scumpa parte a energiei solare. Revedeti intreaga organizare.

              In plus, asa cum am spus, nimeni nu va obliga sa folositi 100% energie electrrica solara (autosuficienta). Puteti alimenta doar partial cu energie solara.

              Mai este nevoie si de o foarte buna organizare a gospodariei (plecand de la izolarea termica a podului etc.). Nimeni nu face inlocuirea energiei conventionale cu cea solara pastrand totul la fel. Oricum veti face asta la trecerea la casa inteligenta. Care e foarte aproape.

              Dar, sigur, daca nu vrei sa fie rentabila energia soalra, nu e.

            • Panourile reprezinta max 25% din cost. Grosul e invertorul. Care nu sta pe acoperis :P
              Iar pretul unei instalatii de 4-5 kW este in jur de 12k euro, in Romania. Stiu sigur pentru ca am cateva oferte concrete, imi voi pune asa ceva, pe casa sau in gradina
              Amortizarea se face in cca 12 ani.
              M-au intrigat cifrele dvs astronomice (75000 $ este imens, in oferta am si o instalatie de 30 KW la 25.000 euro, hibrid, cu stocaj de 43 KWh…cu 75K alimentez tot satul :P) asa ca m-am uitat la preturile din SUA
              http://news.energysage.com/how-much-does-the-average-solar-panel-installation-cost-in-the-u-s/
              „In 2017, most homeowners are paying between $2.87 and $3.85 per watt to install solar, and the average gross cost of solar panels before tax credits is $16,800. Using the U.S, average for system size at 5 kW (5000 watts), solar panel cost will range from $10,045 to $13,475 (after tax credits).
              „These prices reflect the cost of a solar energy system after deducting the federal solar tax credit, which reduces your solar system cost by 30 percent.”
              E un pic mai sus ca la noi, dar e departe de tot de cifrele dvs.
              Nu cred ca ati inventat acei 75000, poate ca atat era in 2014 , poate era o oferta de supertop, poate vanzatorul era un snapan :P, nici nu vreau sa va conving ca sunt rentabile, pentru ca sunt la limita rentabilitatii (eu o consider amortizare prin reducerea facturii in max 10 ani). Si sigur ca sunt de acord ca impactul major va fi atunci cand va exista un avantaj major la factura vs investitie. Dupa dinamica preturilor prin 2020 ,cel tarziu, asta va fi un fapt cat se poate de probabil.
              Un alt aspect este contorul cu dublu sens (chit ca furnizorul de energie cauta nod in papura), adica in momentele cand nu esti acasa livrezi energie si contorul se invarteste „invers”, practic „vinzi” la acelasi pret, De fapt reduci factura cam cu 75-80% la modul practic (din experienta unui amic care are una de 3 kw)
              Alt aspect este durata de viata 25 ani (atunci ajung la 80%, mai merg, dar e recomandat sa le schimbi, au garantie 10 ani..asta apropo de acoperisul ala pe care-l schimbati la 10 ani!

            • @ dedalus

              Atunci care e partea ce mai scumpa?! Pe bune. Astea care se vand pe aici se contecteaza la micul transformator si la blocul de control & sigurante aferent. Alea sunt deja acolo de la constuctia casei. Cablurile nu pot fi prea scumpe mai ales ca sunt route-ate prin garaje (care sunt integrate in constructia casei) unde toate cablurile sunt oricum la vedere.

              Sigur ca pot alimenta partial cu energie solara. Dupa cum va spuneam nu am acoperisul destul de mare pentru cat curent electric imi trebuie. Mica fantana arteziana de la intrare (ctitoria & febletea sotiei mele) e actionata de un mic panou solar. Luminile cu led-uri de pe marginea aleii ce duce la intrare si cele de pe margine piscinei sunt la fel actionate de mici panouri solare. Am un ceas solar (Citizen Eco Drive, ma rog, e cadou de la sotia mea), si am de asemena un calculator solar. Cam astea sunt chestiile la care energia solara e eficienta in in jurul meu. Cam atat. Aia cu luminile de pe alee e singura chestie cu adevarat indispensabila – cablarea ar fi prea costisitoare si lampile cu baterii pe care le aveam pe vremuri nu tineau prea mult.

              Restul inseamna deja sa renunt la confortul meu. Ceea ce e inacceptabil si in afara oricarei discutii.

              Nu e vorba de faptul ca „nu vreau” ca energia solara nu fie rentabila, ci doar ca nu vreausa renunt la standardul de viata de dragul unei gogomanii. Uita ca nici dumenavoastra nu vreti sa va mutati intr-o coliba in padure ca sa reduci drastic emisiile de CO2, cu toate ca pretindeti ca sunteti convins ca ele duc la distrugerea planetei.

          • De EROI ati auzit? Adica de energia produsa de unitatea de energie consumata. Pentru solar este 9:1, pentru vint de 4:1, pentru gaz este 28:1. Adica per total, cu solarul poluezi de 3 ori mai mult decit cu gazul! Buna socoteala? Si unde mai pui ca se subventioneza in draci energia asa zis nepoluanta, luind bani de le energia asa zis poluanta, adica si f….. si cu banii luati. La sfirsit, daca tragi linie si ai si putin cap sa calculezi si sa gindesti, vezi ca per total iesi in pierdere.

            • Nu se mai subventioneaza energia nepoluanta. Nu stiu de unde ati scos-o. Dar am auzit de atatea ori mitul acesta incat sincer am obosit sa tot spun ca nu mai e asa.

            • Pai, daca e asa, nu aveti decat sa consumati in continuare gaz, motorina, carbune. Cand se vor termina ce veti face?

              Dar tare as vrea sa vad si eu studiile acelea din care reiese cele pe care le afirmati. Daca sunt reale, ar trebui sa ii scrieti Comisiei Europene sa renunte la politica privind energia regenerabila si sa se apuce sa caute petrol si gaz.

              A existat intr-adevar acum vreo 20 de ani o teorie privind poluarea generata de intreg ciclul de viata, dar aceasta s-a modificat foarte mult (practic s-a renuntat la ea) si astazi se vorbeste despre economia circulara.

        • Mai mult chiar, ca sa produci 1 l etanol consumi energie (nu alta decit cea conventionala) cita energie produce 1.3 l etanol. Asa ca dai cu 30% mai mult CO2 in atmosfera ca sa il produci plus tot atita CO2 cit benzina cind il arzi. Daca nema putirinta, ce mai chichirez gilceava? Plus ca au taiat jungla Amazonului ca sa puna trestie, zone cit vezi cu ochii din avion la 10000 m.

          • Nu vreau sa vand energie solara. @Svejk si ceilalti- asa cum am spus, nu aveti decat sa nu o folositi.

            Daca ai o pisica alba complet si depui suficient efort vei gasi pana la urma un fir de par negru in blana ei. Dupa care vei spune : „Uite, nu e alba complet !”

            Intotdeuuna oameniii depun mult efort in a gasi argumente pentru a justifca propria comoditate. Asta, pentru ca doar foarte putini sunt dispusi la schimbare.

            Consider ca energia solara (si cumva si cea eoliana) reprezinta viitorul iar energia conventionala – trecutul. Fiecare alege ce doreste.

  3. „o nouă generație de avocați ai climei”
    Frumoasa formulare; dar daca SUA nu mai vrea sa dea banu`, sigur trebuie probozita.
    Cum ar fi ca fiecare, in tara lui, sa fie gospodar cu „schimbarile climatice” (cuum?? nu-i mai zice incalzirea globala?), si „noua generatie de avocati ai climei” sa nu mai astepte bani de la fraierii de americani. Sa se sufoce in poluare :P

    • Cam asa mi se pare si mie: daca Americanii vor sa polueze la ei, sa o faca. De ce sa le dea bani chinezilor, care oricum polueaza de nu ai aer? Fiecare sa polueze la el acasa cat vrea. Daca vrea aer curat sau nu, treaba lui.

  4. Ideea e ca se exagereaza in ce priveste finantarea masurilor pentru combaterea schimbarilor climatice. Orice plantare de pomisori, orice pista de biciclete, dupa unii inseamna „combaterea schimbarilor climatice”.

    Sunt organizatii intregi care traiesc din asemenea scamatorii verbale. Inclusiv in Romania.

    Ca si in cazul „cercetarii stiintifice”” (care a ajuns sa fie „demonstrata”” cu articole ISI, in timp ce semnificatia reala se pierde in negura scientometriei), si „combatrerea schimbarilor climatice”” apare la o privire mai atenta ca o cheltuire de bani fara o justificare clara.

    De fapt Trump nu a spus ca se retrage si gata. El a spus ca trebuie negociat un acord just.

    Cel putin prin prisma faptului ca toate actiunile pentru „”combatrea schimbarilor climatice” au ajuns sa fie o mare sursa de venituri pentru o birocratie ce-si face de lucru – inclin sa-i dau dreptate lui Trump.

    Cate din ONG-urile de mediu din Romania stiu intr-adevar ce fac? Unele au ajuns chiar sa seteze un fals standard de valoare, promovand ineptiile lor drept „ecologie”- la o privire mai atenta insa, afli cu stupoare ca e vorba despre profitori ai sistemului, ce ajung sa sfasie cu pseudostiinta lor orice incercare de instaurare a normalitatii…

    Prea multe resurse publice si prea multa putere acordata unor asemenea „”oameni de stiinta”si activisti de mediu”.

    Ia uitati-va cate piste de biciclete si „centre de vizitare”sunt prevazute sau chiar construite sunt prin toata tara? A verificat cineva daca banii din impozitele mele se duc pe piste si centre frecventate? Daca merita bagati banii publici in asa ceva?

    ====

    Consider ca retragerea SUA din acord (care oricum intra in vigoare peste niste ani) da semnalul, pentru oprirea acestei risipe pe prostii. Din cauza unor specialisti in purjarea banului public, ce se dau mari experti in ecologie pe baza unor cursuri fantomatice, cei care intr-adevar au obiective pragmatice si reale nu mai au loc. Risipa asta trebuie sa inceteze.

    Sigur, cei care traiesc bine din resursele publice alocate pentru asa ceva vor sari de sapte metri in sus, pentru ca isi pierd o paine usoara si nemeritata aura publica.

    Dar cred ca mesajul lui Trump suna cam asa „La munca! Nu la invartit hartii, „piste de biciclete”si „Centre de vizitare” din banii nostri!”.

    Si am dat doar un exemplu. Daca scurmi mai mult, vezi si altele – exagerari costisitoare sub umbrela plina de zdranganele a „schimbarilor climatice”si nu numai…

  5. De acum, la orice ploaie mai sănătoasă se poate da vina pe Trump.

    Autorul vorbește de „Tratatul de la Paris”, când, din câte știu eu, este vorba de un acord. Dacă ar fi fost un document cu valoare juridică internațională, ar fi trebui ratificat de Congresul SUA. Așadar, nu este vorba de un tratat, de un document care ar obliga statele la ceva. În plus, acordul nu prevede sancțiuni și nici vreo entitate care să impună respectarea lui. Pe scurt, este apă de ploaie. Politicienii lumii și-au făcut poze, presa are ce comenta, ecologiștii tremură plini de speranță, dar nimic concret nu sa întâmplat de fapt.

    Acordul prevede printre altele ca statele dezvoltate, să transfere miliarde de dolari către statele mai puțin dezvoltate pentru ca acestea să-și reducă nivelul poluării. Probabil principalul donator urma să fie SUA. Dar, Trump, un președinte care știe că răspunde în fața poporului american, nu în fața cetățenilor lumii, a decis că este mai prudent să nu arunce banii contribuabililor pe apa sâmbetei. În fond, nu are nicio garanție că banii cetățenilor săi vor fi cheltuiți responsabili de liderii unor țări ca Rusia, China, Brazilia.

    Esența problemei este cum să ajungi la o înțelegere între state cu nivele de dezvoltare foarte diferite. Poluarea reprezintă un cost externalizat în procesul de dezvoltare economică. Unele țări au ajuns la un stadiu înalt de dezvoltare producând masiv poluare. Țările care vor să ajungă și ele la un nivel înalt de dezvoltare spun: fără poluare suntem condamnați la subdezvoltare. Plătiți-ne/subvenționați-ne ca să renunțăm la tehnologiile poluante, fără a ne sacrifica dezvoltarea.

    Singura garanție a acordului de la Paris este cuvântul celor care l-au semnat. E prea puțin. O astfel de înțelegere poate fi pusă în aplicare doar de o guvernare mondială care să redistribuie cu forța de la „județele bogate” la cele mai sărace. După comunism și fascism, poate că următoarea dictatură va fi ecologisto-multiculturalistă.

    • Tocmai faptul că nu prevede nici un fel de sancțiuni e parșivenia supremă și într-un anume sens îl face și mai dăunător. Respectiv dă o justificare în plus deciziei lui Trump de abandonare a acordului.

      Dacă China, India sau Rusia, adică poluatorii #1, #3 &#4 ce produc azi peste 40% din emsiile mondiale de CO2 încalcă acordul peste 15-20 de ani (că până atunci nu au nici un fel de restricții) nu li se poate face nimic. Dacă SUA nu își respectă angajamentele peste 5-6 ani guvenul federal poate fi dat în judecată de oricine și forțat prin hotări definitive ale justiției să impună reglementările pe cât de criminale pe atât de inutile ale acordului asupra americanilor. Cin va avea tupeul să dea Partidul Comunist Chinez în judecată în China sau kremlinul în judecatâ în Rusia?! :D Și chiar dacă o face, care sunt rezultatele?!

      • Exista totusi o inechitate aici. UE are propriul program de stimulare a energiei din surse neconventionale. In acels program, UE stabileste obligatii. Obligatii, nu indicatii…

        Dar nici Trump nu a spus ca nu doreste acordul, ci doar ca trebuie sa fie echitabil. OK, a cam dat de podele cu EPA, dar am senzatia ca nu e vorba de EPA ca institutie (mi-e greu sa inteleg ce e in realitate din tot felul de preluari din media, mai mult sau mai putin echidistante – stiti ce vreau sa spun). Dar SUA promoveaza energia din surse neregenrabile, avand chiar o serie de programe de inalta tehnologie, cu mult inaintea UE (vorbesc de cercetare si productie experimentala in special).

        Ce fac ceilalti mari jucatori – e o alta discutie. China e recunoscuta pentru neglijarea mediului – si evident ca daca toti chinezii sia-r porni concomitant scuterele, probabil ca ne-am sufoca in chinuri … :-). Dar economia Chinei danseaza pe margine mega-bulei de ani de zile. Celelate state- dupa denuntarea acordului coemrcial cu statele asiatice, SUA pare sa nu se prea sinchiseasca de ele.

        • Nu e nici o inechitate. UE și-a asumat voluntar taxele oneroase pe energie. Nu are nici un sens să-i imităm :P Asta îmi amintește de o chestie din copilărie: un puști mai tâmpițel de prin vecini se apucase să-și scoată fire de păr din cap ca să vadă cum arată rărădcina părului. Iar după aia s-a enervat tetibil și a început să se smiorcăie cu sughițuri pentru că noi n-am vrut să ne smulgem părul din cap. :P

          Trump a spus că e dispus să renegocieze un acordul ca să-l facă echitabil pentru că știa de la bun început că profiftorii acordului nu doresc un acord echitabil ci unul de pe ruma căruia să scoată bani prostindu-i pe vestici. Adică nimeni nar nici un fel de chef de renegociere. Arătându-se însă dispus la renegocierea acordului Trump a anihilat preventiv o bună parte din gargara inamicilor politici.

          Acordul va pieri discret, din cauza ieșirii SUA din el. UE se va chinui să respecte cerințele sale absurde otrăvindu-vă viețile, iar ceilalți poluatori de frunte (China, Rusia, India) nu vor face NIMIC după 2030 spre a-și îndeplini părțile lor din acord.

          • In exemplul dat, smulgerea parului avea loc individual , adica fiecare trebuia sa-si smulga parul de pe propriul bostan :-). In cazul schimbarilor climatice „parul” e comun. Nu exista „atmosfera SUA” si „atmosfera UE”. Ne place su nu, aveam aceeasi atmosfera.

            Desi am repetat ca mi se pare justa atitudinea lui Trump de a nu mai finanta aiureli ale altora, cred ca ar fi trebuit sa fie fost mai maleabil in ce priveste politicile energetice, cel putin. Inteleg dificultatea SUA de a se gandi la o lume cu mai putina energie conventionala disponibila, in mod voluntar. Dar este nevoie de cooperare internationala, nu putem debarca de pe planeta cand nu ne convine.

            • – „Ne place su nu, aveam aceeasi atmosfera.”
              Puschea pe limba! sa nu ai „atmosfera” dintr-o parte a Chinei

            • Asa cum a remarcat dl. VictorL fereasca Sfantul de atmosfera chinezeasca :D

              Din pacate exista atmosfere diferite in UE si SUA. In buricu’ Manhattan-ului de 4 Iulie 2015, la peste 30C aerul era curat si limpede cu toate ca e o circulatie infernala 24/7 a puzderie de masini mari. Doua saptamani mai tarziu, Duminica, in Bologna, Italia, UE, unde circulatia e restrictionata in weekend, tot spre 30C, aerul e greu plin de praf iar aerul pute a noxe de azot. E un miros pe care dumenavoastra nu-l simtiti. Nici eu nu-l simteam cat am trait in Romania. Am inceput sa-l simt dupa vreo-un an de locuit in SUA cand am venit acasa. Atunci am inteles de ce spun americanii ca „Europa pute”.

              Eforturile de reducere a emisiilor de gaze in Europa sunt axate mai ales pe reducerea gazelor cu efect de sera adica a CO2 ce e inodor incolor si care devine toxic abia in concentratii de sute de ori mai mari ca cele din atmosfera pamantului. Reducerea emisiile masinilor americane e axata mai ales pe eliminarea oxizilor azotului si a particulelor de cenusa. CO2-ul nu e o problema asa de mare tocmai pentru ca nu e toxic si hraneste plantele :P . iata cum normele de mediu europene va pun sanstatea in pericol din ratiuni ideologice irationale.

              Acordul de la Paris e o aberatie tocmai pentru ca nu are nimic de a face cu reducerea toxinelor din atmosfera si purificarea aerului, ci cu reducerea CO2 care reprezinta 0.04% din atmosfera planetei . Iar emisiile umane sunt 33% din cele ale plantelor putrede si sub jumatate din cele ale vitelor, fara a mai socoti alte animale care produc si ele CO2. adica efectul masurilor idioate si pustiitoare ale acordului de la Paris e undeva pe la a 4-a sau a 5-a zecimala din atmosfera planetei. Singura solutie reala de reducere a emisiilor de CO2 e nimicirea vietii vegetale & animale de pe pamant :P

  6. @VictorL – > Aceeai atmosfera avem cu totii, pentru ca masele de aer se misca (!). Faptul ca poluarea atmosferei intr-o anumita zona lumii e mai mare decat in alta, este doat o chestiune de moment. Ca si poluarea apei, spre pilda.

    Tocmai asta e problema – ca nu constientizam pericolul, pentru ca e prea indepartat, pentru ca au loctot felul de miscari si dilutii etc.

    La fel si in cazul schimbarilor climatice – nu se schiomba doar in SUA sau doar in UE. Ci pe toata planeta asta amarata.

    ===

    Exista acest risc al schimbarilor climatice. Problema e – ca in mai toate actiunile de protectia mediului – ce e real si ce e impostura pura.

    Sunt destule „centre de vizitare” prin ariile protejate ale Romaniei (si nu numai) pe care nu le viziteaza nimeni si destule piste de biciclete care ar trebui numite „pista de bicicleta” – avand in vedere traficul de pe ele…:-))

    Asta e de fapt marea problema: inselatoria masiva. Destule persoane de prin Romania se dau „experti de mediu” dar nu au citit nimic serios in viata lor in acel domeniu si nu au nici macar un minim de cultura generala. Dar iau bani sa construiasca astfel de bizarerii.

    ===
    Cam asa e si prin lume: prea multa bataie de joc pe bani munciti de alti.

    Pana la urma, Trump are mare dreptate: trebuie un acord echitabil, in care banii sa mearga numai pe ceea ce inseamna cu adevarat combaterea schimbarilor climatice, astfel incat toti impostorii astia sa fie eliminati din schema pomenilor grase si mascate.

    • @ Dedalus,
      mai blind si mai cu atentie; sau faci parte cumva din “o nouă generație de avocați ai climei”?
      Am ma scris aici: pe 9 aprilie s-a desfasurat in China „Shanghai International Circuit” , o etapa de Formula 1.
      atit de deasa era „ceata industriala”, incit au trebuit intrerupte sesiunile de antrenamente.
      Tu ai simtit ceva atunci, pe 9 aprilie?

      • Reciteste ce am scris. Nu vad de unde ai tras concluzia ca as fi un „avocat al climei”. Sigur, nici ideea de a ne bate joc de tot ce ne inconjoara sub diverse pretexte nu imi surade deloc.

        Iar daca ma pui sa simt poluarea de pe 9 aprilie din China in aceeasi zi si in acelasi fel si in Bucuresti, nu pot spune decat ca e o idee absurda, contravine cel putin fizicii elemnentare. E un argument ilogic. E ca si cum ai spune ca un lucru poate fi in acelasi timp in doua locuri diferite.

        • Bine, nu ai simtit poluarea din China pe 9 aprilie a.c. Dar au trecut 2 luni; ceva-ceva?
          Apropo despre „schimbarile climatice”.
          Poate exista unii care-si mai amintesc ca la lectiile politice din vremi apuse, se spunea ca odata ajunsi in comunism, omul nou va putea sa dirijeze natura, sa dea ploaie cind doreste si la fel si soare la tot fletul.

    • Acordu de la Paris nu are nimic de a face cu poluarea ci doar cu reducerea emisiilor de CO2. CO2 e un gaz nepoluant pe care îl consumați în apa minerală, bere, șampanie, etc.

      Schimbările climatice se produc continuu iar influnența omului asuopra lor e neglijabilă. Odinioară trăiau dinozauri în Antarctica. Mai apropae de vremurile noastre vikingii făceau agricultură în Groenlanda, iar scoțienii cultivau vița de vie. Ce emisii antropogene de CO2 au cauzat acele modificări climatice?! :P Păi vedeți? Sunteți ca-n bancul cu elefantul și șoricelul ce trec împreună podul ce se cutremură sub pașii elefantului. La care șoricelul chițăie plin de mâdrie „Tropăim! Tropăim!”

      Trump o fi vrând el să renegocieze acordul dar în mod cert nu vrea să dea nici un ban. Omul o fi având multe păcate dar în mod cert nu suferă de gărgăunele socialist cu „dacă se aloca banii echitabil”. Banii altora se alocă întodauna aiurea și cea a mare parte a lor se risipesca sau se fură. Dacă chiar vreți să cheltuiți banii cu folos pentru combaterea schimbărilor climatice, găsiți o modalitate de a mitui soarele. :D 98% din schimbarile climatice se datorează modificărlor activități sale.

      • Cititi despre schimbarile climatice. Nu va bazati doar pe presupuneri si similitudini.

        Nu despre cele de acum (mai mult sau mai putin acceptate de lumea stiintifica si politica), ci despre cele din istoria planetei. Este mult prea mult si nu pot, oricat m-as cazni sa concentrez intr-o postare asa ceva.

        • Eu am citit desprte schimbarile climatice. Dumeavoastra nu ati prea citit, sau macar n-ati pricpeut. Daca chair ati citit, va rog sa-mi explicati ce emisii antropogene de CO2 au porvocat incalzirea gloabala din secolele IX-XIII cand in Groenlanda se facea agricultura, in Scotia si Newfoundland cresteau struguri?! :P

          D-l profesor Cranganu a explicat intr-unul din articolele sale cum devine treaba cu „98% din comunitatea stiintifica sustina ideea incalzirii globale”. Am si eu exemplul unui erudit ornitolog care povestea acum cateva saptamani la PBS cum devine treaba cu „unanimitatea”. E un profesor al universitatii Washington din St. Louis, considerat una din cele mai stralucite somintati mondiale in studiul vrabiilor. Omul incerca de primn 2000 incoace sa faca rost de ~$2 milioane pentru un studiu temeinic si rirguros al speciilor de vrabii din bazinul hidrologic al fluviilor Missisiippi, Missouri si Illinois.Numai ca ornitologii par a fi unul din cele mai oropsite soiuri de cercetatori. Nu a avut nici un fel de sucees ani de zile, nici de la fundatii private , nici de la federali si nici de la universitati. Prin 2015 cineva i-a sugerat sa modifice titlul temei de studiu in „Influenta incalzirii globale asupra vrabiilor din bazinul… ” Si dintr-o data miracol! Banii au inceptusa curga de la federali, de la universitate si chiar de la statul Missouri :P de a strans omul in cateva zile peste $8 milioane :P , fara a schimba NIMIC afara de titlul proiectului… Intelegeti cum merge mita stiintifica ?! :P

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Paul Polman
Paul Polman
Paul Polman este Directorul executiv al Unilever din ianuarie 2009. Sub conducerea sa, Unilever are o viziune ambițioasă de a separa total creșterea companiei de amprenta generală asupra mediului și de a crește impactul social pozitiv prin Planul Unilever pentru un Stil de Viață Sustenabil. Paul caută activ parteneriate cu alte companii alături de care să implementeze strategii de business sustentabile și să determine schimbări sistemice. Este Președinte al Consiliului Mondial de Afaceri pentru Dezvoltare Durabilă, membru în Consiliul Internațional de Afaceri al Forumului Economic Mondial, membru al B Team și al Board-ului UN Global Compact și al Forumului pentru Bunuri de Consum unde co-prezidează Comisia de Sustenabilitate. Paul Polman a fost implicat îndeaproape în discuțiile globale pe tema Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) și a acțiunilor de prevenire a schimbărilor climatice. În 2016, Secretarul General ONU i-a oferit rolul de membru in Grupul de Advocacy pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, însărcinat cu misiunea de a promova Agenda 2030. Tot în 2016, Paul Polman a fost distins cu rangul de Cavaler al Ligii de Onoare din Franța în semn de recunoaștere a eforturilor sale de a stimula implicarea mediului de afaceri în ceea ce privește sustenabilitatea și pentru rolul său în cadrul Conferinţa istorice ONU pe tema schimbărilor climatice de la Paris (COP21).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro