joi, martie 28, 2024

După votare

În țările și societățile cu adevărat democratice, oamenii ies la vot nu din disperare, teamă sau revoltă. Cetățenii pot fi supărați pe guvernanți, însă mai rar li se întâmplă să fie și revoltați. Nu aleg între bine și rău sau între rău și ceea ce se speră a fi mai puțin rău, ci între bine și mai bine.
Electorii nu intră în cabina de vot fiindcă politicienii i-au umilit fălindu-se cu ceea ce pretind că li s-ar fi dat celor care le-au încredințat mandate și funcții bine plătite, așa cum recent l-am auzit spunând sfidător și iresponsabil pe un catastrofal, îngâmfat, prost educat și ambuscat fost ministru al Culturii, ori cu dorința de a le administra guvernanților cu un astfel de tupeu inimaginabil o lecție usturătoare, exemplară. Ci pentru că au șansa de a opta în favoarea celor care, de la un ciclu electoral la altul, le-au câștigat încrederea.
Semnul cel mai clar că în România lucrurile sunt încă departe de a se fi așezat hotărât și ireversibil pe făgașul cel bun, dar și mai grav, că din 2017 încoace, de când la guvernare se află coaliția PSD-ALDE, situația s-a deteriorat drastic, îl reprezintă felul în care s-au desfășurat, până la un punct, alegerile europarlamentare și Referendumul referitor la legile justiției convocat de președintele Iohannis.
Mulți dintre cei care și-au făcut ieri datoria civică și, aș îndrăzni să spun, deopotrivă de conștiință și patriotică de a-și exercita dreptul de vot au simțit nevoia de a compara ceea ce s-a petrecut în incinta secțiilor de votare, cozile, răbdarea cu care alegătorii au așteptat să le vină rândul, dorința românilor aflați în alte localități decât cele de domiciliu de a-și exercita dreptul la vot recurgând la serviciul listelor suplimentare cu atmosfera din vremea alegerile din 20 mai 1990.
Aparent, comparația ar fi una favorabilă. Și ar arăta că românii au rămas fideli spiritului democratic care i-a animat îndată după Revoluție, atunci când, la mai bine de 40 de ani de la alegerile din noiembrie 1946, până la urmă falsificate de comuniști, au avut iar dreptul de a vota liber. Ori că și-au regăsit fidelitatea.
În realitate, lucrurile stau mult mai puțin bine. La aproape 30 de ani de la Revoluție, ne-am aflat cam în aceeași situație în care eram în 1990. Am votat fiindcă unii dintre noi am încercat să stopăm, să gonim răul. Un rău care parcă nu vrea să plece și găsește mereu mijloace să se insinueze și instaureze la putere. Avem de-a face cu o situație ce s-a repetat și în 1996, atunci când CDR a obținut victoria grație sau, mai corect spus, din cauza exasperării la care ajunseseră românii după 6 ani de regim iliesciano-fedesenist, și în 2000, atunci când același Ion Iliescu a recâștigat puterea ca urmare a temerii că țara ar putea încapea pe mâinile unui Corneliu Vadim Tudor, reîntrupat azi de ființe primar-agresive de teapa unor Liviu Nicolae Dragnea, Codrin Ștefănescu, Lia Olguța Vasilescu, Eugen Nicolicea, Șerban Nicolae, Liviu Pleșoianu, Carmen Dan, Rovana Plumb și alții de aceeași joasă speță, dar și în 2014 când printr-un miracol am fost salvați de ascensiunea acelui Arturo Ui simbolizat de Victor Ponta.
Ceva s-a schimbat totuși în bine în 2019. Și se poate chiar spera că de ieri România a primit șansa de a o rupe definitiv cu ceaușismul care ne-a bântuit și după decembrie 1989. Ieri, PSD și ALDE au primit o lecție usturătoare. Și anume aceea că românii nu sunt o marfă și nici nu sunt de vânzare. Românii le-au transmis celor care conduc sus-menționatele partide că nu ajunge să le mărești salariile crezând că astfel ți-ai cumpărat dreptul de a le îngădui mai puțină democrație. Și de a le da, în schimb, din ce în ce mai multă minciună, prostie, demagogie, anti-europenism, naționalism agresiv și ticăloșie.
Important e și că a apărut o forță politică nouă, atipică, uber, așa cum a denumit-o undeva sociologul Vasile Dîncu. E vorba despre USR-PLUS printre ai cărei membri nu se regăsesc nici foști comuniști, nici liberali mânjiți de rușinea alianței cu pesediștii ori de reminiscențe useliste, nici foști pedeliști care, în anii în care s-au aflat la guvernare, au fost mai degrabă preocupați de bunăstarea proprie decât de cea a țării.
Notabil e și că tinerii, îndeosebi cei din marile centre universitare, și-au regăsit apetitul electoral, au înțeles că votul lor contează, iar creșterea semnificativă a votanților și a gradului de responsabilizare a electoratului, îndeosebi a populației educate, li se datorează în principal lor. Și forței de mobilizare pe care au probat-o pe rețelele sociale.
Diaspora și-a manifestat încă o dată solidaritatea cu cei care au rămas în țară și a arătat că, uite, îi pasă. Că nu e indiferentă, deznaționalizată, fără de țară. Iar pentru vina, nerușinarea, ticăloșia de a-și fi bătut iar joc de Diaspora bătrânul și iresponsabilul securisto-comunist, recidivistul Teodor Meleșcanu care parazitează Ministerul de Externe trebuie să își dea demisia de urgență.
Totul e ca schimbarea ce s-a făcut simțită ieri să fie valorificată și valorificată cu ocazia confruntărilor electorale viitoare. Atunci când forțelor răului, antieuropenilor din PSD și ALDE, trebuie să li se arate definitiv că vremea falsului, a minciunilor, a cumpărării voturilor, a corupției ridicate la rang de politică de stat și validată prin articole ticăloase strecurate în Coduri penale aberante create cu dedicație dar și încuviințate de o mizer politizată Curte Constituțională este, cu adevărat, de domeniul trecutului.
Comentariu apărut concomitent pe site-ul contributors. ro și pe blogurile adevărul.ro

Distribuie acest articol

20 COMENTARII

  1. Participarea mai mare la alegeri e un progres.

    Absența la vot e mare. Rămâne întrebarea de ce nu se crează condiții normale europene pentru vot prin corespondență pentru trei milioane cetățeni români “lucrători degajați” în vest? Ei sunt cei care sunt “europeni” ( numai 10 % din disasporă a votat, deci 90 % nu au ajuns în cabina de vot?) zi de zi, ei trimit Euro a casă în țară, ei văd la locurile de reședință și de lucru în vest ce înseamnă UE. La 10 August 2018, la mineriade s-a arătat fața adevarată a celor care reprezintă continuitatea autohtonă specifică din 1939-1944- 1989- 2019, a celor la care “pâinea” înseamnă colaboraționism și complicitate cu groparii și asasinii României. Independența justiției trebuie redobândită, statul de drept trebuie reconstruit. Să începem azi. Unii formulează scurt și precis:

    ….“….se poate chiar spera că de ieri România a primit șansa de a o rupe definitiv cu ceaușismul care ne-a bântuit și după decembrie 1989. Ieri, PSD și ALDE au primit o lecție usturătoare. Și anume aceea că românii nu sunt o marfă și nici nu sunt de vânzare. Românii le-au transmis celor care conduc sus-menționatele partide că nu ajunge să le mărești salariile crezând că astfel ți-ai cumpărat dreptul de a le îngădui mai puțină democrație. Și de a le da, în schimb, din ce în ce mai multă minciună, prostie, demagogie, anti-europenism, naționalism agresiv și ticăloșie.
    Important e și că a apărut o forță politică nouă, atipică, uber, așa cum a denumit-o undeva…. … Atunci când forțelor răului, antieuropenilor din PSD și ALDE, trebuie să li se arate definitiv că vremea falsului, a minciunilor, a cumpărării voturilor, a corupției ridicate la rang de politică de stat și validată prin articole ticăloase strecurate în Coduri penale aberante create cu dedicație dar și încuviințate de o mizer politizată Curte Constituțională este, cu adevărat, de domeniul trecutului.”…….

    Alegerile în democrație sunt de obicei „contra” celor de la cârmă, în est și vest. Mai puțin „pentru” ceva nou și necunoscut. In Franța ecologiștii 2019 au ajuns la 12 % plecând de la zero. In RFG ecologiștii au ajuns la 22 %. E votul tinerilor înflăcărați de o elevă din Suedia. Există deci „alegeri europene” la tineri. Tinerii din România? Au votat în număr destul de mare pentru a-și decide viitorul? Lucruri simple: alimentarea cu apă, stații de epurare, evitarea insecticidelor, apărarea mediului ambiant (deșeurile) sunt o problemă pentru cetățenii români? La vot nu prea?
    Azi încep deja în PE dezbaterile între fracțiunile politice pentru noul personal PE, UE și Comisie. Marți la 28 Mai în consiliul ministerial al șefilor de state se va propune un candidat ca Șef de Comisie. Alegerile PE au arătat foarte clar: nimic nu e decis înainte de votul electoratului UE.

    România are de ales 2019/2020.

    • Pana in acest an, Romania a fost condusa in principal de fractiuni ale fostului PCR.

      Se contureaza acum venirea la putere a UTC-ului.

      Daca statul roman ramane la fel, vom schimba la nesfarsit hotii satui cu hoti nesatui. Credeti ca USR sau PNL vor face altceva decat a facut PSD? Poti sa umbli cu miere si sa nu-ti lingi degetele?

      De ce credeti ca PNL nici USR se prefac ca nu vad necesitatea reformei statului? Pentru ca si ei vor sa profite de acelasi mecanism de hotie ca si ceilalti. Nu omori vaca furata, o mulgi si tu!

      Omul trebuie mai intai sa inteleaga, pentru ca mai apoi sa vada :-)

  2. „La aproape 30 de ani de la Revoluție, ne-am aflat cam în aceeași situație în care eram în 1990.”

    Din anumite motive, da. Cleptocrația formată din membrii din rândul al doilea al Securității și PCR a preluat atunci controlul statului și până în prezent și-a consolidat poziția capturând treptat instituțiile legitime și transformând România într-un stat de tip mafiot. Singura direcție în care poate evolua o cleptocrație [din perspectiva ei] este către un regim autoritar. Din perspectiva populară, salvarea societății se află în înlăturarea guvernării cleptocrate. Ori, românii, mai alesc cei tineri și cei aflați în Occident, mai puțin manipulabili au înțeles clar acest lucru.

    Doar că cei mai în vârstă „au mai văzut o dată filmul acesta”. Victoria CDR din 1996 a fost una înșelătoare, reprezentanții cleptocrației aflându-se deja în structurile CDR, pe care au condus-o spre dezastru. Apoi, PPDD a câștigat încrederea românilro ca partid nou și reformator. Finalul a fost lamentabil, pentru că cleptocrația l-a înghițit cu totul.

    Eu cred că ar fi înțelept să ne bucurăm, dacă credem că ar fi vreun motiv, abia peste vreo doi ani, când putem evalua activitatea unei noi majorități parlamentare și a unei noi guvernări. Va fi oare aceasta cu adevărat în favoarea revizuirii Constituției și a consolidării statului de drept? Va face aceasta demersuri în vederea înlăturării marionetelor cleptocraților din instituțiile democratice, chiar dacă va stârni prin aceasta un val uriaș de revoltă din partea celor care și-ar pierde astfel privilegiile [și dețin mijloace extrem de eficiente de manipulare] ?

    În cazul unor alegeri parlamentare naționale cu un rezultat similar cu cel al europenelor, vor avea noii majoritari voința și resursele să înfrunte oligarhii din spatele guvernării ale căror interese vor fi afectate (de la îmbogățiți din averea sindicatelor – inclusiv ale fostelor cadre din instituțiile de forță – până la Grupul Monaco, Grupul Damasc, „Prietenii lui Bibi”, „Prietenii lui Porsche” șamd., care au plătit lobby internațional împotriva României) ?

    • „…ar fi înțelept să ne bucurăm, dacă credem că ar fi vreun motiv, abia peste vreo doi ani, când putem evalua activitatea unei noi majorități parlamentare”…

      As zice sa asteptam (mai mult sau mai putin linistiti) momentul formarii unei noi majoritati parlamentare – deocamdata doar putem intrezari aceasta posibilitate. Cat despre bucurie, ba da, sa sa ne bucuram, dar cu masura: 26 mai reprezinta un inceput, dar va mai fi nevoie de multa mobilizare pentru a duce la bun sfarsit punerea sub control a raului din societatea noastra (termenul de „eliminare” mi se pare cu totul hazardat, cata vreme PSD primeste si azi voturile unui sfert din populatia activa electoral…)

    • Așa e. Aici e problema. De unde alții?
      Noua „burghezie“, micile intreprinderi românești, de la brutăria de la colț la mica întreprindere software, nu sunt încă atât de mulți încât angajații lor sa câștige mai mult decât azi, să se comporte altfel la vot decât cei în complicitate cu “penalii patrioți” și oligarhii lor. Nici întreprinderile noi realizate cu investiții și tehnologie din UE nu au încă atât de mulți angajați încât „budgetarii „și pensionarii să nu mai formeze majoritatea electoratului. E la fel la vecinii din est, cei imediat apropiați.
      Cea ce s-a distrus 1939-1989-2019 în privința independenței justiției și a statului de drept se repară cu greu. Au fost oameni buni după 1989, Kövesi etc, au fost eliminați de noi „tovarăși“ de la diferitele guverne de la București 1990-2019. E durere. E trist. E timp pierdut.

      • Cand ajung la putere, toti vor sa fure. Oamenii sunt tentati, altfel nu ar exista Codul Penal.

        Reforma statului – de asta e nevoie. Altfel, schimbam clanuri mafiote cu alte clanuri mafiote la nesfarsit.

        Cum se schimba statul? Prin forta sau prin foame. De ales.

  3. Mie mi se pare un semi-eșec pentru ca PSD a iesit pe locul doi dupa 2 ani si mai bine de umilințe și distrugeri ale statului de drept. In doi ani au distrus enorm si ne vor mai trebui inca 10 sa refacem ce au distrus ei, si inca nu s-a terminat. PSD ar fi trebuit sa iasa pe locul 4 , cel mult, asta daca romanii intr-adevar doreau o schimbare mare. Insa asa, va exista intotdeauna acea masa de oameni manipulabila si care poate oricand sa aleaga din nou un Dragnea din PSD. Nici cu PNL nu sunt mulțumit pentru ca si acolo sunt interese mari si nu au facut mai nimic timp de doi ani impotriva PSD.

    • Nu PSD a iesit pe locul 2, ci Dragnea.

      Nu PNL si USR au castigat, ci adversarii lui Dragnea.

      Ieseam mai ieftin daca alegea fiecare tabara cate un reprezentant si se duelau cu pistolul de la 10 pasi.

      • Pe viitor, in orice caz, am face multa economie (de bani, dar si de energie umana) daca am reusi sa ne abtinem sa mai punem stampila pe PSD. Nu mult… asa, vreo 10 ani – sa le acordam timp sa se reorganizeze, sa-si caute oameni valorosi si integri etc.
        Pe de o parte, m-am bucurat, evident, ca Dragnea a intrat la racoare. Pe de alta parte insa nu ascund ca sunt putin ingrijorat: de la Nastase incoace, PSD a cunoscut o involutie constanta in ceea ce priveste liderii (de partid, cei numiti in guvern, in institutiile importante). Sper doar sa nu vina acum la conducerea PSD dl. Mitraliera sau Nicolicea. Sa mai fie o etapa, macar…

  4. „În țările și societățile cu adevărat democratice, oamenii ies la vot nu din disperare, teamă sau revoltă.” Citeodata nu, de multe ori da. Doar romanul crede ca numai la el acasa sint magari in politica.

  5. Tov. Melescanu, demisia ? Nu, judecata si CONDAMNAREA !!! E A DOUA OARA cind incalca un drept CONSTITUTIONAL al cetatenilor. De data asta avind ca rezultat in plus FALSIFICAREA rezultatelor alegerilor : daca diaspora nu ar fi fost INTERZISA de a vota, PSD ar fi cazut pe locul 3 ! Daca fur o piine merg la inchisoare, daca fur destinul tarii mi se cere, politicos, demisia ? In ce lume traim ???

  6. Interesante aceste alegeri . Totul a iesit asa cum si-a dorit presedintile tarii Klaus Iohannis. Aceste alegeri au stat sub semnul unui singur cuvint -NORMALITATE- ,aceasta normalitate atit de draga noua tuturor .Sa ne imaginam ce ar fi insemnat ca la aceste alegeri procentul votantilor din diaspora ,sa fie sensibil egal cu cel al votantilor din tara .Va inchipuiti cum ar trebui sa arate in fapt spectrul politic romanesc . Atit Presedentia, PNL si USR-PLUS au aceasta provocare spre rezolvare -CREEAREA UNOR CONDITII DE VOT SIMILARE IN DIASPORA CU CELE DIN TARA-. De acest lucru , in principal, atirna viitorul democratic al tarii si sansa viitoare a celor doua partide . Jocurile politice sunt deja facute . Partidul de guvernamint este in prag de destramare . Nu cred ca vreun lider isi poate asuma azi conducerea partidului . Nimeni nu cred ca este atit de naiv , sa isi faca singur rau . Se vor forma doar grupuri mici de interese , ce vor incerca sa isi rezolve problemele si atit . Toti vor dori sa se salveze din fata uraganului ce vine (va ginditi cite lucruri adevarate sau nu ) vor iesi la iveala imediat . Totul nu se termina cu condamnarea sefului de partid . In fapt , greul abia de acum incepe pentru cei ce au executat si au semnat ordine , contracte ,sau altele asemeni .Trebuie totusi spus si aratat , puterea fantastica obtinuta de Presedinte ,in urma acestui referendum .Practic el este si noul presedinte al tarii si in acelasi timp reuseste sa propulseze PNL-ul pe primul loc ,cu un scor nemaiatins pina acum de partidul in cauza si permite concomitent unui noi aliante sa fie in primii trei in alegerile electoratului . Nu cred ca simpatia fata de conducerea USR-PLUS a generat acest scor , ci doar dorinta celor ce inteleg cum functioneaza democratia si dorinta de normalitate a multora dintre noi a facilitat acest rezultat nemaivazut . Putinele promisiuni facute pina acum de cele doua partide mari ,democratice PNL si alianta USR_PLUS au obligatia de pune in practica aceste vorbe . Niciunul dintre partide nu are dreptul de a se sustrage acestui scop . Romania a incheiat definitiv cu trecutul odios si noul mandat al Presedintelui are extraordinara ocazie , sa faca din aceasta tara, o forta atit economica cit si politica (cred ca asta este telul presdintelui in viitor )SUCCES

    • Ce „normalitate”?!

      Un sistem statal bolnav care a permis capturarea institutiilor sale de cativa golani. Apoi o tara intreaga care s-a luptat cu un golanas de cartier in loc sa voteze fata de temele europene, o justitie de la care se asteapta sa rezolve ce-a stricat sistemul de vot bolnav…

      Un presedinte nevoit sa faca un referendum a carui utilitate este cam ca a udatului lanului cu lingurita, milioane de oameni transformati in juratii instantei lui Dragnea.

      Politica economica in crengi, tampenii de genul wageledgrowth, „intelectualisme de doi bani din partea pretinsei elite romanesti?

      Demagogie pe toala linia de 30 de ani. Acum oamenii au votat nu pentru „stat de drept” si alte chestii de genul asta, ci pentru ca sunt insetati de sange, precum spectorii dintr-un amfiteatru roman la luptele de galdiatori.

      La alegerile viitoare nu va mai curge sange, asa ca oamenii isi vor vedea de mici si bere.

      >>>>

      Ce se va schimba dupa pierderea algerilor de catre tabara lui Dragnea si condamnarea lui Dragnea? Nimic.

      Aceeasi piesa cu alti actori.

      Statul nu se poate reforma decat prin forta sau prin foame. De ales.

  7. Când încep -25% salarii, -15% pensii, +24% TVA, 16% impozit şi 600 RON salariu minim? Nu de alta dar nu prea sunt bani la buget iar creşterile de salarii sunt nesustenabile. Doar n-o plăti coana Europa şi asta! O fi având vreunul credite în derulare la bancă? Ghinion, cum ar spune un cunoscut personaj. Îmi pregătesc Coca-Cola şi popcorn-ul pentru că se anunţă un film interesant.
    A, uitasem, la poker doar unul singur umflă potul. Ceilalţi… ghinion. :)

    • Daca stiti ca vine vreo criza globala precum cea din 2008 (cand Base a taiat, temporar, salariile bugetarilor si incerca, fara succes, sa taie si pensiile – i s-a opus CCR), sa ne avertizati si pe noi. Altfel, nu cred ca va fi nevoie de asemenea masuri radicale in cazul unei eventuale schimbari de majoritate parlamentara si guvern.
      Desigur, imprumutul de 3 miliarde euro contractat de guvern pe perioade de pana la 30 de ani il vor plati si copiii nostri, ca, de, asa au hotarat d-nii Dragnea si Valcov. La fel, ne „bucuram” cu totii de amanarea investitiilor in infrastructura, a exploatarii gazelor aflate sub Marea Neagra si, probabil, a altor oportunitati de dezvoltare a setorului privat, singurul care poate conduce la dezvoltare si bunastare. Asta, daca nu cumva credeti ca bunastarea vine din stampila d-nei de la ghiseu care elibereaza o hartie ce ar putea fi obtinuta, in zilele noastre, pur electronic.

    • „Când încep -25% salarii, -15% pensii, +24% TVA, 16% impozit şi 600 RON salariu minim?”

      Comentariile pro-ruse s-au rărit în spațiul acestei platforme, pentru că alegerile au trecut, iar investiția antieuropenilor s-a dovedit în cazul României ineficientă.

      Efectele politicilor economice iresponsabile din vremea guvernului Tăriceanu2 sunt încă proaspete în memoria românilor. Spre deosebire de acea perioadă, acum există o inflație la un nivel la care nu mai este necesară reducerea salariilor nesustenabile pentru că valoarea lor reală se diminuează prin inflație. Echilibrul economic se stabilește astfel pe noul palier al prețurilor. Salariul minim NU va mai fi probabil în timpul vieții noastre 600 lei, dar cu salariul minim în vigoare nu se mai poate cumpăra ceea ce se putea cu cei 600 lei.

      Apoi, după guvernul Tăriceanu2, efectele acelor politici economice s-au suprapus pe criza economică mondială. Dacă, precum spuneți, avem ghinionul ca peste efectele guvernării catastrofale PSD-ALDE-UDMR să vină o criză, atunci este posibil ca nivelul TVA să fie majorat. Și, să nu uităm, politica dezastruoasă PSD-ALDE-UDMR continuă, pentru că guvernul NU s-a schimbat. Măsuri economice absolut aberante sunt adoptate în continuare (a se vedea atitudinea guvernanților față de BNR , rezerva valutară, politicile fiscale, investițiile publice șamd.).

      P.S. Despre „16%” nu se înțelege ce doriți să ziceți, așa că nici eu n-am spus nimic. Cota unică este și rămâne probabil în vigoare, chiar dacă PSD-ALDE-UDMR au dorit să o modifice, dezavantajând astfel clasa mijlocie, care ar trebui să constituie un vector social puternic.

  8. quovadis, normalitate, când românii din diaspora stau cu orele la secția de votare și li se închide ușa în nas? Mai mult, când oficialii ambasadei sau secției de votare le recomandă oamenilor să nu mai stea la coadă, ca nu vor reuși sa voteze! Normalitate, când votează 50% din populația cu drept de vot?
    Știi ce ne-au spus polițiștii și oficialii ai căror tari suntem gazde? Cei care ne asigurau protecție. Ca nu este normal cum suntem tratați, ca este anti democratic.

    Normalitatea o vad altfel:
    – procentul de participare depășește constant 65-70%
    – diaspora își poate exercita neîngrădit dreptul de vot, constituțional
    – când 20% din participanții la referendum nu votează pentru hoție și amnistie

    • Ceea ce am dorit sa zic , este aceasta dorinta a noastra a tuturor de normalitate si asta am si spus . Cetatenii au iesit la vot pentru a face posibila normalitatea . Au stat pasnici in sectiile votare , au discutat cu calm si au dorit ca toti cei care creeaza probleme tarii sa dispara din politica . Toata lumea stie cine sunt cei vinovati de anormalitate . A sta sub semnul normalitatii nu inseamna decit o dorinta comuna si derapajele pe care le semnalati ,le stie orisicine . Deci ati interpretat gresit cuvintele mele . Mai cititi o data textul si va fi ok.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro