Home » Educatie »Opinie » Citesti:

Educaţia în 2030 şi rendez-vous à quatre în educaţie: ştiinţă, tehnologie, societate, probleme de mediu

Roxana Timofte martie 13, 2017 Educatie, Opinie
3 comentarii 805 Vizualizari

V-aţi întrebat vreodată dacă există o disciplinǎ la care să se abordeze topici precum diamantele sângerii (blood diamonds), schimbările climaterice, alimentele modificate genetic, medicamentele care produc efecte secundare tragice, materialele plastice biodegradabile, nanotehnologia şi societatea : riscuri şi oportunităţi? Ei bine, această disciplinǎ există, scopul studiului unui astfel de domeniu fiind creşterea conştientizării cu privire la dimensiunile sociale ale dezvoltărilor din ştiinţă şi tehnologie, precum si cu privire la problemele de mediu. Anumite universităţi din străinătate propun programe care să pregătească studenţii în acest domeniu, de examplu la Universitatea din Stanford există un departament de studiu interdisciplinar în Ştiinţe, Tehnologie şi Societate. General vorbind, acest concept de program interdisciplinar în Ştiinţă, Tehnologie şi Societate s-a dezvoltat de-a lungul timpului, adăugându-se şi un al patrulea element, acela de Protecţia Mediului. Astfel, la Universitatea din Toronto s-a format un centru de studiu interdisciplinar al Ştiinţei, Tehnologiei, Societăţii, Problemelor de Mediu (STSE Education; STSE: acronim pentru Science Technology Society Environment). Din ceea ce ştiu eu, prima universitate din România care a adoptat de curând (2016) un program pentru dezvoltare sustenabilă este Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Este un prim pas promiƫător.  Oare când o astfel de materie ca STSE Education ar putea fi introdusă in curricula pentru gimnaziu sau liceu în România? Cu siguranţă, după atâtea schimbări în sistemul educaţional românesc, orice propunere de schimbare ar fi primită în cel mai bun caz cu un zâmbet în colţul gurii. Întrebarea este: să sperăm sau nu că sistemul educaţional românesc ar avea potenţialul ca în 2030 să pregătească elevii pentru tipul de provocări menţionate mai sus? Mai mult, sunt profesorii sau viitorii profesori pregătiţi să facă faţă unei astfel de situaţii? Hold on
În cele ce urmează propun poveştile a doua profesoare de chimie din România care au o relaţie diferită cu domeniul STSE Education. Ambele poveşti au un caracter de pamflet şi au loc în anul de graţie 2030.

Scenario 1: Change as needed

Brave-Smart Woman profesa de câţiva ani că şi profesoară la modulul interdisciplinar de STSE Education, deşi era licenţiată în chimie. Temele abordate în cadrul acestui modul, cum ar fi de exemplu schimbările climaterice sau efectele secundare ale medicamentelor, aveau relevanţă socială. De fapt la început lucrase că şi profesoară de chimie. Alesese să fie profesoară datorită firului invizibil care o trăgea către meseria asta. Era call-ul ei. Printr-o întorsătură a destinului primise o bursă Erasmus în Finlanda. La o conferinţă de acolo îl cunoscuse pe profesorul universitar ScienceSociety Integrated care îi oferise o bursă de doctorat într-un domeniu de care ea nu mai auzise niciodată: STSE Education. Nici nu-i povestise pe îndelete Profesorul ScienceSociety Integrated despre STSE Education şi despre ce posibile efecte ar putea avea acest domeniu asupra carierei ei, că nişte voci nebune începuseră să-i suere în cap:

-Aoleo! Aoleo! Şi ce înseamnă asta pentru identitatea mea profesională?
-Şi cu ce colegi o să discut eu despre domeniul asta?
-Oare o să pot menţine controlul clasei?
-Şi…am terminat facultatea numai de puţini ani…oare sunt pregătită pentru domeniul asta complex?
-Oare asta presupoune o politicizare a curriculum-ului?
-Şi …da…trebuie să-mi ţin propriile opinii despre temele respective doar pentru mine..da…do..sigur…no

bias!
-Ohhh God!

Uitându-se în urmă, Brave-Smart Woman este foarte fericită că atunci şi-a sugrumat vocile nebune din cap şi acum este motivată şi încrezătoare la orele de la modulul de STSE Education. De fapt E. G. Pedretti, o expertă din domeniu pe care o întâlnise la o conferinţă în Canada, îi dăduse răspunsuri la întrebările vocilor din cap şi îi recomandase articolul ei ‘Promoting Issues-based STSE Perspectives în Science Teacher Education: Problems of Identity and Ideology‘ (Pedretti et al, 2008). Iar astăzi vocea din cap este pozitivă:

-MMM…şi de fapt elevilor chiar le plac activităţile de la modulul de STSE Education…dezbateri, roleplay, simulări, studii de caz. E bine că si directorul a acceptat acest modul!

Brave-Smart Woman fusese nominalizată pentru premiul Action for Survival România, datorită activităţilor ei de la modulul de STSE Education, pentru activitatea ei de la ONG-ul Green Chemistry România şi pentru activitatea ei de diseminare a noţiunilor de STSE Education către publicul larg. Ştia că ea o să fie premiată. Abia îşi încăpea în piele de bucurie! Însuşi actorul american TheRight ThingToDo avea să-i înmâneze premiul. Da, da, acel TheRight ThingToDo care produsese documentarul No Waste în 2016! Nici că putea fi o zi mai bună că asta! Simţea că meritase să facă toate eforturile pe care trebuise să le facă, că să poată preda temele de la acest modul.

Scenario 2: Procrastinating change

TheSame OldStory era profesoară de chimie. Reuşise să se titularizeze, să ia definitivatul şi gradele, iar acum simţea că stagnează. Era inteligenţă şi ambiţioasă, dar acum se sufocă. Aplicase pentru un post la o şcoală particulară din România. Obţinuse postul, dar i se oferise doar un contract temporar, aşa care-l refuzase. Încercase să găsească un post la o şcoală din străinătate, însă nu reuşise. Ceea ce reuşise să obţină fusese o bursă Erasmus. I-a plăcut vizită afară, însă asta nu produsese schimbări majore în viaţă sau carieră ei. General vorbind, resursele din ţară erau şi mai reduse decât fuseseră cu zece ani în urmă, din cauza efectului acţiunilor societăţii asupra mediului. Iar asta avea efecte negative asupra tuturor aspectelor vieţii… La câteva zile după ce se întorsese din vizită în străinătate, un freamăt interior răbufni:

-Offf…ce-o să fac în continuare?O să merg aşa toată viaţă? Cum o să fie orele de azi?!


‘-Dragi elevi, va rog închideţi iPhone-urile în timpul orei!
-V-aţi făcut tema, sau şi ieri după-amiază aţi bătut oraşul după Pokemoni…?!’


-Hmmm….mai bine nu….da’ lasă că găsesc eu o cale…decât rezolvare de probleme şi activităţi de
laborator simulate….mai bine…


‘-Dragi elevi, astăzi o să discutăm despe fabricarea, utilizarea şi recilarea iPhone-urilor, precum şi
despre controversele asociate utilizării lor.’


-Asta sigur că o să-i intereseze! Mda…aşa o să fac.. o să discutăm şi aspecte de chimie, desigur. Şi
poate că aşa elevii o să ştie mai multe despre importantă dezvoltărilor din ştiinţă în viaţă de zi cu zi, şi
o să devină (poate) cetăţeni mai buni.
-Îhî…şi ce-o să zică directorul si colegii despre orele de felul asta?! Şi programa?! Dar până la
urmă ea discuta şi despre aspecte de chimie!

Îi venea să plângă şi să radă în acealsi timp. Printr-un efort de care nu se crezuse în stare în acea dimineaţă, se mobiliză şi începu să se pregătească pentru ziua de şcoală. Deodată nişte zgomote ciudate parcă îi spărseseră timpanul şi văzu cum nişte limbi de foc puseseră stăpânire pe cer. Se întunecase, cerul parcă se unise cu pământul într-o negura înspăimântătoare şi se auzea un urlet de nedescris. Fugi să închidă geamurile. Furtuni ca astea izbucneau pe aici doar de câţiva ani. Văzuse ceva similar doar când fusese în vacanţă în OceanArea FarLand. Se ghemui pe sofa şi începu să plângă:

- Numai asta mai lipsea acum! Schimbări climaterice!

Peste câteva zile furtună se opri. Astăzi spera într-o zi liniştită. Însă nici nu intră bine în cancelarie, că nişte ochi ieşiti din orbite o şi ţintuiseră de perete.
Directorul Procrastination ţipă:

- M-au sunat de la Inspectorat şi mi-au cerut să implementăm un nou
program, numit STSE Education! Cică ar fi fost mai bine dacă l-am fi implementat mult mai devreme,
la curriculum la decizia şcolii!

TheSame OldStory avu un licăr în ochi şi se gândi că…mda…poate că asta e soluţia. Poate nu e chiar tardiv! Şi de atunci cei care se întâlniseră la rendez-vous à quatre in educaţie trăiseră happily ever after.

Resurse bibliografice

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "3 comments" on this Article:

  1. stan spune:

    :)

    sintem pierduti. iremediabil.

    am vazut subiectele unui examen obisnuit de admitere la harvard de acum o suta si ceva de ani. nu cred ca exista un singur actual student la harvard care sa fie capabil sa obtina nota minima de admitere la un astfel de test. printre altele, se cerea sa se comenteze – IN LIMBA LATINA – un fragment dintr-un clasic al antichitatii romane, pe care aspirantul (era subinteles ca) trebuia sa-l fi citit. erau vremurile in care foarte putini oameni aveau doctorate, iar prima conditie – eliminatorie – ca sa poti fi numit intelectual era sa stapinesti greaca veche si latina.

    s-au dus vremurile decente intelectual de altadata, cind oamenii citeau mult mai mult decit scriau.

    pe aratura pe care am luat-o, o dam de gard rau de tot foarte curind…

  2. neamtu tiganu spune:

    dragute cele doua pamflete si desigur orice studiu, stiinta, e interesanta, de ex. studiul efectului razelor gama asupra craitelor, dar totusi se pune intrebarea si asupra utilitatiii unei asemenea intreprinderi!? Nu exista oare destui taximetristi licentiati in studii politice, lucru care face calatoria cu taxiul f. interesanta?
    Un program interdisciplinar e eficient doar atunci cind cei care-l urmeaza stapinesc fiecare dintre cele patru discipline, altfel iese ceva ce nu-i nici cal nici magar.

    P.S Ma amuza enorm cind aud de nanotehnologie, sunt sigur ca orice fata cuminte va indragosti mintenas de un cercetator in nanotehnologie, chiar in pofida unui chitarist.

  3. mot-a-mot spune:

    nu stiu cum s-ar traduce “blood diamonds” in ungureste, dar in romana sunt “diamante insangerate”, nu sangerii, ca nu sunt rose-trandafirii, ci procesul de obtinere presupune moartea asumata a multor persoane, majoritatea copii mici.

    ///



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Roxana Timofte


Roxana Timofte

Roxana Timofte este lector univ dr la Catedra de Didactica Ştiinţelor Exacte la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Are experienţă de cercetare în domeniul educaţiei... Citeste mai departe


E randul tau

Bineînțeles, domnule. În Uniunea Europeană niciun stat nu poate să facă tot ce vrea. Legisla...

de: Valentin Naumescu

la "Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?"

Cauta articole

octombrie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Sep    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)