vineri, martie 29, 2024

Este Ciuvică jurnalist?

Nici nu ieșiseră bine de la audierile DNA, că Gâdea și Ciuvică primeau deja omagiile lui Victor Ponta care îi califica, la grămadă cu toți ceilalți anteniști, ca fiind ”niște jurnaliști extraordinar de buni”. Deci nu ”ordinari”, ci ”extraordinari”. Știe ”dottore”! Și va fi răsplătit cu invitații dulci la emisiuni. Presa românească se confruntă de ani buni lipsa de definiție a profesiei sau mai exact cu o percepție difuză a publicului asupra ei, cu lipsa fermității în a primi sau a exclude impostorii și mercenarii din breasla jurnalistică, cu perdelele de fum care induc în capul oamenilor nelămuriri privitoare la cine este și cine nu este gazetar. Confuzia a fost și este întreținută de false ierarhizări venite din interior, de genul defunctei competiții ”Zece pentru România” sau premiile din ultimii 3-4 ani date de Asociația Profesioniștilor din Televiziune care au defectat evaluarea valorică, înlocuind-o cu criterii politice, comerciale și cu interese minore de grup sau personale. Nediferențierea între ”jurnalist”, ”analist”, ”comentator” s-a consacrat, iar prin sita largă trece acum orice individ care dă din gură la televizor. De subliniat observațiile lui Andrei Pleșu care le spunea studenților de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj că ”orice profesie are un contur și niste standarde, implica o anumită expertiză. Cred că acum jurnalismul este meseria cea mai lipsită de contur din România. Mă uit la emisiuni și în loc să dau de jurnaliști dau de militanți, mă duc să dau de informații și gasesc partizanat. Profesia gliseză spre politic. În loc să se înscrie în partid, jurnaliștii vin la TV și fac emisiuni de propagandă. E un mare pericol al gazetăriei. Se alunecă spre un satut ce nu e al gazetarului, ci al agitatorului”.

Descrierea îi vine turnat lui Mugur Ciuvică, instalat de ani în studioul Antenei 3, cu scurte perioade de absență când fuge la Realitatea TV. Wikipedia îl așază printre oamenii politici, ca membru PNȚ-CD și fost șef de cabinet al președintelui Constantinescu. A devenit cunoscut nu în această calitate, ci în aceea de arestat pentru difuzare de informații false în cazul Armaghedonului care îl ataca pe Năstase. Atunci întrega presă a sărit în susținerea lui. Azi Ciuvică este agitatorul USL-ului și exprimă, în deplină libertate de expresie, compasiune față de fostul premier, al cărui poliție îl umflase de pe stradă. Înaintat în grad de ”analist” din meseria de pediatru pe care nu o practică, Ciuvică își arogă protecții și drepturi ale libertății presei prin care își permite să fie slobod la gură până la mitocănie. Grupul de Investigații Politice înființat de el se pretinde a fi o organizaţie producătoare de anchete şi analize referitoare la oamenii politici din România. Nici anchete, nici analize despre tata Voiculescu pe site-ul conspirat ca ”grupul.ro”. Nici nu era de așteptat: prin 2005 Ciuvică era asociat cu Camelia Voiculescu în firma S.C.Cert Media SRL, aflată în dizolvare. Firma cu destin incert i-a fost dată lui Mihai Bodiu, vicepreședintele GIP, așa cum și altă firmă a lui Ciuvică, SC Armstrong Elevatoare SRL, firmă de închiriere şi leasing de motostivuitoare, a fost cesionată concubinei sale, Cătălina Elena Naghi, împreună cu mari datorii către stat și o executare silită: 177.505 lei la 31 martie 2011, după cum consemnează replica.ro.

Afacerist și propagandist deghizat în ”analist” cu aplomb de justițiar, Mugur Ciuvică excelează în afirmații contondente, fără suport și argument, la adresa inamicilor USL, ai trustului, deveniți și ai săi personal. În emisiunile Antenei 3 i se dă drumul precum câinelui din ogradă, șo pe el!, să sară pe câte cineva. Pe Traian Băsescu nu îl omite niciodată. Îl urăște sincer, până la obsesie. Poate doar Ion Ghișe sau Crin Antonescu să îl mai egaleze în delir obsesional. Se acoperă mereu cu diversele ”libertăți” cetățenești și mediatice. Chemat la DNA ca martor, omul și-a ieșit din pepeni fiindcă a fost întrebat de unde a avut contractul dintre RCS-RDS pentru a-l pune pe site-ul GIP, ce coincidență!, la puțin timp după ce Sorin Alexandrescu, directorul Antenei urmărit pentru șantaj, fusese reținut. Le-am răspuns că dosarul ăsta e o acțiune de poliție politică a DNA împotriva trustului Intact și că nu-mi amintesc cum am intrat în posesia documentului și chiar dacă aș ști nu le-aș spune pentru că nu-mi dezvalui sursele. M-au întrebat dacă nu cumva l-am primit de la cineva de la Antene”, așa a comentat Ciuvică întâlnirea cu procurorii anticorupție care l-ar fi întrebat ”niște prostii”. Dealtfel și jurnaliștii au pus întrebări ”cretine” în opinia sa. Cercetat penal pentru complicitate la șantaj, patronul său, dl. Felix, a aruncat aceleași perdele de fum, amestecând infracțiunea cu mass-media și uzul cu abuzul. Se lucrează intens în aceste zile la victimizarea trustului, acredintându-se ideea că întreg cazul de șantaj este un atac la liberatea presei. Comparația cu Radio Europa liberă, făcută de mercenarii Antenei 3, adunați grămadă în emisiuni pentru a acoperi cu văicăreli infracțiunile de care sunt suspectați, terfelește profesia și îi jignește pe jurnaliștii de clasă ai postului de radio care și-au respectat în clandestinitate standardele.

Confidențialitatea surselor este protejată de instituțiile UE ca o condiţie pentru exercitarea deplină a activității jurnalistice cât şi pentru dreptul publicului de a fi informat cu privire la subiecte de interes public, iar CEDO a dat câștig de cauză în mai multe dosare jurnaliștilor care nu au dorit să le dezvăluie, vezi cazurile Goodwin vs Marea Britanie sau Telegraaf Media vs Olanda. În Franța protecția este asigurată prin lege din 2008. La noi există articole în Legea Audiovizualului sau în Legea de Organizare a SRR și SRTV în această speță, precum și norme înscrise în Codul Deontologic Unic, unde se arată la art. 6 căziaristul va păstra secretul profesional privind sursele informațiilor obținute confidențial. Este la latitudinea propriei sale conștiințe să respecte confidențialitatea surselor, chiar și în fața justiției”. Prevederile i-ar folosi lui Mugur Ciuvică dacă el ar fi jurnalist și ar lucra în numele binelui public. Dar el nu este jurnalist, Antenele nu servesc interesul public ci pe ale mogulului cercetat penal, iar informațiile tăinuiesc o infracțiune: un șantaj ordinar. Sau ”extraordinar”?

Articol apărut în versiune redusă și în revista 22

Distribuie acest articol

10 COMENTARII

  1. DAAA!!!!
    intru cat a fi ziarist inseamana:
    -a face spume la gura pe la antene, in special antena 3
    -a minti oricat si ariunde despe tiranul basescu (vedet1? – o paranteza : la ce vana are base de-i baga pe toti in puscarie si are la degetul cel mic dna-ul, ani, serviciile secrete, merita sa fie presedinte mult mai mult decat un pokerist cacialmist prost)
    – a pupa pe patron (se zvoneste ca felix nici nu mai cumpara hartie igienica) pentru o bucata de carne pe os sau vrand doar sa ajunga la os (datorita locului de pupat „a ajunge si la os” devine o cestie iterpretabila
    a avea un limbaj impanat cu invective si cu insulte la adresa „celorlalti”
    etc.
    Sau poate am gresit eu pe undeva? O fi ceva cu „moralitate, verticalitate, adevar”? Unde?! La antene? Serios?! Cand?

  2. daca A3 se mai „domoleste” unde isi va varsa Ciuvica invectivele? el de fapt isi apara „franzela”.
    Plus ca se inteteste concurenta: Chirieac, SRS, Codrin etc vor concura pe acelasi spatiu de insulte si minciuni.

  3. Articol bine scris, argumentat. Din pacate, milioanele de telespectatori care nu se informeaza dacat de la A3 nu au cum sa ia cunostinta de acest articol. Cunosc multe persoane care nu urmaresc decat A3. Eu urmaresc uneori si A3 doar pentru a vedea de ce mai sunt in stare. E posibil ca si altii sa procedeze la fel, asta explicand si numarul total de telespectatori.

  4. Daca tot ati „subliniat observațiile lui Andrei Pleșu care le spunea studenților de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj…” si ati vazut ca „ii vin turnate lui Mugur Ciuvica (Antena 3), doresc sa va completez si sa… subliniez la randul meu faptul ca, recent (!), acelasi Andrei Plesu a avut observatii dure – de data asta „la concret, cu nume si prenume” – la adresa unui alt „jurnalist”. Numele – Turcescu, prenumele – Robert. Era legat de mini-scandalul „Nadia Comaneci”, in care a fost implicat „jurnalistul de casa” Turcescu (B1 TV).

  5. Foarte corecta analiza autoarei. Am o sigura intrebare : nu este valabila analiza si pentru B1 ? Poate va referiti candva si la „jurnalismul ” de la B1. Asa, pentru echidistanta si crdibilitate.

  6. Este laudabila grija unora din comentatori de a arata ca nici cei de la B1 nu sunt mai breji. Si poate ca au dreptate. Cu doua mici diferente:

    -Robert Turcescu ESTE jurnalist (bun sau prost, e altceva)
    -postul B1 NU ESTE acuzat in acest moment de santaj

  7. @ Oana
    Mergand pe aceeasi linie, intradevar sunt cateva mici diferente :
    Si eu am crezut ca RT de la B1 este ziarist (a facut cursul scurt de specialitate) si mai demult chiar facea emisiuni bune. Acum si el este activist de partid si se razboieste in emisiune, cu cei care au alte opinii decat ale lui.
    Ciuvica este invitat la A3, adica nu este ziarist, si eu ma refeream la invitatii de la B1.
    Un post nu poate fi acuzat de santaj, poate niste directori sau patroni ai postului. Este o „mica ” diferenta.

    • De ce nu poate fi acuzat de santaj un post TV ? Ca fapta s-a petrecut cu largul concurs al televizuinii respective. Amenintarea a aparut pe ecran, nu pe fruntea directorului.

      Am scris corect „televizuina”.

      Acum eu nu-i raspund d-lui Adrian P. care e cam agramat si care e evident ca face parte dintre „echidistantii” de serviciu.

  8. Pana acum cateva zile ma uitam la A3. Este mult spus, dau drumul la TV si-mi vad de treaba prin casa, din cand in cand mai ascult ce spun oamenii aia.

    Dpmdv, A3 a intrat pe nisa emisiunilor de umor. Daca va place umorul negru, sec, atunci A3 este raspunsul. Imposibil sa nu razi cand ii auzi: dovada evidenta, stie toata lumea, mmmmmm intrebarea este domnule x, etc, etc,etc.. Nu as putea sa dau un exemplu de cel mai amuzant „jurnalist”. Daca dai pe A3 pe la 17:00, pana pe la 23 ai senzatia ca este aceeasi emisiune. Nu am apucat sa numar emisiunile in care apare dnul Ciuvica, dar pare a fi McCloud: se termina o emisiune, apare in alta.

    Sigur, nu-mi plac emisiunile unilaterale tip complet de judecata, dar le gasesc amuzante.
    M-am tot distrat asa pana cand i-am auzit ca se lauda cu audienta. Am schimbat imediat pe sport.ro
    Umor mai de slaba calitate, dar… asta este.

    Acum, daca GIP-ul investigheaza afacerea dintre Liga 1 si un RCS&RDS, ma astept sa-l vad si la sport.ro. Humor never dies!!!

  9. @ gabarelo
    Nu sunt numai agramat. Am ochi albastri, sunt nostalgic, iar toate rudele mele au fost cel putin turnatori daca nu chiar tortionari cu convingeri staliniste. Asa se si explica de ce nu aprob tot ce se scrie pe aceasta platforma cu toate ca fiind un fost „aplaudac” ar trebui sa exprim si multumiri autorilor de articole pentru ca exista.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Brindusa Armanca
Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro