Home » Opinie » Citesti:

Este un fond totalitar în corectitudinea politică?

Cristian Bobicescu decembrie 16, 2018 Opinie
29 comentarii 1,777 Vizualizari

În urmă cu cîteva luni am asistat la lansarea a trei volume, rezultatele tipărite ale unui proiect privind colectivizarea agriculturii în România. Locul lansării, unul dintre cele mai disntinse din București, un centru de excelență. Printre participanți se găseau membrii proiectului, fără îndoială cei mai buni cunoscători ai subiectului din țară și cred că și din afara ei. Alți cunoscători ai problematicii comunismului, istorici reputați, fără nicio îndoială. Eu unul mă ocup de Ieremia Movilă și de familia lui (1550-1650).

Au vorbit conducătorul proiectului și membrii lui. Au prezentat cărțile, care cuprindeau studii intrepretative, problematica comparativă pe fondul situației existente în alte țări, și documente de arhivă publicate.

Mi-au atras atenția în mod deosebit aceste două intervenții. Prima: unul dintre participanții tineri la proiect, a spus așa: ”trebuie să înțelegem că colectivizarea agriculturii a însemnat modernizarea proprietății”. Al doilea, și mai tânăr: ”trebuie să lăsăm deoparte dramele și să întelegem că colectivizarea agriculturii a însemnat modernizarea proprietății”.

Nimeni nu a obiectat în nici un fel. Să se fi ”datorat” acest lucru ”ororii de violență”, care în lumea bună academică de astăzi cere să fie acceptate toate prostiile pentru că ”fiecare are dreptatea lui”? Sincer, nu știu.

Mi-a trecut prin cap acest gând: oare Cezar, Iulius Cezar (sau Caesar, după unii), când a ucis senatorii din tabăra adversă lui și și-a răsplătit soldații săraci evident, cu proprietațile adversarilor săi ”latifundiari”, a ”modernizat” și el proprietatea?

Am crezut că este doar o întrbare retorică, pe care le-am pus-o unor prieteni apoi. Și am zâmbit cu superioritate împreună.

Însă…

Ieri, 15 decembrie mă uit la TV la un canal cultural și o vad pe Mary Beard vorbindu-ne desprte Caesar: ce ne spune ea? ”De Caesar erau nemulțumiți o mână de politicieni. Oamenii de rând îl iubeau”.

Oare Mary Beard nu gîndește cumva diferit de mine și de prietenii mei cărora le pusesem întrebarea ”retorica”? Oare ea nu ne spune că putem omorî cîțiva bogați ca să facem bine ”celor mulți”?

Ce părere aveți, voi cititorii?

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "29 comments" on this Article:

  1. Victor L spune:

    Daca “fiecare are dreptatea lui”, atunci eu cred că cei doi tineri și Marry Beard (mărturisesc că nu știu cine este) sunt niste doby, dintre cei care susțin că marxismul e o idee buna, dar a fost prost aplicata. Și ar vrea ei sa ne arate cum se face :-P

  2. Harald spune:

    În cazul celor doi tineri, cred că lipsește înțelegerea pe ansamblu a fenomenului. Ei prezintă lucrurile ca și cum statul comunist ar fi oferit cu mărinimie posibilitatea colectivizării, iar oamenii ar fi acceptat asta în urale. Cred că acei tineri ar trebui întrebați direct dacă a fost OK că oamenii au fost bătuți sau chiar împușcați, cu ocazia colectivizării. Foarte probabil nu au habar despre asta, li s-a predat o istorie cosmetizată a acelor ani, de către profesori de orientare marxistă.

    Jordan Peterson povestea ceva de genul ăsta, spunea că are studenți care află abia la cursurile lui (predă psihologie la Toronto) despre milioanele de morți din URSS, în perioada dintre cele două războaie mondiale. Și exact ăsta e mecanismul, istoria e predată de către profesori marxiști, care elimină evenimentele incomode din prezentarea trecutului.

    Cât privește întrebarea din titlu, răspunsul e afirmativ: astă-vară, în scandalul plăcuțelor de înmatriculare suedeze, apăruseră pe forumuri mai mulți români trăitori în Suedia care pedalau pe ”atitudinea neconflictuală”, folosind-o de fapt ca eufemism pentru supunerea necondiționată în fața autorităților statului. Și nu păreau conștienți de modul în care o foloseau, ca dovadă că termenii lingvistici fuseseră confiscați și (re)interpretați cu succes de niște autorități neo-marxiste.

    • JB spune:

      Nu stiu cum se face, d-le Harlad, dar nu pot sa nu fiu 100% cu tine….. La mai mare!

      p.s. in orice dezbatere trebuie sa existe, totusi, o anumita rezonabilitate, fara a se renunta la argumente rationale(!!) si la cerinta expresa ca participantii sa aiba buna credinta necesara intr-un astfel de demers. Incrâncenarea si antipatiile viscerale nu cred ca isi au locul….
      A bons entendeurs salut !

  3. Ad Min spune:

    intre Marry Beard si Gibbons, v-as sugera sa-l cititi si pe https://en.wikipedia.org/wiki/Robert_Graves

    referitor si de actualitate, ca o alta opinie: http://www.friesian.com/romania.htm

    despre Movilesti si despre implicarea lor in lupta intre 3 vs. 4 puncte: https://www.scribd.com/document/343016506/1924-Criptografia-Istoria-Romaneasca-E-C-Grigoras

    despre colectivizare, in schimb, pot sa va spun ca in Lunca Dunarii agenti ai colectivizarii au fost trasi in teapa pe extensiile stalpilor de telegraf… se petrecea dupa marea foamete din ’47… cand doar in Campia de Vest s-a facut grau… lupta cu comunistii nu s-a produs doar in munti… iar fronda a fost sangeroasa si explicita, nu doar aparenta si intelectuala… unii fac memorialul durerii cu ochelari de cal si agenda personala. asa ca sa nu va mire!

    un stra-bunic, fost militar in razboaiele balcanice, primul si al doilea mondiale (am poza cu el din punga de la cotul Donului) a “fentat” colectivizarea plecand sa munceasca in mina, in valea Jiului, ca sa nu-l prinda sa “semneze la colectiva”… a murit relativ repede, dupa aia, de silicoza…

    istoria… deh, depinde cine o scrie si cum/ de ce/ pentru cine o scrie…

    va doresc sa castigati Creanga de Aur si firul Ariadnei in acest labirint al Minotaurului :)

    (asta pentru ca sunt un cititor si pentru ca ati cerut parea cititorilor; dar, daca v-am gresit cu ceva, sa-mi fie iertare)

    • Ad Min spune:

      PS pentru toti cei care s-au simtit ultragiati de Marry vs. Mary, dar nu au sesizat ca Gibbons este Edward Gibbon (https://en.wikipedia.org/wiki/Edward_Gibbon) spun ca eruditia nu este despre posibilitatea de a cauta pe internet ci, mai degraba, de a intelege sensurile si a identifica intrebarea corecta… pentru ca nu raspunsurile sunt atat de importante cat sunt intrebarile corect formulate…

      D-le Bobicescu, fondul totalitar este jucat, inclusiv in planul interpretarii istorice, intre Retori, care sunt specializati in schimbarea sensurilor faptelor trecute, si Incantori, care sunt specializati in ingineria faptelor ce va sa vie… omul poate doar sa aspire, straduindu-se sa faca punte intre aceste tendinte, iar masura in care reuseste il defineste, mai mult sau mai putin, ca un Pontifex Maximus, Ianus, Alfa si Omega, Harap-Alb… indiferent de unele titluri numite, caci si cei alesi sunt numiti. Sensuri…

      Despre Retori si Incantori si despre altele este un roman scris de Neal Stephenson: https://en.wikipedia.org/wiki/Anathem

  4. cetățeanul turmentat spune:

    Colectivizarea cu forța a fost o crimă. Modernizarea proprietății se face altfel, prin mijloace pașnice și prin metode elegante. OMV a modernizat proprietatea petrolului și a gazelor, Schweighoffer ne-a arătat cum se face cu pădurile, meșterul Isărescu a pus umărul la modernizarea sistemului bancar, iar Iliescu, Năstase și Băsescu au modernizat felul în care se ia statul în proprietate. Dragnea își bate acum joc de conceptele moderne ale democrației și justiției, încercînd țărănește să se facă și el apropitar, da’ o dă în bară fiindcă n-are școală și nu știe cum se face politica subțire. Atunci cînd și ultimul român o să fugă de aici unde o să vază cu ochii, va lăsa în mîna noilor proprietari o țară modernă în care vietnamezi, chinezi, somalezi și alți sclavi pe bani puțini vor trudi întru slava și propășirea unei nații cu părul creț și ochi migdalații care se trage din daci și români.

  5. Adrian spune:

    “Eu unul mă ocup de [...](1550-1650)”. Un secol. Poate tinerii autori despre care vorbiți n-au mai avut răbdare. Se cer publicații.

    Despre colectivizare (părerea mea):
    - a început la 1848
    - a continuat la 1920+
    - s-a perfecționat la 1948+
    - a atins nebănuite (? poate a bănui vine totuși de la subst. ban) culmi în perioada 1990+

    Despre decretul colectivizării din a doua jum. a sec trecut, în RpR: se prelua, cu plată, DOAR dreptul de folosință (noțiune juridică inventată atunci, ca și cea de “teren aferent” unei locuințe). Cine nu era de acord într-un mod considerat violent-ostil, pierdea despăgubirea. Erau exceptate categorii întregi de cetățeni decla colectivizare. Încercați în anii 1990 să explicați aceasta majorității magistraților, în cel mai fericit caz nu vor īnțelege. În cel mai nefericit, vor da decizii “în interesul legii” deși erau beneficiari de “teren aferent” și ar fi trebuit să se abțină. Mai prost e că noul cod civil(‘trăiți, tov. Predoiu!) preia “optica” și terenul din fond dominant devine fond aservit.

    • Lucifer spune:

      “Colectivizarea” agriculturii nu schimba proprietatea asupra terenului arabil, doar asocia proprietăţile prin colectivizare/cooperativizare, este drept că prin forţă. NU a fost o naţionalizare, au rămas în scripte cu cât a intrat fiecare în “colectiv” şi după ’89 acele acte au constituit baza restituirii proprietăţilor.

      • Adrian spune:

        Poate baza “restituirii” către unii fără nicio legătură cu cei intrați în colectiv. Fiindcă, nu-i așa, dac-au primit de la Cap, ori înainte, ori după 1990, sunt oameni de bine.

  6. oranghutan spune:

    Cum bine spunea un blogger, corectitudinea politică înseamnă să apuci rahatul de partea curată.
    Bag sama că aceia menţionaţi de dumneavoastră şi-au însuşit la perfecţie ştiinţa aceasta

  7. Dan_Bruma spune:

    Care sint volumele alea? Sint curios sa le citesc! Mersi de informatie!

  8. PAFI spune:

    Cred ca spiritul omenesc balanseaza repetat intre ratiune si credinta. Si balansul asta are loc peste tot, la scara civilizatiei, dar si in fiecare individ. E o nevoie, in fiecare dintre noi, o nevoie de adevar, de sens, care ne impinge mai departe. Nevoia asta se implineste mult mai usor prin credinte decat prin ratiune. Ratiunea te pune in fata infinitului, caruia trebuie sa-i dai un sens – prin stiinta – sau sa ajungi la concluzia ca nu exista nici unul. Credinta elimina toate alternativele si-ti propune o cale, daca o imbratisezi lucrurile devin mult mai simple. In felul asta intotdeauna exista un sens pentru orice ti se intampla. Comunismul, fascismul si variantele lor moderne, religiile de tot felul, toate credintele astea nu fac decat sa simplifice existenta celor care nu sunt pregatiti sau nu mai pot sa o infrunte cu ratiunea.

  9. euNuke spune:

    Parerea mea e ca specialistii cu pricina ar trebui sa citeasca oleaca de istorie, de pilda despre falansterul de la Scaieni [1835] sau despre Falansterul Nord American [1843] sau despre Societatea Americana pentru Echitate [1902], ca sa descopere* ca ideile lor nu’s deloc noi, ca colectivizarea nu mai este deloc moderna si ca experimentele comunist-agrare au sfarsit mai toate lamentabil, in spume si sange unele din ele, chiar si cele declansate de entitati private [precum organizatiile adeptilor lui Fourier din America].

    *ar afla si ca acele comunitati amintite au functionat toate ca micro-regimuri totalitare.

  10. Cristina Argentina spune:

    Cînd unii se vor mai interesanți sau mai deștepți decît sînt în realitate !
    Primo : Mary Bread este Greșit scris de două ori : Marry.
    Secundo : Foarte greu de răspuns la o amestecătură atît de mare.
    Analogiile se vor interesante și erudite INUTIL.
    Desigur se pot face tot felul de speculații, apropieri și comparații.
    Vremurile fiind atît de Depărtate și Diferite,
    întrebarea retorică este o speculație la fel de ….. ANAPODA.
    NU se pot face Analogii de genul celei făcută de stimabilul Cristian Bobicescu.
    Deja sintagma „fond totalitar” este stranie ! „Fond” ?
    Formularea : „Este un fond totalitar în ….” și mai ciudată ! „Este un ….în ” ???
    Cîtă lume de pe-aici cunoaște ce spune-scrie și afirmă Mary (cu un singur „r” !) Bread,
    și de ce afirmațiile ei ar putea fi o referință atît de importantă ?
    „Este un fond totalitar în corectitudinea politică ?”
    Răspunsul este : NU ! NU doar „un fond totalitar”,
    „Corectitudinea Politică” este astăzi o Formă de Dictatură-Totalitarism,
    este „Gîndirea Unică”. Ca orice „Gîndire UNICĂ” este „CRIMINALĂ” !
    Tertio : „Nimeni nu a obiectat în nici un fel.”
    Dar Dumneavoastră, domnule Cristian Bobicescu, ați „obiectat” ?
    Dacă Nu, De Ce Nu ?
    Dle. C.Bobinescu, vă cam jucați cu întrebările Retorice :
    dumneavoastră puneți Una,
    și după aia Puneți O cu Totul ALTA
    dar ca și cînd ar ieși din gura/gîndirea lui Mary (cu un singur „r”!) Bread.
    De ce Nu puneți pur și simplu, chiar dumneavoastră, cu curaj, pe șleau, întrebarea care Trebuie ?
    De ce vă tot învîrtiți în jurul „cozii” ?
    Am totuși un posibil răspuns la faptul că NU O Faceți, sînteți foarte „ocupat” :
    „Eu unul mă ocup de Ieremia Movilă și de familia lui (1550-1650).”.
    În felul în care formulați dilemele simt deja, s-ar putea să mă înșel,
    ceva subtil insiduos precum un „fond totalitar”.
    Ce Ciudat !

  11. Ghe. spune:

    Înțeleptul arată luna și prostul se uită la deget.
    Colectivizarea s-a făcut în cadrul dominației sovietice, nu pentru modernizarea proprietății. (chiar expresia “modernizarea proprietății” e cam șuie: înseamnă că toată Europa, cu ferme familiare, e încă înapoiată).
    La întrebarea din titlu se poate răspunde și așa: se poate derapa de pe orice drum, mai ales în vremuri cețoase și alunecoase.

  12. sohaciu stefan spune:

    De vreo 30 de ani, aud, citesc tot felul de comentarii privind politica economica, sociala, culturala a tarii noastre in vremea comunismului. Despre colectivizare insa mai putine. Aflu acum ca s-au gasit doi tineri care sa ne invete pe noi, care stim cum s-a facut colectivizarea.
    Marin Preda afirma, undeva, ca, dupa ce patidul a vazut ca nu mai merge sa-i gadile pe tarani cu munca de lamurire, a trecut la fapte. Cine nu voia sa se inscrie de ,,buna voie si nebatuti de nimeni,” era chemat la comisia care se ocupa cu actiunea de colectivizare, era inchis intr-o camera si tinut acolo, pana se hotara.Daca nu se hotara, impreuna cu altii era suit intr-o ,, duba neagra” plimbat pe camp si, acolo, li se spunea ca n-or mai ajunge vii acasa.Multi elevi erau trimisi acasa, ca sa le spuna parintilor ca le trebuie o adeverinta de la primarie din care sa reiasa ca parintii lor s-au inscris in clectiva, altfel vor trebui sa ramana acasa.
    Astea sunt numai cateva dintre modalitatile cu care s-a urmait modernizarea agriculturii.
    Le recomand tinerilor sa mearga la sate sau sa citeasca marturiile celor care au supotat ,,breneficile modernizarii agriculturii.”

  13. Cinicul spune:

    Corectitudinea politica a fost inventata in marile corporatii si este inca la ea acasa acolo.
    Nu poti sa-i spui unei colege ca habar n-aer de meseria in care s-a catarat prin “looks” ca se plange la Human Resources si ai dat de dracu.
    Cand promovarea a ceea ce acum se numeste diversity ajunge pana acolo in a observa ca avem prea putine femei, minoritati (imclusiv sexuale) si trebuie sa reparam asta prin positive discrimination atunci chiar ca megem pe o panta descendenta.

  14. Bogdan Plesa spune:

    Io cred ca nu suntem departe de momentul in care o sa mancam bogatii in piata publica. O natie care nu-si mananca bogatii nu poate fi luata in serios. Uitati-va la Olandezi de exemplu. Si-au mancat un prim-ministru in piata publica, de atunci coruptia in politica a fost serios diminuata.

    • Harald spune:

      În România, corupția este creată intenționat, prin lege. Prevederile legale stufoase, excesive și absurde sunt cele care creează corupția, aspect pe care socialiștii moderni de la București nu vor deloc să-l abordeze.

      În Olanda nu știu cum o fi, dar în țările nordice lipsește corupția tocmai datorită liberalismului economic. Da, au taxe mari, dar libertatea economică e în multe situații egală sau chiar mai mare decât cea din UK sau US. De asta nu e nevoie de corupție sau de mită pentru a rezolva diverse.

  15. Josef Svejk spune:

    Soarta are uneori un foarte devoltat simț al humorului, iar indivizii ăștia căror le zburdă printre urechi modernizări economice și sociale ajung să beneficiez de ele la prima mână. Să ne gândim doar la ciracii lui Lenin precum Zo=inoviev, Kamenev, Buharin, Piatakov, Rakovski (ăsta e feblețea mea – etnic bulgar ce a primit cetățenia română a făcut carieră în mișcarea socialistă din România spumengând împotriva caraterului „imperialist” al României, a ajuns apoi prim-ministru al Ukrainei bolșevice conducând camapania împotriva României în 1918-1920, apoi ambasador sovietic la Paris, în final marginalizat, apoi arestat sub Stalin, torturat și pus să-și dea în gât tovrășii. Apoi după ce l-au stors ca pe o lămie l-au zvârlit în lagăr, de unde nu s-a mai întors, ca „spion român”), Radek, Râkov, Tuhacevski, Blucher, Iagoda, etc. Mare păcat însă că ăștia sunt mult prea puțini…

    Un coleg în vârstă ne povestea la chermeza sa de pensionare despre epoca nebuniei de la sfârșitul anilor ’60 și începutul anilor ’70 cu manifestațiile împotriva războiului din Vietnam, cu zbieretele „Ho, Ho Ho și Min!”. Spunea că s-au găsit sute de cretini din ăștia fanatici ca să meargă în China revoluției culturale. Știa de unul singur care se îtorsese distrus fizic și psihic. Chinezii i-au dat drumul după venirea lui Deng Xiaoping la putere. Timpul își petrecuse cei 10 ani în China într-o comună populară unde a fost trimis să capete „experiența revoluționară de la țărani”. Practic s-a ocupat cu cărarea balegii cu mâinile pe câmpurile de orez și cântând serile la acordeon despre caracterul său mizerabil de imperialist și spion putred ce merită să fie strivit de puterea populară chineză, prin satele din jur. În timpul cncertelor copii se amuzau înțepându-l cu bțe de bambus sau ocazional arncâd pietre, De locuit a locuit în ceva staul de animale, unde probabl putea refleca în liniște la vremurile împilării capitaliste când era stutdent la „Liberal Arts” la Berkley.

    Ăsta-i genul de experienșă ce merită trăită de acei imbecili ingenioși, Problema e că mult prea puțini sunt cei care ajung să-și trăiasă „visul revoluționar”

  16. Hantzy spune:

    In vremea lui Cezar (Caesar sau Ilius Cesar) dreptul la viata nu era definit dupa normele de azi. Asa ca, a judeca acum, un eveniment petrecut acum doua milenii, poate fi facut cel mult in sensul biblic al lui “sa nu ucizi!” Dar Ghingiz Khan e considerat omul celui de-al doilea mileniu, asa cum Alexandru Cel Mare a fost cea mai mare personalitate a antichitatii. Desi au ucis si purtat razboaie. Sau tocmai pentru ca au purtat razboaie!
    Revenind la Cezar, rasplata mercenarilor sai cu proprietatile Senatorilor defuncti, este, privita prin Prisma normelor actuale, o barbarie. Atunci insa era vorba de asigurarea puterii, printr-un mod de care e plina epoca medievala.

    Dar pana la urma ce are asta sau cooperativizarea fortata cu “corectitudinea politica”? Conceptul nu impune nici minciuni, nici frânturi de adevar, ci doar incearca sa evite inculparea sau discriminarea prin asociere. Ca uneori, din prea multa acribie, nu este realizat grotescul continut, este o alta tema.

    • Josef Svejk spune:

      Cezar e primul caz de demagog de succes ce preia puterea într-unul din marile state ale lumii utilizând pomeni și milostenii pentru a distruge din interior un sistem democratic solid.

      Legătura dintre corectitudinea poitică și colectivizare e cât se poate de limpede. Orice sistem totalitar începe cu suprimarea libertății de exprimare. E o condiție esențială a supraviețuirii. Colectivizarea ar fi fost imposibilă în lipsa unui sistem totalitar brutal. „Corectitudinea politică”, inventată de Mao Țedun pentru a-și amuți criticii după marșul cel lung al armtei roșii chineze în care genialul strateg Mao a pierdut pete 90% din efective, e una din cele mai eficiente metde de suprimare a libertății de exprimare. De aia e atât de iubită de toate soiurile de „progresiști”, iecologiști, naziști, „militanți” și alte dejecții umane a căror țintă finală e instaurarea totalitarismului.

    • JB spune:

      Ba să am pardon! Dați un sens prea ingust expresiei “political correctness”. Are prea puțin de-a face cu adresarea civilizată menită să nu ofenseze. Nu e decât un pretext.
      Este 100% teoria școlii de la Frankfurt privind transformarea societății prin limbaj.

      De menționat. Conform, practicii, acestei teorii adevărul e prea puțin relevant. Este supus acelorași criterii si canoane ca orice aserțiune. Dacă nu poate fi negat și transformat intr-un neadevăr, atunci oricum nu trebuie rostit (ptr.ca e imoral sa fie spus, deranjeaza subiecții, etc) iar cel care il spune suferă consecințele unui act considerat imoral și chiar ilegal. In pofida valorii de adevăr…… Pare bizar, doar dacă nu e privit prin logica de razboi (cultural, moral, societal). Orice mijloace sunt permise. E moral doar ce folosește scopului (clasei muncitoare!! Lenin dixit).
      E acelasi lucru precum diferenta dintre teoria marxist-leninistă și aplicarea ei. Nu că marxism-leninismul ar fi ok, chiar si in teorie, dar in practică e efectiv un iad. Cam așa și cu political correctness.

      • Hantzy spune:

        JB, mulțumesc pentru precizări. Mă tem însă că nu aveți 100% dreptate.
        Folosirea conceptului de către Școala de la Frankfurt a fost mai ales circumstanțială, de etapă și, deși în perioadă s-a încercat imprimarea unor valențe partizane acestuia, scopul său primar a rămas în continuare cel indicat anterior de mine.
        Controversele, nu puține, din jurul conceptului nu fac decât să irite și să deturneze, iar utilizarea lui și de către stângiști nu ar trebui să îl demonetizeze. Dar, după cum observ, până și dumneata apelezi la un artificiu, amintind de marxism-leninism, deși în perioada în care școală de la Frankfurt a utilizat și pervertit conceptul se distanțase de practicile amendate. Nu a fost însă scutită de critici care vedeau în asta o teorie a conspirației menită să submineze valorile iudeo-crestine.
        De altfel și mai tarziu, în anii 90, când are loc un oarecare reviriment al conceptului în forma sa inițială, neoconsevatorii ii pervertesc din nou sensul, îl folosesc ca tematică în diatribe și satiră proprie. Așa se face că majoritatea celor ce prind din mers informații relaționate temei, au în general o impresie greșită. Tocmai pentru că în scopul său primar, consista și vulnerabilitatea lui. Exact la fel cum pentru democrație, cea mai mare vulnerabilitate o reprezintă autocratii de tip Erdogan, Putin sau, păstrând proporțiile, Dragnea.

        • JB spune:

          Merci si eu ptr.precizari. Bine venite.
          Doamne fereste, nici nu pretind ca as avea 100% dreptate. Dar……political correctness has been weaponized, ca sa ma exprim pre limba in care acest concept rules.
          Impresia mea/convingerea mea e ca e folosit ca berbece de asediu impotriva meterezelor (si asa subrede) ale civ.occidentale de extractie crestina. Razboiul cultural e prea evident iar pol.corr.prea mult folosita ptr.a mai persista multe dubii.

          Nu, sensul primar, acela al adresarii politicoase, neofensatoare este, cu voia dvs., ultimul pe lista intereselor promotorilor politic-culturali (“cultura” in sens larg).
          Utilizarea argumentelor tinind de pol.corr. de catre singisti nu au cum sa nu demonetizeze/demonizeze [ :-) ] conceptul. Este mult prea prezent, este folosit mult prea automat, acuzator, vitriolant.

          Sc.de la Frank., in opinia mea, s-a distantat de marxism doar in scop tactic pentru a putea nega afilierea la o filosofie si un sitem politic care au dus unde au dus.
          E interesant, cronologic vorbind, cind a aparut o astfel de distantare. ’48-’51 ?!? Mi se pare plauzibil. Coincide cu distantarea, multor intelectuali occidentali, de Stalin. Desi se stia f.bine si pina atunci cu cine avem de-a face.
          Una peste alta, fata de Sc.de la Frank.nu putem fi niciodata suficient de suspiciosi (ca sa-l prarafrazam pe Stalin sau pe talibanii pol.corr.). Prea au fost mult timp asociati cu cei mai tirani oameni ai sistemului…….

          Da, democratia contine in ea insasi fermentul disolutiei prin decadenta, lentoare teribila, focalizare excesiva pe dreptul la bizarerie si prostul obicei de a da f.multa atentie si apreciere celor care ii contesta, vehement, virtutile. Istoria are suficiente exemple.

          • Hantzy spune:

            Foarte pe scurt:
            Acel “100%” al meu era de fapt o replică la celălalt din primul dumneavoastră răspuns.
            Demonetizarea conceptelor prin utilizarea lor de diferiți ideologi e un teren alunecos: stângiștii au abuzat și de democrație, de egalitate în drepturi, de principiile nediscriminării șamd. Și au făcut-o adesea distorsionat, pervertind sensurile originale. Renunțăm la toate?!
            Pe de altă parte, a fi de stânga nu e automat un delict. Asocierea acestora cu Stalin sau Lenin e un pseudoargument, folosit mai cu seamă de adversari ideologici obscuri, exact în același mod în care asocierea dreptei cu fascismul sau hitlerismul rămâne singura replică, când cele obiective nu sunt la îndemâna celorlalți, dar de aceeași calitate. E păcat ca observatorii fini, indiferent de opțiunile personale, să cadă în capcana asta.
            Într-adevăr e greu să rămâi fidel propriilor criterii, atunci când contraopinentii abuză de epitete nu tocmai măgulitoare, dar ignorarea acestora e preferabila unor replici în același registru.
            Toate cele bune, JB!



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Cristian Bobicescu


Cristian Bobicescu

Universitatea București, Facultatea de Istorie 1993-1996, studii nefinalizate echivalate în Polonia cu o licență. Școala de Limbă Polonă pentru Străini de la Lodz 1996-199... Citeste mai departe


E randul tau

Reducerea planului cadru Este absolut necesara. Cu indiferent ce scandaluri si riscuri. Nu as ...

de: Dedalus

la "Câteva sfaturi pentru viitorul ministru al Educatiei"

Carti recomandate de Contributors.ro

DEMOCRAȚIA SUB ASEDIU ROMÂNIA ÎN CONTEXT REGIONAL

Carte recomandată de contributors.ro

Cauta articole

octombrie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Sep    
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)