joi, martie 28, 2024

Europarlamentare – căteva date şi observaţii din Harghita

„Rezultatele alegerilor europarlamentare au vreo influenţă asupra condiţiilor noastre de trai?

Nu.

Atunci de ce să ne ducem, de ce să mobilizăm rudele, cunoştinţele, vecinii la vot?

Fiindcă vă cer eu şi domnul primar. Dacă aveţi încredere în munca noastră, să veniţi la vot, să puneţi ştampila pe lista UDMR.”

Pe parcursul campaniei electorale am participat la multe discuţii de acest tip. Alegătorii au văzut numeroase afişe, declaraţii incendiare din partea candidaţilor că „vom aduce fonduri de dezvoltare din Bruxelles”, sau că „punem la loc tema cu autonomia în instituţiile UE”, dar au fost considerate poveşti de adormit copii de către electorat.

UDMR-ul, ca şi celelalte formaţiuni politice – mai puţin PDL – nu a avut candidaţi cu notorietate, candidaţi care pot trage după ei o listă, o campanie. De aceea la începutul campaniei electorale ne-am hotărât că în judeţul Harghita vom derula o altfel de campanie, ca şi cum ar avea loc alegeri locale, repoziţionând întregul procedeu, lăsând la o parte tematica europeană.

Faţă de partidele româneşti, noi nu am avut miza alegerilor prezidenţiale, deoarece mai mult ca sigur, că nu vom avea candidat în turul doi, în această privinţă nu avem emoţii. Nu am avut concurenţi, niciuna din celelalte partide maghiare nu a avut candidaţi. Domnul Tőkés avea loc asigurat pe lista Fidesz, în Ungaria. Nu existau motive serioase pe baza cărora să putem ridica entuziasmul activiştilor noştri, al aleşilor locali, sau al electoratului.

Acestea fiind scrise, aş prezenta câteva rezultate, fiindcă consider că pe baza acestor date se pot trage câteva concluzii pe viitor.

În judeţul Harghita, în zona Ciuc numărul de voturi primite de UDMR a fost de 30.213, acesta însemnând că 39,23% la sută din populaţia de etnie maghiară cu drept de vot. În zona Gheorgheni numărul de voturi a fost de 16.789 (39,86% din populaţia maghiară cu drept de vot), iar în zona Odorhei 33.706 voturi (38,32% din populaţia maghiară cu drept de vot).

Voturi UDMR raportata la populaţia de etnie maghiară cu drept vot pe zone în judeţul Harghita


* Date BEJ HR

** Calcul efectuat conform Procesului verbal întocmit de BEJ

***Cifre de referinţă puse la dispoziţie de secretariatul general al UDMR

Analizând diagrama de mai jos, putem afirma că de la scrutinul din 25 mai, faţă de alegerile europarlamentare din 2009 nu s-au prezentat la urne votanţii PPMT, nefiind mobilizaţi de singura formaţiune maghiară (UDMR) prezentă la alegerile europarlamentare. Această afirmaţie este lesne de demonstrat comparând numărul de votanţi din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş de la europarlamentarele din 2009 – unde electoratul maghiar a fost atras de lista UDMR – Tőkés comparând cu rezultatele alegerilor locale din 2012 unde PPMT a avut candidaţi, respectiv europarlamentarele din 25. Mai, când UDMR-ul a participat singur.

Voturile maghiarilor pentru partide la alegerile anterioare


* Date UDMR

**Conform proceselor verbale emise de BEJ

Conform datelor finale, la scrutinul din 25 Mai 2014, numărul cel mai mare de voturi exprimate în favoarea UDMR s-au înregistrat în judeţul Harghita – 80.708 – urmat fiind de judeţul Mureş cu 57.082 de voturi, Covasna cu 39.700 voturi, Bihor cu 37.195 voturi, Satu Mare cu 36.905 voturi, Cluj cu 26.609 voturi, Sălaj cu 18.173 voturi şi Braşov cu 10.527 voturi. În privinţa procentajului de voturi exprimate în favoarea UDMR tot Harghita conduce (87,21%), urmat de Covasna (76,14%), Mureş (40,25%), Satu Mare (35,54%) şi Sălaj (27,43%).

Tabel – date privind judeţe cu peste 5.000 de voturi UDMR în 25. Mai

Judeţ Număr de voturi UDMR Numărul etnicilor maghiari cu drept de vot Numărul de voturi UDMR raportat la numărul etnicilor maghiari cu drept de vot Prezenţa la vot în judeţ Media naţională a prezenţei la vot
Satu Mare 35.754 91.777 39 % 32,65%

32,16%

Harghita 80.708 207.085 39% 35,69%
Braşov 10.572 33.853 31,1% 31,77%
Cluj 29.193 89.955 32,5% 29,97%
Arad 8.296 31.870 26% 29,78%
Sălaj 18.173 40.764 44,6% 33,73%
Bihor 35.209 115.447 30,5% 34,02%
Mureş 57.082 166.988 34,2% 29,88%
Covasna 39.700 122.349 32,4% 30,52%
Timiş 6.137 30.405 20,2% 27,94%
TOTAL (pe ţară) 350.689 1.020.852 34,4% 6,3%

Dacă analizăm din zece maghiari cu drept de vot câţi s-au prezentat la urne pe 25 mai, raportul dintre voturile exprimate în favoarea UDMR şi numărul de cetăţenii cu drept de vot de etnie maghiară, obţinem următoarele cifre: primul este judeţul Sălaj (4,46), al doilea fiind Harghita şi Satu Mare (3,90), al treilea Hunedoara (3,66), urmând în continuare Bistriţa-Năsăud (3,47), Mureş (3,42), Cluj (3,25), Covasna (3,24), Braşov (3,11), Bihor (3,05). Caraş-Severin (2,82), Alba (2,77), Arad (2,60), Sibiu (2,33), Maramureş (2,19), Timiş (2,02).

La baza acestor calcule au stat cifrele recensământului populaţiei din 2011, respectiv cifrele primite de la secretariatul general al UDMR referitoare la alegerile europarlamentare din 25 mai.

Câteva concluzii:

1.) Gradul de participare la vot al votanţilor de etnie maghiara în judeţele cu număr mai însemnat de etnici maghiari în afara judeţului Bihor a fost peste media pe ţară, adică peste 32,16% şi peste procentul de participare al judeţului în cauză. Aşa a fost posibilă asigurarea unui rezultat corespunzător ponderii cetăţenilor de etnie maghiară din întreaga populaţie a României.

2.) Între procentajele obţine de organizaţii UDMR judeţene cu caracteristici etnice, regionale similare se pot observa diferenţe însemnate, cum ar fi diferenţa de procentaj între UDMR Harghita şi Covasna, sau diferenţele între UDMR Sălaj şi Bihor, sau UDMR Satu Mare şi Bihor.  După cum se vede, avem rezerve, avem potenţial de creştere serios.

3.) În privinţa Ţinutului Secuiesc se poate observa, că pe urma unui discurs autonomist rezultă mai puţine voturi (Covasna), şi este o abordare mult mai eficientă din punct de vedere electoral  să-ţi bazezi discursul pe rezolvarea unor lucruri concrete, şi să ai un ton conciliant în privinţa relaţiilor interetnice (Harghita). În judeţul Mureş după cum ştim, domnul primar Dorin Florea are obişnuinţa umblatului periodic la potenţiometrul generatorului de dispute, discuţii interetnice. Pe baza analizei votului din 25. mai putem enunţa, că acest obicei al domnului primar nu este benefic pentru partidele româneşti, gradul de participare ale votanţilor UDMR fiind cu 5 puncte procentuale peste media judeţeană. Un fenomen similar se poate observa şi în municipiul Oradea, unde în ultima vreme domnul primar Bolojan de la PNL a umblat de câteva ori la acest potenţiometru imaginar, şi totuşi PNL a scos numai un amărât de 11,6%.

Deci, se poate observa, că aceste tipuri de abordări, etnicizarea politicilor locale sunt bune numai perdanţilor. UDMR-ul a fost cooptat în coaliţia de guvernare cu câteva luni înaintea alegerilor europarlamentare, şi totuşi, PSD a realizat un scor destul de bun în Transilvania. Deci putem bifa ca depăşită aceea dogmă, conform căreia dacă faci guvern cu UDMR, atunci pierzi electorat în Transilvania.

Acele teoreme care erau uzuale în politica acum câţiva ani, în ultima vreme pierd din valabilitate. Dacă eşti politician maghiar în Ţinutul Secuiesc, degeaba umbli de dimineaţă până seara cu autonomia pe buze, succesul nu este garantat. Se vede clar că a picat şi teorema conform căreia dacă eşti politician român în Transilvania atunci nu ai alte treburi decât să fi vigilent şi să contracarezi orice mişcare, orice luare de cuvânt al politicienilor maghiari dacă dezbat teme importante pentru electoratul maghiar.

În Transilvania în momentul actual sunt 2-300 de mii de căsătorii mixte. Sunt judeţe unde ponderea acestora este peste 50 %, adică majoritatea tinerilor etnici maghiari încheie căsătorii mixte. Din aceste căsătorii au crescut copii care deja au drept de vot. Există sute şi sute de mii, mai bine zis cu mult peste un milion, cetăţeni care au rude apropiate de altă etnie, maghiari sau români. Dacă un politician român sau maghiar umblă la acel potenţiometru imaginar, nu cred că în aceste familii cu căsătorii mixte punctează în sens pozitiv. Politicile conflictuale în general sunt politici care depărtează alegătorul. Dacă sunt penetrate şi de relaţionări sensibile, cum ar fi apartenenţa la un grup etnic atunci sunt sigur că rezultatul în sens negativ este garantat.

În ultimul deceniu milioane de cetăţeni au trăit, au lucrat, au vizitat  ţări din Vest. Putem vorbi de milioane de experienţe proprii, cum este să fi minoritar şi eventual să fi batjocorit, atacat verbal de către un majoritar.  Ceea ce cu câteva cicluri electorale în urmă a mers acuma nu mai merge, nu dă rezultate în politică.

Desigur, dacă nu ai idei, nu ai rezultate, ţie teamă de rezultatul alegerilor, atunci cel mai simplu lucru, la îndemână este să te faci mare maghiar, mare român în faţa electoratului propriu. Dar după cum se vede, calculul nu iese deloc, mai bine zis, iese garantat eşecul.

Adevărul este că din varii motive gradul de încredere în diferite instituţii politice inclusiv în alegeri este destul de scăzut. Din acest considerent, multe ori oamenii caută motive care să justifice de ce nu merg la vot. Disputele violente, cu substrat etnic sau de altă natură, limbajul dur al dezbaterilor publice, scenetele serale în studiourile televiziunilor de ştiri, vremea bună,  toate sunt motive ideale, pentru justificarea boicotului alegerilor. De aceea, pe viitor, dacă partidele româneşti au intenţii serioase privind mărirea electoratului fidel în Transilvania, atunci trebuie să-şi adapteze vorbele şi faptele la realităţile zilelor noastre.

Distribuie acest articol

6 COMENTARII

  1. cred ca rezultatul analizei dvs aplicata ptr Transilvania are si alte motivatzii
    iar acest rezultat da cu totul alte valori la discursul natzionalist in regat

  2. Un pic speculativ, dar deștept.
    Conflictul iugoslav a răcorit mințile înfierbântate, ceea ce a asigurat un modus vivendi civilizat între români și maghiari vreme de două decenii.
    Conflictul ucrainean o să ne înțelepțească pe toți, maghiari și români, de-a valma. Și nu o să mai mai fim victimele agendelor de putere ale unora din umbră.
    Alte chestiuni sunt importante pentru viețile unor oameni normali: sănătatea, educația, salariile, locurile de muncă, familiile, prietenii….

  3. Cifrele prezentate sunt utile oricarui efort de intelegere a realitatilor electorale in zonele romanesti populate majoritar de etnici maghiari/maghiarofoni.

    O initiativa de apreciat, inclusiv speculatiile despre raporturile UDMR/PPMT sau cele legate de „potentiometrul” discursului etnocentrist.

    Cu atat mai mult cu cat observatiile vin din partea dlui Borboly Csaba, politician anchetat de DNA pentru abuz in serviciu si fals intelectual.
    DNA nu se duce niciodata la suspecti cu mana goala si nu deschide dosare pentru care nu exista dovezi concludente, are prea multa experienta si lucreaza cu servicii de informatii care isi fac foarte bine meseria.

    PPMT-ul lui Tokes a devenit goarna FIDESZ in Transilvania, iar Tokes a fost ales pe listele FIDESZ din Ungaria, tara caruia ii este cetatean fidel.

    PPMT nu a dorit sa contribuie la succesul UDMR, obiectivul strategic este sa ia locul UDMR, treptat. Dar partidele mari romanesti inteleg strategia Ungariei via PPMT si deocamdata contribuie activ la atractia electoratului maghiar catre UDMR prin mentinerea acestei organizatii la guvernare.

    Tokes nu a fost si nu este decat un inamic declarat al statului national al romanilor, obsesiile lui fiind utile atat politicienilor romani cat si celor din Ungaria.
    FIDESZ a pus pe listele proprii un politician din Transilvania, unul din Ucraina/Transcarpatia si unul din Serbia/Voivodina, pentru a da mai mult efect mediatic discursului lor autonomist in Parlamentul European si in teritoriile respective.

    Cat despre „potentiometrul” discursului etnocentrist si nationalist, el e mult mai des invartit de politicienii maghiari/secui decat de cei romani (care de obicei doar reactioneaza).
    Vezi ultima initiativa a dlui primar Antal, de a indemna ca toti consilierii locali maghiari sa refuze sa mai vorbeasca in romana la sedinte, adica in limba oficiala a statului in care traiesc.
    Imaginati un orasel francez cu majoritate arabo-africana in care consilierii locali ar refuza sa se exprime in franceza la sedinte, ar face-o doar in araba. Sau un orasel german cu majoritate turca/kurda.. sau unul olandez cu majoritate marocana.. etc. O mizerie provocatoare nedemna de Europa civilizata din care Antal se autoexclude, i-ar sta mai bine in Gagauzia, ca baskan autonomist.

    De remarcat ca doar atunci cand UDMR isi mobilizeaza electoratul peste media nationala (cu cateva procente peste media electoratului romanesc) se obtine acel procentaj de peste 6%, de pondere a etnicilor maghiari in ansamblul populatiei Romaniei. Si asta in conditiile in care peste 2 milioane de romani cu drept de vot nu sunt in tara si nu voteaza !

    Rezulta ca o mobilizare a electoratului romanesc la nivelul celui maghiar, ar putea conduce UDMR la un rezultat sub pragul electoral de 5%.

    Iar in cazul unirii cu R.Moldova lucrurile ar fi clare, nu s-ar mai putea atinge pragul dupa adaugarea a inca 3 milioane de electori cu drept de vot.
    E unul din motivele pentru care UDMR se va pronunta si va actiona constant impotriva intaririi teritoriale, demografice si strategice a statului romanesc prin reunirea cu Basarabia.

    In rest, aceeasi incantantie care trebuie sa ne „linisteasca”, sa vorbim mai putin de autonomie in fata romanilor, sa le explicam ca sunt multe casatorii mixte, sa lovim putin in Florea si Bolojan ca sunt cam apreciati de electoratul local romanesc si sa oferim generos sfaturi de comportament politic si etnic.

    Romania se comporta exemplar in ce priveste drepturile minoritatilor si e recunoscuta ca un model in aceasta privinta in Europa.
    Intr-o tara ca Franta, care nu are de primit lectii de democratie si civilizatie de la dl Borboly Csaba, nici macar nu s-ar putea vorbi legal de „minoritate maghiara”.
    In general, cam peste tot prin Europa, autonomiile si alte forme de separatism etnic, nu sunt bine privite si sunt sursa de tensiuni interetnice ce ajung pana la conflicte deschise.
    Dl Borboly Csaba stie ca nicaieri in Ungaria nu exista vreun teritoriu cu autonomie etnica Pentru ca nu permite Constitutia Ungariei !!

    • @Autonomia reduce prietenia:
      Eu nu aș compara imigranții marocani sau arabi din Franța sau Germania cu maghiarii băștinași în Transilvania! (Indiferent ce spun istoricii despre faptul că cine a fost aici primul, românii sau maghiarii, după sute de ani de prezență devii băștinaș. Deci etnicii maghiari și etnicii români sunt în același fel în patria lor, pe pământul lor natal, ACASĂ. Punct.)

  4. inteleg ca putem sa lasam garda jos, ungurii nu mai doresc ruperea Romaniei.
    eu cred totusi ca ei vor renunta la Transilvania cam in aceiasi perioada in care romanii vor renunta la Basarabia, adica niciodata :-)))))
    asta nu inseamna ca ar fi niste demoni, pur si simplu isi urmaresc interesele.
    binenteles, s-ar putea sa ma insel, dar am circumstante atenuante: din cand in cand mai citesc forumurile in engleza despre Transilvania, iar ungurii care posteaza pe-acolo nu cred c-ar fi de acord cu autorul acestui articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Borboly Csaba
Borboly Csaba
Este Presedintele Consiliului Judetean Harghita

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro