Home » Opinie »Politica & Doctrine » Citesti:

Exercitiu de acceptare a celuilalt. Un răspuns la ultimul articol scris de Vasile Dâncu pe blogul său

Octavian Vidican februarie 12, 2017 Opinie, Politica & Doctrine
7 comentarii 2,466 Vizualizari

Domnule Dâncu,

Zilele acestea m-am tot întrebat ce mai faceti, așa că am intrat pe blogul dvs și am citit ultimul articol* postat cu o zi înaintea alegerilor pe care partidul dvs le-a câștigat. După ce am citit articolul am avut senzația că, deși partidul a câștigat, dvs ați pierdut o luptă.

Nu am votat niciodată cu partidul dvs, însă pentru mine reprezentați o voce care trebuie ascultată, așa că vă “ascult” deseori și încerc să vă înteleg mesajele.

Pe măsură ce v-am citit articolul, acum, după toate evenimentele acestea extraordinare pentru democrația noastră, am înțeles, din nou că poziția dvs este aparte, poate, singulară în PSD. Eu sper să nu fie așa și să existe și alți membri de partid și lideri locali din partidul dvs care să gândească la fel.

Analizând textul mi-am dat seama că ați putea fi chiar… un lider al mișcărilor de protest, ele nefiind îndreptate neapărat împotriva PSD, a dreptului acestuia de a forma Guvernul și de a exercita puterea, ci

împotriva corupției transpartinice, împotriva imposturii transpartinice și împotriva intereselor de grup ale unora sau altora.

Realitatea ne arată că, după ce a câștigat alegerile, PSD a făcut lucrurile exact pe dos față de ceea ce dvs vă doreați și promovați în text.

Dvs spuneți: “Ne vom da seama că a face politică nu înseamnă doar putere pentru omul-politician, ci mai ales a reda puterea oamenilor.” Așa este… aveți dreptate.

Niciun politician nu este mai important decât binele și fericirea celor ce viețuiesc în cetate. Politica nu se face în jurul unui om, oricare ar fi el, ci în interesul oamenilor. Comparația om-politician vs oameni mi se pare sugestivă. Acum știm foarte clar cine este omul-politician și știm cine sunt oamenii cărora trebuie redată puterea… Noi, cetățenii.

“O resetare înseamnă să nu-i mai amăgim pe oameni cu pomeni în schimbul voturilor, ci să le deschidem mintea sau să-i ajutăm să se pregătească pentru a rezista mai bine competiției dintre ei sau competiției noastre cu alte state.” Așa este… aveți dreptate.

Această idee nu cred că este pe placul multor colegi politicieni din toate partidele, din păcate. Aceștia au amăgit oamenii cu pomeni în schimbul votului toată existența lor de politicieni. Ei asta cred că trebuie să facă: să amăgească oamenii. Iată PSD-ul încearcă să dea oamenilor ce a promis, însă aceasta este amăgeala perfectă. Făcând acest lucru nu vor pregăti oamenii să reziste mai bine competiției.

Continuați în articol precizând că “A reseta înseamnă reguli stricte, adică să nu-i lăsăm a se sinucide pe șosele, să moară absurd în spitale, chiar să-i oprim pe oameni să facă tâmpenii cu libertatea lor.” Așa este… aveți dreptate.

Regulile stricte înseamnă mai clar, vorba populară “unde-i lege, nu-i tocmeală”. Dar ce te faci când tocmai cei care fac legea se tocmesc? În proteste e vorba exact de acest lucru: să nu lăsăm oamenii politici să facă tâmpenii crezând că, dacă au ajuns la putere, fac ce vor! Recunosc că aici am speculat un pic sensul initial al textului dvs, insă sunt și oamenii politici oameni, nu-i așa? Și ei pot muri cu zile în spitale. Dacă vreunul pățește vreun accident și nu-l cunoaște nimeni la Spitalul din… Vaslui? Sunt șanse mari să moară absurd în spital din cauza lipsei medicilor? Sunt.

Ridicați o problemă serioasă astfel: “Inegalitatea este o boală socială și este greu de tratat, dar nu putem să ne uităm pasivi la ea. Un copil care se naște într-o familie de romi are cele mai mari șanse să devină delincvent, iar unul dintr-o familie de țărani cel mai probabil nu va face studii superiore și va pleca în străinătate sau va deveni lucrător cu venit mic undeva la oraș. Cu mare probabilitate, copiii avocaților vor deveni avocați, iar cei ai medicilor vor termina medicina.” Așa este… aveți dreptate.

Vedeți dvs, oamenii din toate Piețele din Romania STRIGĂ împotriva inegalității. Majoritatea lor sunt copii aceia de țărani de care amintiți. Mai sunt și copii muncitorilor din fabricile comuniste care și-au ros coatele prin facultăți. Mai sunt și copii acestora, generația nouă, care nu a cunoscut modul de viață în comunism, cei  care nu înțeleg de ce părinții lor zâmbesc când cineva amintește de partidul… Pile, Cunoștințe și Relații. Să dăm un exemplu clasic? Adrian Năstase: tatăl său făcea parte din nomenclatura de partid, ambii socrii erau persoane și mai cunoscute, foști miniștrii comuniști** Ce a devenit Adrian Năstase?; Oare unde au învățat și ce se vor face, când vor fi mari, copiii lui Adrian Năstase? Au ei aceeași șansă ca a oricărui alt copil? Trebuie să le garantăm și lor o șansă egală… Circulă o vorbă, tare mult legată de acest subiect al inegalității: “Copii șefilor mei vor fi șefii copiilor mei”. Aici găsim esența inegalității.

Sunteți supărat pe faptul că “Dăm prioritate unei certitudini dureroase (că suntem neputincioși), în loc să încercăm să ieșim din acest destin, preferăm o ticăloșie de grup unei încercări de eliberare.” Așa este… aveți dreptate.

Și noi suntem supărați și nu mai vrem să acceptăm “o ticăloșie de grup”, oricare ar fi acel grup infracțional organizat, indiferent cum se numește el, unde și sub ce formă își desfășoara activitatea. Ceea ce fac zecile de mii de cetățeni care ies în stradă sau iau atitudine sub diferite forme, este să încerce să elibereze societatea de această încrengătură de interese suspecte și dăunătoare care s-a răspândit peste tot în țară și la toate nivelurile administrației.

Ne spuneți că “… nu trebuie să acceptăm populismul cinic al celor care simulează apropierea de popor și afișează simplitatea unei proximități jucate cu oamenii simpli.” Așa este… aveți dreptate.

Ce “apropiere de popor” mai perfectă să existe decât candidatura unui om-politician milionar în dolari, solicitând voturile celor mai săraci cetățeni din cea mai săracă zonă din Romania? Nu îmi pot închipui ceva mai cinic. Acest lucru nu face altceva decât să confirme incapacitatea clasei politice românești și în special al PSD și a sateliților săi (care și după părerea mea include și părți din PNL), de a depășii “modelul african”***

Ne explicați în continuare că “A schimba logica întregului sistem înseamnă că ar trebui să înceapă să ne pese cine ne conduce, dar și să ne gândim serios la nevoile noastre și cum pot fi ele transpuse în proiecte.” Așa este… aveți dreptate.

Tocmai pentru că ne pasă ieșim în stradă. Ne pasă cine ne conduce. Ne poate conduce cineva care ține partea infractorilor? Cineva care vrea ca anumite “ticăloșii de grup” să nu mai fie pedepsite și ticăloșii să renască imaculați precum îngerii Domnului? Eu cred că nu se mai poate. Sper că mai există și alți oameni capabili să conducă o țară cu cinste și profesionalism și din partea PSD. Cu cinste și profesionalism să își pună în practică programul de guvernare. Toți vrem să trăim mai bine. Însă dacă a trăi mai bine înseamnă să luăm de la unii și să dăm la alții sau să ne îndatorăm generațiile viitoare doar de dragul de a ne menține la putere, atunci asta nu este, în opinia mea, program de guvernare ci este un simulacru de guvernare, o amăgire și un furt.

Orice părinte v-ar da dreptate atunci când spuneți: “Mai multă motivație decât frica părinților pentru viitorul copiilor lor într-o țară care pare normală, dar nu este, unde se poate găsi?” Așa este… aveți dreptate.

Să știți că acesta este și motivul pentru care am ieșit și eu, alături de sute de mii de oameni, la proteste. Acesta este și motivul pentru care îmi permit să vă scriu aceste rânduri, desi știu că poate nu le veți citi niciodată. Ne pasă în ce țară vor trăi copii noștri. Și nici nu știți cât suntem de motivați!

“Generațiile care nu încearcă să schimbe ceva vor fi niște generații învinse, vor rămâne să aștepte să le cadă din cer cadouri în timp ce cântă triste „vrem o țară ca afară”.” Așa este… aveți dreptate.

Eu am plecat din Romania cu ani in urmă, dar m-am reîntors plin de speranță. Nu-mi pare rău. Am încercat să fac lucruri bune și să contribui și eu după puterile mele. Uneori am reușit, alteori nu, uneori am fost disperat dar de cele mai multe ori m-am reinventat pentru a putea continua aici, așa cum fac o mulțime de cetățeni-oameni din această țară. Sunt dintre cei care pot pleca oricând dar nu vreau să plec pentru că sunt alungat de “ticăloșiile de grup” ale unora sau altora. Voi pleca dacă vreau eu, unde vreau eu, când vreau eu și nu vreau să mai fiu considerat cetățean de mâna a doua atunci când arăt pașaportul românesc. Și nu, nu așteptăm cadouri de la nimeni și nu suntem triști când strigăm “Vrem o țară ca afară”. Suntem doar hotărâți!

Puneți punctul pe “i” atunci când spuneți: “Mai trebuie să reînvățăm să trăim împreună, chiar dacă nu este simplu să-i accepți pe ceilalți, învățând astfel diferența, dar și faptul că fiecare este unic și, deci, poate fi fascinantă această cunoaștere.” Așa este… aveți dreptate.

Diferențele nu ne fac dușmani ci ne unesc. Din păcate mulți dintre oamenii politici sunt încă partizanii mentalității “cine nu este cu noi, este împotriva noastră”. Manifestanții nu sunt dușmanii guvernului sau ai PSD. Ei sunt împotriva legiferării corupției și eliberării participanților la “ticăloșiile de grup” deja închiși. Și la nivelul oamenilor obișnuiți acceptarea celuilalt diferit este ceva nou. Pentru a învăța să-i accepți pe alții diferiți de tine e nevoie de educație, de conviețuire, de dialog  și de timp. Atunci se va vedea că tocmai pentru că într-o comunitate sunt oameni diferiți aceștia pot face împreună lucruri mărețe. Uitați-vă la oamenii din Piețe! Până la urmă “Unitate în diversitate” este chiar motto-ul Uniunii Europene, pe care unii scuipă zilele acestea, uitând că fără „unitatea” acestei Uniuni, poate imperfecte, astăzi n-am fi fost nici ceea ce suntem.

“Când te asociezi cu alții poate dispărea sentimentul neputinței, acela care te face să crezi că nu ai niciun mijloc pentru a schimba lumea, de unde și pierderea de sens a angajamentului social.” Așa este… aveți dreptate.

Acest lucru s-a dovedit în stradă. Împreună, oamenii au reușit să atragă atenția și să oprească, deocamdată, răul pe care l-au simțit că va fi făcut. Asocierea le-a canalizat angajamentul social! Manifestațiile creează sentimental putinței care va trebui și pus în practică. Dar punerea în practică a schimbării, într-o țară înapoiată politic ca a noastră, trece prin frică iar frica ține se pare de numărul cetățenilor revoltați și nu de calitatea revendicărilor. Asta pentru că unii înțeleg democrația doar cantitativ: ne-au votat 3 milioane iar voi ați ieșit doar 600 de mii.

“Avem nevoie de o nouă etică a responsabilităţii care ar trebui să fondeze noul contract social.” Așa este… aveți dreptate.

Noua etică a responsabilitații? Știe cineva ce inseamna “etică” și “responsabilitate” din cei de la conducerea operativă a PSD sau din guvern? Eu am dubii în acestă privință ținînd cont de cele întâmplate. Cred că prima dată toți politicienii, administratorii și funcționarii acestei țări trebuie să învețe ce înseamnă să fii “în serviciu public”, să de-a examene pentru a dovedi că sunt bine pregătiți, să fie evaluați după criterii transparente, să învețe noțiuni de morală generală (o idee bună ar fi să se predea la școală) și doar după aceea vom construi o etică a responsabilității în sectorul public rezistentă la tentațiile lumii materiale și indisolubil legată de etica politică (aproape inexistentă la noi).

În încheiere ne dați soluții problemelor. Spuneți așa: “Trebuie doar un strop de solidaritate, un pic de curaj și o minimă încredere în forța noastră colectivă. Dacă nu vom reuși asta, vom vedea că încă 100 de ani, dincolo și dincoace de Colectiv, înainte și după Revoluția din 1989, peste România se va întinde aceeași mare neputință, ticăloșie și mizerie umană.”

Ce aș mai putea spune? Mesajul dvs este foarte real și actual.

Iată, avem acum mai mult de-un strop de solidaritate, și mai mult decât un pic de curaj și o nemărginită încredere. Haideți împreună să fim o forță mai mare, să reusim să depășim această neputință, această ticăloșie și această mizerie umană. Fară dumneata aș spune că nu se poate!

Orice om care gândește așa trebuie să aibă un pic de curaj și o minima încredere că vom reuși să schimbăm lucrurile în bine. Nu puteți fi înfrânt! Poate sunteți diferit, poate ați avut alte opinii sau poate ați fost constrâns în diferite situații să luați decizii pe care nu le-ați vrut, dar ne unesc lucrurile pe care trebuie să le facem împreună.

Văd în postarea dvs un mesaj pozitiv pentru cei ce vor să-l audă: trebuie să schimbăm țara, trebuie să scăpăm de impostorii și de profitorii care s-au cocoțat în vârful societății. Avem nevoie să privim viitorul și nu trecutul. Și asta indiferent că suntem cetățeni obișnuiți sau oameni politici, indiferent de partid. Așa este… aveți dreptate.

Pentru că multe din cele spuse de dvs se întâmplă zilele acestea vă încurajez: fiți alături de restul protestatarilor domnule Dâncu! Insuflați-le curaj și prietenilor dvs din PSD sau neînregimentați politic și haideți în piață!

Împreună schimbăm România!

Note:

* http://vasiledancu.blogspot.ro/2016/12/de-ce-sa-mergem-la-vot.html , autor Vasile Dâncu

** https://ro.wikipedia.org/wiki/Adrian_Năstase – sectiunea Familia, Wikipedia

*** vezi articolul http://sociollogica.blogspot.ro/2017/01/socul-psd.html , Barbu Mateescu

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "7 comments" on this Article:

  1. ion adrian spune:

    Bun articol si necesar, Necesar pentru psdisti. Cei care mai gandesc cu propria lor minte si simt cu propria lor constiinta. :)

  2. dusu spune:

    mi ar placea sa cred ca va adresati tovarasului dincu,puricindu i articolul, doar ptr a scoate in evidenta contrastele intre ce scrie si ce face acest tovaras !?
    un individ ce este prieten cu un parlamentar rominesc ce fuge de justitie si care la intrebarea daca a fost cu asta in Seychelles, spune ca a fost cu avionu ! ha ha pardon,nevasta, ce caracter poate avea ?

  3. Caliman Eugen-consultant dezvoltare economica spune:

    Din pacate, doar analizele si constatarile sociologilor, privind situatia generala actuala, nu pot tine locul unui ,,proiect de schimbare” politica, economica si sociala – adica a unui ,,proiect de tara”!

  4. criser spune:

    Din păcate lucrurile nu sunt chiar așa de simple. PSD se bazează pe prostie (incultură, lipsă de instrucție, cum vreți să spuneți), hoție (șmecherie, descurcăreală, etc) DAr mai ales pe un sistem foarte complex de relații de tip clientelar, foarte dificil de demantelat. Adică, pe lângă hoți și proști sunt foarte mulți oameni care judecă așa: din punct de vedere moral și rațional sunt de acord că PSD nu trebuie să aibă puterea dar din păcate interesul meu/al familiei mele este ca PSD să aibă puterea pentru că… Aici intervin diferite probleme reale, de tipul: prieteni care ajung în diferite funcții și mă pot ajuta, afaceri pe care le pot face cu diverși pesediști pe care îi cunosc, etc etc. Cum ne descurcăm cu așa ceva?

  5. Kurt spune:

    Dialog / Timaios -Platon

    In Grecia antică dialogul e fundamental în orașul/stat între locuitori. Spațiul public și dialogul în comunitatea orășenească e brandul orașelor /state antice grecești. Filozofia, teatrul, cultura antică e strîns legată de acest loc public: Agora. La romani e Forumul. Dreptul civil e marea invenție a imperiului Roman cu consecințe pînă azi. E fundamentul dreptului civil pe continent și în lume. Dialogul și retorica antică grecească și romană sunt un fundament al civilizației / culturii noastre comune europene.

    S-a pierdut, s-a eliminat, s-a deformat, s-a amputat mult în cei 50 de ani de dictatură autohtonă1939- 1989. O piedere gravă e lipsa de dialog civilizat, productiv în sfera publică românească de mult timp. Atomizarea societății civice a creat vidul în spațiul public, e o umbră apăsătoare pînă azi.

    …”… Noua etică a responsabilitații? Știe cineva ce inseamna “etică” și “responsabilitate” din cei de la conducerea operativă a PSD sau din guvern? Eu am dubii în acestă privință ținînd cont de cele întâmplate…. „….

    Era digitală a creat posibilități de comunicare fantastice pentru tînăra generație, șanse absolut diferite de cele înainte de 1989 (generația ședințe nu seamănă cu elevii, studenții și absolvenții de azi). Colaboraționismul intelectualilor interbelici și în naționalcomunismul românesc e o moștenire grea pînă azi. Apelul celor 84 de academicieni 2017 e în parte un ecou urît din această moștenire (…. vocabularul: dezbinare… pericol..) problematică, otravită.
    Un continent întreg își exprimă solidaritatea cu demonstranții 2017, în ziare, la radio, la TV. E un dialog european. E bine așa. Romania își arată fata civică azi, merită această admirație și respect.

    Rămîne de depășit situatia cu o societate civică atomizată (Habsburg, Bibliothek einer verlorenen Welt, Richard Wagner 2014 / boblioteca unei lumi pierdute / … cu anlizarea situatiei după 1989…) , neantrenată în dialogul public pînă azi. Ruptura și diferența între generații e enormă. Tinerii au potențialul de a schimba metoda și esența dialogului public în țară, (care se prezintă în curind la președinția UE ca un partener PRO UE). Generația smartfone-Google e conectată la un patrimoniu universal. Tinerii 2017 sunt mai mult interesați și conectați cu cei din generația lor, sunt mai putin orientați spre trecut, spre cei din generația părinților /bunicilor. E normalitatea bine venită. Vocabularul între generații diferă enorm. Prea multă teorie la generația ședințe pînă azi, prea putină curiozitate din partea seniorilor pentru lumea celor tineri. E normalitatea bine venită, dar problematică pentru cei în pragul pensionării. Schimbarea generaților aduce noutăți. Ritmul în care s-a schimbat lumea tinerilor 2001- 2017 e fantastic: Google- Faceebook-Twitter, etc. Generația fără telefon și masină de scris nu are în biografia lor ceva asemănător cu elevii, studenții și absolvenții de azi.

    Un dialog? Cum? Unde? Ritmul tinerilor 2017… APP. Tinerii 2017 nu mai sunt dependenți de telefoane staționare, de TV sau ziare. Lumea lor e digitală, ei sunt UP TO DATE cu cea ce îi interezeaza arzător, se decid JUST IN TIME cu cei conectați în rețelele lor „sociale”.
    Un exemplu pentru importanța dialogului între elevi, studenți și mai tirziu între fizicieni e cartea lui Werner Heisenberg (premiul Nobel pentru fizică cuantică 1932, la numai 312 de ani): Partea și ansamblul. Dialog în domeniul fizicii atomice ( Der Teil und das Ganze. Gespräche im Umfeld der Atomphysik, Piper Verlag). Elevul W.H. se pregătește pentru Abitur, în timpul revoluției 1918 la München, citind și traducînd din dialogurile Timaios /Platon. O viață întreagă această generație, care a avut ca elevi limba greacă și textele filozofilor Platon, Demokrit, Aristotele, etc. ca canon în învățămînt, s-a raportat la aceste aptitudini, skills!!, la aceste cunoștințe din anii de gimnaziu. Practicile învățate sunt importante în viață, skills!!, nu tocitul pe de rost și acumularea de date (..istorice…?..pentru ce..?..).

    Cum se prezintă învățămîntul după 1989 în privința antrenării posibilităților de dialog /comunicare la elevi, studenți și absolvenți?

    Fac abstracție de problematica și situația politică excelent prezentată aici de autor.
    In Anglia pentru elevi azi se pune accent pe însușirea aptitudinilor de comunicare și teamwork, începînd de la scoala primară. Pentru o societate de „servicii” aptitudinile de comunicare și dialog sunt esențiale.

    Textul autorului pune întrebări și dezbate concepte pe care le consider foarte bine gîndite / frumos formulate, pe ințelesul fiecăruia.

    In dialogul din sfera publică vocabularul și sensul noțiunilor trebuie clarificat, așa cum e cerut în text. Ce vrei să spui? Ce crezi? Cum se poate rezolva? Cum ar fi posibil? Conflictul de interese e starea normală în democrație. Bunul simț nu trebuie abandonat în campania electorală și parlament.

    Pupați toți ora 17 în piața endependent (I.L.Caragiale).

  6. Sergiu Simion spune:

    Despre negocierea principiilor morale , diversiune, manipulare si business politic sau cum se scot liderii din palarie

    Un consultant de business devenit publicist (http://www.contributors.ro/author/octavian-vidican/?bio) pasionat de persoana, ideile si blog-ul lui Vasile Dancu, ii raspunde la ultimul articol scris de catre acesta pe blogul sau, dar o face in revista Contributors.ro si pentru cititorii ei. Aici , dupa ce tamaiaza de 13 ori valoarea mesajului cu : „Asa este…aveti dreptate.” ii mai face si o propunere de-a dreptul mirobolanta , tipica pentru suprearealismul *) din politica zilelor noastre :

    „Analizând textul mi-am dat seama că ați putea fi chiar… un lider al mișcărilor de protest (s.n.), ele nefiind îndreptate neapărat împotriva PSD, a dreptului acestuia de a forma Guvernul și de a exercita puterea, ci împotriva corupției transpartinice (s.n.) , împotriva imposturii transpartinice(s.n.) și împotriva intereselor de grup ale unora sau altora (s.n.) .”
    „ Pentru că multe din cele spuse de dvs se întâmplă zilele acestea vă încurajez: fiți alături de restul protestatarilor domnule Dâncu! Insuflați-le curaj și prietenilor dvs din PSD sau neînregimentați politic și haideți în piață!
    Împreună schimbăm România! ”
    http://www.contributors.ro/editorial/exercitiu-de-acceptare-a-celuilalt-un-raspuns-la-ultimul-articol-scris-de-vasile-dancu-pe-blogul-sau/

    Impreuna ? Vasile Dâncu alaturi de protestatari ? Si sa sustina ce ? Ca partidul din care face parte de atatia ani vrea ( sau a dat deja) liber la furat cu acte (http://adevarul.ro/news/politica/guvernul-a-legalizat-furtul-acte-regula-1_58922beb5ab6550cb8056ed6/index.html ) motivand ca a castigat alegerile ? In acest caz avocatul din oficiu al lui Vasile Dâncu nu stie ( sau stie ?) ca acesta este si avocatul altora :

    ” Să nu-l mai critice pe Voiculescu, nu aici este soluţia. Dan Voiculescu are libertate absolută să facă ce vrea pe scena politică de la noi. Îşi permite să fie soluţie imorală de câte ori vrea şi eu sunt împotriva celor care se tot plâng de el, mai ales pe la colţuri sau cu jumătate de gură. În condiţiile în care politicienii români nu ştiu să facă decât politică de televizor, Dan Voiculescu are cel mai important capital. Bravo lui, nu-l mai stresaţi cu tot felul de nimicuri! Chiar îmi place de Dan Voiculescu, îl putem admira pentru ceva: este singurul politician care poate exercita o putere reală asupra politicienilor, care le taxează ipocrizia şi oportunismul. Mă uit cu o încântare grozavă ore întregi la politicieni care explică de ce se aliază cu el: compatibilităţi ideologice, similarităţi de program, cristalizarea stângii sau a dreptei, interes naţional. Până la urmă, tuturor le este frică de el şi el procedează ca un haiduc: primeşte 1% la alegeri, dar îi taxează pe ceilalţi pentru că, are dreptate, nici ei nu sunt mai cu moţ. Îmi place tenacitatea lui şi mai ales faptul că exercită un act de putere pe scena politică.”
    Vasile Dâncu
    http://www.revista22.ro/mi-place-dan-voiculescu-taxeaza-ipocrizia-si-oportunismul-9709.html

    In acest context , si cu titlu de experiment social , ar fi fost chiar interesant de aflat cum ar fi cadrat convingerile protestatarilor din Piata Victoriei cu convingerile si ruta politica, sociala si profesionala a sociologului Vasile Dâncu care pe langa aceste convingeri are si preocupari publicistice de un gen aparte :

    „ Revista „Sinteza” este revista lui Vasile Dincu, fost vicepremier, prieten al lui George Maior si partener de cantari si vacante cu Sebastian Ghita. Revista asta, care este scoasa in conditii grafice de exceptie – full color, hartie lucioasa, circa 230 de pagini – este editata de Asociatia Romana pentru Evaluare si Strategie (ARES) a lui Vasile Dâncu (s.n.)…”
    ( http://www.flux24.ro/cum-si-a-facut-fostul-vicepremier-dancu-revista-cu-reclama-de-la-stat/)

    La fel de interesant pentru avocatul din oficiu si pentru protestatari ar fi sa evalueze din curiozitate un proiectul tautologic de genul ( “Îmbunătățirea eficacității organizaționale a MENCȘ și a instituțiilor subordonate prin dezvoltarea sistemului de control managerial intern (SCMI)” ) finantat cu fonduri europene , nu se stie clar pentru ce, si in care asociatia ARES ( http://ares-romania.blogspot.ro/ ) este unul dintre parteneri :

    http://www.scmi-educatie.ro/ http://ares-romania.blogspot.ro/2015/12/comunicat-de-presa-imbunatatirea.html

    Sa citam din site-ul acestei asociatii :

    “ARES ( contribuie la implementarea proiectului „Îmbunătățirea eficacității organizaționale a MEN și a instituțiilor subordonate prin dezvoltarea sistemului de control managerial intern (SCMI)”, în parteneriat cu Ministerul Educației Naționale și Asociația Centrul pentru Integritate”
    (http://ares-romania.blogspot.ro/) .

    Cu alte cuvinte asociatia ARES (http://ares-romania.blogspot.ro/ – deci localizata pe un blog ) este partenera cu Asociatia Centrul pentru Integritate ( http://www.asociatii.net/bucuresti/asociatie-asociatia-centrul-pentru-integritate-cui30933249.html – asociatie localizata pe Soseaua Vitan-Bârzesti 7D Bucuresti si dupa Google Maps exact in sediul Rin Grand Hotel Bucuresti ) si intr-un proiect care reformeaza invatamantul romanesc prin “controlul managerial intern” ( ?! – extrem de interesant concept , dar nu prea are legatura cu obiectivele educatiei si invatamantului ) .
    Ca lucrurile sa fie si mai palpitante, revista Sinteza amintita anterior si editata de un social-democrat face reclama reclama …monarhiei ( http://revistasinteza.ro/romania-sub-semnul-coroanei-regale/ ) fiind atasata aceluiasi blog ( http://ares-romania.blogspot.ro/) al asociatiei inter- multi- si pluridisciplinare ARES al carei obiect de activitate acopera practic toate domeniile si toate planurile incepand cu securitatea si terminand cu invatamantul si ocupatiile non-agricole din zona rurala (http://ares-romania.blogspot.ro/2015/02/bilantul-mai-2013-iulie-2013-privind.html ) :

    „CINE ESTE ASOCIAȚIA ROMÂNĂ PENTRU EVALUARE ȘI STRATEGIE – ARES? Asociația Română pentru Evaluare şi Strategie – ARES este persoană juridică română constituită în scopul de a contribui la optimizarea unor dimensiuni ale societății în domenii precum cel al educației și formării profesionale, social, politic, economic, juridic, militar, al securității și cooperării, dar fără a fi limitate la acestea, prin proiecte și acțiuni științifice inter și pluridisciplinare.”
    ( http://ares-romania.blogspot.ro/)

    Acest obiect de activitate multicolor de tip hipermarket si/sau salata boeuf, pare pur si simplu calchiat dupa doctrina nationala a informatiilor pentru securitate :

    “Doctrina naţională a informaţiilor pentru securitate oferă o definiţie exhaustivă a conceptului de securitate naţională – „starea naţiunii, a comunităţilor sociale, a cetăţenilor şi a statului, fundamentată pe prosperitatea economică, legalitate, echilibru şi stabilitate socio-politică, exprimată prin ordinea de drept şi asigurată prin acţiuni de natură economică, politică, socială, juridică, militară, informaţională şi de altă natură, în scopul exercitării neîngrădite a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti…”.
    Ion Duvac – Cultura de intelligence a decidentilor politici
    https://www.scribd.com/doc/43797433/Duvac-Cultura-de-Intelligence-a-Decidentilor-Politici-2007

    In toata aceasta impresionanta desfasurare de forțe cu un picior in politica si altul in securitate sau invers , exista totusi un nucleu structural si un numitor comun respectiv o academie , ca tot sunt la moda academicienii . Sociologul Vasile Dancu, fondatorul revistei Sinteza si pasionat de problemele actualitatii politice si sociale , este si un membru marcant al Academiei de Stiinte ale Securitatii Nationale fondata de Gabriel Oprea ( http://epochtimes-romania.com/news/o-fotografie-cat-o-mie-de-cuvinte-academia-lui-oprea-imaginea-statului-capturat—243861 ) .
    Pe cale de consecinta , propunerea SF pentru Vasile Dancu de a fi („… un lider al mișcărilor de protest”) este de-a dreptul palpitanta pentru ca propune de fapt un fel de proiect de tara : „Împreună schimbăm România!” in care se unesc toti si cu toate partile ceea ce schimba cu totul datele problemei.
    In acest context invitatia precedenta ar trebui urmata si de o invitatie la protest adresata de catre potentialul lider al miscarilor de protest colegilor sai de la Academia de Stiinte ale Securitatii Nationale ca sa vedem cu ce lozinci vor defila cu totii si daca ne vom mai putea opri din ras. No, daca-i bal, bal sa fie !

    Note

    *) In spiritul onestitatii si adevarului trebuie sa spunem ca exista un precedent in acest sens chiar intr-un articol al profesorului Tom Gallagher aparut in Revista 22 :

    Tom Gallagher – Poate eminența cenuşie de la Cluj să transforme politica românească?

    Detalii – http://revista22.ro/70253585/poate-eminena-cenusie-de-la-cluj-s-transforme-politica-romneasc.html ; https://sergiusimion.blogspot.ro/2016/05/profesorul-britanic-tom-gallagher.html

  7. Ducu spune:

    Vasile Dancu are un pretenas scapat de sub control. In iulie 2014 Sutu se mira https://tinyurl.com/jru328u ca de cateva zile bune Dragnea are la profilul de WhatsApp o poza cu Vasile Dancu, in care acesta se afla intr-un avion de mici dimensiuni si imbracat intr-un tricou cu steagul Italiei. In septembrie 2016 Dragnea si Dancu sunt surprinsi luand cina impreuna. https://tinyurl.com/hsg62uk La sfarsit de noiembrie 2016 Dragnea merge la Cluj https://tinyurl.com/zec8j79 la o intalnire cu primarii si parlamentarii din judet dar si ca sa sarbatoreasca ziua de nastere a lui Dancu. In ianuarie 2017 Ghita ne lamureste misterul pozei cu Dancu: fusese in 2012 cu Dancu in Italia la Toscana. Tot in ianuarie 2017 Dragnea ii transmite la Dancu: ”să treacă peste supărări pe care le-am avut şi eu şi pe care le am şi eu” si adauga „Mie îmi este foarte greu sa îmi schimb prietenii, pentru că prietenii sunt foarte rari. Din punctul meu de vedere, Vasile Dîncu este un prieten al meu. Uneori a fost cel mai bun prieten al meu.(…) Dacă s-ar fi putut ca eu să fiu prim-ministru, ar fi fost în echipa mea guvernamentală” https://tinyurl.com/hwzfh9b
    Deci prieteni buni fiind, Dragnea afla ca Dancu fusese cu Ghita in Italia si ii pune poza incriminatoare pe WhatsApp sa o vada toti membrii de partid din PSD. Voalat ii arunca la Dancu ca (si)din cauza lui nu a putut fi prim-ministru si direct ii spune am fost/suntem prieteni dar nu te-am iertat. Supararea cea mai mare a micutului dictator Dragnea de Teleorman este pe cei care l-au tradat, i-au facut dosare si nu l-au lasat sa domneasca in pace. Daca noi murim cu el de gat, el o (ar vrea) sa moara de gat cu SRI-ul si DNA-ul. Cat despre Dancu, socul si groaza ca a ajutat la creare unui monstru politic ce seamana tot mai mult cu Ceausescu probabil ca il vor insoti pentru tot restul vietii lui.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Octavian Vidican


Octavian Vidican

Consultant de business, Arad Citeste mai departe


E randul tau

Pai mai dati foc pe ici pe colo si o rezolvati!

de: radu

la "#Rezistența. Sau cum a reinventat România speranța socială"

Cauta articole

martie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Feb    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)