vineri, martie 29, 2024

Exodul român și referința siriană. Câteva clarificări ale datelor ONU

În ultimele luni a fost reactivată în mass- și social-media alarma privind nivelul ridicat al emigrației din România. Presa a fluturat un fantomatic raport al ONU, care ar fi plasat România pe locul doi mondial, după Siria, în topul emigrației. Redactarea acestei știri a fost viciată pe două căi. În primul rând, insistența pe imediata situare după Siria prinsă încă într-un atroce război civil a făcut loc proliferării mesajelor apocaliptice de tipul „românii fug din România pe timp de pace ca pe timp de război”. În al doilea rând, criteriul de clasificare nu a fost explicit, fie din ignoranță, fie din rea-voință. România se situa după Siria la ce? La volumul diasporei? La ponderea emigrației în totalul populației? La rata creșterii emigrației?

Povestea spusă de „raportul ONU”, „datele ONU”, „statisticile ONU” (orice, numai citarea directă a sursei să nu aibă loc) nu e proaspătă. Ea are deja o vechime de doi ani și un pic și a fost folosită în cel puțin două valuri mediatice: știri din toamna anului 2016[1] și știri de la începutul anului 2018[2].

Sursa, adică varianta scurtă a Raportului Diviziei Populației din cadrul ONU privind migrația internațională, ediția pentru anul 2015, spune așa: „Între anii 2000 și 2015, unele țări au înregistrat o creștere rapidă a diasporei lor. Printre țările și zonele cu cele mai rapide ritmuri de creștere medie anuală se numără Republica Arabă Siriană (13,1% pe an), România (7,3% pe an), Polonia (5,1% pe an) și India (4,5% pe an)”[3] (traducere din limba engleză, V.P.).

Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că diaspora românească a crescut în medie, de la un an la altul, cu 7,3% de-a lungul a 15 ani, ajungând să atingă o cifră estimativă de 3,4 milioane de persoane în 2015 (respectiv 3,6 milioane în 2017[4]). Procentele arată într-adevăr o viteză mare de creștere a diasporei românești, dar două informații suplimentare ar mai nuanța imaginea sumbră sugerată de ritmul de creștere susținut.

În primul rând, intervalul 2000-2015 cuprinde toate „deschiderile porților” Uniunii Europene, de la înlesniri privind rezidența și munca în UE pentru cetățenii est-europeni în perioada pre-aderare (2000-2006), până la dreptul de liberă circulație a persoanelor sau forței de muncă în calitate de cetățeni membri ai Uniunii Europene (din 2007 și 2014, în funcție de țările gazdă și de sectoarele economice).[5]

În al doilea rând, baza de calcul a creșterii este relativ mică. În anul 2000 emigrația românească număra circa 1 milion de persoane. Ca atare, noile valuri anuale de emigrare de câteva sute de mii de persoane marcau procentual o creștere substanțială, între 5 și 10%, pentru că se raportau la o diasporă mică în termeni absoluți și mică la nivel internațional.[6]

Așadar, România a ieșit în evidență la nivel internațional doar prin această creștere relativă și puternic conjuncturală. În plus, România se situează mult în urma Siriei atât în privința ritmului mediu anual de creștere a diasporei, cât și în privința mărimii absolute a diasporei (6,9 milioane în 2015 pentru Siria, spre deosebire de 3,4 milioane pentru România). Caracterul excepțional al emigrației românești în primul deceniu al secolului 21 e vizibil și prin faptul că pentru acest interval România ocupa simultan două locuri în topul coridoarelor de migrație bilaterale cu cele mai mari rate anuale de creștere: România-Italia, locul 5 mondial (locul 1 în Europa), și România-Spania, locul 8 mondial (locul 3 în Europa). În actualul deceniu (2010-2019) a ieșit din top.[7]

În condiții normale, pe măsură ce diaspora românească va crește, ritmul mediu anual de creștere va scădea (o dată cu creșterea bazei de calcul), ceea ce nu echivalează obligatoriu cu o scădere a numărului persoanelor care vor face parte din noile valuri anuale de emigrare. Încă un factor al scăderii ritmului mediu anual de creștere a emigrației este faptul că la un moment dat – dacă nu chiar deja se întâmplă – plecările repetate sezoniere vor depăși plecările pentru prima dată, în ciuda falsei profeții că „țara se va goli”. Revenind la comparația cu Siria, mai e de adăugat că emigrația românească are o vechime suficientă pentru a crește endogen, ceea ce înseamnă că o parte din procentul ridicat de creștere a diasporei românești se datorează nașterilor și întregirii familiilor, pe lângă cauzele socio-economice.

Unde ar trebui să ne uităm?

Emigrația românească nu e atât de importantă la nivel mondial precum e pentru societatea românească. Dincolo de acel conjunctural loc 2 mondial în urma Siriei în privința ratei anuale a creșterii, numărul emigranților români situa România în anul 2017 pe locul 17 mondial și pe locul 6 european (după Rusia, Ucraina, Marea Britanie, Polonia și Germania).[8]

Ce cred că ar trebui să aibă prioritate este însemnătatea creșterii diasporei românești pentru România și pentru soarta românilor de peste hotare. Exodul românesc nu este numai un efect al evoluției și politicilor socio-economice ale României din ultimii 30 de ani (dacă nu chiar ultimii 50 de ani). El devine la rândul său o cauză a destructurărilor socio-economice din România și este considerat – încă superficial, fără soluții specifice – un risc la adresa securității naționale[9]. Nefiind însoțită de o imigrație consistentă (care a ajuns la 371.000 persoane în 2017, conform estimărilor ONU), emigrația românească are un impact uriaș asupra evoluției țării de origine în primul rând prin golul demografic pe care îl lasă în urmă.

Ponderea populației care locuiește și muncește în străinătate e de circa 17% din populația rezidentă în România, iar acest segment demografic este din punct de vedere economic foarte important, deoarece se compune în majoritate din persoane active și instruite (fie prin școlarizare, fie prin calificare la locul de muncă). Potențialul economic, social, cultural și politic al diasporei românești pentru progresul României este inimaginabil de mare.[10]

În ce măsură elitele politice de la București vor recunoaște acest potențial și vor încuraja implicarea acestor milioane de cetățeni români în procesele de transformare pozitivă ale țării lor de origine e deocamdată o întrebare pusă cu neîncredere și teamă. Neîncredere în capacitatea elitelor politice de a vedea dincolo de interesele proprii și teamă că diaspora românească se va distanța tot mai mult de România cu amintirea unei patrii a neputinței, abuzurilor și imposturii și nu va mai putea fi câștigată pentru cauza progresului „acasă”.

NOTE_______________________


[1] Exemple: http://adevarul.ro/news/eveniment/doar-siria-intrece-ajuns-romania-cea-mai-mare-rata-e-emigratiei-europa-1_57ea9b6d5ab6550cb80ff15e/index.html; https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/romania-prima-dupa-siria-in-topul-migratiei-575743.

[2] http://www.mediafax.ro/economic/exodul-romanilor-confirmat-din-2007-pana-in-2017-au-plecat-din-tara-3-4-milioane-de-romani-aproximativ-17-din-populatie-romania-locul-doi-mondial-la-emigratie-dupa-siria-17032076; știrea a fost preluată și difuzată de marile publicații de presă.

[3] United Nations, Department of Economic and Social Affairs/Population Division, International Migration Report 2015. Highlights, New York, United Nations, 2015, p. 19. http://www.un.org/en/development/desa/population/migration/publications/migrationreport/docs/MigrationReport2015_Highlights.pdf

[4] United Nations, Department of Economic and Social Affairs/Population Division, International Migration Report 2017. Highlights, New York, United Nations, 2017, p. 13, http://www.un.org/en/development/desa/population/migration/publications/migrationreport/docs/MigrationReport2017_Highlights.pdf

[5] Vezi și interviul acordat de Victoria Stoiciu și Mihai Vasile în cadrul emisiunii „Timpul prezent”, 28 februarie 2018, https://radioromaniacultural.ro/timpul-prezent-migratia-romanilor-si-saracia-in-tara-cu-cea-mai-mare-crestere-economica-din-ue-in-2017/

[6] Pentru valurile anuale de emigrare, vezi și Migrația internațională a României, București, Institutul Național de Statistică, 2014, http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/pliante%20statistice/Migratia_internationala_a_Romaniei_n.pdf

[7] United Nations, Department of Economic and Social Affairs/Population Division, International Migration Report 2017, New York, United Nations, 2017, p. 7. http://www.un.org/en/development/desa/population/migration/publications/migrationreport/docs/MigrationReport2017.pdf

[8] United Nations, Department of Economic and Social Affairs/Population Division, International Migration Report 2017. Highlights, New York, United Nations, 2017, p. 13, http://www.un.org/en/development/desa/population/migration/publications/migrationreport/docs/MigrationReport2017_Highlights.pdf

[9] Vezi Administrația Prezidențială, Strategia națională de apărare a țării pentru perioada 2015-2019, București, 2015, p. 15, http://www.presidency.ro/files/userfiles/Strategia_Nationala_de_Aparare_a_Tarii_1.pdf

[10] Experți de la Banca Națională a României estimează că angajarea în România în locuri de muncă similare cu cele ocupate în străinătate ar aduce la PIB un spor mai mare decât aportul valutar prin trimiterea unor sume de bani „acasă”, cum se întâmplă în prezent (https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/romania-prima-dupa-siria-in-topul-migratiei-575743). Nu e foarte clar dacă acest avantaj macroeconomic va fi însoțit de creșteri ale nivelului de trai pentru acei cetățeni.

Distribuie acest articol

31 COMENTARII

  1. Diaspora s-ar întoarce, în mare parte, dacă direcția țării ar fi bună. Cu know-how-ul dobândit afară, pe o piață în dezvoltare, cu potențial mare, mulți ar trăi mai bine aici.

    Încet, cu răbdare, scăpăm și de infractorii din politică, dar problema nu e cu ei, problema e cu românii care încă își vând onoarea pe nimic, gen Tudorel. Ca el sunt încă mulți, prea mulți. Istoria îi va judeca pe toți.

    • Cu respect si durere, nu se intoarce nimeni pentru o „directie buna” sau diverse promisiuni (o directie buna reprezinta si ea in fond doar o promisiune pentru un viitor mai bun-am mai avut in trecut cateva directii bune si tot nasol a iesit). Suspectati grosul diasporei de prea multa naivitate. Majoritatea sunt extrem de realisti, daca sar gardul inapoi la primul semn de schimbare, dupa parerea mea nu sunt adaptati prea grozav traiului in strainatate si poate ar fi bine intr-adevar sa se intoarca oricum, pentru binele lor si al tarii… Cei adaptati si cu ceva ani pe dincolo vor veni in vizita la rude si probabil la pensie. Cei cu copii, probabil nici atunci…de fapt totul se schimba cand faci copii in strainatate… Cum era? Viata e ceea ce se intampla in timp ce iti faci diverse planuri [ de revenire in tara :) ]

  2. Din constatări personale, tabloul este mult mai sumbru: dacă în urmă cu 8 sau 10 ani veneau în Anglia persoane civilizate, iar în aeroport la Luton te întâlneai cu medici și studenți români, adesea cu o engleză remarcabilă, în momentul de față vin șoferi ca să livreze pizza. Habar n-au engleză și n-au nicio intenție să învețe, dar se vede treaba că în România nici pentru ei nu mai e de trăit.

    În altă ordine de idei, tot circul actual anti-corupție de la București nu e făcut de persoane care să aibă activități economice proprii și care să aibă revendice liberalizarea economică și simplificarea legislației. Tot acest circ e făcut de persoane cu puternice înclinații spre etatism, control și pedepse draconice, iar asta e pur și simplu o direcție greșită. Știm unde duc drumurile pavate cu bune intenții, dar tinerii frumoși și liberi nu prea par să știe.

    • pe cat esti de prost informat, pe atat de mult aplomb si tupeu ai in a-ti sustine propaganda de doi lei. Protestatarii anti-coruptie sunt in marea lor majoritate oameni instruiti, din mediul academic, antreprenorial sau corporatist, adica din acele categorii realmente afectate de coruptie si hotia ridicata la nivel de politica de stat. Era si un slogan celebru in piata, in timpul protestelor de anul trecut : „Ziua corporatist, noaptea anti-comunist / ziua antreprenor, noaptea contra hotilor !”
      Persoanele cu „inclinatii spre etatism si control” sunt de obicei in tabara cealalta. Deci… un pic de autocenzura atunci cand suntem ignoranti, macar din instinctul firesc de a nu deveni penibili in public.

      • @mihai – dacă ștergi ”antreprenorial”, cu restul comentariului tău cred că sunt de-acord. Cât privește mediul academic, te referi la acei democrați până în măduva oaselor, care vorbesc despre ”mahalaua ineptă” și ”adunătura de știrbi” și trăiesc din bani publici românești și europeni, însă respingând simultan etatismul cu toată ființa lor. Corect? :)

      • Ba chiar @Harald a fost prea bland in apreciere.

        Problema fundamentala nu e coruptia. Coruptia este o problema foarte mare, dar sa nu confundam magnitudinea cu cauza.

        Lupa anti-coruptie este binevenita, dar ea in nici un caz nu conduce la situarea tarii pe o traiectorie capitalista. Lupta anticoruptie nu trebuie vazuta ca un panaceu, ci ca o actiune necesara pentru a permite trecerea Romaniei la capitalism.

        Cei care protesteaza, ca si fortele politice asociate acestei miscari cetatenesi – binevenite de altfel nu par sa fi inteles (deocamdata) ca libera initiativa, piata diversificata, statul liberal intr-un cuvant sunt obiectivele care, odata atinse conduc atat la scaderea coruptiei cat si la un control mai bun ale acesteia.

        Ba chiar dimpotriva. Daca ne uitam la abordari, tinerii frumosi si liberi abunda intr-adevar in etatism. Sigur tinerii din toata lumea si din toate timpurile au fost atrasi de pseud-idealurile socialiste – nu e nimic gresit in aceasta aplecare proprie varstei.

        Dar trebuie sa fim corecti cu noi, ca natiune si sa intelegem ca trebuie sa depunem eforturi cel putin tot atat de serioase ca in cazul luptei impotriva coruptiei pentru a pune tara pe sinele capitaliste.

        • Deci totusi insistati in a fi penibili. Sindromul Mircea Badea este vizibil, de altfel expresia „tineri frumosi si liberi” el a lansat-o, dupa care au preluat-o incantati pesedistii, basistii si dughinistii autohtoni. Intr-o asemenea companie selecta desigur eu nu am ce cauta.
          Am totusi o curiozitate, la care insist sa primesc raspuns, domnilor Harald si Dedalus (presupunand ca sunteti totusi doua persoane diferite) :
          De cate ori ati participat la proteste anti-coruptie in Romania, proteste pe care pretindeti ca le cunoasteti atat de bine? :)
          Of of… si trolling-ul asta cere niste calitati …

          • „Of of… si trolling-ul asta cere niste calitati …”
            Vorbiti din experienta, nu?

            Ma alatur opiniilor exprimate de Harald si Dedalus, intru totul de acord cu domniile lor. Asta daca nu cumva om fi una si aceeasi persoana care troleaza forumul contributors.. :)

          • Cele 2 postari ale Dvs. demonstreaza exact ce am spus: tendinta de a infiera pe oricine nu este de aceeasi parere. Exact acest lucru am vrut sa demonstrez si m-ati ajutat, ca nu este nici o difernta intre cutitele SA-ului si tendintele agresiv revizioniste ale unora.

            In definitiv, aceeasi intrebare am dreptul sa v-o adresez si eu: Dvs. la cate proteste ati participat? Si cum se face ca in afara de infierarea adversarilor (pretinsi) altceva nu sunteti in stare sa spuneti in postari?

            Trec peste faptul ca – probabil tocmai pentru trollingul nu l-ati invatat suficient de bine – nu ati reusit nici macar sa cititi postarea mea, rezumandu-va la a o infera proletar?

            Tocmai din cauza postarilor precum cele ale Dvs. sper sa fiu ferit de preluarea puterii de unii ca Dvs.

            Nu de alta dar nu as aprecia sa fiu tarat afara din caza de prietenii Dvs si spanzurat de vreun felinar. In spriritul „democratiei” desigur.

        • Dedalus,
          Sa inteleg ca la proteste participa angajatii administratiei locale si centrale? Eventual cei din invatamant si sanatate sau angajatii regiilor asa-zis autonome? Ceea ce conteaza, atunci cand protestezi, este pur si simplu interesul. Care sunt interesele celor care protesteaza? Sa fie taxe mai mari, un centralism politic mai mare, eventual o economie de stat, centralizata? Legi mai restrictive, drepturi individuale mai putine, restrangerea drepturilor si libertatilor cetatenesti? Reorganizarea statului astfel incat sa nu mai existe cele 3 puteri in echilibru, egale si reciproc controlabile (legislativa, executiva, judecatoreasca)? Sa nu mai fie un mediu concurential in economie? Daca raspunsurile sunt, cele mai multe, cu DA, atunci aveti dreptate.

  3. Un articol care face un pic de curățenie in gazetăria de doi bani de azi. Exista date credibile despre migrația spre Romania? Ma refer la mișcările dinspre Basarabia si Ukraina dar nu numai?

    • Foarte bună sugestie. Ar trebui niște date clare, cu care să putem merge ulterior la Mama Merkel, să vedem ce are de zis.

  4. salutare,
    din cite se vede inca in Ro se traieste doar din statistici peste alte statistici, studii de fezabilitate si una alta…sa nu o mai lungesc. nici o statistica nu te ajuta cind te uiti in jur. eu nu cunosc sau nu cunosteam atunci nici o persoana care sa nu stie pe cineva care a plecat. cea mai buna statistica ramine grupul de cunostinte. eu am parasit tara in 2011 dupa ce mi-am terminat studiile si lucram cu norma intreaga ca si inginer in cercetare dezvoltare de 5 ani. atunci fumosul meu salar era alcatuit din viitoare datorii catre bugetul de stat sa spun asa, iar un tva de 24% continua sa picteze tot mai bine situatia Romaniei. Ajungind in Germania (ca nu ii nci un secret tara in care ,,ai picat”), pe acelasi post, dar la ani lumina de salarul din tara am inceput sa ma uit in jur…surpriza, nici o statistica nu m-a pregatit sa vad cu mine in acceasi firma alti 10-12 ingineri romanii :))))). ma rog cu timpul am cunoscut si am vazut ca statistiicile sunt pur ,,statistici” si de multe x nu se regasesc in viata reala. fratele meu care a avut mai multe ,,oua” vb politicienilor ,,nostrii” a plecat inaintea mea dupa terminarea liceului pt continuare de studii si un alt viitor. cunosc de asemenea f multe persoane care au actelel din Romania…pt ca bataia de joc …este si in tarile unde ne-am stabilit. pe baza propriei experiente si a altora am ajuns la concluzia ca nu gasim o ambasada sau consulat functional, de fapt reprezinta imaginea tarii in oglinda, in exteriorul ei. statisticiile sunt doar pt oamenii care lucreaza cu statistici si par ca lucreaza cu ceva. realitatea este cu totul alta iar romanii pleaca si vor pleca in continuare, ca suntem pe primul loc, pe ultimul loc, pe orisicare alt loc se va pleca ca s-au saturat de toate neamulriile, pilele, toate datoriile, toate taxele si impozitele fara cap si fara coada, fara invatamint, fara sanatate….fara, fara multe nevoi. statisticile mai spun ca sunt o gramada de case cu wc-ul in curte, fara apa, fara curent, fara posiblitatea de un consult medical, pe niste locuri ,,fruntase” la utilizarea produselor de ingrijire corporala. ma rog asta le stie toata lumea.
    o statistica care pe mine m-ar interesa este: cite pile, neamuri, citi pupincuristi lucreaza la stat. asta chiar m-ar interesa…(sa facut si cu taromul asa ceva…statisic a fost jale…realistic vb taromul este pe butuci).
    o zi buna si spor la treaba

    • De acord cu cele mai multe afirmatii ale Dvs., cu o singura observatie: statistica ne da certitudini, de la statistica – si nu de la impresia sau opinia cuiva, mai mult sau mai putin informat – stii cu exactitate cum sta treaba si ar trebui sa incepi sa-ti faci un plan. Va rog sa observati ca statul roman, cel mai interesat (asa ar trebui) in problema asta, nu are propria sa statistica, statistica ce ar trebui sa cuprinda nu numai numarul persoanelor plecate, dar si varsta, sex, pregatire, situatie materiala, eventual chiar si un chestionar serios cu privire la ce anume i-a condus catre emigrare. Desi articolul incepe prin a chestiona tonul alarmist (exagerarile) din media, continua cu a ne creiona o situatie grava.

      • sper ca nu ma intelegeti gresit, nu asta este intentia mea dar statistica nu ne da certitudini. statistica ne da o imagine de ansamblu in urma unei analize. (ceritudine=siguranta,neindoiala, incredere deplina). poate sunteti in domeniu sau mai bine informat decit mine, nu contest si nu doresc sa incerc sa vad cine are dreptate. dar statistica se face pe un grup sau numar de indivizi alesi pt. un anumit subiect. grupul statistic al celor plecati in afara tarii s-ar incadra undeva intre 18-50 de ani sa spunem. sa stii exact cum stai si sa iti faci un plan…imi pare putin fortat. dupa cum dv spuneti statul roman nu are propria statistica (sunt convins ca au departamente subministeriale care se ocupa de chestiuni dintrastea…sau ar trebui). intrebarea este…de unde se iau rezultatele? de ex.la ultimul recensamint a rezultat ca f multi romani sunt innca in tara. fals(a trebuit sa iasa bine pt listele de vot) sa votat masiv in diaspoara si tot nu au reusit sa voteze toti cei prezenti, nepunind la socoteala cei care nu au mers la vot. avem lege care spune ca trebuie sa iti declari domiciliu fiscal. trebuie declarat pina la data de,,x” pt cei plecati dupa data de ,,y”. statistic vb citi dintre cei plecati credeti ca isi vor declara domiciliul fiscal? eu cred ca f putini. in primul rind suntem in marea majoritate in imposibilitate de a face lucrul asta…deoarece nu suntem in tara. si nimeni nu vine sa is declare ceva ,,inutil” d.p.d.v ,,normal”. bun, pe baza declaratiilor se va face o statistica care arata ca sunt atitia romani plecati. reprezinta realitatea? cred ca in germania suntem f muti dintre noi cu actele in regula, in sensul ca statul german stie de existenta nostra (suntem in legalitate), dar de noi nu stie statul roman, ca nu avem actele romanesti retrase si reemise pe germania. nu stiu (si aici poate ii greseala mea) daca statul roman ia datele de la statul german in legatura cu cei care isi au aici domiciliul stabil (in acest caz declaratia domiciliului fiscal este practic inutila). dar cind vb de stat iara ma intreb…care stat? noi venim des in tara…dar inca nu am reusit sa vin de 2-3 x si sa prind acelasi guvern, asa ca tare mi-e teama ca nu ii prea intereseaza de cei plecati si cu atit mai putin de cei ramasi. tabloul in ,,opinia(statistica) mea” arata mult mai sumbru decit statistica pe care o vedem in media. pina una alta va doresc o zi buna.

  5. Situația economică și socială a României se degragează rapid.Toți fug de România încotro văd cu ochii, medici, IT-ști, ingineri, șomeri, imigranți, muncitori cu ziua, etc. Păi dacă au ajuns să-și lase baltă agoniseala, vilele și mașinile și să fugă pînă și hoții și gravidele din țara asta, e de rău!

  6. <i< Redactarea acestei știri a fost viciată pe două căi.

    Nu vad unde a fost viciata, in esenta adevarul e acelasi, procentul de romani plecati este f. mare. De altfel nu stiu cum se numara diaspora? Vad pe aici o multime de romani care nu au acte, nu sunt in nici un fel inregistrati, si daca asta se-ntimpla in Germania, unde controlul e mai puternic, imi imaginez ca-n alte tari sunt si mai multi.

    Deci parerea mea e ca sunt mai multi romani plecati decit sunt cuprinsi in statistici.

    • Poti sa mai pui la socoteala ca mai sunt si „navetisti”. Nu in sensul ca lucreaza sezonier in afara tarii, dar ca pleaca din tara pentru a-si gasi de lucru, nu gasesc sau nu se adapteaza sau nu le convine ce gasesc in raport cu asteptarile lor … se intorc in tara, mai muncesc cate ceva sau de loc (o buna parte dintre ei chiar nu sunt buni la nimic, dar pentru ca au lucrat „afara” mai prind ceva, pana se dumiresc si clientii naivi) si mai stau pe bara o vreme, apoi iar mai pleaca…
      Astia in ce statistici sunt ?

    • Cred ca emigrarea romanilor are efecte nefaste nu pentru ca se muta cetatenii pe un alt teritoriu, ci pentru ca se rup de Romania ca preocupare.

      Desigur, nu toti.

      Nu ma refer la legaturile cu rude si prieteni – acestea se pastreaza macar partial. Ma refer la includerea Romaniei in planurile personale. Si cred ca efectul acesta negativ apare din cauza faptului ca multi pleaca din cauza lipsei de sanse in Romania. Ori, daca un om considera ca nu mai are sanse in Romania, nu vad ce l-ar face, spre exemplu, sa intretina realtii de import-export cu Romania din noua sa patrie.

      Poate ca intervine si principiul pantei minime, adica de ce s-ar cazni cineva sa formeze relatii de afaceri cu firme din tara mama, daca noua patrie ii ofera un potential de realizare personala mai ridicat pe seama resurselor interne.

      In orice caz, plecarea din tara in asemenea conditii fix a celor care ar putea schimba denota constientizarea prabusirii resursei umane din Romania.Din acest punct de vedere as spune ca nu conteaza procentul, ci impactul.

      Iar o a doua concluzie pe care o trag este ca este nevoie si de un efort al celor ramasi pentru a intelege aceasta situatie si a intretine legaturi cu diaspora pe baza unor obiective pragmatice ce tin seama de necesitatea corectarii lipsei de sanse in Romania. Nu cred ca e necesar un program de tipul „atragerii in Romania a celor care vor sa faca afaceri”. Mi se pare o idee naiva.

      Insa experienta diasporei este cruciala in acest moment in re-formarea statului roman. In conditiile in care aproape nimeni nu explica pe inteles ce inseamna un stat in acceptiunea democratiilor vestice consolidate, in conditiile ignorantei cvasiuniversale in Romania, ramane singura speranta in diaspora. Sunt multe feluri in care s-ar putea profita de aceasta situatia – reportaje, interviuri, articole.

      Dar toate ar trebui subsumate, in opinia mea, unui tel politic foarte clar, anume acela al reformei statului roman, al transforamrii sale intr-un stat liberal. In conditiile Europei ingropate in populism, al unei populatii a Romaniei semi-analfabete sau analfabete functional, al tentatiilor socialismului toate astea par cumva desprinse de realitate. Dar cred ca daca nimic nu e de partea ta, iti ramane totusi indrazneala.

  7. Tăcerea în privinta emigrării este un eșec al societății civice. După 28 de ani de libertate și democrație e imposibil de înțeles cum factorul major emigrarea a milioane de locuitori e privită nepăsător în sfera publică.

    …. „ … Exodul românesc nu este numai un efect al evoluției și politicilor socio-economice ale României din ultimii 30 de ani (dacă nu chiar ultimii 50 de ani). ….. teamă că diaspora românească se va distanța tot mai mult de România cu amintirea unei patrii a neputinței, abuzurilor și imposturii și nu va mai putea fi câștigată pentru cauza progresului „acasă”.
    … „…

    Căpșunarii au fost la început 1990- 2006 trecuți cu vederea. A urmat migrarea lucrătorilor degajați. Tăcere la București. Tăcere în societatea civică. Tăcere la „intelectualii grei“. România are de 10 ani cele mai bune condiții din istoria sa. Subvenții nerambursabile de la Bruessel lansează proiecte în țară.
    Lipsește încrederea locuitorilor în stat, guvern, parlament, instituțiile publice.
    La centenar tinerii părăsesc România.Ce va urma?

  8. Cifra importanta este procentul (mare 17% ! din total si extrem de mare daca raportam la populatia activa) celor care au plecat in totalul populatiei. Aceasta cifra arata cat se pierde dintr-un potential economic deoarece multe companii isi reduc planurile de extindere sau chiar inchid fabrici (vezi Delphi) din lipsa de personal (calificat). Nici zona de servicii nu sta mai bine multe afaceri fiind blocate din lipsa de personal. Putine sanse ca cei ce au plecat sa se mai intoarca in perioada activa a vietii lor, poate doar la pensie. Rata de crestere foarte mare arata ca fenomenul se accentueaza pe fondul unei crase incompetente politice. Fara viziune si blocata in lupte meschine pentru avantaje personale, clasa politica distruge zi cu zi Romania, la propriu (populatie, industrie, servicii, paduri, institutii…Da e cazul sa ne ingrijoram cand tara isi pierde tocmai partea activa a populatiei

  9. De fapt, dupa ce autorul o scalda ca, vezi, dracul nu e atat de negru, o intoarce si in incheiere afirma ca e si mai negru. E suficient sa cititi ultimele paragrafe ca sa va convingeti.

  10. Nu inteleg ce se vrea sa se linisteasca articolul asta :) , procentul e oricum foarte ridicat…

    Si presupun ca nu pleaca bugetarii, politicienii, pensionarii, pleaca aia activi care stiu sa faca ceva si vor sa munceasca

    Nu stiu cum se va compensa asta, cu cotele obligatorii de negri si musulmani de la UE :) :) ?

    Si mai iegzasta o problema, astia plecatii isi iau copiii cu ei sau si’i fac direct pe acolo

    Copiii lor vor fi cetateni ai altor state si nu se vor intoarce in Romania, asta in timp ce acasa natalitatea a cazut si populatia imbatraneste

    Bucuria hotilor si imbecililor de la conducerea Tarii, scapa de populatia care le’ar putea crea probleme si raman cu asistatii si coruptii pe care’i pot controla, deci jaful si distrugerea poate continua

    Deocamdata nu le pasa de romanii emigrati, sunt buni doar de trimis valuta acasa la parinti, dar isi vor aduce aminte de noi cand nu vor mai putea plati pensiile si salariile :)

    Si vor incerca sa mai inventeze niste taxe ceva si pt noi astia plecatzii :)

  11. a mai observat cineva ca cifrele nu se aduna:
    pornind de la 1 milion si adaugand un maxim de 7,3% in fiecare an,
    dupa 15 ani ajungem la aprox 2,8 milioane,
    nu la 3,4 milioane cum scrie in articol

    • Cu 1,2 milioane în anul 2000 iese calculul. E scris „circa 1 milion” pentru că datele oscilează de la o sursă la alta și acolo accentul era pe ordinul de mărime (câteva sute de mii sau câteva milioane?), nu pe cifrele propriu-zise.

  12. Cifra de 3,6 milioane este desigur o gluma. Numarul real este cu siguranta mult mai mare. Socant de mult mai mare. Nu mai departe de un simplu exemplu din anturajul meu, luat la intamplare din atatea altele (anecdotic, desigur, judecati Dvs. daca e reprezentativ): din familia extinsa singurii care au ramas in tara sunt parintii, pensionari. Restul copii, nepoti unchi si matusi sunt toti plecati, in 4 tari diferite de pe 2 continente. Multi dintre ei, „europenii” in special, nu doresc nici un fel de complicatii cu statul roman gen anuntate „autoritatile fiscale” si dat cu subsemnatul inainte de plecarile din tara asa ca au au in continuare buletin, adresa, unii chiar si proprietati. Unii revin in tara des si stau mult, altii o data pe an pentru o saptamana. Nici unul nu doreste ca statul aberant si hiperumflat sa ii intrebe de sanatate numai pentru a vedea daca nu poate sa mai ciupeasca ceva (si s-au dovedit intelepti asa cum au dovedit ineptiile cu declaratii si amenzi intrate in vigoare de anul asta). Toti figureaza in statisticile recensamantului lui peshte ca fiind in tara, desi toti muncesc si platesc impozite in strainatate. Cati dintre noi cunoastem oameni in aceasta situatie? Deci cum? 3,6 millioane? :)

    Daca vorbim de solutii… visand, se pot multe capitalism pur si dur cu stat minarhic. Sa pot face o firma in 5 minute si fiscalitatea in 1 minut. Sa ma pot concentra pe facut bani nu pe hartii prostii si tva. Absolut zero frictiune cu statul si functionarii sai ineficienti, totul online etc. Prioritate pentru educatie, coruptie zero etc hahaha

    Realist vorbind, in lipsa unei MINUNI, NU exista o solutie care sa dureze mai putin de cateva generatii, in ipoteza in care totul va incepe sa mearga spre bine…. Si cum viata e scurta, lumea prefera sa plece unde ii este mai bine, din moment ce se poate. E treaba fiecarui stat, daca doreste sa se autodistruga poate sa isi bata joc de oamenii educati si productivi pana pleaca, sa omoare sanatatea & invatamantul, sa ridice coruptia la rang de virtute…

    /rant

  13. Păi ce facem cu această declarație „Avem peste 4,4 milioane de cetăţeni români în aceste comunităţi din afara graniţelor şi în anul 2016, pentru prima dată, conform statisticilor Eurostat, s-au născut mai mulţi copii în diaspora decât în România.” a ministrului pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstîrnac din mai anul trecut?

  14. Chiar nu inteleg ce incearca autorul sa demonstreze. Eu m-am intors in Romania dupa ce am facut un masterat in strainatate. Decizia de a ma intoarce in Romania a fost cea mai proasta decizia pe care am luat-o pana acum in viata mea.

    Suntem foarte multi cei care traim in Romania si care am vrea sa nu mai fim aici. La unii o sa ni se indeplineasca dorintele.

    Deci, 3-4-5 milioane care au plecat deja sunt prea multi, prea putini? Nu conteaza. Ceea ce conteaza este ca suntem foarte multi care suntem in Romania si care ne dorim sa scapam de aici.

  15. O tara care nu e in stare sa proiecteze si produca propriile avioane, calculatoare, etc. si jinduieshte tamp dupa cele occidentale nu merita sa mai existe si nu va mai exista. Nimeni nu vrea sa-si creasca copiii intr-o astfel de tara caci ei n-au acolo nici-un viitor. Daca UE nu ar fi creat concernul Airbus din Franta, Spania, Anglia si Germania ar fi plecat in SUA specialistii in aviatie. Chiar si asa daca Europenii nu vor produce urgent avioane militare pilotii de vanatore Europeni vor emigra in SUA. Deoarece UE nu a creat inca un concern electronic similar cu Microsoft sau Intel electronishtii Francezi si Romani s-au sin ucis in mizerie si shomaj. Eu am plecat in SUA cand diavolul Basescu a cumparat calculatore de import de 2 000 000 000 de dolari mituit de Microsoft. Sigur ma-si intorce bucuros daca ar fi re-deschisa fabrica de calculatore din Bucureshti unde lucram dar recent un alt fost coleg electronist a venit in SUA si a spus despre industria electronica Romana: „Delenda est !”. In China politicienii localnici mituiti de Microsoft au fost deja condamnati la moarte si executati. De aceea industria electronica Chineza inca exista. Daca Europenii nu procedeaza la fel vor fi ei ucishi de Microsoft cum s-au sin ucis deja electronishtii Francezi.

    • Nu cred ca stii ce vorbesti sau cumva traduci cu Google. Cea mai mare parte dintre tarile europene au piloti militari fara sa produca avioane de lupta. Basescu nu a cumparat calculatoare, nu avea cum. Chiar sa vrem noi, nu avem cum cumpara calculatoare din Romania. Microsoft nu produce electronica, ci software. Nu-i asa ca esti un troll?

  16. Cum poti compara ca „istoric” emigratia dintr-o tara care de abea s-a recapatat independenta politica, sociala, inlaturand regimul odios comunist si plecata pe calea reconstructiei, cu o tara cotropita in interior si exterior de forte vestice, de forte extremiste, de lupte interne? Romania s-a autodistrus cu voie, Siria fara vina ei a fost cotropita pentru bogatii si pozitie strategica

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vlad Pasca
Vlad Pasca
Istoric și realizator de documentare. A obținut titlul de doctor la Universitatea din București (2015) cu o teză despre planificarea economică în timpul ceaușismului timpuriu (1965-1975) și a participat în diverse echipe de cercetare cu proiecte de istorie economică și socială. Din 2016 publică animații documentare pe canalul de youtube „Istorie pe șleau”.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro