Home » Analize »Opinie »Politica & Doctrine »social-democratie » Citesti:

Fie-vă milă de voi, domnule Ponta!

Sebastian Lazaroiu decembrie 2, 2014 Analize, Opinie, Politica & Doctrine, social-democratie
26 comentarii 7,685 Vizualizari

De ce pierde PSD alegerile? Iată o întrebare cu care ne întâlnim la fiecare cinci ani din 2004 și până acum. Și care e posibil să reapară pe firmament și în anii următori. O să încerc să răspund la această întrebare, admițând că nu sunt un connaisseur al bucătăriei organizatorice a social-democraților români. O fac ca un observator al scenei publice, trecând peste adversități politice sau idiosincrazii personale.

Mai întâi, aș vrea să remarc faptul că o analiză profundă, la care ne-am aștepta chiar din interiorul partidului, nu există. Dacă aș lua în considerare doar ce știm până acum, din discuțiile mai mult sau puțin publice, aș zice că liderii PSD își inventează scuze. Un inventar sumar al motivelor invocate de aceștia pentru pierderea alegerilor ar suna cam așa: eticheta de ”comunist” (moștenită pe filiera Ion Iliescu), ”americanii”, ”flacăra violet”, ”forța misterioasă a rețelelor de socializare”, ”ruperea liderilor de baza partidului”, ”baronii locali”, ”prostia lui Geoană din 2004” ” vizita lui Geoană la Vântu din 2009” și cam asta ar fi tot.

Subțire, aș zice. Te aștepți la o reflecție mai serioasă din partea unui partid, care nu duce lipsă de analiști și analize.

Ar trebui în primul rând să definim corect problema. PSD nu pierde alegerile. Ba, dimpotrivă, cineva ar putea demonstra cu date că PSD câștigă alegerile. În realitate, PSD nu poate strânge decât majorități relative, nu majorități absolute. Poate ieși pe primul loc în alegeri, dar nu poate lua 50% plus unu din electorat, ceea ce îl face pierzător în scrutinurile cu două tururi, așa cum sunt alegerile prezidențiale. O demonstrează alegerile pentru funcția din președinte din 2004, 2009 și 2014. Fie că a venit din opoziție, fie că a intrat în campanie deținând pârghiile executive, candidatul PSD a pierdut.

O să mă refer la acele erori repetitive sau deficite persistente care nu sunt corectate perioade lungi de timp.

1. Partidul-stat – există o tendință irepresibilă a liderilor PSD, la centru și la nivel local, de a coloniza instituțiile statului, de a sufoca funcționărimea, de a face din apartenența politică principalul criteriu de supraviețuire în administrație. Mi se va răspunde: și ceilalți fac la fel. Nu voi nega că această tendință o întâlnim și la celelalte partide care au guvernat România în ultimii 10 ani. Diferă doar intensitatea și măsura. Obsesia ”purității ideologice”, de la directorii de școli, spitale, inspectori și până la șefi și șefuleți din instituții deconcentrate, este absolut deprimantă în cazul PSD. Șantajul, condiționările, punerea expertizei în slujba aducerii de voturi s-au dovedit locuri comune în cazul partidului lui Ion Iliescu. Efectele perverse se văd destul de repede – apar ostilitatea și mimetismul neconvingător chiar la subiecții colonizării, dar și ”rumorile în târg”, sentimentul de ”populație ocupată” pe care îl au oamenii obișnuiți. Amintirile din epoca Ceaușescu sunt încă vii în mintea românilor. La PSD nu există nici măcar un instinct de salvare a aparențelor. Urmăriți discuția înregistrată a acelui șef de filială din Satu Mare cu subordonații săi pe linie politică și administrativă (oricum pentru el nu era nicio diferență între cele două). Vorbele sunt spuse pe șleau, amenințările sunt directe, preoți, profesori, medici toți sunt tratați ca sclavi ai marelui partid. Celebrele stenograme din 2004, care, se zice, au îngropat candidatul PSD, probează și ele inflamarea partidului în toate instituțiile statului. Ce mesaj poți transmite când, în plină pre-campanie, dai o ordonanță de urgență prin care permiți migrația aleșilor locali pentru o perioadă limitată, perioadă în care intră în funcțiune mașinăria discreționară a redistribuirii banilor către comunități? Ce mesaj a transmis PSD când, după primul tur de scrutin în 2014, a refuzat să facă un gest executiv firesc de a crește capacitatea logistică pentru votul din diaspora? Nici nu mai e nevoie să menționez aici tentativele repetate de a pune mâna pe o putere în stat – puterea judiciară. Pe scurt, partidul-stat nu poate fi niciodată partidul statului de drept.

2. Monopolul mediatic – O altă obsesie a PSD este controlul mijloacelor de informare în masă, în special al televiziunilor. S-a întâmplat în 2004, în 2009 și în 2014. Acest mod de a trata alegătorii, ca pe un ”lighean” în care poți să torni orice și oricât, contravine celor mai elementare norme ale comunicării moderne. PSD vorbește cu proprii alegători așa cum vorbea în 1990, ca și cum nu s-a schimbat nimic de la acel peisaj mediatic sumbru dominat de televiziunea publică. Înțelegerile cu patronii televiziunilor și presiunile infernale asupra politicilor editoriale au ca efecte imediate: ostilizarea unei întregi bresle, cea a jurnaliștilor, care va găsi forme de disidență și va face din asta chiar un titlu de eroism; suprasaturarea audienței, care își va căuta în permanență canale alternative (Slavă Domnului! în era internetului sunt suficiente) și care va credita chiar și o minciună ”neoficială” mai mult decât un ”adevăr oficial”. Aici, în mod frecvent, se perpetuează confuzia între cifrele de audiență și omogenitatea politică a receptorilor. Tipul de televiziune- spectacol, practicat de Antena3 sau RTV, cu performanțe bune în ratinguri, atrage audiență din tronsoane foarte diferite. Să nu subestimăm înclinația electoratului ostil PSD de a privi un show mediatic pe care ulterior să îl satirizeze sau chiar demonizeze în spațiul rețelelor de socializare. Legăturile strînse, la vedere, între liderii PSD și așa-numiții ”moguli de presă” au fost întotdeauna primejdioase. În 2009, candidatul PSD a pierdut alegerile din cauza unei banale vizite la ceas de seară pe care o făcuse mogulului Vântu, încolțit de ițele dosarului FNI. În 2014, a planat sistematic suspiciunea asupra unui troc între candidatul PSD și mogulul Voiculescu, aflat după gratii, suspectat că vrea să își cumpere grațierea. În plus, în 2014, mediul online a constituit o alternativă reală la propaganda televiziunilor aflate sub controlul mai mult sau mai puțin explicit al PSD. Rețelele de socializare s-au adăugat pentru a da un ”boost” semnificativ informației propagate în mediul online.

3. Limbajul dublu – Am avut de multe ori senzația că liderii PSD au ”două limbi”. Cu una articulează discursul ”politically correct”, cu cealaltă mesajele, chiar subliminale, către un grup din era pre-democrației. Un asemenea sindrom al dublei personalități poate fi explicabil prin nevoia partidului de a-și atrage electorat nou, pe lângă cel fidelizat. Doar că, între așteptările celor două categorii se cască o prăpastie din care nu te poate salva nici măcar cascadoria dublului limbaj. Unul din discursuri a devenit bun și pentru export, în relația cu partenerii internaționali, iar celălalt a devenit refrenul de uz intern. Nu poți să te prezinți apărătorul statului de drept și să vorbești ceas de ceas despre amnistie și grațiere, în plină campanie ”mani pulite”. Nu poți să spui că îi unești pe români, în vreme ce promovezi fără perdea vorbe care seamănă ură, xenofobie, intoleranță religioasă. Asta ca să dau doar câteva exemple din grotesca propaganda a ultimei campanii electorale. Ca un corolar, poate chiar mai grav, putem găsi, în același repertoriu, prăpastia între vorbe și fapte. Românii simt povara taxelor și impozite introduse de guvernul PSD, dar în campanie defilăm cu postere ”Doar Ponta scade taxele”. Cum poți să te aștepți ca dubla adresare unor categorii de alegători complet opuse va avea efect aditiv? În realitate, efectul a fost de dublă pierdere.

4. Ruperea legăturilor cu elitele culturale și intelectuale – Ion Iliescu a avut de timpuriu revelația importanței elitelor în câștigarea alegerilor. Relația rece între partidul lui Ion Iliescu și elite își are originea încă anul revoluției și în evenimentele violente ulterioare, cum au fost mineriadele. Dacă privim cu atenție, din 1996 și până în 2014, toți candidații câștigători ai alegerilor prezidențiale au avut sprijinul elitelor. S-a întâmplat chiar în 2000, iar Iliescu a fost beneficiar direct, e adevărat că pe o ecuație electorală extrem de complicată. Atât Iliescu, cât și Năstase, au avut în perioada 2000-2004 un program bine țintit de conectare la elite, posibil și ca un gest de recunoștință pentru victoria PSD în turul al doilea în fața candidatului PRM. Într-o măsură consistentă, PSD a promovat în acea vreme o agendă occidentală, iar Iliescu însuși a reușit o reconciliere cu familia regală. Problema majoră atunci, dar și mai târziu, a constituit-o tocmai tendința totalitară a PSD, de a acapara toată viața publică, toate mediile de informare, toate instituțiile statului, ceea ce, cum era de așteptat, a repugnat elitei intelectuale, mult mai sensibilă la opresiunea comunistă. Anii 2012-2014 au reprezentat o cotitură în modul liderilor PSD de a relaționa cu elitele intelectuale. Dacă nu poți să îi ai alături de tine, atunci omoară-i, părea să fie sloganul social-democraților. Nimic nou, dacă ne raportăm la prima decadă de după revoluție, când plăcerea linșajului elitei intelectuale fusese lăsată pe seama lui Vadim Tudor și celebrei reviste ”România Mare”. Acum Antena3 a devenit principalul instrument de tortură. Profitând de căderea de popularitate a președintelui în funcție, asociat cu elita intelectuală, trustul lui Dan Voiculescu n-a ratat nicio ocazie de a zdrobi capetele vârfurilor elitei. Elitele au o influență majoră în societate. Ele se legitimează prin propria lor performanță, sunt credibile prin ceea ce realizează în propriul lor domeniu. Cuvântul lor poate avea o mare greutate în campaniile electorale, mai ales în cele în care se câștigă cu majorități absolute. Asta scapă înțelegerii liderilor PSD, care încearcă să suplinească lipsa sprijinului din partea elitelor consacrate cu un sprijin mult mai fragil de pseudo-elite fabricate.

5. Incapacitatea de a se defini ca stânga modernă – Aici discuția devine mai complicată pentru că antrenează și celelalte partide politice. Adevărul e că spectrul politic s-a așezat strâmb încă din anii 90. În general, stânga modernă accesează mai ușor tinerii, intelectualii, orășenii, în vreme ce dreapta se face mai bine auzită în rândul unui electorat conservator, mai așezat. Desigur, aici vorbim și de diferențe uriașe între ce reprezintă mediul rural în România și în statele occidentale. Dar se observă, de câțiva ani buni, mai ales în marile orașe ale țării coagularea unor segmente cu aspirații mai apropiate de stânga modernă, pe care PSD nu reușește să le capteze. Pentru simplul motiv că discursul PSD nu se poate adapta valorilor acestui segment, fără a pierde consistent din electoratul tradițional. Un partid de stânga vorbește mai mult despre statul laic, pe când PSD duce campaniile electorale cu crucea în mână și cu sprijin material direct către de Biserica Ortodoxă. Un partid de stânga vorbește mai mult despre drepturile minorităților, de orice fel, în vreme ce PSD ocultează subiecte sensibile, precum minoritățile sexuale, sau dezvoltă nepermis discursuri naționalist-xenofobe. Așadar, electoratul modern cu valori ale stângii moderne este inabordabil pentru social-democrații români, în vreme ce electoratul tradițional, cu medie de vârstă ridicată, se diminuează biologic. De câteva cicluri electorale, PSD este pus în fața acestei opțiuni. Renunțăm la electoratul tradițional sau rămânem în același bazin, într-o contracție semnificativă? Soluția dublului limbaj s-a dovedit ridicolă și falimentară.

6. Propaganda neagră – Pe lângă obsesia monopolului media, PSD are și o fascinație față de campania negativă dusă la extrem. Probabil vine tot din perioada anilor 90, când studenții și intelectualii erau demonizați, partidele de opoziție portretizate drept răul absolut. Cum spuneam, pe atunci era Vadim și a sa revistă, România Mare. Un monstru care era să se dovedească fatal pentru Ion Iliescu, zece ani mai târziu. Propagandiștii au căpătat ambiții politice și astfel, o revistă a obținut 27% din voturi la turul întâi al scrutinului prezidențial din 2000, jucându-se cu mințile românilor, dar atingând probleme reale ale tranziției: corupția și devalizarea bugetelor de stat. În 2014 nu am avut ceva foarte diferit: adversarii erau traficanți de copii, vânzători de țară, corupți îmbuibați, elemente străine și dușmănoase. Totul dus la extrem. În 2009 am avut un filmuleț în care președintele în funcție lovea un copil. Trunchiat, difuzat până la saturație, ceea ce părea lovitura mortală dată adversarului, a devenit o conspirație a mogulilor de presă interesați, din rațiuni economice, să își promoveze propria marionetă: Mircea Geoană. Campanie negativă există pretutindeni în lume, campanie negativă există și din partea adversarilor PSD. Doar că apare un grad de adecvare rezonabil între mesajele promovate și fapte, așa cum sunt ele. Propaganda neagră transpune receptorii într-o altă dimensiune și presupune, îndeobște, absența canalelor alternative. Campaniile negative au și ușoare nuanțe de umor, ironie, ceea ce lipsește cu desăvârșire propagandei negre. Propaganda neagră, în absența monopolului surselor de informare, nu face decât să decredibilizeze sursele și emițătorul.

7. Incapacitate de a construi parteneriate durabile – Tendințele totalitare ale PSD se văd și mai bine în relațiile cu ceilalți actori politici. PSD nu este capabil să dezvolte parteneriate tradiționale sau măcar să construiască durabil. Istoria USL demonstrează fără tăgadă acest lucru. Conștient de imposibilitatea de a atinge majorități absolute, PSD a încercat să aranjeze încă din 2011 o cacealma cu PNL, care s-ar fi soldat cu câștigarea guvernării în 2012, dar și a șefiei statului în 2014. Constituția lui Năstase, prin lungirea mandatului prezidențial, dădea posibilitatea teoretică președintelui să nominalizeze de două ori premierul, chiar dacă ar fi câștigat o singură dată. Acest perpetuum mobile, la limita democrației, s-a dovedit letal pentru PSD îndată ce Năstase a pierdut alegerile prezidențiale din 2004. Doar majoritatea absolută ar fi asigurat funcția de premier PSD în 2012, ceea ce s-a și întâmplat prin alianța cu PNL. Doar că planul ascuns era acela al debarcării PNL de la guvernare și o candidatură a PSD la prezidențialele din 2014, în ciuda aranajamentului inițial. Același comportament l-a avut PSD și față de UDMR. Un partid loial majorităților în care intră, doar că un obstacol pentru puseurile naționalist-extremiste de campanie ale social-democraților. Și în cazul UDMR a funcționat adesea limbajul dublu, ceea ce a ostilizat major chiar minoritatea maghiară din România. Ce rezultă de aici? Nu doar faptul că PSD, ca actor politic își subminează singur credibilitatea în fața celorlalți actori politici, dar își aruncă în aer orice posibilitate de a relaționa cu direct cu bazinele electorale asociate partenerilor înșelați.

PSD reușește ”performanța” ca la fiecare alegeri prezidențiale să fie prezentat credibil ca un pericol. Pericolul vine chiar din excesele menționate mai sus. Un partid cu tendințe totalitare, de acaparare a instituțiilor statului și a monopolului mediatic. Chiar dacă aceste tendințe se văd la fel de bine și în perioadele dintre scrutinuri, ele apar mult îngroșate în perioadele de campanie, tocmai pentru că atenția electorilor crește, iar discursul adversarilor PSD se aude mai tare.

Pericolul se reflectă invariabil în creșterea participării între cele două tururi de scrutin la prezidențiale, ultima oară chiar într-un mod dramatic, cu 13 puncte procentuale. Analiștii și presa sunt în general interesați de ”glonțul de aur”, de acel moment sau temă care declanșează emoția sau furia sau revolta în favoarea invingătorului. De aceea, explicațiile pentru victorie, care ni se dau la nivel comun, se referă la un moment sau o temă dintre cele două tururi. În realitate, nu putem să facem abstracție de caracterul cumulativ al faptelor. Că între cele două tururi crește dramatismul electoral, nivelul de emoție a publicului, asta e foarte adevărat și este exact momentul când toate faptele acumulate se transformă într-o maree care mătură candidatul PSD.

Ca să înțelegem mai bine lucrurile. Să presupunem că toate caracteristicile durabile și dominante prezentate mai sus ar fi fost inexistente. Că PSD ar fi fost un partid democratic, dispus să joace după regulile democratice, dispus să accepte pluralismul media, dispus să fie loial partenerilor. N-am putea crede oare atunci că refuzul de a mări numărul de secții în diaspora ar fi fost privit ca un simplu accident scuzabil, poate dintr-un ”exces de legalitate”? Că vizita lui Geoană la mogulul de presă nu a fost decât o nevinovată întâlnire de curtoazie? Că stenogramele din biroul politic al PSD prezidat de Năstase ar fi putut fi poate niște făcături?

Această aproape-teorie, de un teribil fatalism, cum că PSD are toate cărțile în mână și face o gafă între tururi, care îi spulberă speranța de a se apropia de titlul suprem în stat, s-a reflectat și într-un discurs al candidatului Ponta din luna septembrie. Acesta se jura în fața partidului că va sta cuminte în casă pe timpul campaniei electorale, ca să nu pățească ca Geoană. Nimic mai fals. O asemenea teorie nu ajută PSD să își schimbe comportamentele. O asemenea teorie îi îndeamnă pe lideri să creadă că trebuie să fie nimic mai puțin decât impecabili între tururi. Dar istoria, pe care o târăsc după ei și pe care și-au construit-o singuri, se developează cu mai multă forță atunci când publicul devine mai atent și gradul de emoție inevitabil crește.

PSD are șansa să învețe și să se schimbe. E nevoie de un partid de stânga autentic în România. Niciun partid nu a avut șansa (sigur, alții ar spune neșansa) de a trece prin trei eșecuri la rând, în așa fel încât să vadă limpede tendința erorilor, să-și recunoască genele unei culturi organizaționale aflate în urma timpului. Dar poate că generației lui Ponta i se va face milă de PSD și va curma lunga pribegie prin labirintul insuccesului.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "26 comments" on this Article:

  1. Marius Ogrean spune:

    Partidul este doar o constructie teoretica fara oamenii care il compun.
    Atata timp cat oamenii care il conduc si-au facut averile prin fraude, coruptie, santaj, minciuna, turnat la securitate, turnat pe ici pe colo, incalcarea legii, chiar mai mult, atacarea sistemului de justitie pentru a se apara, nu vad cum se va putea schimba comportamentul partidului.

    Nu sta Romania in PSD. Sa isi faca alt partid stangacii.

  2. Peter Manu spune:

    Un text cat se poate de bine gandit si scris. De departe cel mai bun de pe aceasta platforma de la 16 noiembrie pana acum. Felicitari!

  3. radu spune:

    In prezent nu mai exista nici in Occident clasica diviziune “stanga” si “dreapta” asa cum a existat pana pe la inceputul anilor 1990s.
    Acum avem un “sistem” in care elitele politice de nedeosebit, difera doar prin eticheta si nimic mai mult, dat fiindca toate impartasesc aceasi viziune economica neo-liberala (candva “de dreapta”) iar cultural sunt “de stanga” (sau ce a fost candva pozitia stangii).
    Acesta situatie- “toti sunt la fel”- a dus la aparitia unor partide contestatare cum sunt UKIP in Anglia si FN in Franta.

    Adica situatia s-a schimbat si Vest. Pana sa ajunga PSD-ul nostru un partid “de stanga modern” s-a terminat cu acest model ideologic.O incercare de schimbare, redefinire, in acest mod i-ar arunca tot in anacronic.

    • Rares Benga Marco Polo spune:

      Excelenta analiza dlui Lazaroiu, dar intr-adevar si eu cred ca punctul 5 (povestea cu stanga moderna) este complet irelevanta pt Romania.

      Falia politica in toata istoria democratica din Romania (inclusiv inainte de comunism) nu e stanga vs. dreapta ci modernizare vs. traditionalism, si va ramane asa pentru inca 2-3 generatii, cel putin pana cand Romania va ajunge la media de dezvoltare europeana.

      Partidele zis de “dreapta” au ocupat spatiul “modernizator”, iar PSD-ul a ocupat spatiul “traditionalist”. De-asta prevad ca Biserica va continua sa fie predominant asociata cu PSD, iar intelectualitatea “liberala” va ramane cu dreapta. Ideologic, discursul modernizator va continua sa domine.

      Nu cred ca PSD-ul va disparea, in ciuda scandalului curent, pt ca reprezinta un bazin solid de 3-4 milioane de voturi “traditionaliste”. Dar demografia lucreaqza impotriva lui cu fiecare ciclu electoral, si nu prea vad ce alt bazin de votanti poate sa atraga.

      Singura sansa de victorie va fi ori faramitarea dreptei (mult mai predispusa la asta), fie prezenta scazuta la vot.

      • radu spune:

        PSD trebuia sa fie in frunte miscarilor ‘”alvati RM” sau “anti-gazele de sist” – cauze “anti-capitaliste”, anti-neoliberale, ce au mobilizat atat mediul rural (local, zonele afectate) cat si tineretul educat urban (in multe orase din Transilvania) dar PSD-Ponta a preferat sa fie duplicitar si astfel a pierdut o sansa sa isi extinda bazinul electoral.

        Pincipiile stangii- coeziune, comunitate, solidaritate, compasiune- pot functiona doar intr-un context comunitar (ne-individulist, ne-neoliberal) iar acest context e, in mod natural, cel national.O astfel de abordare, discurs, ar capta voturile nationalistilor si avea valente atat sociale cat si economice..Iliescu, batrana vulpe blosevica, a facut referire la asta in scrisoarea lui cand a vorbit de nediscriminarea capitalul romanesc in raport cu cel strain.

        Exista o intelectualitate de stanga, intelectualitatea romana nu se reduce la Liiceanu, Plesu si Patapievici si discursul de dreapta neoliberal.Dar in prezent aceasti intelectuali de stanga exista doar pe internet, nu sunt conectati la puterea politica cum sunt cei de dreapta.Ar putea fi adus “in fata”, promovati de PSD, si folositi ca vector propagandistic.

        Exista si multi care ar vota PSD dar nu o fac din scarba fata de genul de oameni care il conduc.Schimbarea cadrelor si aducerea in prin plan de figuri credibile, morale, autentice ar rezulta in castigul a multor voturi pe care acum le pierd datorita factorului “personal” nu datorita ideologiei.

        si altele probabil, cert e ca PSD trebuie sa se reformeze structural

        • silicon_v spune:

          “Exista o intelectualitate de stanga, intelectualitatea romana nu se reduce la Liiceanu, Plesu si Patapievici si discursul de dreapta neoliberal.Dar in prezent aceasti intelectuali de stanga exista doar pe internet, nu sunt conectati la puterea politica cum sunt cei de dreapta.Ar putea fi adus “in fata”, promovati de PSD, si folositi ca vector propagandistic.”

          Ca sa iti aduci oameni de talia asta langa tine, partid sau lider politic, trebuie sa le dai ceva. Si nu, nu ma refer la functii si bani. Basescu si guvernarea lui au avut oameni de acest nivel langa el atat timp cat a “livrat” ceea ce doreau acei oameni de exemplu: orientarea ferma a tarii pe directia UE si Nato, o imagine convingatoare a unei justitii care devine independenta si functionala, condamnarea comunismului, blocarea accesului la resursele publice pentru noii moguli media, trimiterea dosarelor catre CNSAS sau chiar lucruri mai marunte, dar valoroase in ochii acelor intelectuali: asigurarea unei conduceri profesioniste la ICR, pastrarea unui om de mare calitate la Arhivele nationale, desi era numit de liberali (apropos, in 2012 tot liberali l-au matrasit pe acel om, in alianta cu PSD-ul), etc etc etc. Cand Basescu si guvernarea apropriata lui nu a mai livrat corespunzator, relatiile s-au racit inevitabil pana la ruperea totala.

          PSD-ul inca nu e dispus sa livreze in acest mod. I se pare mult, mult prea complicat. El vrea sa cumpere la modul cel mai materialist aceasta sustinere, fara niciun alt sacrificiu (cum ar fi eliminarea unor persoane controversate din prima linie sau urmarea consecventa a unor principii, chiar daca pierzi pe termen scurt). Problema e ca, in felul asta, nu poti sa atragi langa tine din aia care chiar cred in valorile de stanga. Atragi numai oportunisti si arivisti, care ajung repede necredibili. Adica nu ofera partidului exact ce asteptai de la ei, o infuzie suplimentara de credibilitate.

    • pehash spune:

      Cred ca e un pic mai complicat in Romania. Electoratul roman, lipsit de educatie economica, adera verbal la valorile ‘dreptei’, dar voteaza instinctiv cu cel care promite masurile de stanga. Toate partidele sunt fortate cand ajung la guvernare sa se alinieze politcilor europene. De aici rezulta un compromis greu de intretinut pe ambele parti ale scenei politice – partide ‘de stanga’ care sunt nevoite sa ia masuri ‘de dreapta’ (scaderea CAS), dar sa le acopere cu mici cresteri de cheltuieli sociale si partide ‘de dreapta’ care nu pot ajunge la putere daca nu conving si o parte din electoratul de stanga. Un exemplu clar este cresterea salariului minim in timp ce deductiile au ramas la acelasi nivel de cativa ani – se va ajunge astfel intr-un punct in care salariul minim suporta efectiv acelasi nivel de taxare ca salarii de 5-10 ori mai mari.

  4. Mitzu`Beciuklistu' spune:

    Toate aceastea vin din mostenirea preluata de acest partid de la toate vechile partide comuniste, care au perpetuat, si ele, la rindu-le,de la generatie la generatie, tarele mizerabile ale unei doctrine false, care n-are nimic de-a face cu valorile de stanga.

    Luind in considerare doar generatiile de politruci ale PDS de dupa lovitura de stat din 1989, putem lesne remarca, ca generatiile ce i-au succedat lui Ilici sunt croite aproape dupa acelasi calapod. Treapta cea mai joasa o atinge ultima creatie a fostului PCR, Mitomanul ce s-a vrut si aproape a ajuns, Presedinte. De multe ori a fost PSD pe punctul de a prelua puterea absoluta, dar niciodata ca acum. Puterea absoluta ca sa intoarca Tara la anii `90, cind totul era facut in liniste, intre ei si pentru ei. ponta, totdeauna cu p mic, de la plagiat), nu e cu nimic mai prejos decit vechii activisti ai primelor partide comuniste. E doar mai spalatel. Dar ca traiectorie de viata poate sta “cu mindrie” linga inaintasii sai.
    A existat in istoria PCR un activist care s-a sinucis fiindca partidul l-a exclus. In scrisoarea catre fiica sa, spunea ca el nu poate trai fara partid. Varianta moderna e Sova, care nu se sinucide, dar isi pune cenusa in cap. Partidul are totdeauna dreptate. La scara macro anumite evolutii se suprapun, de parca oamenii astia ar trai intr-un cerc, in cadrul caruia esti promovat, daca ai anumite “trasaturi” si anumite destine politice par a se repeta pe noi coordonate istorice.

    PSD trebuie sa dispara. Nu e nimic de reformat la oamenii ce-l compun si care se promoveaza intre ei, se incuscresc, insoara, marita, etc. Totul pentru a forma un anumit individ, care sa duca mai departe aceeasi mizerie. Nastase a iesit, pentru o vreme, din peisajul puterii, dar fiul sau tocmai ce a intrat in partid. Credeti ca el vine cu idei de stinga sanatoase, democratice, moderne, ? Eu nu.
    Celelalte partide, care si ele au in componenta fosti membrii PCR se pot corecta daca sesizeaza ostilitate publica. Nu si PSD. Fiindca pentru conducerea acestui partid totdeauna e de vina dusmanul de clasa si imperialismul putred, care nu-i asa, nu trebuie sa le dea lor lectii. Gasiti lesne, in discursurile liderilor de azi, aceste expresii lingvistice ale celor de ieri si alaltaieri, de acum 70 de ani, doar periate nitel si aduse la zi, caci nu mai poti sa mazilesti dusmanul politic aruncindu-l in puscarie, dar poti sa-l umilesti public, sa-i terfelesti familia, sa-l desfiintezi ca individ..

  5. lucid spune:

    Macar de ar pricepe cele cateva persoane “acceptabile’ din pesedeu ca trebuie sa construiasca rapid un partid de stanga modern, antrenand si intelectuali de stanga precum Paul Cernat de la Observatorul Cultural. Altfel, locul stangii il va lua un monstru gen banda lui Dodon in Basarabia – un amestec de populism desantat cu tendinte dictatoriale. Si sa nu se mire ca “dodon”-ii din Romania vor ajunge repede partidul numarul unu in conditiile divizarii sigure pe mai departe a “dreptei”.
    Pentru dreapta aceeasi solutie: un nou partid din oameni competenti si cinstiti. Proiectul Macovei trebuie sa demareze cat mai repede.

  6. gheorghe/gheorghieni spune:

    Bine, daca spuneti ca e vorba de fapte cumulative si nu in exclusivitate de un eveniment declansator intre tururi cum a fost blocarea vadita a votului in diaspora, lucru dealtfel idiot intrucat nu influenta sub nici o forma rezultatul final daca-i lasa pe toti sa voteze, atunci, va intreb, de ce in decembrie 2012 am avut rezultatul respectiv? Si mai avusese loc si lovitura de stat partiala din vara. Eu am dubii ca iesirea neasteptata la vot in turul 2 a fost determinata de un crez genuin democratic. Cred mai degraba intr-un impuls al vanitatii ranite de imbecilul act penal al blocarii votului in diaspora si de lectia de protest din fata ambasadelor.

  7. Eliza spune:

    O analiza foarte detaliata care, din pacate, nu va ajunge la cine ar trebui sa o auda.
    In definitiv cine din PSD ar avea capacitatea de reflectie? Ponta, Dragnea si Ghita au demonstrat din plin ca nu inteleg de unde li se trage. As fi avut ca grupul de la Cluj sa fie mai perceptiv, dar comentariile lui Rus au demonstrat ca m-am inselat.
    Cita vreme cadrele din PSD nu se schimba, nu ma astept la schimbari de comportament ale partidului.
    Ponta nu a fost niciodata un suflu nou, cum isi inchipuiau unii, bazat pe tineretea lui. Deci ar fi nevoie de altcineva la cirma, capabil sa restructureze partidul. Dar acel altcineva nu exista. Deci, good luck for them si ne mai auzim cu stampila peste 5 ani.

  8. Rasvan Lalu Rasvan Lalu spune:

    O analiza foarte buna: patrunzatoare, sistematica, exhaustiva.
    Nu ramâne acum decât ca fata babei, citind si luând aminte, sa se transforme în fata mosului.

  9. Liviu spune:

    Nu ne trebuie un partid de stinga. “Stinga” ca sa ce? Sper sa dispara, cit mai repede!

    • DanC spune:

      Da, foarte adevarat! In Romania nu exista dreapta autentica, exista doar stinga extrema (PSD) si centru stinga PNL, PDL.
      Iar demisia lui Ponta, dezintegrarea PSD sint ‘wishful thinking’, pesedeii sint un partid prea mare, n-au unde sa dispara intr-o gaura neagra. Chiar daca va fi aripa Marean, aripa Geoana, per total tot au sa aibe 60-70% in Parlament si Guvern, deci control total.
      Adica sa nu ne imbatam cu apa rece, e bine ca a cistigat Klaus, dar va mai trece muulta apa pe Dimbovita pina sa se schimbe din culoarea rosu cu secera&ciocan.

  10. Cristian Vasilica spune:

    La motivele PSD-ului(ex. flacara violet etc) trebuie adaugat si Basescu Traian. Si din cauza lui au pierdut ei alegerile.

    • n italy spune:

      Sigur ca si din cauza [sau poate mai ales] a lui TB .Ponta a reusit sa pacaleasca usor 2/3 din electorat cu ajutorul partidului ,tv-obediente,primari,biserica etc.Doua lucruri au fost de ajuns sa dea totul peste cap:sacrificiul [declarat ] al presedintelui ca atragandu-l intr-un scandal aproape zilnic si suburban pe PM pe alocuri astfel incat si el[care nu mai conta ]dar si Ponta sa atraga oprobiul public Daca treci pe langa 2 oameni care vorbesc calm chiar si in contradictoriu poti sa-i consideri oricand si niste “domni“dar daca ii vezi ocarandu-se in gura mare atunci sigur sunt amandoi niste “ordinari“.Al doilea ajutor in caderea lui Ponta a fost “asmutirea Facebook-ului de catre “cineva“ cum plastic zicea ieri dl D.Turturica la B1 tv..aici e greu de explicat -Dragnea a spus-o mai pe ocolite ,Nastase a patit identic si chiar si eu care am stat ore intregi la coada la vot am vazut cate ceva ca de ex zeci de persoane care primeau imagini cu reprimari foarte violente ale votantilor din alte parti !? si care au produs o emotie colectiva greu de imaginat facand pe unii sa tremure si chiar sa planga de furie dupa care telefonau incontinuu in tara si la cei de aici [ IT] ..Deci sa multumim lui TB si FB si nu in ultimul rand oamenilor care au evoluat civic in ultimii ani.

    • gheorghe/gheorghieni spune:

      Pai ce, mai recunoaste cineva ca Basescu a fost singura voce politica autohtona ce i-a tocat saptamanal din 2012 incoace? Da de unde! Il scot pe Blaga mare strateg de campanie (MRU il elogiaza absolut dezgustator intr-un interviu la Adevarul live). Sa spun sincer, eu nu sunt deloc convins ca acestia au vrut cu adevarat ca Iohannis sa castige. E impresia cu care am ramas dupa ce le-am vazut declaratiile si comentariile de dupa victorie. Poate n-o fii adevarat dar mie asa mi s-a parut. Spun asta pt. ca am trait si alegerile din 1996 si 2004 unde euforia celor din jurul candidatului a fost mult peste ce am avut acum.

    • Hantzy spune:

      Nu, din cauza lui Basescu le-au castigat. Pe alea din 2012.
      Iar daca Basescu ar mai fi avut dreptul la un Mandat din 2014 incepand, le castigau si pe astea.

  11. PetreD spune:

    Suntem intr-o tragedie fara sfarsit. Am ajuns toti oamenii de buna credinta sa ne justificam in fata “maretului PSD” de ce nu l-am votat.
    Daca reuseau sa aiba presedinte veneau baietii si rupeau oasele tuturor care au avut impertinenta sa voteze contra celui mai mare partid, celui mai iubit fiu, etc.
    Exista si curentul al doilea de opinie creat de laboratoarele PSD si anume de ducere in derizoriu a castigului alegerilor de catre altcineva decat ei.
    Ei urmaresc delegitimarea din nou a presedintelui, separarea lui de popor pentru a fi usor suspendat si atacat.
    Stati linistiti ca vor fi mai disciplinati la alegerile parlamentare. E groaznic numai cand te gandesti cati victorponti au, cati mangi, sau olgutevasilescu
    Sa nu uitam ca Olguta ar fi dispusa sa inceapa un razboi civil adica sa se omoare fratii intre ei pentru PSD.

  12. Mircea Modan MirceaM spune:

    Ma gandesc ca mai sanatos ar fi sa ne uitam intai la” noi” in ograda. Cel putin 4 chestiuni sunt valabile si pentru dreapta. Cu ghilimele…
    Sigur , inteleg mila crestineasca pe care o simtiti in fata pocaintei pacatosului, care acum isi pune cenusa-n cap si isi autoflageleaza diverse parti (periferice, evident) ale corpului, ba unele si le autoamputeaza, sperand sa insele boala trupeasca de care sufera bicisnicul trup crestin ortodox al partidului, inteleg si ravna de a-l indrepta, doar trebuie sa ne iubim aproapele, chiar daca suferim cam de aceleasi boli,dar na, buba e mai mica, ziceti, macar noi nu amputam nimic, inca nu am primit verdictul de la doctor, cica in 2016 vine, mai speram intr-o minune, poate moare totusi cainele de drum lung…

  13. gigi n spune:

    Excelenta analiza,va felicit domnule Lazaroiu ! Imi doresc ca intrebarea din titlul articolului Dvs.sa ne o pune mereu, la fiecare 4 sau 5 ani.Psd-ul nu este un partid de stanga,cum nici altele nu sunt de dreapta.Este doar un partid de hoti mai mari,al celor mai mari hoti din Romania !

  14. Radu Popescu spune:

    Domnule Lazaroiu,

    eu nici pe bani grei nu le-aș face ăstora de la pesede o asemenea analiză, nu de alta, dar ăștia sunt în stare, așa, de-ai dracu’, să-și remedieze punctual neajunsurile ca să câștige alegerile. Sau, nu?

    • Pesedist spune:

      Eu sunt convins ca o asemenea analiza, chiar mai detaliata, poate fi facuta si de un cunoscut sociolog ardelean PSD, dar la ce bun :D ? Fara un Traian Basescu pesedist decis sa taie in carne vie, nu se va schimba nimica.

  15. florin spune:

    PSD-ul ii e greu sa ii atraga pe nehotarati; in plus, pe online sta foarte slab.
    Johanis (cu toate ca a fost bugetar toata cariera lui) a atras si votantii anti-sistem si asta a facut diferenta imensa din turul 2.
    Exista foarte multi oameni care urasc PSD-ul din tot sufletul si nu ar vota cu ei nici daca ar candida Maica Tereza din partea lor.
    Ar fi interesant de facut un sontaj printre votantii lui Johanis: ce candidat din partea PSD-ului ar fi primit votul lor ? Un loc bun e aici, unde 99% au votat cu castigatorul. Eu n-as fi votat cu PSD-ul, orice candidat ar fi propus ei; in cel mai bun caz pentru ei as fi stat acasa.

  16. andrei spune:

    PSD-ul are doar o grija. Sa linga bine ciolanul cand il apuca. Evident ca si ceilalti mai miroasa ciolanul, insa PSD-ul il tine cu amandoua labele. Sunt capabili de orice pentru asta, tradari, minciuni, aliante, legi scrise special pentru un baron, orice ii ajuta sa linga cu mare sete ciolanul. Asta se vede oricat teatru joci pe la televiziuni, apoi exista aroganta…. imi amintesc de intalnirea Ponta Iohannis in care se umfla in pene pontiacul cu biroul lui si cat de spasit era Iohannis. Pentru cine il cunoaste pe Klaus sau macar si-a dat seama de caracterul lui, realizeaza faptul ca totul a fost o alta minciuna si aroganta marca Ponta. Deci oamenii fac PSD-ul, ori astea sunt caracterele predominante acolo, asa ca in viziunea mea vor castiga mereu alegerile (marea masa de votanti traditionali care abia in 20 de ani se injumatateste…..), dar vor pierde de fiecare data, ca si Ponta, a alergat de unul singur ca sa ajunga pe locul 2….

  17. Viorel Zaicu Viorel Zaicu spune:

    Felicitări, domnule Lăzăroiu. Uşor mai apăsat decât ar fi fost cazul, dar foarte corect şi elegant spus. Acum poate vă uitaţi şi la… “ceilalţi”.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Sebastian Lazaroiu


Sebastian Lazaroiu

Sebastian Lazaroiu este nascut in 1970. Este de profesie sociolog. A lucrat in domeniul sondajelor de opinie la CURS (1997-1999, 2002-2007) si CSOP (1999-2001). A participat in c... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)