Home » Opinie »Politica & Doctrine » Citesti:

Ființă supremă sau ființă divină? Locul lui Liviu Dragnea în panoplia social-democrației românești

Barbu Mateescu aprilie 22, 2019 Opinie, Politica & Doctrine
15 comentarii 2,487 Vizualizari

Viața intelectuală a social-democrației românești este, de câteva luni, scena unei importante dezbateri de înaltă profunzime. Implicațiile sale la nivel național sau internațional nu pot fi subestimate. FIDESZ nu a etalat curiozitatea sa intelectuală pe un subiect similar. PiS lâncezește. Matteo Salvini este, prin comparație, un începător iar Nigel Farage un biet epigon. Reflectorul intelectual al Europei este orientat înspre PSD. Aici, și nu în altă parte, are loc delimitarea ideatică ce va repercuta asupra întregului continent.

Orice sintetizare este prin definiție precară. Dar chiar și astfel, încercând cu scuzele de rigoare să redăm axul central al confruntării doctrinare ce frământă filialele PSD, din Botoșani până în Giurgiu și din Oltenia până la malul mării, întrebarea principală – rotită în zeci de simpozioane, articole, emisiuni TV naționale sau locale, dezbateri publice și mai puțin publice – este:

Legătura dintre PSD și Liviu Dragnea este bazată pe faptul că el este o ființă SUPREMĂ sau pe faptul că el este o ființă DIVINĂ?”

Observatorul neavizat al frământărilor ideatice din sânul Partidului Social Democrat ar putea fi surprins de faptul că cele două linii de poziționare sunt, de fapt, într-o contradicție profundă. Să ne uităm în dicționarele explicative ale limbii române:

Divin = Provenit de la Dumnezeu. În felul lui Dumnezeu sau al zeilor. În sens figurat: înzestrat cu însușiri cu totul excepționale; minunat (sursa).

Suprem = Cel mai bun. Cel mai mare. Mai presus de toate. Extrem. Ultim. (sursa).

Membrii, votanții și liderii PSD care susțin că Liviu Dragnea este o ființă divină pun, implicit, accentul pe aspectul de unicitate pe care îl reprezintă el pentru istoria partidului. Legătura dintre el și formațiunea politică este, fără a intra în nuanțe gnoseologice, sacră (și nu profană), emoțională, irepetabilă și inaccesibilă celor din afara PSD. Să nu uităm un lucru: contactul cu divinitatea reprezintă pentru oricine un efort de cunoaștere – unul continuu, un marș al lui Sisif marcat de ezitări, eșecuri și reușite de moment. Practic, niciodată un PSD-ist nu va putea să-l înțeleagă pe Liviu Dragnea, să se dea pe sine cu adevărat și în totalitate președintelui partidului. Conexiunea este inefabilă, adică imposibil de pus în cuvinte. Această tensiune superbă din punct de vedere psihologic, în care partidul este alături și lângă Liviu Dragnea dar niciodată capabil să-i cuprindă existența (cum pot oameni mortali să înțeleagă o ființă divină?!) explică frenezia, dinamismul și adulația de care președintele partidului se bucură în partid.

Sau, de fapt, într-o jumătate a sa. Componentele PSD care îl recunosc pe Liviu Dragnea drept o ființă supremă operează pe altă scală de valori și conform unei paradigme de altă natură. Relativizând, ei îl relaționează pe Liviu Dragnea cu restul scenei politice, a istoriei PSD și cu țara în genere (rezervându-i, în mod evident, o indiscutabilă poziție de întâietate). Liviu Dragnea este cel mai bun, reprezintă culminarea unei evoluții istorice și garantul succeselor viitoare. Reper maximal, fără greș sau tăgadă, el este în această lume sau – scuzați noicismul -întru această lume. (Evident că pentru “diviniști” acest lucru reprezintă o blasfemie veritabilă). Supremismul este rațional; dacă devine irațional, se prelinge în divinism. Supremismul cuantifică la scala istoriei; divinismul îl extrage pe Liviu Dragnea din istorie, relaționândistoria la Liviu Dragnea. Supremismul este național și naționalist; divinismul este universal (Dragnea e un fenomen unic pentru umanitate) și, simultan, strict PSD-ist (comunitatea celor cărora s-a revelat în cea mai mare măsură).

(Disputa din interiorul PSD e sugerată de logo. Roșul reprezintă supremismul, albul divinismul).

Întrucât elementele de mai sus au un aer mai degrabă teoretic, să dăm trei demonstrații practice după care câteva concluzii.

1. Când Liviu Dragnea spune că USR-PLUS o să fure frigiderele românilor, oamenii din PSD care îl iubesc pe Liviu Dragnea pentru că el este o ființă divină îl cred fără a procesa gândul. Afirmația lui este un adevăr revelat dar dintotdeauna existent și valabil. Ființa divină nu operează în constrângerile temporale ale muritorilor; implicit USR a furat și va fura întotdeauna frigiderele României, chiar și când USR nu exista sau frigiderele nu fuseseră inventate.
Prin comparație, “supremiștii” (cei care și-ar da viața lui Liviu Dragnea – și în ceea ce privește viața politică, și-au și dat-o – pentru că el este suprem, și nu pentru că ar fi divin) sunt de părere că Liviu Dragnea are dreptate întrucât el deține adevărul în cea mai mare măsură. Orice adevăr este inferior celui al lui Liviu Dragnea. Dacă USR nu urma să fure frigidere, acum că Dragnea a spus-o Uniunea va începe să le fure. Diferența dintre perspective pare minoră, dar e crucială! Dacă mâine Liviu Dragnea spune că ALDE va fura și mai multe aragaze decât ar fura USR, pentru diviniști acest lucru era adevărat și azi (doar că Dragnea a decis să nu-l spună) în timp ce pentru supremiști este clar că între ziua de azi și cea de mâine președintele partidului a obținut informații noi, care-i permit să evalueze cu justețe indiscutabilă situația (nouă) rezultată.

2. Atunci când Liviu Dragnea a făcut afirmația menționată mai sus, el a folosit pluralul “aragaze” în loc de forma uzuală “aragazuri”. Din perspectiva diviniștilor, toate dicționarele sunt greșite iar Liviu Dragnea are dreptate (și a avut întotdeauna îndreptate). Prin enunțarea pluralului “aragaze”, ființa divină aflată la vârful PSD a redefinit (și chiar, pentru cei atenți la nuanțe, a corectat) gramatica limbii române.
Prin contrast, din perspectiva supremiștilor, prin definiție mai atenți la conflictele dintre Dragnea și oponenții săi, dicționarele au fost manipulate de statul paralel și de către #rezist în secundele ce au urmat declarației președintelui partidului, pluralul substantivului “aragaz” fiind modificat din “aragaze” în “aragazuri” pentru a se da impresia că Liviu Dragnea a comis o eroare.

3. Este evident că, atât prin prisma divinismului cât și a supremismului, Liviu Dragnea va fi candidatul PSD la președinție și va câștiga în mod fulminant turul doi. Dar cum explicăm faptul că în acel tur doi vor exista oameni care vor vota altceva decât Liviu Dragnea? (măcar câțiva).
Supremiștii vor evidenția forțele ostile, tenebroase și întunecate care se opun lui Liviu Dragnea – și care evident vor fi învinse de către acesta. Diviniștii însă vor pune accentul pe omnipotența și omnisciența lui Liviu Dragnea, mai concret pe imposibilitatea cunoașterii depline a voinței sale. El va fi instrumentat existența unui (mic) vot de opoziție față de sine pentru motive care sunt dincolo de capacitatea de cunoaștere a muritorilor – și care vor fi întotdeauna.

În încheiere:

Din afara PSD, este ușor să subestimezi povara pe care o reprezintă Liviu Dragnea pentru partid. Om de inestimabilă acuitate politică, mai popular decât oricare președinte al PSD din istorie, de incomparabilă sănătate psihică, far al moralității și susținător acerb al democrației interne, Liviu Dragnea a setat și setează standarde extrem de înalte pentru prezent și viitor. Temerea diviniștilor este că Liviu Dragnea este pur și simplu superior în totalitate partidului și că acesta (partidul) nu va putea ține pasul cu exigențele impuse de o personalitate plenară, capabilă să emită judecăți infailibile pe subiecte extrem de diverse, de la producția de porumb la rezerva de aur a României și de la inflație la justiție. Această temere este un tremur subtil și plăpând, dar vizibil celor atenți. Este tremurul iubirii față de divinitate – tremurul conștienței propriei inadecvări sau insuficiențe. Supremiștii însă oferă optimism pentru viitor, susținând că legătura dintre partid și Dragnea este temeinică, solidă, sănătoasă și coerentă. De confruntarea dintre aceste două curente ideologice – venerația adolescentină față de zeu și supunerea necondiționată față de geniu – depinde destinul social-democrației românești din lunile următoare.

Articol aparut pe blogul autorului

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "15 comments" on this Article:

  1. Constantin spune:

    „Observatorul neavizat al frământărilor ideatice…”

    OK. Sunt observatorul neavizat. Dar nu pot să nu remarc diferențele dintre FIDESZ, PiS, Matteo Salvini, sau Nigel Farage și dl. Dragnea, ori PSD. Reflectorul intelectual al Europei este orientat într-adevăr înspre PSD. Dar asta pentru că PSD este singurul partid de guvernământ din Uniunea Europeană care se aseamănă mai mult cu Rusia Unită și, în bună măsură ,cu Justiție și Dezvoltare, decât cu FIDESZ, sau cu PiS al d-lui Kaczynski.

    Este o eroare gravă după părerea mea să nu observăm că de 30 de ani România este condusă de un grup de persoane care s-au aflat în rândul al doilea al Securității și PCR. PSD este mai mult decât Forza Italia, un partid negociat cu Mafia, pe structura unei organizații criminale, este partidul-marionetă al cleptocrației care se află la guvernare și dispune de toate pârghiile instituționale de putere ale statului. De la Curtea Constituțională, Justiție și Serviciile de informații, până la ultimul secretar de școală primară! Mafia NU a visat niciodată să aibă un astfel de control asupra unui stat!

    Este „suprem” sau „divin” dl Dragnea?!

    Dl Dragnea este un om mort! (Sper să nu înțeleagă vreun cititor o amenințare în cuvintele mele -:) Domnia-sa este mort din punct de vedere politic.)

    Dl Dragnea a fost un om mort din momentul în care a acceptat să treacă din categoria marionetelor politice în cea a oligarhilor și să rămână totuși în prim-planul scenei politice pentru a definitiva arhitectura statului de tip mafiot. Adevăratul Stat paralel (a se vedea R. Paxton). Nu are altă direcție decât înainte. Spre pârnaie, ori Madagascar, la kitesurfing. Domnia-sa se crede de anvergura unor Silvio, sau Bibi. Nu e.

    Am scris mai demult despre „supremi” și „divini”, făcând observația că dacă dl D Voiculescu va dori ca labradorul domniei-sale să devină senator, nu are decât să se consulte cu specialiștii în marketing politic asupra sumei pe care urmează să o investească. Și putem avea un labrador „suprem” sau „divin”. Dl Vâlcov, garantul rezervei naționale de lingouri și strategul „suprem” și „divin” al României l-a întrebat pe dl I Țiriac (după cum a mărturisit) ce anume trebuie să conțină OUG 114, înainte de a o elabora și a o transmite spre adoptare guvernului.

    „Supremii” și „divinii” noștri sunt idoli de lemn, adevărații dumnezei se află în spatele lor, iar noi ne prefacem că nu-i vedem pentru ca să nu-i deranjăm atunci când vor înlocui actualele chipuri cioplite cu altele noi, așa cum au făcut în repetate rânduri în ultimii 30 de ani.

    • Margicu spune:

      In perioada Pastelui este periulos sa afirmi ca Liviu Nicolae Dragnea, acest Jon Snow al social-democratiei romanesti, est mort politic.

  2. donquijote spune:

    Lumea, probabil inca nu a uitat ca era o vreme cand Partidul era cel care “dadea” Butelii si Aragaze deci, poate si Frigidere …
    (de fapt pentru gazele din butelii trebuia sa “fii vrednic” si sa te scoli de dimineata macar sa pui o piatra pe care sa o pazesti pe ger sau ploaie langa depozitul de butelii unde daca partidul se supara, puteai sa nu “prinzi” dar tot partidul stat era asteptat sa rezolve).
    Asadar, nu-i greu sa construiesti o legenda cu anticipatie (SF-ul suprem), despre un partid care ar fi atat de rau incat “sa ia” in loc “sa dea” asa cum se asteapta de la partidul “bun”.

  3. PAFI spune:

    Eu cred ca intre Dragnea si PSD-isti e un contract, nu scris ci oral, un soi de gentlemen agreement, unde unul livreaza rezultate (bani, avantaje, imunitate) si ceilalti il sustin cu toate fortele. Nimic divin sau suprem, o cardasie pur si simplu. Cand capo di tutti capi rateaza obiectivele, locotenentii il executa, atat si nimic mai mult.

  4. Ursul Bruno spune:

    “Guvernul Dăncilă a împrumutat 3 miliarde de euro la cea mai mare dobândă din istorie: 2,2 miliarde de euro. România va trebui să plătească 5,2 miliarde de euro pentru acest împrumut, în 30 de ani. „Este un credit pe care vor trebui să îl plătească copiii de acum, luat pentru cheltuieli curente ale Guvernului: pensii, salarii şi alte cheltuieli uzuale. Nu se construiesc autostrăzi cu aceşti bani sau alte proiecte de infrastructură care ar putea să genereze bani. Sunt bani care nu fac alţi bani”, spun analiştii economici.”

    Am citat dintr-un ziar local si noi discutam despre “divinismul” lui Dragnea de parca n-am avea alte probleme dar daca acest individ acapareaza agenda in deprimentul altor teme, asta e.
    N-ar fi mai bine sa fie ignorat, complet, atentia acordata fiind doar in folosul sau.

  5. Alex spune:

    Apa în piua. Hoțul e hoț si atât, nici suprem, nici divin. E HOT ORDINAR si trâdâtor al interesului național. Restul e apă de ploaie

  6. Adrian Popescu spune:

    Comportamentul acestui partid a facut de rusine social-democratia la nivel mondial . Sa fii social-democrat inseamna sa actionezi altcumva . Nici electoratul de pina acum ( al acestor tilhari si mincinosi ) nu va mai vota social – democratia .

  7. kata spune:

    Faza cu frigiderele spune multe despre nivelul intelectual al fanilor partidului. Chestia interesanta este ca seful cel mare cunoaste la perfectie cui i se adreseaza deoarece de foarte timpuriu a avut de a face cu pleava societatii datorita tatalui sau care era sef de post in sat. Numai cunoasterea aprofundata a subiectului ii poate da posibilitatea de a debita asemenea enormitati fara sa clipeasca… Iesiti la vot fratilor intru ratiune. Votul e o afacere. Prostii au inteles de mult treaba asta. Ei capata o galeata, o punga de faina etc. iar desteptii raman cu comentariile de pe NET platindu-le tot ei (culmea) prostilor galetile si faina. Stai siderat si te intrebi cine si ce este…

  8. Ghita Bizonu' spune:

    Când Liviu Dragnea spune că USR-PLUS o să fure frigiderele românilor este crezut nu de alta dar .. “dreapta” asta a mai furat odata . ba chiar de 2ori. 1996-2000 si 2010-2012 …

    Oarcestia cu sigla alb-rosie …. hm hm hm Cumva stituc e crulri ale steagul englez? Dar cel danez? Turcesc? Canadian?!

    Apropos ce eaia “divinism” ? O fi in DEX ?!
    Supremism ?! O fi pe usereeasca insa sigir nu e romaneste!!!

  9. Sensu Giratoriu spune:

    Trezirea electoratului psd-ist este la fel de brusca precum copilul care se descopera pe el in oglinda… brusc psd-isti se vor trezi fata in fata cu ei insisi – descoperire care ii va face sa se indeparteze de modelul patern (sau matern in cazul copilului)

  10. Gheorghe Sorin spune:

    Extrem de amuzant , sarcastic si inspirat articolul. Imi pare rau pt acei cititori ce comenteaza fara sa inteleaga, ce anume s a dorit prin acest articol.

  11. Bogdan spune:

    1. Ce ar trebui sa inteleaga cititorul dupa lecturarea articolului? Care este mesajul lui? Faptul ca Dragnea se considera invincibil si ca are aspiratii absolutiste? Oricine vede asta. Iar daca articolul spera sa poata convinge un fan PSD sa isi schimbe optica, sansele sunt -1 milion%. La ce buna incercarea asta de a forta o analiza ontologica despre un om atat de marunt ca Dragnea. Ce se obtine util dintr-o astfel de scriere?

    2. Cum se intampla ca un om care are un bagaj intelectual pe care decide sa il puna in slujba comunitatii (caci, imi imaginez, asta este unul din motivele pentru care oamenii publica aici) nu scrie despre ce ar putea sa faca un cetatean simplu pentru a schimba o situtie politica sau sociala (departe de mine obiceiul de a cita, dar Kennedy este cel care spunea “Intreaba-te nu ce poate face America pentru tine, ci ce poti face tu pentru America”)?Intelectualul roman nu trebuie dar ar putea sa ajute la formularea unui raspuns la intrebarea din paranteza. Nu am vazut niciodata articole de genul: “Cum sa iti alegi liderul corect?”, “Tructuri electorale pe limbajul tuturor”; “De ce votul face mereu diferenta?”; “Intrebari critice pe care sa ti le pui cand citesti presa”, “De ce este important sa votezi, chiar daca nu crezi in vot ori nu ai cu cine vota?”, etc.

    3. Incerc sa inteleg de ce, cei mai multi scriitori pun atat de mult accent pe criticarea oricarei gafe minore ale unui om politic important si ignora sau uita sa critice fapte vitale, cum ar fi minunatele spitale regionale pe care nici in faza de studiu de fezabilitate nu le avem, ori de stabilire a terenului, ori lipsa investițiilor, ori ingreunarea legislatiei fiscale si a institutiilor fiscale (sunt traumatizat de faptul ca, de fiecare data cand am vrut sa inteleg ce inseamna o modificare fiscala, articolele pe care le-am gasit au fost scrise de econimisti respectabili dar prea stufosi in exprimare – de parca ar fi scris propriilor studenti, si nu unei audiente mult mai largi si eterogene), care sunt mijloacele prin care guvernul blocheaza proiecte de dezvoltare a sistemului medical ori scolar. De pilda, scriitorii din Romania ar trebui sa invete sa scrie la fel de mult si accesibil despre alte subiecte cum s-a scris despre justitie. Ei par a se concentra extrem de mult pe faptul ca Dancila-Minte-Goala, confunda o capitala ori face zeci de greseli gramaticale. Stim ca e tufa, dar nu stim prea multe despre ce face, efectiv, in guvern. Si asta pentru ca scribii tarii scriu banalitati “HeHeHe” si pe baza acestei interjecii tampe fac o intreaga analiza ontologica. La ce bun? cu ce folos?

    4. Faptul de a-l compara pe Dragnea, un ins cu viziune de crasmar dintr-un sat parasit, cu oamenii politici ca Salvini, Salvini sau Farage tradeaza o cunoastere destul de limitata a ceea ce ei au spus despre propria lor tara si despre UE. E ca si cum autorul citeste prea mult The Guardian, Daily Mirror, The New Yorker, The New York Time sau Foreign Relationship, Washington Post, Vox, Al Jazeera, etc (ziare de de stanga – extrema si de centru – cu analize puternic biasate), mai cu seama prima, care este un fel de Antena 3 sau Romania TV in termeni de onestitate intelectuala fata de informatiile pe care trebuie sa le prezinte. cei de la The Guardian distorsioneaza extrem de mult interpretarile unor fapte cum ar fi raportul Muller privind colaborarea lui Trump cu Rusia in ingerintele din alegerile prezidentiale din 2016 ori o serie de date factuale despre schimbarile climaterice si o serie de politici americane sau internationale. Sunt curios, doar, ce parere are autorul despre cei trei, caci stim ce parere are despre NIMIC-ul de Dragnea (caracterizarea lui D. este facuta de mine).

    5. In relatie cu punctul 2., populismul este atat de vechi pe cat sunt de vechi alegerile politice. E populism pentru ca fiecare aspirant la putere a incercat sa isi seduca electoratul pentru a-l putea ajuta sa puna mana pe putere. Asta inseamna, in definitiv, politica si asa este normal sa fie. Cel putin, la structura mentala pe care o avem. Imi este greu sa inteleg de ce liderii Ungariei, Poloniei si Italiei, ori oamenii politici din Marea Britanie, Olanda, Austria, Cehia, etc., sunt vazuti populisti si extremisti. Aproape ca sunt demonizati. Departe de a fi chei de biserica (nici cei din establishment nu pot fi instante morale), de la Salvini, Trump, Orban si cine mai vreti, si-au atins ebiectivele electorale, intr-un fel sau altul, fara a periclita stabilitatea financiara si economica a tarii lor. Ei fac ceea ce, realmente, populatia a incercat sa comunice vechiului stabiliment politic. Retorica lor agresiva si destul de primitiva, intra destul de puternic in contrast cu masurile lor politice. Cel mai familiar sunt cu situatia din SUA, unde Trump si-a compus o echipa formata din profesionisti de o inalta tinuta morala si civica, securizeaza imigratia ilegala (declaratiile lui excentrice au la baza date empirice credibile, daca dam deoparte limbajul licentios), reduce implicarea guvernului in desfasurarea afacerilor, au crestere economica, somaj la minim istoric, doar in politica internationala da ceata tuturor, pentru ca nimeni, cu atat mai putin el, nu stie ce sa faca in relatiile internationale. In rest, omul e cool-ish. Deci, sunt tare curios sa aflu opinia autorului cu privire la asa numitul populism. Pana acum, am inteles ca mass media internationala, foarte influenta, este cea care seteaza tonul si pentru ca, in general suntem lenesi sa gandim ori suntem influentabili (fenomen social pe care autorul in cunoaste prea bine).

    • victor L spune:

      dle Bogdan,
      e totusi de mirare ca v-a aparut postarea. Mai ales despre Trump. Care, in opinia analistilor mioritici, nu e diferit de Dragnea. Ba, unii spun ca SUA a devenit un Teleorman mai mare.
      Populismul e cuvintul cu care sint taxati unii lideri politici. Pai, populism este chiar vorba veche, de cind lumea, “iubito, pentru tine aduc Luna de pe Cer!”

  12. Florin spune:

    Domnule Mateescu,

    Am râs cu lacrimi…

    Textul este un rezultat perfect al alianței dintre inteligență, literatură și sarcasm.

    Singurul lucru neplăcut pentru societate e că personajul nu știe de glumă, nu are onoare, nu are nimic, e un amestec aleatoriu de celule cu formă înșelătoare de homos sapiens…

    Meritul dvs. față de Seneca e că acela a scris Apocolocyntosis după moartea lui Claudius, dvs. însă în timp ce d. încă e îngăduit de divinitate printre oameni.

    dr. Florin Dănănău

  13. Alius spune:

    Nu prea am inteles de unde se deduce ca unii simpatizanti/membri PSD cred ca “aparitia” lui dracnea este divina. Se poate spune ca este divina (ca este posiblila datorita lui Dumnezeu), ca orice alta “aparitie” umana pe pamant, dar nu mai mult decat atat, nu in alt sens. Si nici nu cred ca exista om, din PSD sau nu, care sa creada in divinitatea lui dracnea.

    Ca este “suprem”, da, sunt de acord ca e posibil ca sa fie oameni care sa creada asa ceva, caci doar a facut ce au vrut muschii lui, ceea ce nu a facut nici un presedinte PSD pana la el.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Barbu Mateescu


Barbu Mateescu

Sociolog, Barbu Mateescu a absolvit in 2005 University of Pennsylvania Citeste mai departe


E randul tau

Ar fi fost frumos sa fie actiuni coordonate, eventual in aliante. Ma intreb daca era posibil, nu sti...

de: Dan Musat

la "China, SUA și «războiul comercial» Game of Loans și Marele Salt tehnologic"

Petre Opris – volumul Licenţe străine pentru produse civile şi militare fabricate în România: (1946-1989)

Cauta articole

mai 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Apr    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)