vineri, martie 29, 2024

Fracturarea hidraulică şi seismicitatea indusă

Folosirea fracturării hidaulice pentru exploatarea gazelor de şist implică pomparea la mare adâncime (de regulă, peste 2,000 metri) a unui amestec de apă, nisip şi chimicale. Pentru că este vorba de un lichid sub presiune injectat în roci, s-a născut imediat întrebarea: este posibilă inducerea artificială a unui cutremur? Chiar dacă în România fracturarea hidaulică nu s-a aplicat încă şi chiar dacă zonele cele mai probabile pentru explorarea gazelor de şist (e.g., Pungeşti, jud. Vaslui sau Doborogea de sud) nu fac parte din zona seismică Vrancea, întrebarea rămâne şi necesită o explicaţie.

Seismicitatea indusă este urmarea imediată a reactivării unor falii existente în crustă. Pentru a distinge între falii reactivate natural (mişcări tectonice, subsidenţă, topirea gheţarilor etc.)  şi falii reactivate prin activităţi antropogenice, se folosesc şapte criterii[1]:

  1. Sunt aceste evenimente primele cutremure de acest fel cunoscute în zonă?
  2. Există o corelaţie clară între injectarea fluidului şi seismicitate?
  3. Epicentrele se găsesc lîngă foraje (pe o rază de 5 km)?
  4. Unele cutremure apar la sau în apropierea adâncimii de injectare?
  5. Dacă nu, se cunosc structuri geologice care ar putea canaliza fluidele către locurile de declanşare a cutremurelor (hipocentre)?
  6. Există variaţii în presiunea fluidului la baza forajului suficiente ca să încurajeze seismicitatea?
  7. Există variaţii în presiunea fluidului la distanţe hipocentrale suficiente ca să încurajeze seismicitatea?

Aplicând aceste criterii, un grup de cercetători britanici a publicat anul trecut[2] o compilaţie a 198 posibile cutremure induse de activităţi antropogenice (acestea sunt toate cutremurele induse publicate). Ei au împărțit cele 198 evenimente în următoarele categorii, pe baza mecanismului de producere:

  1. Subsidenţa minelor;
  2. Sărăcirea rezervoarelor de petrol şi gaze;
  3. Fluide injectate pentru recuperarea secundară a petrolului;
  4. Proiecte de cercetare;
  5. Injectarea fluidelor reziduale;
  6. Operaţii cu fluide geotermale (Enhanced Geothermal Systems Operations);
  7. Umplerea rezervoarelor cu apă (în cazul unui baraj);
  8. Exploatarea minieră a unor minerale de cupru sau uraniu prin soluţii injectate;
  9. Extracţia apei subterane;
  10. Fracturarea hidraulică pentru extragerea gazelor de şist.

Deşi detalii despre oricare dintre cele 10 mecanisme care pot declanşa cutremure artificiale ar putea interesa pe unii cititori, în articolul de faţă mă voi ocupa numai de ultimul.

Literatura de specilitate discută unele exemple de reactivare a unei falii sau fracturi prin fracturare hidraulică. Seismicitatea generată în aceste cazuri este extrem de mică (M<0) şi, în general, o reţea tradiţională de seismometre de suprafaţă nu o poate înregistra pentru că este mai mică decât zgomotul de fond (trecerea unui tren, căderea unui copac, rostogolirea unui bolovan etc.). Monitorizarea creşterii fracturilor şi a reactivării faliilor se face prin utilizarea unui cablu de geofoni lansat în gaura de sondă la o adîncime de cîteva sute de metri de zona care va fi fracturată. Numai prin dispunerea senzorilor seismici la aşa mică distanţă de zona de fracturare se pot colecta date cu o calitate suficient de bună pentru a permite procesarea lor şi localizarea precisă a unor evenimente seismice atât de fine. O metodă alternativă o reprezintă instalarea pe suprafața solului a unor rețele masive formate din sute sau mii de seismometre care vor permite o amplificare accentuată a raportului semnal/zgomot.

Majoritatea criteriilor propuse de Davis și Frohlich (1993) pentru identificarea seismicității induse sunt verificate în cazul seismicității înregistrate datorită operațiunilor de fracturare hidraulică. Este necesar să studiem datele publicate2 pentru a înțelege procesele geologice prin care reactivarea faliilor poate apărea în timpul și după fracturarea hidraulică.

Magnitudinea cutremurelor

Reactivarea faliilor poate genera cutremure cu magnitudini care în general sunt extrem de mici, la limita de detecție. Un experiment a fost executat în 2005 în Jonah Field în Wyoming[3]. Fracturarea hidraulică a fost executată într-un număr de foraje utilizând 9-11 stagii succesive de fracturare. Unul dintre foraje a fost utilizat pentru înregistrarea semnalelor seismice. Rezultatele arată că s-au produs microseisme cu o magnitudine M negativă cuprinsă între M =-3,5 și M =-1,5. Trebuie subliniat că magnitudinea se raportează pe scară logaritmică (nu liniară) și că cel mai mic cutremur care poate fi simțit de oameni trebuie să aibă o magnitudine de cel puțin M= 3,5. Pentru comparație, cutremurul din 4 martie 1977 a înregistrat o magnitudine M = 7,2.

În forajul Preese Hall din Lancashire, Marea Britanie, în anul 2011 câteva evenimente seismice cu magnitudine de până la M=2,3 au fost atribuite reactivării unei falii[4].

Caracteristici spațiale și temporale ale cutremurelor

Cutremurele induse în Jonah Field, Wyoming, prezintă o distribuție spațială care sugerează că noile fracturi produse de fracturarea hidraulică au alimentat cu fluid o falie existentă care a fost reactivată. Falia se găsește la circa 200 m de forajul de injecție[5].

Cutremurele induse se pot grupa și în timp la fel ca în spațiu. Wessel ș.a. (2011)[6] au arătat că pentru trei operațiuni de fracturare hidraulică executate într-o perioadă de 24 ore s-a înregistrat o creștere a energiei microseismice pe care ei au interpretat-o ca fiind produsă de o mișcare de falie.

O situație interesantă a fost descrisă în Formațiunea Montney din Canada[7]. Cercetătorii au depistat faptul că microfracturile produse de fracturarea hidraulică s-au oprit la contactul cu faliile pre-existente în zona studiată.  Studii asemănătoare au fost executate și în alte zone unde s-au fracturat argilele Marcellus și Barnett.

În ultimii ani (2010-2013) noi studii bazate pe „vizualizarea tomografică a fracturilor” („tomographic fracture imaging”) au confirmat caracterul de microseisme al cutremurelor induse de fracturarea hidraulică și faptul că distribuția lor spațială și temporală este datorată nu numai injectării fluidului de fracturare, ci și condițiilor pre-existente în roci (cuplarea poro-elastică a stresului din roci cu fluidul pre-existent în porii rocilor)

Evenimente seismice cu perioadă lungă și cu perioadă scurtă

Datorită presiunii mari cu care este injectat fluidul de fracturare în argilele gazoase, unele falii, datorită poziționării lor relativ la direcția câmpului de stres generat de pompare pot prezenta mișcări de alunecare de-a lungul planului de falie. Dar aceste mișcări sunt de regula foarte lente și nu pot produce o creștere a microseismelor induse. Studii întreprinse de cercetători de la Stanford University[8] au confirmat această situație.

Pericolul seismicității induse

Majoritatea datelor din SUA despre seismicitatea indusă de fracturarea hidraulică arată că reactivarea faliilor poate produce micro-cutremure a căror magnitudine este foarte mică, nedepășind M=1. Se cunosc numai trei excepții de la această situație: Etsho și Kiwigana, Canada, în 2009, 2010 și 2011; Eola Field, Oklahoma, SUA, în 2011, și Lancashire, Marea Britanie, în 2011.

Cutremurul din Marea Britanie a înregistrat o magnitudine M=2,3. Cel din Oklahoma a avut M=2,8, dar fracturarea hidraulică nu este acceptată de toți cercetătorii drept cauză a respectivului cutremurului. În Canada, un număr de 216 cutremure au fost înregistrate în perioada 2009-2011. Singurul cutremur care a fost simțit a avut o magnitudine M=3,8.

Concluzii

În timp ce alte cutremure induse (dintre cele 198 publicate) au avut magnitudini de până la M=7,9, cutremurele produse de fracturarea hidraulică a rocilor care conțin gaze de șist au o magnitudine foarte mică, insesizabilă pentru oameni și fără efecte distructive la suprafața terenului. După ce aproximativ două milioane de fracturări hidraulice efectuate în mai multe țări într-o perioadă de 65 de ani au produs numai trei cutremure notabile, putem concluziona că probabilitatea producerii unui seism major datorită fracturării hidraulice este extrem de mică dar nu poate fi complet exclusă.

__________________________________________


[1] Davis, S. D., Frohlich, C., 1993, Did (or will) fluid injection cause eartquakes?: criteria for a rational assessment . Seismological Research Letters, v. 64, p. 207-224

[2] Davies, R., Foulger, G., Bindlez, A., Styles, P., 2013, Induced seismicity and hydraulic fracturing for the recovery of hydrocarbons, Marine and Petroleum Geology, v. 45, p. 171-185. Articolul de față folosește o parte din concluziile articolului.

[3] Wolhart, S.I., Harting, T.A., Dahlem, J.E., Young, T.J., Mayerhofer, M.J., Lolon, E.P., 2005, Hydraulic Fracture Diagnostics Used to Optimize Development in the Jonah Field, SPE 102528

[4] Green, C.A., Styles, P., Baptie, B.J., 2012, Preese Hale Shale Gas Review and Recommendations for Induces Seismicity Mitigation. https://www.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/48330/5055-preese-hall-shale-gas-fracturing-review-and-recomm.pdf

[5] Maxwell, S.C., Shemeta, J., Campbell, E., Quirk, D., 2008, Microseismic Deformation Rate Monitoring. SPE 116596

[6] Wessel, S., Kratz, M., De La Pena, A., 2011, Identifying Fault Activation During Hydraulic Stimulation in the Barnett Shale: Source Mechanisms, b Values, and Energy Release Analyses of Microseismicity. In: SEG San Antonio 2011 Annual Meeting, p. 1643-1647

[7] Maxwell, S.C., Cho, D., Pope, T., Jones, M., Cipolla, C., Mack, M., Henery, F., Leonard, J., 2011, Enhanced Reservoir Characterization Using Hydraulic Fracture Microseismicity, SPE 140449

[8] Das, I., Zoback, M.D., 2013, Detecting long-period long-duration microseismic events during hydraulic fracturing in the Cline Shale Formation, west Texas: A case study. SEG Technical Program Expanded Abstracts 2013, p. 2233-2237;

Das, I., Zoback, M.D., 2011, Long period, long duration seismic events during hydraulic fracture stimulation of a shale gas reservoir. SEG Technical Program Expanded Abstracts 2011, p. 1473-1477

Distribuie acest articol

51 COMENTARII

  1. Intrebare : „fracturarea” hidraulica de care se tot vorbeste este sau nu acelasi lucru cu „fisurarea” hidraulica ? Pentru ca daca raspunsul este afirmativ, se face „fracturare” in romania si in lume de catva zeci de ani. Eu cred ca traducerea fracking prin fracturare este fortata, deoarece prin procedeul mentionat se produce o FISURA a stratului nu o FRACTURA. Cred ca se foloseste intentionat un termen diferit fata de cel pe care petrolistii il folosesc de zeci de ani pentru aceiasi operatiepentru a induce confuzie. Diferenta esentiala intre cele doua operatiuni, nu este metoda ( „pomparea la mare adâncime a unui amestec de apă, nisip şi chimicale” ) ci locul, relativ la zacamantul de hidrocarburi, unde se face fisurarea ( si anume in zona de sisturi – caci de asta se numesc de sist – a unui rezervor, adica „capacul” acestuia. ).

    • Teoretic vorbind, „fisurare hidraulică” și „fracturare hidraulică” sunt termeni interșanjabili. Asta pentru că imensa majoritate a deschiderior din rocă sunt fisuri de ordinul milimetrilor sau zecilor de milimetri. Când vorbim de „fracturi” ne raportăm automat la deschideri de cel puțin un ordin de mărime mai mari.

      Fisurarea hidraulică s-a folosit în România de mulți ani, așa cum corect ați menționat. Eu însumi, împreună cu studenții mei de la Iași, am participat într-o vară (1985) la fisurarea hidraulică a unei sonde săpate între Slănic Moldova și Tg. Ocna. S-au pompat câteva cisterne de acid clorhidric pur, adus de la combinatul Govora. Scopul acelei fisurări a fost, ca și astăzi, mărirea porozității și permeabilității rocii rezervor. Fiind vorba de 1985, nu au fost nici un fel de proteste eco-, bio-, anti-, deși sonda era amplasată relativ aproape de izvoarele balneare ale stațiunii Slănic Moldova.

      O altă metodă de fisurare hidraulică folosită de inginerii români a fost (este?) combustia subterană, când o parte din rezervor era aprinsă pentru ca gazele create prin ardere să joace același rol (creșterea porozității și permeabilității). Iarăși, nu cunosc să fi avut loc nici un protest anti-combustia suberană.

      Industria de petrol americană folosește un singur termen: Hydraulic Fracing, urmând pe cercetătorii de la Stanolind care în 1952 au introdus termenul hydrofrac treatment după ce au patentat metoda în 1949. Și astăzi, petroliștii americani preferă scrierea fără k. Ei vorbesc, de exemlu, despre frac job, frac fluid, fracing or fraccing. Criticii industriei petroliere folosesc aproape întotdeauna termenul frack (de ce așa, puteți citi într-o recentă carte a lui Russell Gold The Boom: How Fracking Ignited the American Energy Revolution and Changed the World.

      • 1. Nu se injecteaza HCl pur in zacamant.
        2. Combustia subterana nu este o metoda de fisurare hidraulica.
        3. Scopul combustiei nu este cresteraea porozitatii si permeabilitatii.

  2. Domnule Cranganu, imi doresc sa fiti intr-adevar un cercetator dezinteresat, dar chiar daca sunteti, folositi studii si argumente partinitoare:

    1. Studiul citat, al prof Davies, este controversat: „The Durham Energy Institute, of which Professor Davies is director, boasts a number of private partners from the energy sector including the part Chinese-state owned IGas which has raised £23.1m to fund exploration for shale gas in North West England this summer. The company also owns licences to drill in the Chancellor George Osborne’s constituency of Tatton.”
    http://www.independent.co.uk/news/uk/home-news/my-fracking-study-was-fully-independent-says-professor–as-campaigners-say-universities-have-been-hijacked-by-pr-machine-8567643.html

    2. : „După ce aproximativ două milioane de fracturări hidraulice efectuate în mai multe țări într-o perioadă de 65 de ani au produs numai trei cutremure notabile”. Tehnologiile utilizate acum 65 de ani nu au nimic de-a face cu tehnologiile actuale.

    3. Cutremurul din Oklahoma a avut magnitudine 5.7 si a fost cel mai mare inregistrat vreodata in statul respectiv, nu stiu cum se reflecta acest lucru in scara dumneavoastra, dar nu numai ca s-a simtit, s-au simtit peste 200 de cutremure . On November 6, 2011 near the city of Prague, Oklahoma was hit by a 5.7 earthquake, the biggest ever recorded in the state.
    Read more at http://cleantechnica.com/2014/04/09/fracking-waste-suspected-in-oklahoma-earthquake-swarm/#cBzdkTWQm2FGhwbO.99

    Something is clearly going on in Okalahoma—and has been for a while now. Residents have experienced more than 200 quakes with a magnitude of at least 3.0 since the beginning of 2009, and more than 2,600 tremors altogether during 2013. (A 3.0 magnitude quake is considered the threshold at which most people can feel shaking.)

    Sincer nu inteleg de ce ignorati aceste dovezi clare si continuati sa sustineti ca tehnologia fracturarii pe orizontala este aceeasi cu cea folosita acum 65 de ani, pentru ca nu este. Daca nu aveti interese materiale si nu sunteti platit pentru a scrie aceste articole sau pentru munca de outreach, ma mir cat de partinitoare pot fi articolele dvs, in calitate de profesor si cercetator.

    • Domnule,

      Când v-am acuzat mai demult că manipulați tot felul de articole pe care le citiți cu ochelari de cal ideologici, I meant it!

      Dacă ați fi geofizician seismolog și dacă ați ști ce esta acela cratonul Oklahomei și cum se pot produce cutremure intra-placă fără nici o legătură cu fracturarea hidraulica n-ați mai da prin gropile propagandei. Nu pot să vă ajut mai mult, v-am invitat de doua ori să veniți pe gratis la cursurile mele de geofizică pentru a căpăta un bagaj mimim de cunoștințe, dar m-ați refuzat.

      Mergeți la facultatea unde sunteți student, căutați un profesor de geofizică, apoi rugați-l să vă explice următoarele articole, unul dintre ele reprezentând poziția oficială din 17 februarie 2014 al Oklahoma Geological Survey:

      Keranen K.M., Savage H.M., Abers G.A. & Cochran E.S. (2013). „Potentially induced earthquakes in Oklahoma, USA: Links between wastewater injection and the 2011 Mw 5.7 earthquake sequence”. Geology. doi:10.1130/G34045.1.

      OGS POSITION STATEMENT-OKLAHOMA EARTHQUAKE ACTIVITY

      http://www.ogs.ou.edu/pdf/OGS_POSITION_STATEMENT_2_18_14.pdf

      • Raspunsul acesta mi se pare inacceptabil intr-o dezbatere. Veti fi de acord cu mine ca articolele pe care le scrieti aici nu sunt destinate geofizicienilor seismologi si nici celora care va frecventeaza cursurile. Mie personal – ca nespecialist – observatiile de la 1. 2. si 3. mi se par pertinente. Astept la ele un raspuns argumentat si nu un inutil argument de autoritate („am dreptate fiindca ma pricep mai bine”) dublat de un atac la persoana.

        • Nu puteți pretinde explicații de orice nivel, în orice domeniu, pe înțelesul oricărui nespecialist. Este nevoie de o minimă competență pentru a înțelege unele explicații. Așa cum dvs.nu puteți explica unei babe cu 4 clase de ce stația spațială ”stă” singură la 200 km desupra pământului și nu o puteți convinge că stația spațială se află realmente acolo, tot așa dl.Crânganu nu poate oferi dovezi pe înțelesul ”oricărui nespecialist”.

          • eu l-as ruga pe domnul matematician mihai damian sa ne explice aici pe forum ceva din specialitatea dansului, si anume demonstratia teoremei numerelor prime. desi nu sunt specialist, eu m-am prins ca e ceva suspect la mijloc, degeaba o dau ei la intors. e o conspiratie a asa zisilor matematicieni.

            cam stim noi ca e o conspiratie, dar haideti totusi sa dialogam, sa dezbatem ideea, sa nu fim dogmatici. haideti sa-i dam si specialistului o sansa sa-si sustina punctul de vedere. dar explicatia dansului sa fie pe intelesul omului de rand, pentru ca asta nu e forum de matematicieni. sa lase argumentele de autoritate si ne convinga pe fiecare in parte ca asa e. iar eu o sa-l anunt daca m-a convins.

            • Stimate r2, despre subiectele de specialitate pe care nu sunt capabil sa le explic unui public larg prefer sa nu scriu aici. Includ intre ele si teorema numerelor prime.

            • multumesc pentru raspuns, simplu si foarte clar. dar ramane in picioare fix chestiunea cea mai importanta – care ar fi regula generala? ca specialistii trebuie sa se abtina de la a discuta chestiuni de specialitate cu publicul larg? atunci pe ce baza ii cereti domnului cranganu explicatii si argumente in pasajul de mai jos?

              ” Mie personal – ca nespecialist – observatiile de la 1. 2. si 3. mi se par pertinente. Astept la ele un raspuns argumentat si nu un inutil argument de autoritate”

              in caz ca nu am fost suficient de clar, intrebarea e cum convingeti un public larg de validitatea demonstratiei PNT presupunand ca _trebuie_ sa o explicati.

      • Domnule Cranganu,
        V-am cautat numele pe youtube si am gasit o emisiune unde apareti si dumneavostra. Bineinteles ca sustineata si acolo fracturarea hidraulica. La sfarsitul scurtei interventii, reportera va pune o intrebare scurta, daca aceasta metoda este total pisita de efecte nocive. Raspunsul dumneavostra este ca nimeni nu poate garanta asa ceva. Poate dezvoltati intr-un articol acest raspuns!

  3. dle inginer. Excelente argumente. Dar „despite”, va sari in sus Active Watch si Ciprin Domnisoru si Critic Atac si Mircea Toma si…. vor declara ca acei britanici au fost platiti de firma X sau Y sau ale lor neveste sunt actionare la un fond de pensii in care actiunile Chevron au ajuns DEJA la 1%.

  4. @cinic stiti cum e? ne enervam un pic pe bloguri, ne agitam un pic, apoi vor urma cutremurele. S-au simţit 200 de cutremure în Oklahoma după începerea exploatărilor şi au avut cel mai mare cutremur înregistrat vreodată, 5.7 pe scara Richter iar ce în alte ţări au sistat operaţiunile tocmai din cauza cutremurelor. Deja Ponta l-a concediat pe seful institutului de geologie cand a atras atentia despre legatura dintre prospectiuni si seismicitatea crescuta din acea perioada. O sa-l puna eventual pe dl Cranganu director, sa ne spuna ca ceea ce simtim nu sunt cutremure, este business-ul care duduie.

    • Nu prea cred ca dl. Cranganu ar fi interesat sa se lase de Brooklyn College pentru o asemenea oferta. Drept e, nu prea mi-e clar nici de ce Ioana P s-a lasat dusa de la College Park ca sa-i tina mapa lui Ponta.

      In rest mi se pare un articol echilibrat. Fara circ si fara teatralisme. Mai multe articole de acest gen ar mari speranta de viata a cititorilor.

    • @ciprian. [hai sa raspund unui propagandist!]
      A. mesajul meu a fost scris cand nu era publicat niciun alt comentariu. Am avut gura aurita
      B. daca „suspected” intr-un articol inseamna „surely attributed to” eu sunt mai putin politicos decat dl.ing. si va invit sa invatati engleza sau sa va luati un interpret mai bun.
      C. In Vrancea dupa 01.01.2013 au fost cateva sute de cutremure. Le atribuiti Chevron/Pungesti etc? Daca da, de ce? daca nu, de ce? Atentie la logica folosita caci poate darama tot ce ati scris pana acum
      D. poate ne spuneti si noua ignorantilor cu ce se deosebeste fracturarea/fisurarea de acum 60 de ani de cea de acum? Simpla afirmatie nu ajunge.

      Sugerati cumva ca USA, EPA, etc sunt niste idioti cu gazele de sist? Intre CriticAtac, Active Watch, Mircea Toma, Ciprian DOmnisoru pe deoparte si EPA pe de alta parte credibilitatea merge spre EPA.

      Si repet o intrebare anterioara: DEMONSTRATI CU PROBE CA [ceva nu ati facut]. O elementara educatie juridica v-ar spune ca [ceva nu ati facut] se poate demonstra doar prin [imposibil ca sa fi facut; uneori numit ALIBI].

      Asa ca demostrati ca nu sunteti „stimulat” de Gazprom si cum nu veti putea, ne reintoarcem la credibilitate, unde Dl.ing. Cranganu va bate de departe la acest capitol.

    • De fapt Ponta l-a concediat pe directorul respectiv pentru ca a aflat ca va fi un cutremur pe scena politica si directorul in cauza nu l-a avertizat din timp!

    • Aveti si dvs o povestioara si o repetati la nesfarsit fara sa intelegeti prea multe. Daca in zona X, activa sesimic de la mama natura se incepe activitatea Y, la 20 de ani de la inceperea activitatii Y e ilogic sa afirmi ca s-au produs n cutremure. Cutremurele alea se produceau oricum. Nu stiu cata stiinta stiti dvs dar numarul de cutremure generat de o zona seimisca nu este constant pe an. Daca in Vrancea se produc anul acesta 500 de cutremure si la anu 700 nu inseamna absolut nimic, pentru ca Vrancea e seismic activa cu mult inainte sa invete omul sa foloseasca focul si noi avem date de maxim 100 de ani.

  5. Sa zicem. Nu cutremurele ma dureau pe mine. Totusi, ramin citeva probleme inca deschise:

    1. Cantitatile de apa mari, deversarea lor, poluarea in urma activitatilor umane de suprafata
    2. Chestia asta cu gazul natural nepoluant pare distractiva cind de fapt 5-7% scapa in atmosfera (am inteles ca nu se intimpla asa la exploatarile conventionale).
    3. Agricultura se duce pe apa fracking-ului in zonele respective
    4. Nimeni nu pune problema de oportunitate pentru Romania. Avem industrie care sa profite? Deja exportam curent electric produs pe gaz. Pai nu esti prost daca altii profita de o resursa ne-regenerabila?
    5. Toata lumea zice ca o sa scada pretul gazelor. Ha ha. Cea mai buna gluma, in conditiile in care consumatorul roman va competitiona direct cu cel din afara, prin interconectarea la reteaua EU.
    6. Avem zacaminte in Marea Neagra. Ce ne freaca acusica sa distrugem pamintul numai fiindca vrea prietenul nostru american? Apropos, tot ei sint si acolo.

    Pe mine ce ma enerveaza este ca in inaltul divan al tarii fie sint unii cu rusii, fie cu americanii. Da’ unii patrioti nu se gasesc? Sau trebuie neaparat sa inchinam tara cuiva?

    • Aveți idee cât gaz scapă în atmosferă în urma activităților din zootehnie? Ceea ce elimină vacile în urma digestiei este exact același metan. În cantități impresionante. În cantități încă și mai impresionante este eliminat metan din oceane. Metanul scăpat în atmosferă în urma exploatărilor de gaze de șist e ultima grijă a speciei umane. După ce vom înceta să mai ardem lemn, petrol sau cărbune, putem să ne gândim și la a înceta să mai utilizăm gazul drept combustibil. Dar nu înainte.

      Oportunitate pentru România? Orice cantitate de gaz rentabilă economic merită exploatată, în orice țară, atât timp cât alternativa e o termocentrală pe cărbune. Liberalizarea prețului e o chestiune separată, ea trebuie făcută, indiferent dacă România extrage sau nu gaz natural.

      Singurul ”patriot” în România a fost Ceaușescu. A reușit să creeze o autarhie în care oamenii se băteau la propriu de la mâncare, la cozile din perioada 1981-1989. Nu e vorba de a închina țara cuiva, e vorba de a trăi civilizat. Românii ar trebui și ei să poată trăi măcar ca austriecii, iar deocamdată nu e cazul. Iar odată cu Yugoslavia, conceptul de ”țară nealiniată” a suferit un puternic regres :P

      • Eh uite, nu sint de acord cu tine. Distrugi mai mult la un cimp de sonde de fracturare decit la o sonda normala.

        Si da, mi se pare normal sa profiti tu de ce resurse naturale ai, decit sa vinzi pe aproape nimic in afara. Ma scuzati daca am astfel de idei, stiu ca nu sint la moda. Patriotismul real pare desuet, in orice caz rizibil. Ma astept la asa ceva din partea unui individ dezradacinat.

        • Nu e niciun patriotism ce faci tu, e doar o lipsă totală de capacitate de înțelegere a unor fenomene fizice. Degeaba aduni metanul ca Hagi Tudose, metanul ăla se duce oricum în atmosferă, chiar dacă nu-l captezi. Știu că pentru hipsteri energia electrică ia naștere direct în priză, iar gazul e chiar în mașina de gătit. Dar pentru oamenii normali, e nevoie de gaz ca să-și gătească mâncarea sau ca să producă energie electrică.

          • Ma ierti. De unde ai scos-o pe asta cu hipster, domnule? Ce ati facut in viata, domnule? Cu ce va laudati?

            E noua injuratura la moda? Sau ce anume?

            Ma rog, discutam degeaba, stiti foarte bine. Eu va spun ca vreau gaz din platforma marii negre, si ca nu vad unde este oportunitatea pentru Ro cu shale-ul, d-voastra ii dati inainte cu jegurile gen antena 3 (la nivelul ala sinteti, va place sau nu).

            • În momentul când amesteci în discuție argumente de ordin tehnico-economic (”se pierde 5-7% din gaz”) cu atacuri la persoană (lipsa de patriotism la un ”individ dezrădăcinat”) tu ești cel care a coborât discuția la nivel de Antena 3. Rădăcinile de care ești tu atât de mândru se află în noroiul numit România.

            • Da, ”hipster” e noua înjurătură la modă. Indivizi dezorientați, incapabili să înțeleagă cum funcționează în mod practic societatea civilizată. Folosești curent electric și gaz metan, dar nu ești dispus să accepți că ele trebuie obținute cumva.

              Este ceea ce numea Asimov ”medievalism”, o falsă nostalgie după o lume primordială, cu viața simplă și eco. Falsă pentru că hipsterii de fapt n-au trăit vremurile alea, iar viața numai simplă nu era, pentru cei care o trăiau.

              Ai mers vreodată cu un țăran la pădure, după lemne, să vezi ce înseamnă viața ”simplă” fără țeavă de gaz și fără butelie? Ai tu confirmate miliarde de metri cubi de gaz în Marea Neagră? Crezi că Chevron ar săpa după gaz pe toate coclaurile, dacă ar avea miliarde de metri cubi în Marea Neagră? Cu ce îl duci până la Bârlad și Vaslui, acolo unde îl folosesc efectiv oamenii? Sutele de kilometri de conductă care trebuie construite nu poluează terenul?

              Aia înseamnă ”hipster”, să comentezi din fața calculatorului și să urli în stradă, fără să înțelegi cum funcționează lucrurile în practică.

        • Metanul scăpat în atmosferă e o consecință nedorită, el se poate vinde pe bani, dacă e captat. Astfel încât îmi e greu să cred că cineva lasă intenționat să se piardă 7% din metanul extras.

          În rest, o mulțime de plante elimină metan prin frunze (deși aici părerile sunt împărțite, unii cred că e metan produs chiar de plantă, alții cred că e metanul din sol care doar trece prin plantă). Metanul e rezultatul automat al descompunerii de materii organice, așa a și ajuns el în sol, de unde îl exploatăm noi astăzi.

          Chiar nu mai aveți pentru ce să militați, metanul din atmosferă a rămas ultima dvs.problemă? Orice erupție vulcanică serioasă aruncă în atmosferă cantități de ordinul a 100.000 de TONE de cenușă pe zi, metanul e parfum pe lângă asta. Toate mlaștinile și toate lacurile emană metan. Împotriva azotului din atmosferă când începeți o campanie?

  6. Domnule Cranganu, cu regret, cred ca partida este definitiv pierduta. Domnul Domnisoru a scos la atac, intr-un comentariu la textul de pe contributors, un argument imbatabil:

    ” Pentru ca am lucrat intr-o corporatie, va asigur ca nu vad clientii ce vad angajatii si superiorii.”

    Cu alte cuvinte, desi nu are minime cunostinte in domeniu, domnul Domnisoru are ceva mult mai valoros de oferit publicului decat aveti dvs. Dansul stie foarte bine cum merg lucrurile, pentru ca dansul, believe it or not, a lucrat intr-o corporatie. Asa ca disputa s-a incheiat. Faptul ca dansul a lucrat intr-o corporatie este suficient pentru a concluziona ca dvs nu ne aratati studiile reale, ci pe cele masluite de industrie special pentru a pacali publicul, cum reiese din restul comentariului. Cu alte cuvinte, dansul si-a dat seama ca sunteti de fapt platit de lobby-ul industriei pentru a infiltra sub presiune apa, nisip si chimicale chiar aici pe forumul contributors, pentru a crea fracturi si fisuri intre cei aproximativ 2,000 de cititori ai articolelor dumneavoastra. Ati fost desconspirat.

    Lasand gluma la o parte, disputele sunt bune, pentru ca nimeni nu detine adevarul absolut, dar doar cele intre participanti care au un minim de cunostinte. Cele intre specialisti, pe de o parte, si activisti / ideologi pe de alta, mai ales pe o tema ca asta, nu ajuta pe nimeni. Sunt la fel de penibile ca cele intre biologi si teologi pe marginea teoriei evolutioniste. E egal cu zero impuscat faptul ca un activist specializat in cautari pe google gaseste situri cu „dovezi”. Truther sites cu dovezi stiintifice se gasesc pentru orice tampenie imaginabila (de curiozitate dati o cautare dupa „scientific evidence for creationism”, sa vedeti acolo).

    Intrebarea esentiala este de ce ar trebui sa va cred pe dvs, domnule Domnisoru? Pe ce scurtatura ati ajuns dvs catre adevarul adevarat (lasand la o parte valoroasa experienta dintr-o corporatie)?

    • @r2. Bravo! Chapeau!
      Intre „teologii verzi” si experti batalia e pierduta dinainte in fata „naivilor”.
      Iar ca dl.Domnisoru + CriticAtac vor un nou „proces al maimutelor ” mi se pare evident.
      DIn celebrul film nu reiesea ca talibanii bibliei erau platiti de vreun editor de biblii, in timp ce in cazul Domnisoru nu e imposibil.

  7. Foarte interesant si echidistant articolul, ma bucur ca mai gasesc sa citesc cate ceva despre fracking fara aluzii apocaliptice

  8. „Avântul de un deceniu al instalațiilor producătoare de energie din centrul Statelor Unite, potrivit unui articol recent din jurnalul Geology, a dus la o creștere de 11 ori a numărului de cutremure care au avut loc în zone care sunt de obicei liniștite din punct de vedere tectonic, printre care Arkansas, Texas, Ohio și Colorado în numai ultimii 4 ani.
    Cutremurul cu magnitudinea de 5.7 grade din Prague a urmat după o injectare de apă reziduală la aproximativ 198 de metri de zona faliei Wilzetta, un sistem complex de fisuri în lungime de circa 200 de kilometri. Toate cele trei cutremure au manifestat o mișcare în sensul deplasării pe direcția stratelor, iar acest lucru s-a întâmplat în trei locații diferite, ceea ce indică faptul că au fost activate trei perimetre separate ale zonei faliei.”

    http://www.gazedesist.ro/?http-gazedesistro-geologii-americani-confirm-c4-83-activitatea-uman-c4-83-a-cauzat-cutremurul-de-57-grade-din-oklahoma-227,227

    • Nu înțeleg rostul citatului în românește, este doar un comentariu pe marginea articolului din Geology pe care l-am comentat mai jos. Secvența-cheie din citatul respectiv este „o injectare de apă reziduală”.

      Chiar dacă uneori apa reziduală poate conține apă de retur (flowback water) rezultată în urma fracturării hidraulice a unui foraj, apa reziduală este formată, de regulă, din reziduuri de apă industrială, apă provenită de la complexele zootehnice și avicole, produse secundare de la rafinării de petrol, apă extrasă din minele de cărbuni sau minereuri, apă uzată provenită din mediul urban etc.

      Cred că faceți o confuzie neintenționată între „deep injection well” (unde se injectează apa reziduală) și „hydraulically-fractured well” (unde se injectează fluid de fracturare)

  9. Dar nunarul de tone de apa si de kilograme de chimicale si materiale radioactive folosite la o exploatare care e ? Defalcat pe componente: atatea kg de, atatea kg de …

    Multumesc!

  10. Felicitari dlui Cranganu! Mai ramane doar problema prezentarii acestor informatii de o maniera penetranta marii mase de credinciosi eco-bio, iar asta este o sarcina extrem de dificila.
    Zic credinciosi pentru ca se pare ca toata aceasta frenezie eco-bio a devenit o religie: nu mai cercetam faptele, nu mai rationam, doar luam pe nemestecate ceea ce ne arunca sacerdotii si apostolii acestor miscari. A devenit chiar politically incorrect sa-ti exersezi gandirea in aceste domenii.
    Articolul dlui Cranganu, prin comparatie cu unele comentarii de mai sus, mi-a amintit de Galilei. Nu conta adevarul, daca el contravenea unor idei bine inradacinate si care serveau unor interese.
    Sa nu fiu gresit inteles, sunt 100% de accord sa fim atenti la poluare, incalzirea globala etc. Dar sa ne pastram capul pe umeri si judecata dreapta.

    • Marea masă de credincioși eco-bio e complet opacă la realități obiective. Acum i s-a pus pata pe gazele de șist și va povesti și nepoților că gazele de șist sunt lucrarea diavolului. În timpul ăsta omenirea va arde cărbune în neștire și va polua planeta de 10 ori mai mult, dar despre cărbune Russia Today nu ne-a spus nimic rău :P

  11. Domnule Cranganu, materialele pe care le distribuiti fac urmatorul lucru:

    – arata ca ati omis din discutia din articol un val de cutremure atribuite fracking-ului in ultimii ani- atat de importante incat s-au scris zeci de articole . Oklahoma Geological Survey a emis o pozitie in care confirma: ca tot statul e impanzit de puturi , ca exista o legatura certa intre injectare si cutremure mici, si ca nu e clar inca daca activitatea crescuta si cutremurul de 5.7 din ultimii ani se datoreaza 100% fracturarii hidraulice, desi „Since 2009, the earthquake activity in Oklahoma has been approximately 40 times higher than in the previous 30 years. „-

    – Oklahoma nu este singurul stat cu astfel de activitate seismica crescuta. Continuati sa identificati activitatea de fracking de acum cu cea de acum 65 de ani. Vedeti articolul din Science care arata cresterea neta a activitatii M>3 dupa 2001, cand industria de shale gas intra in paine.

    Earthquakes with magnitude (M) ≥ 3 in the U.S. midcontinent, 1967–2012. After decades of a steady earthquake rate (average of 21 events/year), activity increased starting in 2001 and peaked at 188 earthquakes in 2011. Human-induced earthquakes are suspected to be partially responsible for the increase.

    http://www.sciencemag.org/content/341/6142/1225942.short

    – Si am rugamintea sa nu continuati sa jucati cartea autoritatii epistemice, geologii nu au monopol asupra dezbaterii despre o investitie ce schimba radical natura activitatii economice si aduce atatea riscuri seismice si de mediu. In Romania e moda asta , domnul doctor e autoritatea suprema, fie ca e medical doctor sau doctor in geologie. Nu imi trebuie cunostinte de geologie sa observ ca materialele pe care le distribuiti spun ceva iar ceea ce serviti in blogul de pe contributors e altceva. Oricine citeste materialele pe care le distribuiti si apoi citeste concluzia articolului de mai sus : „cutremurele produse de fracturarea hidraulică a rocilor care conțin gaze de șist au o magnitudine foarte mică, insesizabilă pentru oameni ” intelege ce faceti.

    • Asta nu-i CriticAtac ci atac pur si simplu. ” Nu imi trebuie cunostinte de geologie sa observ ca …” / „Oricine citeste…” … mai sa fie … la ce ne mai trebuie specialisti daca il avem pe dl. Domnisoru? Ne explica dinsul cum sta treaba cu orice vrem noi, din punctul de vedere al CriticAtac. Multumim. Nu e nevoie.
      PS. Nu am nici o treaba cu dl. Cranganu si nici cu industria, daca vreti ‘disclaimer’.

    • Daca tot ti-ai dat seama cum sta treaba asa repede si nu-ti trebuie pregatire de specialitate pentru asta te rog incearca sa te angajezi incearca sa te angajezi intr-o companie petroliera, crezi ca poti?

  12. @ C. Domnisoru si M. Damian

    Concluzia finală din articolul lui Keranen et al. 2013. (Katie Keranen – PhD în geofizică de la Stanford, a fost profesoară de seismologie la University of Oklahoma. În prezent, este profesoară la Cornell University):

    The 2011 Prague, Oklahoma, earthquakes necessitate reconsideration of the maximum
    possible size of injection-induced earthquakes, and of the time scale considered diagnostic of induced seismicity. Typically, a response of seismicity to injection within months has been sought to diagnose earthquake triggering (Raleigh et al., 1976; Davis and Frohlich, 1993). Here we present a potential case of fluid injection into isolated pockets resulting in seismicity delayed by nearly 20 yr from the initiation of injection, and by 5 yr following the most substantial increase in wellhead pressure.

    Seismologii de la Oklahoma Geological Survey afirmă următoarele concluzii:

    Summary of Current Oklahoma Seismicity
    The OGS has not ruled out that some earthquakes may have a relationship to oil and
    gas activities such as water disposal/injection , and examining these issues remains a
    major focus of ongoing research. The majority of earthquakes in Oklahoma are not
    strong enough to be felt and it is important to note that an apparent spatial correlation does not necessarily imply a causal relationship. Additionally, fluid disposal alone is not adding enough energy into the system to materially change the natural stresses. Overall, the majority, but not all, of the recent earthquakes appear to be the result of natural stresses, since they are consistent with the regional Oklahoma natural stress field. .

    Pentru cine vrea să înțeleagă ce spun profesioniștii, este foarte limpede: Un cutremur indus, conform criteriilor citate și de mine (Davis and Frohlich, 1993) trebuie să apară într-un interval de cateva luni de la injecția de fluide. Ori aici este vorba despre un cutremur care apare după 20 de ani de la începutul injecțiilor de fluid și la 5 ani după cea mai substanțială creștere a presiunii la capul sondei.

    Încă o dată, recomand studiul aprofundat al seismologiei, cu precădere al deosebirilor dintre cutremurele intra-placă și cutremurele inter-placă seismică.

    • Haideti ca ajungem sa facem analiza de intelegere a textului: „The 2011 Prague, Oklahoma, earthquakes necessitate reconsideration of the maximum possible size of injection-induced earthquakes, and of the time scale considered diagnostic of induced seismicity.”- deci autoarea sustine ca trebuie reanalizate criteriile citate de dumneavoastra, nu ca le-ar confirma.

    • Nu ma pot abtine sa nu remarc retorica aparent subtila dar intr-un stil recognoscibil a dlui Domnisoru. Incepe cu o argumentatie tehnica (nu o judec, ca nu sunt specialist), dar apoi muta discutia in teritoriul care-l intereseaza:
      1. Se erijeaza in arbitru al discutiei: „am rugamintea sa nu continuati…”.
      2. Se pozitioneaza la inaltime „nu imi trebuie cunostinte…”. (expresia in engleza este „taking the higher ground”, imi cer scuze, imi lipseste termenul in romana)
      3. Isi aroga implicit o reprezentativitate: „oricine citeste…”.
      4. Arunca in mod implicit acuzatia, nenumita dar sanctionata de reprezentativitate: „intelege ce faceti”.
      Probabil ca aceasta tehnica functioneaza bine la babutele pline de militantism civic nedescoperit din 1944 pana acum de la Pungesti, dar in acest loc o gasesc, ca sa fiu „politically correct”, nepotrivita.
      Admir rabdarea dlui Cranganu de a raspunde cu argumente tehnice.

      • Si eu admir ca dl Cranganu este deschis la dialog. Este ciudat cu cata atentie urmariti comentariile mele si cati comentatori incearca sa discrediteze pozitiile mele prin atacuri la persoana sau prin chichite ce nu tin de fondul problemei. Nu ma impresionati, aici discutam cum prezinta un expert riscurile, nu idiosincrasiile comentatorilor.

        • Dacă tot am ajuns să discutăm despre ”idiosincrasiile comentatorilor”, ce-ar fi să ne explicați în ce-ar consta repulsia nejustificată pe care o implică citata ”idiosincrasie”?

          Sunteți opozantul gazelor de șist și vă aflați într-o dezbatere cu comentatori care susțin exploatarea lor. La cine e repulsia nejustificată? Părerea mea e că ne aflăm într-o situație similară cu a ”celui mai cinstit guvern” pe care ni-l promitea Ponta. În afară de a încerca să discreditați persoane, nu ați adus nici măcar un singur argument rezonabil până acum.

          Exact ca și la Victor Ponta, toate postările dvs.se rezumă la atacuri la persoană și la manifestări de manie a persecuției (”este ciudat cu cata atentie urmariti comentariile mele si cati comentatori incearca sa discrediteze pozitiile mele prin atacuri la persoana”). Ca să nu trecem la termeni ”tehnici” din psihologie, nu aveți impresia că ne aflăm în fața unui caz tipic de ”cine spune, ăla este”? Exact aceeași fiind de fapt și situația lui Ponta?

  13. Probabil ca in SUA este cea mai mare expertiza in ceea ce priveste seismicitatea indusa de fracturarea hidraulica. Se cunosc totusi cazuri de seismicitate indusa cu magnitudine mai mare cum ar fi cea de la barajul Koyna produsa de influentarea echilibrului de eforturi in zona barajului datorate masei apei din lac si probabil si niste situatii geologice speciale in zona. Idem barajul Kremasta in Grecia.

    • Cele 198 de cutremure induse (cu M>1,0) care se cunosc din 1929 până astăzi au avut următoarele intervale de magnitudine (Davis et al., 2013):

      (a) mining (M= 1,6-5,6);
      (b) oil and gas field depletion (M= 1,0-7,3);
      (c) water injection for secondary oil recovery (M= 1,9-5,1);
      (d) reservoir impoundment (M= 2,0-7,9);
      (e) waste disposal (M= 2,0-5,3);
      (f) academic research boreholes investigating induced seismicity and stress (M= 2,8-3,1);
      (g) solution mining (M= 1,0-5,2);
      (h) geothermal operations (M= 1,0-4,6)
      (i) hydraulic fracturing for recovery of gas and oil from low-permeability sedimentary rocks (M= 1,0-3,8).

      După cum se poate vedea, reservoir impoundment (umplerea cu apă a lacului din spatele barajului) a generat cel mai puternic cutremur (M=7,9). Este vorba de lacul Zipingpu din spatele barajului Wenchuan (China) care a fost umplut in 2006. Cutremurul a avut loc în 2008, dar sunt cercetători care consideră și o cauză naturală a acelui cutremur.

      Koyna (India): M=6,3; Umplerea barajului în 1963; Cutremurul în 1967
      Kremesta (Grecia): M=6,3; Umplerea barajului în 1965; Cutremurul în 1966

    • Tot ce se poate. Dar e vorba de seisme reduse ca număr și de intensitate redusă, absolut incomparabile cu ce ne oferă în mod natural Vrancea. Ăsta nu e un motiv pentru nu face explorări. Dacă ulterior încep exploatările (și numai acolo unde încep efectiv exploatările) se pot introduce restricții în privința metodelor folosite, în măsura în care apare o creștere a activității seismice. Pe care seismografele o vor detecta mult înainte ca oamenii să simtă ceva. Cutremurele grave, de genul celor din 1977, 1986 sau 1990 nu sunt produse de fracturarea hidraulică.

      Dacă ar fi să facem o analogie, e ca și cum am pretinde că nu trebuie să construim o șosea, fiindcă pe acea șosea vor muri oameni. Realitatea este că pe șosele mor oameni, peste 2.000 de oameni pe an în România, dar asta nu înseamnă să nu mai construim șosele.

      • Cutremurul din Vrancea, 1977, M=7,2 a eliberat de 1,000,000 ori mai multă energie decât cel mai mare cutremur produs de fracturarea hidraulică (M=3.2).

  14. O știre îmbucurătoare pentru susținătorii fracturării hidraulice:

    Conform ultimului raport publicat pe 19 martie 2014 de American Gas Association (AGA), rezervele de gas natural al SUA au crescut în perioada 2000 – 2011 de la 177 Tcf la 334 Tcf, respectiv, de la circa 5,000 miliarde metri cubi la circa 9,460 miliarde metri cubi. Aceasta reprezintă o creștere de circa 90% – cea mai mare înregistrată vreodată în istoria SUA. În aceeași perioadă, producția internă a SUA a crescut de 19,1 Tcf (540 miliarde metri cubi) la 24,3 Tcf (688 miliarde metri cubi).

    Anul 2000 reprezintă începutul variantei actuale de fracturare hidraulică a argilei Barnett din zona Dallas-Fort Worth (cu o populație de 6.8 milioane – deci, nu e chiar un deșert american :-)). Numărul de foraje care produc gaze naturale ]n SUA depășește 480,000.

    http://www.aga.org/Kc/analyses-and-statistics/studies/supply/Documents/EA%202014-01%20Preliminary%20Reserves%202013.pdf

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Constantin Crânganu
Constantin Crânganuhttp://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/
Constantin Crânganu este profesor de geofizică și hidrogeologie la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: inteligență artificială, schimbări climatice, geologia petrolului. Între 1980 și 1993 a fost asistent și lector de geofizică la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de geografie-geologie. În 1993 a fost declarat câștigătorul primului concurs național din România post-comunistă pentru prestigioasa bursă Fulbright oferită prin concurs de Congresul SUA. În calitate de Fulbright Visiting Scientist la University of Oklahoma el a efectuat cercetări fundamentale și aplicative despre suprapresiunile din bazinele sedimentare, fluxul termic și căldura radioactivă din crusta terestră, identificarea stratelor cu conținut de gaze în gaura de sondă, exploatarea printr-o metodă personală a zăcămintelor neconvenționale de hidrați de metan etc. După mutarea în 2001 la City University of New York, profesorul Crânganu a început o nouă direcție de cercetare: implementarea metodelor de inteligență artificială în studiile de petrofizică și hidrogeologie. Pentru activitatea sa în acest domeniu de pionierat a fost nominalizat la ENI Awards 2012 și a primit o ofertă din partea editurii Springer de a publica o carte reprezentativă pentru acest domeniu cutting-edge. Cartea, intitulată Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, a apărut în 2015. În 2018, a primit pentru a doua oară titlul de Fulbright Scientist (o performanță foarte rară) și a desfășurat activități de cercetare la fosta sa Universitate din Iași. Ultimele cărți publicate sunt Reflecting on our Changing Climate, from Fear to Facts: A Voice in the Wilderness, Cambridge Scholars Publishing, hard cover, 2024; Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, 2nd ed., Springer Nature, 2024. ___________________________________________________________________________________ DISCLAIMER: Profesorul Constantin Crânganu nu lucrează pentru, nu oferă consultanță, nu deține acțiuni și nu primește finanțare de la nicio companie sau organizație care ar putea beneficia de pe urma acestui articol și nu a dezvăluit nicio afiliere relevantă în afara poziției sale academice.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro