joi, martie 28, 2024

Ghici cine NU vine la vot?

Ca editor, visez mai mult ca oricând o carte cu interviuri de istorie orală cu acest titlu. O văd semănând cu volumul Tur-retur, convorbiri despre munca în străinătate, sau cu Activiștii mărunți, sau cu cel despre viața în căminele studențești, din România, de exemplu. O văd  coordonată  tot de un profesor de la sociologie, ca Zoltán Rostás, și analizată într-un voluminos studiu introductiv, prefețe și postfețe de un sociolog de factura lui Dimitrie Gusti, să zicem, aplecat cu pasiunea aceluia, asupra realităților concrete.

Fiindcă pe mine, rezultatul acestor alegeri, în urma cărora  președintele Traian Băsescu ar fi trebuit să iasă pe toate posturile și să anunțe : ”Un fleac! Ne-au ciuruit!”, mă tulbură într-un  cu totul alt fel decât văd pe ecrane și în presă că tulbură el. Deși faptul că USL a obținut și într-o cameră și în alta aproape 60 la sută din sufragii, Dan Diaconescu ( ”A venit și vremea poporului!)”, aproape 15 la sută, iar ARD cu foarte puțin peste procentul acesta, mă îngrijorează și pe mine: ce legi or să treacă Dragnea, Mazăre, Șova și DD și cine o să le stea în cale?

Dar ceea ce, în loc să mă liniștească oarecum, mă pune cu adevărat pe gânduri, este că  60 la sută din 40 la sută – aceasta a fost cu aproximație, prezența la vot – înseamnă 20 la sută din populația cu drept de vot a României! Adică  o susținere, la vremurile și mai grele care urmează, mult mai redusă decât cei șapte milioane pe care spun Antenele că le au în spate când vor demisia Președintelui Băsescu.

Nu că asta ar fi problema mea, strict problema mea. Problema mea este că nimic din ce citesc pe această temă și nimic din dezbaterea, puțină câtă este, că în rest sunt pariuri, ca la curse, sau ca la meci  – la televiziunile românești, nu spune nimic despre acești 60 la sută de absenți. Cine sunt ei, pe categorii? Populația preponderent rurală, care a preferat, cum pare să ne spună profesorul Boia în ultima lui carte, să aibă cât mai puțin de-a face cu statul, încrezându-se mai mult în rețelele personale decât în structurile aparatului de stat? De data aceasta s-a votat aproape la fel de puțin la oraș și la sat. Oameni tot mai debusolați și neinstruiți suficient, care nu disting un discurs politic de altul și pentru că, între noi fie vorba, nici nu se prea disting?  Cineva mi-a spus plin de năduf că s-a dus și a pus ștampila pe toți. Oameni cu calificări înalte care au înțeles că-și pot realiza aspirațiile doar pe alte meleaguri? Despre această hemoragie națională știm toți aproape tot. Tineri foarte cultivați, lucrând în multinaționale și câștigând destul ca să-și investească timpul liber în acel antidot la poluarea politice, pe care-l reprezintă literatura, sălile de concerte, de fitness, de înot și week-endurile în străinătate, sau cercul și el foarte-foarte instruit de prieteni?  Este categoria de ”apolitici, din principiu”, pe care să zicem că o cunosc cel mai bine: știu oarecum, sau mai bine zis, simt cum gândesc, fiindcă subiectul în sine e unul care îi prost-dispune și îl evit eu însămi. Ei par să considere, în cel mai bun caz, că ceea ce fac politicienii acolo, ar fi un joc cu mărgele de sticlă, la fel ca al lor, decât că foarte-foarte murdare,  și nu le-ar decide pur și simplu, până în cele mai mici detalii, viața, atât lor, cât și nouă, celorlalți.  Și că a încerca să le tulburi politicienilor jocul, e ca și cum te-ai murdări ca și ei. Ei cred că negocierea, dialogul, sunt iluzii, iar împotrivirea, reactivitatea  –   o trăsătură, admirabilă, la o adică, dar ”a altora”, rezistenți la toxine!

Aceste categorii ad-hoc de oameni  nu au în comun multe.  Nici măcar  neîncrederea în politic, care deja este rea, fiindcă nu le dă oamenilor politici nicio șansă, decât pe aceea de care se și servesc cu voluptuoasă resemnare: șansa de a-i disprețui sau ignora în bloc. În fond, ca să vezi care e deosebirea între Anca Boagiu și Olguța Vasilescu, trebuie să le asculți pe amândouă, nu?  Or, de departe, categoria cea mai numeroasă, și cea mai misterioasă pentru mine  sunt apoliticii  la care nici nu pare să fie vorba de neîncredere în politic, ci de ignorarea politicului, ca și cum acesta nu ar exista. Deși viața noastră de fiecare zi, de la  prețul alimentelor,  la atmosfera din spitale și din birourile administrațiilor, la frigul din case și la banii tot mai puțini, ne atrag tuturor și insistent atenția că el există.

Și atunci, de ce nu merg ei la vot?   Încă o dată, cine sunt și ce gândesc acești oameni absenți din viața politică a țării, a căror soartă politicienii o decid zi de zi, și care o dată la  patru sau la cinci ani, prin absența lor îi aduc pe unii la putere și-i răstoarnă pe alții, răsturnând cu susul în jos viața lor și a noastră a tuturor?

Nici înainte de comunism, și cu atât mai puțin în timpul lui, românii, ca popor,  mai mult supuși decât cetățeni, profesorul Lucian Boia are dreptate în ultima carte a domniei-sale, nu au văzut România ca pe o responsabilitate a lor. Viața lor a fost mereu în altă parte. În altă parte pentru apoliticii din sălile de concerte, în altă parte pentru ciobanul din vârful muntelui care a aflat de la mine astă vară că Ceaușescu a căzut, fără ca asta să-l impresioneze mai mult decât oaia care-i murise cu o zi în urmă,  în altă parte pentru studenții din cluburi și de pe rețele de socializare.  În lipsa interesului politicienilor pentru ei, și fiindcă nimeni nu-i întreabă, și fiindcă lipsesc cu desăvârșire studiile sociologice pe tema asta, nu știm  de ce se întâmplă așa. Știm doar că din când în când  câte un om, sau câte un grup restrâns, mai exasperat de absenteismul acesta decât de abuzurile regimului politic, și-a pierdut răbdarea, a ieșit în stradă și s-a sacrificat.  Cum s-a  întâmplat în  1989, de exemplu.  Ei sunt, s-a spus, eroii care spală obrazul neamului. Ipocrizie: nici ei nu resposabilizează pe nimeni.  Ei au murit și România, al cărei imn este Deșteaptă-te române, a adormit la loc. S-au și-a văzut de oile ei, de fitnessul ei, de munca ei foarte cinstită și aplicată. Legătura dintre responsabilitate și maturitate este evidentă pentru oricine.  Că și în politică există o corelație între responsabilitate și maturitate e mai puțin evident. Era când a căzut regimul comunist, este și după 23 de ani de libertate, atât de prost fructificată.

Nu cred că nu avem nicio speranță. Cei care pleacă la muncă în străinătate și se întorc acolo dezobișnuiți de bacșiș, descurcăreală, mizerie pe stradă și în spitale, aroganța, necinstea și elitismul politicienilor și al  politologilor, sunt pentru prima dată în istoria noastră, vectori reali de civilizare.  Cu siguranță își vor da  votul în funcție de faptele candidaților. Iar politicienii nu-i vor mai trata ca pe niște fantome cărora le vând gogoși  prin ecranul televizoarelor, ci se vor duce printre ei, aflând cine sunt.

Că absenteismul nu este o problemă doar a României e adevărat, dar țările în care mecanismele funcționează, absenteismul e un lux pe care cetățenii și-l permit, în vremuri normale. Asta pe de o parte. Pe de alta, când miza chiar i-a interesat, românii au absentat mult mai puțin decât alegătorii din Europa de Vest: vezi referendumul pentru reducerea numărului de parlamentari unde au venit peste 80 la sută. Or atunci votul lor n-a servit la nimic. Când or să-și mai aducă aminte și asta, și o să-i apuce năduful pe cei 550 de parlamentari de azi, mă tem că cine n-a ieșit la vot va ieși în stradă. Și atunci, cei 20 la sută chiar vor fi puțini.

Distribuie acest articol

39 COMENTARII

  1. Diferenta dintre statul real, o birocratie imensa compusa exclusiv pe criteriul clientelismului si incompetentei-v si cazul fetei presedintelui incoruptibil si altfel. Cu tot respectul, dar romanii nu sunt in stare sa se autoguverneze. Pare socant, dar realitatea e in fata noastra.
    Duminica am fost sa vad la o carciuma un meci de box la profesionisti. Pentru ca cei doi erau cei mai buni. Apoi m-am culcat.
    Nu ma duc la vot din principiu, n-am nicio treaba cu statul. Sunt monarhist si liberal fara „N” si fara „D” in sigla. Primul e un oximoron de pe vremea pasoptistilor, al doilea o strutocamila adulatoare a unui lider ipocrit, egoist, mitocan si provincial. Nu cred nici in popoare, tari, etc. Daca dispare Romania sau Romanii ce tragedie ar fi? Sincer. Niciuna. Ar veni altii mai performanti. Viata e numai una. N-o irositi cu prostii si cu prosti

  2. Recunosc că n-am mers la vot acum, dar nu am avut ce alege. Între două programe politice similare (USL şi ARD, că al PPDD-ului nu are rost să-l menţionez, iar al UDMR-ului nu mă prea reprezintă), şase candidaţi pătaţi (Senat+Camera Deputaţilor), două personaje şterse sau foşti activişti comunişti (Ghişe şi Nicolae Vlad Popa), nemaivorbind de faptul că votul alb nu are efecte legale, ce să votez? Răul cel mai mic? În funcţie de ce-l definesc? Să prefer mita şi nepotismul unei aşa-zise dispariţii a statului de drept? Mi se pare absurdă alegerea, pentru că o asemenea preferinţă poate conduce la situaţia menţionată. Votul negativ? Am stat acasă; mai negativ de-atât nu poate fi. Să fi votat un independent? Aş fi vrut să ştiu dacă a existat vreunul şi să mă pot informa, că n-am văzut o broşură măcar. Mi-aş fi dorit un Iulian Crăciun, un Gabriel Biriş, un Mihnea Vasilache dacă ar fi existat; ce mai – şi Mihail Neamţu dacă ar fi candidat aici, m-aş fi dus la vot cu cel mai mare drag, pentru că m-aş fi simţit cu adevărat reprezentat.

    Deşi absenteismul nu e deloc cea mai bună alegere, să merg la vot nu mi-ar fi folosit la nimic decât să pierd timp, energie şi bani (sunt student). Dacă tot am drept de vot, ceea ce era valabil şi în vremea lui Ceauşescu, îmi cer dreptul la nişte candidaţi decenţi. Dar se pare că nu prea am evoluat în 25 ani…

    • Imi pare rau ca trebuie sa o spun dar intr-adevar nu ati evoluat in 25 de ani…
      Nu ati inteles modul in care functioneaza sistemul acesta de vot in care fiecare vot conteaza.
      Nici faptul ca a fost o batalie tactica pe care USL-ul a castigat-o nu datorita celor pe care i-a mobilizat la vot, nici datorita ametelii ARD-ului ci datorita celor care au stat acasa…

      USL-ul si-a folosit aproape la maxim tot lotul de alegatori.
      Chiar la o prezenta teoretica de 100% el nu ar mai fi reusit sa adune in plus decat cel mult 1 milion de voturi, si asta mai mult din motive de dispersie statistica.
      Din cauza atentiei ridicate la fraude declansata de referendum si a specificului votului pentru paralamentare nu s-a mai apelat intens la tehnici de „umflare” a numarului de votanti. Nu a functionat decat conditionarea mediatica plus o vasnica activitate organizatorica de lamurire a bizonului (impreuna cu ceva mici…).
      In acest context este putin probabil ca un votant USL care fusese convins de faptul ca se face dreptate pana la capat si ca trebuie dat jos tiranul sa fi stat pasiv acasa, sa nu voteze.

      Cei care au stat inerti si nu au votat nu au facut decat sa le ia o piatra de pe inima liderilor USL si sa le dea ocazia sa jubileze. Ei (liderii) contand pe maximul pe care il puteau obtine, orice vot in plus acordat oricui din afara USL-ului nu ar fi facut altceva decat sa le erodeze procentele coborandu-le sub pragul de 50% si impingandu-i in loteria redistribuirilor. Cred ca daca ar fi fost doar 10-15% alegatori in plus la vot, votand fiecare in legea lui, colegiile nu s-ar mai fi „inchis” atat de triumfal.

      Nu spun ca nu ar fi castigat USL-ul. Dar nu ar fi castigat cu un procent atat de periculos si am fi avut o structura mai variata in Parlament.

      Puteti considera linistit ca, nevotand, de fapt ati votat cu USL-ul penalilor lui Ponta si Antonescu, ati votat in onoarea lui Iliescu si in memoria lui Nastase.

      • Eu nu cred în victorii cu orice preţ, deci îmi pare rău. Deşi ARD a avut candidaţi mai buni, aceştia nu s-au regăsit în colegiul meu. Ba mai grav e că au fost şi mai respingători, aşa că, oricât de urât se prezintă USL-ul, asta nu înseamnă că trebuie să mă comport asemenea altora care pun ştampila oriunde, numai să nu iasă nu ştiu cine. Îmi pare rău, dar aici am evoluat, pentru a evita episoade ca cel din 2000. Dar, poate, pentru anumiţi indivizi nu există diferenţe între PPDD, UDMR şi ARD. Repet: pentru mine, votul negativ nu înseamnă votul pozitiv acordat unei formaţiuni, doar-doar să nu iasă o anume altă formaţiune.

        Acum e uşor de zis, după ce au trecut alegerile, că din cauză că am stat acasă, am „votat” USL. Citind studiile de sociologie şi bazându-mă pe prestaţia de neuitat ale unor candidaţi USL, am crezut că o prezenţă mică la vot ar fi avantajat ARD. Aşa că gândirea de tipul efect=cauză nu merge. Până una alta, cineva trebuie să se ocupe de educaţia celor care votează că aşa li se spune să facă sau cei care se simt stânjeniţi dacă nu votează (cum trebuie).

        A, şi din turma care votează „negativ” nu am auzit de vreo iniţiativă pentru a schimba legea electorală, pentru că se pare că avem nevoie de criterii de integritate pentru a fi acceptată o candidatură şi de introducerea unui sistem de vot în două tururi, pentru că e cel care aduce cei mai mulţi oameni la vot şi e cel mai cinstit şi mai pro-om (şi nu pro-partid) sistem pe care-l are România. Na, că există şi soluţii.

      • Asa este. Vreo 10 milioane de romani au votat (prin neprezentare) pe cei 588. Este o modalitate prin care votantii educati la tv vor pricepe ft repede ce au votat.
        …Astazi s-a anuntat „indexarea” impozitelor pt. 2013.

      • Ciudata concluzie. Deci daca nu-ti place ‘penalul’ X ar trebui sa-l trimit pe ‘la fel de penalul’ Y ca sa echilibrezi taberele penalilor in parlament? Mie nu mi se pare normal sa votez ARD sau alt partid doar pentru ca prostimea voteaza cu penalii. Daca nu exista candidati ‘votabili’ si cred ca toti sunt la fel, ori candidez, ori ii las pe cei care voteaza USL sa descopere pe propria piele ce se ascunde in spatele vorbelor.
        Desigur, alegerea este mult mai simpla si mai clara atunci cand faci treaba pana la capat… si iti platesti taxele, cel putin temporar, in alta tara. Sau ramai in Romania, dar nu platesti taxe.. ca altfel pici de fraier.. dai banul si nu primesti nimic.

      • Ideea este contrazisă de cercetările care s-au făcut înainte de alegeri și care, toate, chiar cele făcute la comanda ARD, arătau că, cu cât prezența la vot ar fi fost mai mare, cu atât ar fi fost mai mare scorul USL.

    • Ai fi putut sa-ti anulezi votul.

      Imagineaza-ti 85% prezenta la vot din care 50% sa fie VOTURI NULE!

      Oare sunt eu naiv sa cred ca 7,8 milioane de voturi nule din 15,6 milioane de voturi exprimate nu ar face nici o diferenta pentru stimabili?
      Dar cand ai 212.289 de voturi nule din 7.694.180 voturi exprimate, inseamna ca doar 2,75% dintre romani nu-s multumiti de actuala clasa politica… Celorlalti, doar li se falfaie si-i musai sa inghita!

      • Aşa, şi? Votul alb e doar numărat, dar nu are un efect decât de a stânjeni. Mi-am imaginat multe lucruri, inclusiv ce s-ar întâmpla dacă votul ar fi obligatoriu, însă cui foloseşte, dacă şi 99% şi-ar anula voturile şi nu s-ar relua alegerile?

        Până una alta, cu sistemul ăsta şi dacă stai acasă, tot iese ăla care poate ai fi vrut să iasă. De ex: Nicolae Vlad Popa (ARD) a primit mandat de parlamentar la redistribuire, deşi Ghişe (PNL) a câştigat cu 50%. Îmi pare rău, dar legea e incredibil de […], deşi o putem schimba şi printr-o simplă petiţie (cu câteva mii de semnături) – introducem opţiunea nealegerii niciunui candidat, cu efecte care conduc la reluarea alegerilor (dacă media voturilor nule e mai mare decât mediile voturilor acordate primelor două partide), votul în două tururi (cum trebuia să se întâmple în urma referendumului din 2007, care a fost invalidat); apoi, criterii mai severe de candidare şi, în final, promovarea on-line şi off-line a chestionarelor de genul http://www.openpolitics.ro/testvot sau http://www.politicalcompass.org/, dar mai detaliate, să priceapă şi ţăranul de Teleorman.

        Singurul mod prin care poţi să atragi atenţia unei clase politice (mai ales USL-iste), este să o pui în faţa faptului împlinit.

        • Nimic, intr-o prima instanta nu se va obtine ceva, se va obtine doar proportia nemultumitilor care doresc altceva pe liste.

          S-ar obtine o informatie despre cati sunt cei care v-ar sustine daca a-ti porni o initiativa cetateneasca de schimbare a legii electorale cu propunere ca odata ce nici unul din candidatii de pe un anume buletin nu ar obtine mai multe voturi intr-o anumita circumscriptie decat numarul voturilor declarate nule, sa se treaca la reluarea alegerilor, cu specificarea ca acei candidati sa-si piarda dreptul de a mai candida pentru acea runda electorala (sau pentru urmatoarele doua)…

    • Nu as fi vrut sa va schimb ideile, am convingerea ca o sa vi le schimbati singur in patru ani. Dar pana si sa fi votat cu UDMR v-ar fi folosit mai mult decat sa nu fi votat. In tot ce a fost initiativa europeana, civilizata, civilizationala, UDMR-ul, care nu va reprezinta, ne-a reprezentat pe toti, mai bine decat Becali, sau chiar Ponta, Antonescu, cu ferocele lor declaratii antieuropene. Noroc ca din UE nu s eiese asa usor. Dar daca s-ar iesi, ati vedea cum ar fi sa stai 24 de ore, la propriu, la coada la orice ambasada ca sa iesi din tara. Fie si ca sa vezi cum e in facultatile lor..

  3. „Cei care pleacă la muncă în străinătate și se întorc acolo dezobișnuiți de bacșiș, descurcăreală, mizerie pe stradă și în spitale, aroganța, necinstea și elitismul politicienilor și al politologilor, sunt pentru prima dată în istoria noastră, vectori reali de civilizare. Cu siguranță își vor da votul în funcție de faptele candidaților. Iar politicienii nu-i vor mai trata ca pe niște fantome cărora le vând gogoși prin ecranul televizoarelor, ci se vor duce printre ei, aflând cine sunt.”

    Tin sa va informez doamna autor ca in colegiul Diaspora Europa de Vest (Italia Spania Franta…) care compune probabil vasta majoritate a emigratiei romane actuale, candidatul cu cel mai multe voturi a fost, SENZATIONAL, candidatul PP-DD. Numele imi scapa.

    Asta apropo de „vectori reali de civilizare”……

    Nu ma mai obosesc cu restul.

    • De remarcat ca in colegiul Europa de Vest D-l W. Branza a luat „eject” probabil datorita invalidarii in comisia Macovei (am vazut un comentariu pe acest site). D-l care a intrat din partea PP_DD este rezident in Madrid, si in conditiile in care doar in Spania au votat 14000 de romani, nu ma surprinde, au votat unul de-al lor.

      • Exact pe unul de-al lor au votat. Pe Dan Diaconescu Senzational. Am mari dubii ca mai mult de o suta dintre ei il cunoasteau pe rezidentul din Madrid sau macar stiau ca este rezident in Madrid.

        Diaconescu e fix pe sufletul „civilizatorilor” asa cum ii cunosc eu cand se intorc in tara:

        Manele, BMW, lant de haur etc….

        Mitul asta al emigrantilor care s-au desteptat in contact cu civilizatia e o imensa prostie. II desteapta Salam din alarma de la telefon dimineata si cam atat. Vorbesc evident de medie nud e exceptii.

    • Aia de care vorbiti dv. se cheama migranti, si nu e-migranti…e o mica diferenta! Doamna Jelea se refera la emigranti, care e cu totul alta specie, si e descrisa precis de spusele duamneaei …

  4. A nu merge la vot a ramas ultima forma de rezistenta si de boicot a sistemului in intregimea sa.
    A nu acorda unei pseudo-elite cleptocratice girul prezentei la urne – este ultimul lucru pe care il mai putem face, un fel de tifla incrincenata la adresa lighioanelor ce ne conduc.
    Pe scurt..a mai merge la vot in Romania e ca si cum ti-ai lua in mod repetat bilet la acelasi film, in speranta stupida ca poate-poate de data asta se termina altfel….

    • Subscriu. Cine vrea sa faca politica tre´ sa-nteleaga ca asa NU mai merge. Aviz celor care vor sa „reconstruiasca” dreapta romaneasca.

      • Pai de unde sa inteleaga???? Ce au inteles ei acum este ca TOCMAI ASA merge ca pe roate! Tacerea e un raspuns, iar in cazul asta este acceptare a starii de fapt. cel putin la numaratoare, asta inseamna!

        • Dap, se descurca la fel de bine sa fure si sa se imbuibe si cu votul meu, si fara :)
          Alternanta la putere si opozitia/puterea in Romania sunt doar un wax, un praf in ochi…toti sunt emanatii fostului PCR …si a securitatii..

  5. Pe acest site, a fost publicat, in 4 mai, un articol al d-lui S. Lazaroiu – „Experimentul – ll”. Raportat la rezultatul acestor alegeri, concluzia este una singura: ne meritam soarta (electorat + politicieni).

  6. Boicot inseamna sa impiedici pe cineva sa-si atinga un scop. Rezultatul refuzului de a vota in cazul nostru a dus la ceea ce spune mai sus Ivan G. , adica USL si-a atins scopul in conditii optime si deosebit de periculoase pentru noi toti, cu exceptia… elitei cleptocratice. Ar fi boicot, adica actiune eficienta, daca toata lumea nu ar merge la vot, sau, ca la referendumul din vara, un numar suficient de mare ca sa nu se atinga pragul stabilit de lege. In cazul alegerilor astea, ati procedat ca un copil care bate scaunul de care s-a lovit la picior si-si rupe si mana…. Ne intoarcem la maturitate si responsabilitate, nu?

  7. … si am uitat. ar fi un boicot eficient, daca ati merge si ati vota alb, in cazul ca votul alb ar conta la numaratoare. cred ca saptamana trecuta, in parlamentul francez s-a discutat o lege in sensul asta,. poate ca un asemenea proiect propus de absenteistii de azi ar misca lucrurile in directia dorita de DVS….

    • Din pacate, XXX numar de con-sateni (ca cetateni nu prea avem) din rominica nu au destulla demnitate sa participe la un boicot. Pur si simplu nu ii duce mintea:)
      Nici voturile in alb/multispampilate nu se numara – se trece in evidenta doar ca fiind „participant”..
      Evident ca actuala clasa politica nu va intelege si nu ii pasa….pb smecherii deja isi comanda noile jeepuri, noile vacante si noi amante …n-au ei vreme de pierdut cu cita legitimitate au…
      Fiecare pt el, abia astept sa imi pice in mina un parlamentar la drum de seara….

  8. Situatia este asa: 60% dintre cetatenii cu drept de vot NU si-au exercitat dreptul de a-si alege un reprezentant din atit de variata oferta electorala. Eu cred ca ar trebui tinut cont de parerea acestei majoritati.

    Eu am votat, dintr-un impuls de ultim moment si nu cu placere. Dar totusi, ma intreb, dincolo de discutia despre tactica si strategia mersului la vot, oare nu sint simple explicatiile?

    Politica are efecte mari asupra vietii de zi cu zi, dar:
    – indiferent de rezultatul voturilor, statul (si nu tara) progreseaza aproape la fel de incet,
    – din punctul de vedere al cuiva nascut o data cu www si cu telefoanele mobile, organizarea statului este dincolo de orice limita a stupiditatii, de aceea (poate) a merge la vot e ca si cum ai participa la un ritual de chemare a ploii, desi stii prea bine ce arata imaginile din satelit,
    – politicienii (inclusiv Basescu in al doilea mandat) au ramas mult in urma dorintelor de progres ale acestei majoritati tacute, care e mai autonoma decit minoritatea celor care merg la vot,
    – daca prin elite intelegem cei care incearca sa formeze opinia la televizor si pe situri ca hotnews, atunci se vede clar ca acestia sint (in mai mica masura decit politicienii) la rindul lor in urma (un semn al acestei neadecvari la prezent este, cred eu, faptul ca dupa reorganizarea ICR, nu a aparut nici o reactie sanatoasa de genul: agenda de mailuri si telefoane a organizatorilor de evenimente ICR e mai importanta decit cine e seful, asa ca hai sa organizam punctual evenimente, sa inchiriem o sala pentru 4 zile, sa cerem bani online pentru chirie si sa facem expozitia si apoi filmarea si lucrarile conexe sa le punem gratis pe net).

    In fine, referitor la ” prețul alimentelor, la atmosfera din spitale și din birourile administrațiilor, la frigul din case și la banii tot mai puțini”, dependenta de politic este infima, cu exceptia celor care sint prizonieri ai statului, cum ar fi profesorii, medicii si cercetatorii. Daca, prin absurd, avocatii si-ar putea face decent meseria (in Romania!) numai ca angajati ai statului atunci ar avea si ei venituri mizerabile, norocul lor ca nu e asa. Dar asta iar nu depinde de cine a cistigat alegerile, tot precar si tratat ca un servitor esti, cu USL sau PDL, cu o acadea in plus sau in minus la veniturile lunare.

    • Chorasimilarity, cred ca va inselati. Un stat care colecteaza bine impozitele, adica necorupt, baga bani in sanatate si spitalele arata decent. Un cetatean tratat decent in spital si in general, tratat decent de stat, este mai multumit sa traiasca in tara lui decat sa-si ia campii. la fel, un stat care ia putine impozite, are mai putina evaziune fiscala. banii aia se duc tot la scoli, spitale.
      legatura dintre coruptie si saracie este direct proportionala peste tot in lume. Daca ii aveam pe Boagiu, Macovei, Papahagi, Paleologu, Preda, Voinescu, si altii care s-au adunat acolo NU ca sa fure, daca ei ar fi fost majoritari, lucrurile ar fi fost mai aproape de imaginea asta. Iar Romania ar semana mai mult cu Franta. Care nici ea nu mai straluceste, dar totusi…

      • Aveti dreptate, statul e foarte important pentru cetateni, dar nu e acelasi lucru cu tara. In definitiv alegem, in principiu, manageri ai fondurilor care se string pentru folosul comunitatii.

        Dar ce ati spune daca la locul dvs de munca ar trebui sa va incepeti toate propozitiile cu „Ohe, ohe, marite vizir, binevoieste sa …”, apoi sa primiti raspunsul la cea mai simpla intrebare dupa 30 de zile lucratoare. Iar daca vreti sa udati floarea din ghiveciul de pe hol, atunci trebuie sa formulati o cerere in trei exemplare, supusa bineinteles secretului de servici, pentru ca numai apa aprobata de ministerul apelor curate poate fi folosita, dupa un studiu de caz facut profesionist, conform cu standardele internationale, facut de catre functionari care nu stiu nici o limba straina si care iti spun apoi ca planta s-a uscat pentru ca a gresit calculatorul.

        Intr-o astfel de situatie ipotetica, o majoritate de colegi s-ar implica cit mai putin in mersul institutiei, ar uda planta fara sa mai intrebe pe nimeni si si-ar vedea de viata de acasa.

        Altii, mai putini, de frica pierderii postului, asa tembel cum e, ar zice „Ohe, ohe …” cu intonatie si ar vorbi intre ei, asigurindu-se unul pe altul de importanta fiecaruia si de vremurile grele.

        Altii, si mai putini, ar mormai pe holuri, ignorati superb si de vechiul sef, care le dadea totusi „buna ziua” din cind in cind, si de noul sef, care doreste o reorganizare majora a institutiei, adica sa ii oblige pe cei care muncesc fara chef sa ii sustina mai mult pe aceia care nu muncesc cu chef.

        • As schimba locul de munca! Dar nu despre asta era vorba. Ci despre ce face statul cu banii nostri.Statul e tara. Cum e statul asa e si tara. Cand statul e prost pe termen lung, tara incepe sa se strice si ea. Cat timp statul a fost bun, si la noi, vreme de cateva decenii, tara a fost si ea buna. O tara buna e o tara bine gospodarita, ca si o casa buna, ca si o casnicie buna, nu. E o relatie. Intre parteneri. Stat si cetatean. sot si sotie. daca ea tace, dvs. va faceti finalmente d ecap si invers.

    • Ba da, a aparut reactia sanatoasa de care spuneti. Brandusa Armanca, destituita, a organizat LA BUDAPESTE EVENIMENTE PRIVATE, la fel, Corina Suteu, la New York. Dar cu banii nostri, care swe duc la ICR pentru promovat caloriferul, ce se intampla? Suintem autonomi nevotand, in sensul ca le cedam acesti bani, neinteresandu-ne ce fac cu ei, da?

  9. Problema. Cetatenii sunt chemati la vot si li se spune ca au o marja de alegere, ca, oricum, vor gasi si sortimentul cel mai potrivit fiecaruia dintre ei.
    De fapt, sedimentarea ideologica a dus la impartirea scenei politice intre 2-3 forte politice, ceilalti ducand tava. Si e ok asa. Dar problema vine din alta parte-ei cum sunt pusi acolo pe liste, pe ce criteriu? Membrii de partid din colegiu unde vor sa candideze ii aleg? Nu. Cineva de la centru, atotstiutor, ii desemneaza cu de la sine putere. De fapt ei evita orice sistem concurential. Daca mai beneficiaza de redistribuire, cu atat mai bine. O incercare de remediu, in acest sens, a fost acea comisie de etica a doamnei Macovei. Dar rolul ei a fost, cum era de astepta, doar unul decorativ.
    Ajunsi in fotoliile de parlamentari, domniile lor isi propulseaza clientela peste tot, eludandu-se iarasi orice criteriu calitativ. Asa ajunge ministru la Administratie si Interne un tip ce si-a luat BAC-ul la 24 de ani, iar la turism unul, ce se credea „nu numai un deputat”, care statea calare pe o gramada de bani publici, iar el avea o diploma in sport obtinuta pe la 30 si de la o particulara. La fel doamna Udrea, ale carei studii sunt invaluite intr-un mister gros, ori fiica cea mica a prezidentului, o mostra de ignoranta pura. Ca sa nu indispun pe cineva, precizez ca toate partidele impart in mod egal acest tip de comportament si de oameni.
    Noi, ceilalti, „fraierii”, „pulimea”, trebuie sa dam examene tot timpul in viata, sa concuram la sange, ei nu. De ce sa votezi o adunatura de mediocri asistati? Sa ma scuze cele cateva exceptii. Cine crede ca nu-i asa sa rezolve o problema-pe cine trebuia sa voteze din colegiul acela de la Gorj, unde candidau Ponta si OTV ala? Cel de la ARD, era clar, nu era in carti. Iar exemple sunt cu duiumul. Succes
    Suntem chemat la vot doar pt a legitima acest joc stupid. Unora le-o mai fi si jena. De ce?

  10. Parlamentul actual, la fel de grozav ca si cele trecute… Si alea au trecut legi, d-na Jela, si n-aveau cu nimic mai multe „calitati” decit cel prezent. De-aia n-am votat, si printre altele si de-aia am plecat din tara. Ca n-am ce sa astept. Si pina nu-si ia natura tributul, ca timpul trece in viata mea si asteptatul cind n-ai ce sa astepti nu-i o idee, am pus piciorul afara.

    Printre altele, si din cauza celor care ne-au condus, cel putin dupa 2000 incoace, „acasa” mea a inceput sa nu mai fie o optiune. Intii profesional, si dup-aia personal. Asa ca acum sint bine acolo unde sint, si sper sa n-am vreodata nevoie sa revin in Romania altfel decit in concediu. Cu parere de rau. O tara frumoasa, daca n-ar fi locuita…

    • Pt. Fluierator. Sunt ultima de pe lumea asta care v-ar condamna ca ati plecat din tara. Tot din motive de bi-apartenenta. Sunt insa multi oameni plecati carora le pasa de ce se intampla in tara si cred ca si dvs. Conditia de „cetatean al universului” nu exclude atașamentul fata de stratul asta profund al identitătii, care e legat pur si simplu de locul unde ai vazut lumina zilei si limba pe care o vorbiti in gand si in jurul dvs. nu se vorbeste, acum ca sunteti unde sunteti. Basca amintirile, basca prieteniile, basca rudele, mormintele, etc. Intr-o zi o sa vreti sa faceti ceva si pentru stratul asta, o sa vedeti. Daca nu cumva chiar faceti, citind despre alegerile din Romania…. Eu ma vad retragandu-ma intr-un sat din Bucovina si adunand duminica scolarii si satenii la biserica sau la scoala si vorbind despre ce drepturi avem si cum le putem obtine. E caraghios? Sarbatori fericite tuturor.

      • Asa este domana Jela, foarte frumos spus…si asta e si motivul (un altfel de patriotism pe care cu amaraciune vad, multi nu-l inteleg) de ne-mbolnavim de nervi pe-aici prin pribegie cind vedem cum stau lucrurile prin tara, desi ( poate suna a sablon, nu-s cine stie ce comunicator si timpul e limitat sa-mi caut cuvintele acum, da’ e neesential in tot cazul), avem tot confortul din toate punctele de vedere si satisafactia ca am ajuns acolo prin noi insine (si pe plan profesional si pe plan pur personal), fara nepotisme si fara ajutorul partidului ci prin propriile competente, incepind viata din nou de la zero, intr-o societate unde concurenta e acerba, si unde, de multe ori pentru multi dintre noi, nu stiam pe absolut nimeni!Si desi cei dragi noua ramasi in tara, prin noi, n-au grija zilei de miine si au macar confortul de a-si trai batrinetile linistiti (pentru ca au investit in cel mai sigur fond de pensii din lume, pe care komisarii lui dogaru, nu-l pot abuza in nici un fel: in educatia copiilor lor), e ceva care ne lasa (cel putin pe mine, oi fi eu mai nostalgic) incompleti of some sort…ceva-ul asta se regaseste partial in cuvintele dv…
        A pleca din tara, nu e o alegere usora, tocmai din perspectiva celor zise de dv…totusi, o viata irosita intr-o societate haotica, fara elementare repere de etica, unde nepotismul e regula de aur, iar competenta de fapt e tradusa ca si incompetenta, unde simti ca efectiv patinezi in gol, oricit de multa pasiune,de munca, de integritate, de seriozitate, de disciplina ai depune… nu se merita…

  11. Nu cred că nu stiti ce multi oameni de treaba traiesc si in tara asta. Nu stiti ca oamenii sunt peste tot la fel? Problema mea ramane: de ce nu cred ei ca pot sa conteze suficient in ochii politicienilor ca sa strige la ei destul de tare: Helllooooo, exist si eu, iar tu existi fiindca eu te platesc! De ce? Am o anecdota. Un copilas de 4 ani, nu spun cine, persoana importanta, statea pe malul unei ape si se juca, in timp ce mama vorbea cu o prietena. Si tot ducandu-se dupa un balon, copilul a ajuns cu apa pana la gura, spunand in tot acest timp aproape in soapta: Mă-nec, mă-nec! Noroc cu cățelul, care a lătrat tare! De ce nu strigă românul foarte tare? E astenic? Nu se stimeaza destul? Cam pe aici cred ca e explicatia….
    In rest, sa va fie bine…

  12. Doamna, gresiti, nu au iesit 80% sa reduca numarul de parlamentari, 80% din putin peste 50% (daca imi amintesc corect) au votat pentru.
    Mai e mult pana cetatenii romani ( daca le putem spune cetateni) vor constientiza ca a vota inseamna a participa activ la progresul tarii.
    Cand o sa vad prezenta la vot de peste 66% inseamna ca intr-adevar s-a produs o schimbare in mentalul colectiv.
    P.S. Cam multe greseli de exprimare in text, poate ar trebui sa reverificati.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Doina Jela
Doina Jela
Este scriitoare, autoare u unui important numar de volume, care investigheaza si analizeara regimul comunist din Romania , cum ar: Cazul Nichita Dumitru, încercare de reconstituire a unui proces comunist- 1995- Humanitas, Bucureşti, Telejurnalul de noapte, Polirom, Iaşi, 1997,( Ediţia a II-a Vremea, 2005), Această dragoste care ne leagă, Humanitas, Bucureşti, 1998, ( ediţia a II-a Humanitas, 2004), Drumul Damascului. Spovedania unui fost torţionar, Humanitas, 1999, (Ediţia a II-a, Humanitas, 2002), carte ecranizată de Lucian Pintilie în După amiaza unui tortionar, 2001), Lexicomul negru, Unelte ale represiunii comuniste, Humanitas, 2001. Afacerea Meditaţia Transcendentală, în colaborare cu Cătălin Strat şi Mihai Albu, Reuşeşti sau mori– convorbiri emailate cu Vladimir Bukovski. Ungaria 56, Revolta minţilor şi sfârşitul mitului comunist în colab. Cu Vladimir Tismăneanu (Curtea Veche, 2006). O suta de zile nu Monica Lovinescu, editura Vremea, 2008. A îngrijit ca editor la Humanitas si apoi Curtea Veche Publishing numeroase volume de acelasi profil. A fondat si a fost multi ani secretar al Asociaţiei Ziariştilor Independenţi din România, filiala românească a Asociaţiei Jurnaliştilor Europeni cu sediul la Bruxelles (AEJ).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro