Home » Opinie » Citesti:

Grotescul joc de-a șoarecele și pisica

Mircea Morariu martie 3, 2019 Opinie
Deocamdata nu sunt comentarii 903 Vizualizari

Am scris și publicat în urmă cu câteva zile o cronică la un spectacol devenit subiect de dispută încă înainte de ziua premierei. Pentru simplul motiv că autorul textului, Székely Csaba, aparținând etniei maghiare, era suspicionat că mai mult ca sigur va aborda tema Centenarului din perspectiva autorităților de la Budapesta care nu se împacă și pace cu ceea ce au hotărât ireversibil istoria și Tratatul de la Trianon.
Mi-am intitulat textul Recâștigarea încrederii în virtutea convingerii că cel mai mare minus al relațiilor inter-etnice româno-maghiare din România Mare centenară este reprezentat de starea de mefiență ce continuă să fie o realitate nu la nivel de indivizi, ci la acela al comunităților.
Consemnez acum cu stupoare și revoltă un fapt care s-a consumat la sfârșitul săptămânii trecute, cu ocazia Congresului Uniunii Democrate Maghiare. Un partid politic în lege care, de 30 de ani încoace, trăiește cu iluzia că cineva i-ar înghiți gogoșile atunci când se recomandă drept doar o asociație culturală. Și care în ultimii ani a devenit tot mai proeminent o filială a FIDESZ-ul premierului maghiar Viktor Orbán. Aceasta nu doar cu sprijinul moral, financiar și logistic al iliberalilor ce fac marile jocuri politice ale Budapestei, ci și cu acela al Executivului României și al social-democraților români. Cărora, după cum se poate vedea cu ochiul liber, păstrarea majorității guvernamentale, perpetuare în fruntea bucatelor le sunt mai scumpe decât patriotismul, demnitatea națională, respectare legilor ce reglementează însemnele de stat suveran și național indivizibil ale României. Și, mai presus de toate, articolul 1, nenegociabil din Constituția țării.
La finele săptămânii trecute, UDMR a adoptat decizia ca drapelul și imnul național al Ungariei să devină drapelul și imnul său propriu.
Aproape că aș zice că UDMR ar avea dreptul să ia ce hotărâri dorește, numai că, în clipa în care nu există nici cel mai mic dubiu că acestea încalcă demnitatea națională, regulile conviețuirii, onoarea majorității și, mai presus de toate, legile țării pe teritoriul căreia partidul cu pricina își are sediile și din al cărei buget național își primește subvenția, autoritățile îndreptățite sunt obligate să intervină și să ceară revenirea la legalitate și normalitate.
De la adoptarea hotărârii cu pricina au trecut deja câteva zile. Chiar mai bine de o săptămână. Nu am înregistrat nici cea mai palidă reacție oficială. Nici din partea Președinției României, nici din aceea a Parlamentului, nici din partea Guvernului României, nici dinspre Ministerul de Interne. Tac chitic partidele politice, tace interesat și mișelește PSD-ul d-lui Liviu Nicolae Dragnea. Nu carecumva UDMR să se supere, să spună ném, să treacă de cealaltă parte a baricadei și să pună în primejdie supraviețuirea unui guvern care, de multă vreme, nu mai are nimic în comun cu adevăratele interese ale României și ale națiunii române.
Este de domeniul evidenței că ceea ce s-a hotărât la de abia încheiatul Congres al UDMR ca și tăcerea vinovată, lipsa de reacție, refuzul de repunere a legii și a adevărului în drepturile lor numai și numai din cauze politicianiste, încăpățânarea cantonării în politica și stategia struțului nu sunt de natură decât să amâne în primul rând recâștigarea încrederii.
Atâta vreme cât lucrurile vor rămâne astfel, vom asista la un grotesc și mizerabil joc de-a șoarecele și pisica. Și nu întotdeaauna jocurile sunt de copii ori absolut nevinovate.
Comentariu apărut concomitent pe site-ul contributors.ro și pe blogurile adevărul.ro

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , , , , ,





Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Mircea Morariu


Mircea Morariu

Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facult... Citeste mai departe


E randul tau

Bun, poate ca ar fi util sa sintetizam putin, sa facem abstractie de "floricele", placute la citit d...

de: MirceaM

la "Draci peste tot (II). Sau despre misterioasa aspirație a aghiotantului lui Dragnea la filozofie"

Petre Opris – volumul Licenţe străine pentru produse civile şi militare fabricate în România: (1946-1989)

Cauta articole

aprilie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Mar    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)