vineri, aprilie 19, 2024

Haosul și interesele din jurul instalaţiilor şi obiectivelor speciale de interes naţional în domeniul cercetării

În prezent sunt peste 1.600 de infrastructuri de cercetare în România. Lista lor poate fi consultată pe ERRIS. Vă dați seama ce luptă crâncenă trebuie să existe între acestea pentru a fi declarate „Instalație sau Obiectiv Special de Interes Național” (IOSIN) și astfel să fie mufate direct la bugetul MCI și eventual al fondurilor structurale de la UE. Doar 29 din cele 1.600 au în prezent statut de IOSIN. Lista lor este aici.

Dar de fapt lucrurile nu stau chiar așa, neexistând nicio bătălie și chiar dacă ar fi, nu este crâncenă. Trebuie doar să ai o proptea de genul fost ministru al MCI, poate un secretar de stat, iar dacă ești mai mic, ceva membri prin comisiile care desemnează IOSIN-urile. Asta e politica „dâmbovițeană”, în contrast flagrant cu ce se întâmplă în vest sau chiar și la vecinii bulgari. Evident, contribuabilul român este cel care suferă, dar mai ales cercetătorii, aprox. 100 de milioane lei mergând anual spre IOSIN-uri și alte câteva milioane de euro, fonduri nerambursabile, fiind pe țeavă.

Așa și-a ales și își alege România IOSIN-urile: în comisii obscure, în care conflictele de interes sunt la ele acasă, iar expertiza multor membri poate fi pusă serios la îndoială. Să rostești cumva „experți internaționali” în orice context, dar mai ales pentru evaluarea și ierarhizarea infrastructurilor de cercetare ar fi ca și cum ai fluiera în biserică în viziunea celor care conduc cercetarea românească. Evident, sub pretextul că noi nu ne vindem țara și că evaluatorii străini ne fură ideile de cercetare. Nu o vindem, doar ne împușcăm în picior prin risipa banului public pe infrastructuri de cercetare care probabil nici nu mai au valoare în prezent, ce să mai vorbim de perspectivă.

Să ne uităm un pic cum fac alții în desemnarea infrastructurilor de cercetare și apoi revenim la noi. Aici puteți consulta roadmap-urile țărilor membre UE și al statelor asociate. Documentul din dreptul României nu a fost actualizat, se pare, dar o variantă nouă există din toamna anului trecut (vezi aici ordinul de aprobare a raportului final/roadmap-ului). Bulgarii au avut un panel de experți internaționali care au evaluat infrastructurile de cercetare și au concluzionat, printre altele, că există discrepanțe între răspândirea pe zone geografice a IOSIN-urilor lor. Cehii au avut pentru fiecare din cele șase paneluri câte doi experți internaționali și unul național. Olandezii au un comitet permanent de analiză a infrastructurilor de cercetare care face o analiză periodică (cinci ani) a acestora și recomandă alocarea fondurilor. Membrii acestui bord sunt cercetători de renume internațional, domeniul de expertiză și rezultatele acestora fiind menționate în dreptul fiecăruia. Ce fac norvegienii este utopic pentru România. Un punct cheie este însă „experți internaționali”, în țara în care corupția aproape că nu există.

Și acum să înceapă distracția! Atâta doar că nu e de râs, ci de plâns.

România are:

  • Stea în frunte, nefolosind experți internaționali.
  • Două liste de infrastructuri de cercetare: IOSIN-urile și Roadmap-ul. Prima mufată la bugetul central, a doua cu posibilitate de verificare din partea Comisiei Europene, inclusiv OLAF. Ghiciți cum se face repartizarea pe cele două liste
  • Inclusă în lista IOSIN-urilor o „Instalație – pilot experimentală pentru separarea tritiului și deuteriului”, care este tot în stadiul „pilot” de cel puțin 14 ani încoace.
  • 27 din cele 29 de IOSIN-uri actuale sunt în București – asta da repartizare geografică! Prin definiție IOSIN-urile trebuie să fie accesibile cât mai multor cercetători.
  • Un Roadmap al infrastructurilor de cercetare alcătuit de o comisie formată din 84 de experți, o parte din ei evaluându-și fără jenă propriile infrastructuri. Veți zice: sigur, dar s-au recuzat când a venit rândul lor. Ahaaa!
  • Un Proiect de Hotărâre de Guvern prin care se urmărește introducerea a încă 14 IOSIN-uri în listă. Din cele 14, trei vor fi la Pitești și una la Galați – asta apropos de ce vă spuneam mai sus cu proptele de genul ministru sau secretar de stat. Pont: foștii miniștri, Șerban Valeca și Lucian Georgescu, sunt din Pitești, respectiv Galați.

Să detaliem:

În România avem un roadmap cu infrastructuri de cercetare, cerut de Comisia Europeană pentru a ne ridica condiționalitatea ex antepentru cercetare și astfel să deschidă robinetul câtorva sute de milioane de euro. Roadmap-ul a fost aprobat prin Ordinul 624/03.10.2017.

Cum experții internaționali nu au ce căuta în România pentru că noi le știm pe toate, am făcut o comisie, în cadrul unui proiect finanțat din fonduri UE (SIPOCA27), care să stabilească infrastructurile de cercetare pe care le vom flutura în fața CE, ca să ne ridice condiționalitate. Să nu vină la noi niște laureați ai Premiului Nobel, că nu știu ei cum e pe aici și sigur nu au mâncat salam cu soia!

După ce comisia de mai sus și-a făcut treaba, ne-am mai tras una, cam la două săptămâni după ce prima trecuse peste toate infrastructurile de cercetare ale României, cu scopul declarat, de a face roadmap-ul (în teorie, că practic intuim că nu au fost prea multe în mapă). Rolul noii comisii (unsă prin Ordinul 656/19.10.2017) a fost să vadă care infrastructuri de cercetare ar trebui mufate direct la bugetul MCI, adică să nu fie deranjate de birocrația cerută de UE; pe bună dreptate, având în vedere antecedentele României cu bani comunitari. Propunerile comisiei au stat la sertar un an, la dospit, iar acum sunt supuse aprobării prin Proiectul de Hotărâre de Guvern; vezi și nota de fundamentare.

Pentru că propunerile prezente nu pușcă cu legislația … aceasta a fost schimbată. Concret, Ordinul nr. 3848/2004 privind aprobarea Criteriilor de selectare a instalațiilor și obiectivelor speciale de interes național utilizate pentru activitatea de cercetare-dezvoltare a fost abrogat de Ordinul nr. 677/27.08.2018. Două exemple de modificare:

  1. ordinul din 2004 prevedea că pentru a putea deveni IOSIN, o instalație sau un obiectiv de cercetare trebuie să fie singular (vezi criteriile obligatorii). Acest criteriu obligatoriu nu ar fi permis includerea „Centrului de Tehnologii Avansate cu Laser CETAL” în PHG-ul prezent. De ce? Pentru că acest laser este de vreo 20x mai slab decât ce dorim să construim la ELI-NP, adică nu mai prea este „singular”. Da, ați ghicit, „singular” a fost scos de la criterii prin Ordinul din august a.c.
  2. același ordin din 2004 prevedea că un IOSIN trebuie „să prezinte capabilități demonstrate pe parcursul anilor și perspectivă de utilizare în activități de cercetare-dezvoltare”. Așadar, era necesară nu doar o activitate prealabilă demonstrată dar ȘI de perspectivă. Aceste prevederi s-ar fi bătut cap în cap cu ALFRED-ul fostului ministru, Șerban Valeca, propus în PHG-ul prezent pentru a fi inclus în lista IOSIN-urilor. De s-ar fi bătut cap în cap? Pentru că ALFRED nu există și nu a demonstrat încă nimic. E un proiect de viitor. Dacă ALFRED ar fi produs ceva ne-am fi așteptat să-l fi văzut inclus în competiția națională „Proiecte de dezvoltare instituțională – Proiecte de finanțare a excelenței în CDI”. Dar pentru că aici se cereau niște criterii minime de performanță dovedită, ALFRED nu avea ce căuta. Cu alte cuvinte: fraierii concurează la competiții naționale, ALFREDul care încă nu existătaie linia și nu numai că este inclus în Strategia Națională de Cercetare (prin HG dedicat), dar intră curând și în lista IOSIN-urilor, să poată fi finanțat direct de la bugetul de stat.

Dacă roadmap-ul a fost făcut după anumite cerințe ale CE, adică să apară infrastructuri de cercetare pe toate marile domenii ale cunoașterii, vă provocăm să identificați ceva din domeniul socio-uman în lista prezentă sau cea propusă de IOSIN-uri. Sau poate ceva din domeniul biologiei/științelor vieții? Pentru a doua provocare veți spune: Aha! Este o „Crescătorie de animale de laborator – ANIMALERIA –SPF”. Da este, atâta doar că aceasta ține de Institutul „Cantacuzino”, trecut între timp în subordinea MAPN, datorită bunei gestiuni de care a avut parte sub oblăduirea MCI… Întrebăm și noi: ce caută o structură a altui minister pe bugetul MCI? Apropos, bugetul IOSIN-urilor reprezintă cam cu 6% din bugetul MCI. Bine, am întreba și ce importanță națională are respectiva crescătorie și cât de accesibilă este cercetătorilor din întreaga țară? Dar nu ne băgăm acolo, lăsăm experții internaționali să o facă.

Nu, nu vom trimite aceste articol MCI-ului, în cadrul dezbaterii publice pe Proiectul de HG de mai sus (ar fi și interesant să primească propuneri de la doi mici și un anc). Sperăm însă că va veni momentul în care infrastructurile românești de cercetare vor fi analizate riguros și sistematic pentru a vedea care sunt cele cu adevărat performante și de perspectivă, în care să investim nu doar cele 100 de milioane anual, cum facem acum, ci atât cât merită, poate 200-300 milioane. Iar acel moment va trebuie neapărat să includă experți evaluatori internaționali, cum au făcut nu doar vecinii bulgari ci și cehii, norvegienii etc.

Distribuie acest articol

11 COMENTARII

  1. Forme fără fond…
    Din multe articole, apărute pe Contributors și care atacă frontal sau doar frizează tema cercetării, se degajă ideea optimistă că niște forme noi vor ameliora situația. Cumva, că eradicarea „intereselor” și influențelor lor se face pe calea regală a soluțiilor tehnice și administrative. Dar este asta suficient? Pentru că, pe lângă instituțiile și structurile materiale, în orice societate mai există și unele invizibile (cum ar fi instituția cuvântului dat, a netrucării examenelor, a nesemnării articolelor la care n-ai contribuit și, mai presus de toate, aceea a unei structuri care ne include între vertebrate).
    Soluția evaluatorilor străini (o remanență psihic-colectivă a sindromului „domn străin”) poate aduce ceva, însă nici străinătatea nu se prea grăbește să vină încoace. Nici soluția transferului tehnologic prin transfer de resursă umană din Europa n-ar fi rea, însă prețul resursei umane de valoare a crescut enorm în era prostirii mediatice.
    Cu toate astea, meritați felicitări pentru articolele voastre, care sunt surprinzător de rare, venind dintr-o breaslă compusă, se presupune, din floarea și locomotiva nației! Din nefericire, Academia și toți cei din cercetare se comportă ca niște neveste blazate de bețivi și curvari: atîta vreme cât aduc bani acasă, este încă OK. Cu speranța similară speranței canceroșilor ce pupă moaște, că din haos emerge ordinea, dar nu o structurare a cercetării pe jupanate și cnezate.

  2. Domnilor , la atatea articole scrise despre cercetarea de Romania, la cate site-uri si documente consultati , cand mai aveti timp sa faceti si cercetare si sa publicati?
    Cercetatorii importanti de aici sau din afara nu se baga in mafia asta a cercetarii din Romania , n-au timp!
    Daca tot va place sa scormoniti in mizeriile MCI , de ce nu va angajati in MCI sa indreptati lucrurile din interior ! Sunteti tineri, intrati intr-un partid si daramati mafia lui Valeca, Georgescu si aia de la UEFISCDI (mai greu , ca e un OSIN al SRI !!!). Vreti experti internationali, romani din diaspora( parte acoperit si ofiteri SIE!) , ce credeti ca astia sunt mai curati? E greu de gasit pe cineva, din moment ce finantarea in cercetare se bazeaza pe proiecte castigate in competitii.
    Si uite asa stiinta a devenit o mafie care imparte fonduri si aici si in alta parte intai cui trebuie, apoi celor cu adevarat meritosi , si cam atata. UEFISCDI a inventat si liste de rezerve, se mai arunca niste bani la nefericitii care au avut nenorocul sa ia 0.5 sau 1 punct mai putin decat aia finantatii. Si uite asa mari cercetatori, doctori, doctoranzi sunt fericiti sa ia si firmiturile de pe jos. Iar aceasta mafie din Romania are si capi ei . Un singur exemplu: un domn care este director general la un institut de fizica atomica, si director general alaturi la un mare laser , sef peste sectia de fizica la Acdemia Romana, sef peste societatea romana de fizica, sef peste nu stiu cate alte comitete si comitii. Despre acest domn de ce nu scrieti pentru care ziua ar trebui sa iaba 48 de ore ca sa isi indeplineasca toate.atributiile. Desigur ,il cunoasteti.Va legati de Valeca si Georgescu niste aparatcik de partid de mana a doua, care fac si ei niste jocuri. N-ati intels ca nu ei conduc, ci acesti domni (si doamne) din care v-am dat un singur exemplu.
    Restul sunt povesti de scris pe bloguri de oameni care au prea mult timp liber..si nu au proiecte , chestie care creeaza umori periodice si invidie! Desigur ,de vina sunt ceilalti, mafia!

    • @Mike
      Aveti dreptate ca dureaza sa scriem articolele astea. O facem insa in timpul liber, cu toate ca am prefera sa facem si atunci cercetare, daca ne-am simti creativi, in loc sa ne luam in piept cu morile de vant. Despre cercetatorii importanti din strainatate, nu au motive sa ii intereseze.
      Cercetatorii mai mult sau mai putin importanti din Romania nu se baga pentru aceleasi motive pentru care lumea este inerta la ce se intampla in rest in tara. Nu le voi enumera pentru ca nu vreau sa jignesc pe cineva. Cert este ca foarte putini cercetatori importanti pot spune ca isi permit luxul sa munceasca si ignore ce se intampla aici pentru ca ei se sustin financiar din proiecte aduse din afara. Totusi sunt inerti. La fel si conducatorii de INCD-uri. Cand i-ai vazut sa se puna cineva de-a curmezisul sistemului?
      Eu nu m-as angaja la MCI pentru ca imi place sa fac cercetare. Munca de acolo ar insemna sa renunt in intregime la asta si nu doresc acest lucru.
      Cat despre respectivul domn director general de INCD si multi alti oameni influenti din umbra, stim foarte bine. Cu toate acestea nu putem spune ca vreunul dintre acestia semneaza ordine de ministru si deci nu ei gestioneaza banii. Vorba aia: nu-i prost cine cere, ci cel care da. Tot ce am putea spune bazat pe lucruri obiective este ca ar trebui sa fie foarte eficient in modul in care isi gestioneaza timpul. Daca vom avea informatii obiective fiti sigur ca nu vom ierta pe nimeni.
      Apropos Mike, stiti desigur datele noastre de contact si din comentarii pareti a fi familiar cu sistemul de cercetare romanesc. Poate chiar faceti parte din acest sistem. Asteptam un mesaj fara perdeaua unui nick-name sa povestim orice pe acest subiect. Daca aveti informatii interesante si verificabile poate le vom scrie pe blog. Desigur nu va vom divulga sursele.
      Cat despre ultimul paragraf, sunt si eu de aceeasi parere cu colegul meu Mihai.

  3. @Mike,
    1. Timpul ne este și nouă măsurat, dar câte un articol în zonă roșie, ca autori principali, tot mai bifăm. Dar să știi că urmărirea procesului legislativ în cercetare și consultarea altor surse devine muncă de rutină după ce petreci ani de zile cu treaba asta. În cercetare pornești de la OG57/2002 și LEN1/2011 și vezi cum ciopârțesc băieții din ele.
    2. Oferim un sfat, dacă suntem întrebați (și am fost întrebați), dar de muncă de partid nu avem nici timp, nici chef (și cred că pot vorbi pentru toți 3 aici). Observăm însă din comentariile pertinente pe care le faci că ești un cunoscător fin al sistemului. Pe tine ce te împiedică să faci pasul spre politică?
    3. Da, vrem experți internaționali, dar nu diasporeni români. Putem lua listele de la norvegieni, de exemplu. Sunt sigur că ne-ar ajuta, doar ne ajută și cu SEE-urile.
    4. Desigur, am putea vorbi și de dl Zamfir, dar hai să nu luăm în vizor cercetători individuali, chiar dacă aceștia gestionează fonduri uriașe. Hai să vedem de unde le iau și dacă le iau pe merit. Ne legăm de Valeca, Georgescu et al prin prisma funcției de ministru pe care au avut-o sau poate o vor avea (vezi cazul Valeca).
    5. Ești malițios când zici că articolele de blog vin de la oameni care au prea mult timp liber și nu au proiecte. Crezi că pe noi asta ne mână să scriem? Faptul că ne fură mafia proiectele? Cei doi mici au job permanent la INCD-urile patriei. Dacă vrem, am putea dormi pe salariul de bază; e greu să dai pe cineva afară în sectorul public. Anc-ul e la elvețieni, cu job în industry. Pe el ce crezi că-l mână să scrie? Timpul prea mult pe care-l are la companie?

  4. Domnilor, apreciez mult ce faceti…dar stiind ca sunteti cercetatori, cumva regret ca in loc sa scrieti, sa merge la munte , la mare , va pierdeti timpul luptand cu un sistem care nu ii pasa de ce scrieti pe blog. Ne plangem unii la altii , electronic, in loc sa ne vedem la Sitago in Magurele, sa injuram naos sistemul la o bere. Cam atata putem face si o sa vedeti de ce.
    La un moment dat s-ar putea sa va treziti si cu niste chestii urate .Da, eu sunt in sistemul de cercetare romanesc de ceva vreme ,definitiv de prin 2009, sunt un cercetator cunoscut ca sa nu zic mai mult si aici si in afara. Am proiecte mai multe din UE (H2020) decat din tara, scriu, lucrez, le fac si lucrurile merg bine mai departe.
    Ei nu e asa intotdeauna, se revarsa invidia pe tine in nenumarate feluri. De aceea semnez Mike. Un simplu exemplu…. cand noul CNADTCU a fost numit in 2016 in urma unei selectii bazate pe CV, citari etc. si nu numit de PSD, mai multi membri din comisia mea au fost acuzuati de plagiate si auto-plagiate….care sigur dupa ce n-comisii de etica s-au intrunit, inclusiv cea nationala, s-au dovedit nefondate , iar plangerile erau anonime. Eu am fost printre ei. Nevinovat, desigur. Credeti ca e simplu sa treci prin astfel de chestii. Si e un exemplu minor.
    Pe cine suparasem?, ca si asa CNADTCU nu mai erea ce era in 2012, si e si acum o umbra palida de ceea ce fost cand respingea dosare de profesori si confi facuti pe puncte….teze de doctorat de prin provincie de nivelul unei teze de clasa a noua.
    Ceea ce trebuie sa intelegeti in primul rand este ca impostura in cercetarea academica romaneasca este imensaa atat in INCD-uri cat si in universitati. Este experienta mea de 8 ani in CNADTCU. Foarte multi nu ar avea ce cauta in institutii academice.Astia, majoritatea , sunt cei care sustin MCI mediocritatea si porcariile pe care le face. Si nu va puteti bate cu ei, sunt multii, si s-au obisnuit sa nu faca nimic, sa fie “tinuti” de sistem , prin programul Nucleu, de exemplu, sau prin ore mediocre la catedra. Nimeni nu ii intreaba nimic.
    Gresiti cand spuneti ca “ …conducatorii de INCD-uri. Cand i-ai vazut sa se puna cineva de-a curmezisul sistemului? “ De fapt unii din astia conduc cercetarea romaneasca, sunt nasi in sensul mafiei Corleone din Sicilia ,care ar avea cate ceva de invatat de la ei. Unii au sunt generali, coloneii, fie SRI , fie SIE de aia rezista cu anii in functii si controleaza sume imense de bani.Acesta este statul paralel. Ministrii, secretari de stat vin si pleaca ei sunt pe aceleasi pozitii de ani de zile ,nimeni nu le poate face ceva. Ei dicteaza ce bani sa li se dea, iar ministrii semneaza, ei stiu cu cine au de a face.
    Ia ganditi-va un pic. E cineva ,vine in tara dupa 20 de ani de stat in USA, si intr-un an e director general, membru al Academiei Romane, un mare sef . Altul abia sosit in tara dupa 25 de ani e numit secretar de star al cercetarii, ministru, profesor universitar. Atunci cand trebuie se lucreaza cu viteza luminii. Apar si banii peste noapte…ca nu se poata fara. Brusc institute pe care s-a asternut praful revin la viata….Mai vreti sa va dau exemple? Poate pe al meu, m-am reintors, nu m-a asteptat nimeni la scara avionului, nu mi-a oferit functii, bani , mariri, si tot ce am facut am facut singur fara sa ma ajute cineva. Aici e forta mea si poate si a voastra.
    In incheire, ma gandesc , ca undeva in MCI exista niste protocoale, nu se poate sa nu fie, e un domeniu strategic, “ un camp tactic” cu zice generalul Dumbrava de la SRI, ca si justitia. Deocamdata le-am vazut pe cele ale justitiei. O sa le vedem si pe cele ale cercetarii intr-o zi, stimati prieteni in ai dreptatii, si veti vedea ca dreptatea in tara asta e mai degraba un concept filozofic decat realitates si mai rara ca aurul.

    • Mike,
      Mulțumesc pentru răspuns.
      Poate sunt(em) naiv(i), dar parcă nu scriem tot timpul degeaba.
      Acum, de exemplu, așteptăm cu mare interes evaluarea făcută de Ministerul Finanțelor la MCI pentru a vedea care sunt rezultatele Programului Nucleu pe ultimii 3 ani. Imediat ce va fi gata, vom cere raportul, în baza legii accesului la informații de interes public. Să nu uităm că Programul Nucleu papă anual cam 400 milioane din bugetul statului. O fi treabă de rutină ce face MF… poate, dar poate careva de pe acolo citește media online (nu doar blogul nostru).
      Fostul ministru Lucian Georgescu a fost urmărit penal, ca urmare a unei plângeri făcute de un cercetător nemulțumit de cum i-a fost evaluat proiectul.
      Fostul ministru Nicolae Burnete a semnat liste cu evaluatori neeligibili – răsplata și-o va primi tot în instanță.
      La ICCJ se judecă un dosar pentru anularea unei competiții naționale de proiecte, între Ad Astra și MCI.
      Exemplele pot continua.
      Eu cred că atâta timp cât suntem stat de drept și nu plecăm capul în fața mojicilor, avem o șansă! Dacă nu zicem și facem nimic…
      Trăim cu speranța că într-un viitor apropiat, unul ca noi (nu noi, să fie clar, ci unul ca noi) va ajunge la butoane, iar a doua zi va da un Ordin de ministru prin care se achiziționează cel mai bun soft antiplagiat, care va scana toate tezele de doctorat din România, apoi cei care vor avea mai mult de 6-7% similutidini cu texte deja publicate vor fi trimiși în judecată pentru recuperarea prejudiciului cauzat de acordarea sporului doctoral. Doar un exemplu, pentru că cel ca noi nu se va opri aici, suntem siguri.

      • Nu spune nimeni sa nu se faca nimic.

        Stat de drept? Procesele pe care le mentionati nu vor avea nici un impact, pentru justitie ele sunt minore. Au mai fost procese cu diversi din MCI si nimeni n-a patit nimic , a fugit cineva prin Costa Rica ca a anulat o competitie de proiecte?Au fost n -insi dovediti ca plagiatori, a patit cineva ceva? Ponta e bine mersi, e leader–ul partidului Pro Romania. Generalul Oprea ,la fel, multumesc bine, generalul Toba, uite n-a fugit in Madagascar…e bine si el, saracu’!

        Dar uite ca se intampla ceva bun…Academia de Stiinte ale Securitatii Nationale,a fost desfiintata la initiativa senatorului Traian Basescu. Merita citit discursul din Senat.

        https://www.hotnews.ro/stiri-politic-22337814-senatul-votat-desfiintarea-academiei-stiinte-ale-securitatii-nationale-fondata-gabriel-oprea-proiectul-fost-initiat-traian-basescu.htm

        Deci, se poate, si cel care va face dreptate in sistemul romanesc al cercetarii trebuie sa faca politica la nivel inalt,sa schimbe legile cercetarii , ale invatamantului superior. Pe scurt , sa fie un politician de marca.
        Funeriu, n-a avut acoperirea politica absolut necesara., ca politician a fost zero si tot se mai vede ce a facut ca ministru. Acesta e profilul “unuia dintre noi” care va ajunge la butoane. Ar trebui sa nu aiba mai mult de 40-50 ani.

    • Permiteti-mi sa intervin, chiar daca din exteriorul domeniului. Atâta timp cât existați dumneavoastră, cei doi Mici și Anc-ul, exista speranțe. Atâta timp cât există oameni raționali și logici, care știu și înțeleg, e de bine. Sunteți un fel de „oameni paraleli”. Și e bine! Am mai trăit acu’ vreo 30 de ani acest sentiment de paralelism și apartenenta. Ne ajungea pentru supraviețuire. Ne ajunge și acum, e deajuns sa știm că existați.

  5. Stimați domni,
    Dați-mi voie să încep prin a spune că apreciez foarte mult ceea ce faceți și că rezonez foarte mult cu ceea ce scrieți. Încerc și eu de mai bine de 15 ani să fac (câte) ceva, iar impresia mea este similară că MCI nu face politica cercetării. Cam toți angajații MCI (fost ANCS) sunt acolo nu pentru că ar fi niște păstori ai științei, ci dintr-un motiv mult mai simplu: au fost plantați acolo pe post de paznici la borcanul cu miere.
    Nu trece absolut nimic până când nu este validat din umbră. În opinia mea, MCI nu este condus decât în mod vag de către ministru, adevăratele decizii se iau în altă parte. Unul dintre personajele importante care trage toate sforile importante a fost nominalizat deja, este domnul Nicolae Zamfir de la IFIN-HH.
    Am citit răspunsul de mai devreme că nu semnează el ordinele de ministru (este adevărat) însă nu s-a spus nimic de faptul că nimic nu ajunge pe masa ministrului, la semnat, până când nu este filtrat de sistemul controlat în totalitate de domnul Zamfir. Cu alte cuvinte, dacă pe masa ministrului nu ajunge nimic altceva decât infrastructurile de la IFIN-HH, ministrul ce să facă?
    Ministrul are „libertatea” de a decide dacă finanțează infrastructura X sau infrastructura Y, însă ambele sunt de la IFIN-HH. Curată libertate, transparent proces.
    Dacă doriți să înțelegeți concret cum se ajunge la situația descrisă chiar de voi, haideți să ne uităm la procedurile interne ale MCI și care este componența comisiilor și comitetelor care sunt folosite pe post de instrument în a lua deciziile care „trebuie luate”, pentru a fi mai apoi prezentate pe masa ministrului.
    Haideți să cerem procesele verbale (minute) ale întâlnirilor acestora, să vedem pe ce criterii au luat deciziile pe care le-au luat. O să aveți marea surpriza să vedeți că fie aceste procese verbale nu există, fie sunt atât de lacunare și criptice încât nici măcar nu se înțelege ce s-a discutat, însă cert este că pe baza acestor întâlniri se triază documentele de pe masa ministrului.
    Să nu fim naivi, sistemul este controlat în proporție de 90% de aparatul de mijloc. Acolo este adevărata provocare, eu cred că acolo ar trebui să ne uităm cu (și mai) mare atenție. Mă alătur cu plăcere unei beri în Măgurele sau în oricare altă parte.
    Sunt de acord cu aproape tot ce s-a scris în acest articol, nu sunt convins însă că roadmap-urile naționale sunt evaluate peste tot de experți străini. Sunt perfect de acord că o astfel de evaluare ar fi trebuit făcută în România (unde calitatea multora dintre experți este mai mult decât îndoielnică), însă din câte cunosc eu utilizarea evaluatorilor internaționali pentru roadmap-urile naționale reprezintă mai degrabă excepția, decât regula. Nu am citit pe niciunul dintre documentele din Olanda sau Norvegia că ar fi apelat la evaluatori internaționali.
    Bulgaria și Cehia? Era de așteptat. România? Ar fi fost imperios necesar, nu mai treceau toate ciurucurile. Însă punctul cheie în toate celelalte țări este roadmap-ul „național”, nu neapărat „experții internaționali”.
    Toată stima.

    • Pentru conformitate:
      – pentru Olanda am spus și în articol că nu sunt evaluatori internaționali, pentru că au destui conaționali din care să aleagă, dar în dreptul fiecăruia este trecută competența pe care o au în domeniu (pe noi ne-au convins).
      – pentru Norvegia, permiteți-ne să vă contrazicem. Dacă dați clicl pe link-ul din articol veți găsi „The projects highlighted on the roadmap have been reviewed as “Excellent” after a thoroughly scientific review by international referees.”

      Restul le discutăm la berea din Măgurele.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Doi Mici si un Anc
Doi Mici si un Anc
Sistemul românesc de cercetare văzut prin ochii a doi doctori în fizică (Lucian și Octavian) și ai unuia în biologie (Mihai). Publicăm, de asemenea, articole pe teme de actualitate din spațiul public, în măsura în care acestea se suprapun sau au tangență cu ariile noastre de expertiză. Articolele sunt însușite de toți cei trei autori sau sunt publicate sub semnătură proprie. O a treia categorie de articole sunt articolele invitate.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro