Home » Opinie »Societate/Life » Citesti:

(I) “Votul diasporei” – Alegeri Euro2019

Alexandru Cohal mai 17, 2019 Opinie, Societate/Life
12 comentarii 1,353 Vizualizari

În 2019 circa 3.5 mil. de români se află în afara României, din care 15 % cca au mai puțin de 18 ani.

Diaspora Română se distribuie în UE astfel [cifre oficiale]: 1,2 mil Italia, 900 mii Spania, 400 mii Germania, 200 mii Marea Britanie, 200 mii în Franța, 50 mii în Belgia etc. Numele sunt produse de Ministerul de externe al României si sunt confirmate de țările UE.

Ei nu sunt migranți în sensul clasic al cuvântului ci cetățeni români cu domiciliul în UE pentru motive de muncă, afaceri, studii, sănătate. Scădem din cifra aceasta minorii și tot rămân 3 mil. cu drept de vot.

Cum s-a ajuns aici:

Etapa 1990 – 2000: Creștere lentă a numărului de diasporeni, proiecte pe termen lung;

Etapa 2000 – 2010: Migrația în masă [intrarea în UE (2007)], migrație comunitară, cifrele cresc;

Etapa 2010 – 2018: Moderarea fluxurilor [criza financiară (2008)] , migrație pendulară, o mică parte se întoarce acasă și un grup consistent alege să plece din nou, în alte țări UE [sursa: INS].

Cele mai importante variabile ce determină prezentul cât şi în oarecare măsură viitorul unei comunităţi din diaspora sunt reprezentate de vârsta la momentul migraţiei și de durata migrației.

Care sunt etapele migrației?

1. Perioadă de aruncare în cultura vestică, în care diasporeanul își asumă fenomene de uitare a unor elemente din cultura țării de baștină [3-7 ani circa];

2. Perioadă de consolidare a mentalităţii vestice și de progresivă recuperare critică a elementelor identitare româneşti (“trecute prin ciur şi prin dârmon”), când se consolidează și generaţia a doua, cea a copiilor diasporenilor [alți 7 ani circa];

3. Perioada făuririi unei identități hibride, cu eventuală întoarcere la origini (la România) și punere în discuţie a noii patrii occidentale (în care “nu mai curge cu lapte şi miere”) [alți 7 ani circa].

Logica e simplă: interesul pentru viaţa cetăţii cât şi pentru acţiunile politice în general cresc odată cu vârsta oamenilor şi odată cu durata migraţiei. Suntem acum exact în perioada a 3-a, în care comunităţile româneşti din UE sunt motivate să participe atât la viaţa civică-politică a ţărilor în care muncesc şi trăiesc de mai bine de 15-20 de ani cât şi în ţara unde s-au născut (România). Românii au participat hotărâtor la deznodământul ultimilor alegeri prezidențiale din România, cât și, lucru mai puțin discutat, românii au candidat și s-au implicat în UE civic-politic, în ultimii 7-10 ani, în principal candidând la alegeri locale pentru partidele din țările gazdă.

Or, perioada 2019-2020 reprezintă momentul istoric în care o importantă parte din românii din stăinătate a depăşit durata de 15 ani de şedere în Vest, atingând vârsta maturităţii atât în buletin cât şi din punct de vedere civic-politic.

That’s it! Diaspora s-a maturizat și solicită cu mai multă conștientizare dreptul la vot în 2019 şi așa se preconizează că va fi și în 2020. Din partea astalaltă, românii din România, cu voci mai mult sau mai puțin clare, cer pentru diaspora un dreptul la vot, și nu unul oarecare ci unul salvator, care să ne salveze pe toți. Despre ce fel de vot este vorba? Un vot reprezentativ, proporțional și neîngrădit.

Asta înseamnă: aleșii diasporei să demonstreze că au trăit, că au muncit și că au acționat civic-politic pro diaspora, înainte de a-și fi propus candidatura [REPREZENTATIVITATE]; raportându-ne la cifrele prezenței cetățenilor români din diaspora (v. de mai sus) trebuie modificată legea* care decimează numărul aleșilor pentru diaspora [PROPORȚIONALITATE]; șiretlicurile tehnice ce îngrădesc accesul la vot, eternele cozi la consulate și lipsă de informare trebui să înceteze imediat [ACCESIBILITATE].

(va urma)

*https://www.facebook.com/Mișcarea-pentru-Dezvoltarea-Moldovei-588475734950739

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "12 comments" on this Article:

  1. Dedalus spune:

    Mileniul III, UE.

    Un cetatean nascut in Romania, stabilit in Belgia, la pensie se gandeste sa plece in Spania iar copiii sau in vata in Danemarca.

    Un cetatean suedez, ai carui parinti au venit din Romania, care traieste in Franta dar produce programe de calculator pentru un client din Germania.

    Pana la urma conteaza ce te preocupa, nu pe ce teren stai cu … emisferele.

    MMMMM

    Din aceast unghi, ma astept la un impuls puternic venit de la romanii din afara tarii. Nu doar ca vot. Majoritatea traiesc in state liberale (nu conteaza partidul la guvernare, conteaza structura, natura statului, ca institutie). Experienta directa conteaza mult si valoreaza mult pentru cei ramasi (inca) in Romania.

    • mike spune:

      @Dedalus “Un cetatean nascut in Romania, stabilit in Belgia, la pensie se gandeste sa plece in Spania iar copiii sau in vata in Danemarca.”–> pai stii de ce doreste acel cetatean sa plece in Spania iar copiii lui sa invete in Danemarca sau alt stat UE? Pentru ca Belgia (Brussels mai ales) este unul dintre acele state UE care aproape a devenit Califat si in care nu ai vrea ca fiica sai fiul tau sa-si petreaca neaparat adolescenta. Te inteleg perfect.

  2. John Doe spune:

    Problemele votului in diaspora ar putea fi atat de usor rezolvate prin vot prin corespondenta.

    Votez de multi ani prin corespondenta in SUA. Daca semnatura mea de pe plic nu este la fel cu cea inregistrata la centrul electoral, votul meu e anulat, e atat de simplu totul.

    A fost o tentativa de vot prin corespondenta la alegerile romanesti precendente, insa numai pentru cei fara buletin de identitate (cu resedinta stabilita in strainatate, vreo jumatate de milion de oameni).

    Masura e usor de implementat. O luna de zile inaintea alegerilor votantul primeste buletinul de vot prin posta, cu un plic de retur. Foloseste un pix obisnuit sa isi exprime preferintele electorale si trimite buletinul inapoi in plicul cu semnatura atasata. Buletinele de vot sunt trimise chiar si in strainatate, la cei care locuiesc, studiaza, lucreaza, sau in serviciul militar, insa au domiciliul stabilit, depun declaratii de impozitare, si sunt inregistrati la vot intr-un stat american.

    Problema e ca nimeni nu a trecut o lege de vot prin corespondenta in Romania. PNL / PDL au fost la putere si tot nu au trecut asa o lege. Cui ii este frica de cele 3 milioane de voturi ale diasporei? Ele ar putea schimba harta politica daca romanasii la lucru mai prin Italia, Spania, sau alte tari ar putea vota prin corespondenta pentru alegerile in localitatea de resedinta in Romania.

    • ilie g spune:

      De acord cu cele spuse in finalul comentariului dvs. ” romanasii la lucru mai prin Italia, Spania, sau alte tari ar putea vota prin corespondenta pentru alegerile in localitatea de resedinta in Romania.” si voturile lor (3 milioane stimati dvs.) ar putea conta in alegeri.

      Pe langa lipsa unei legi mai exista si conditia (sine qua non) a RESEDINTEI in Romania pe care (din diverse motive) multi din “diaspora” si-au schimbat-o in tara unde lucreaza/studiaza.

      Un alt motiv important este acela ca “multi nu se vad intorcandu-se in tara” intr-un viitor oarecare
      si nu mai sunt interesati de alegerile din Romania.

      Mai sunt si alti romani din “diaspora” care nu voteaza deoarece rezultatele alegerilor nu se rasfrang asupra lor (nu le influenteaza in mod direct viata) si ca atare ii lasa pe cei din tara faca alegerile asa cum doresc (si sa suporte consecintele deciziilor lor).

  3. Cineva spune:

    Ați atins în ultimul paragraf esențialul. Nouă, celor care au emigrat, ni s-a refuzat un drept fundamenta, inalienabil democratic. De a vota ca un român. Nu ca 1/17 față de un teleormanean.

    Sunt colegul care a a împărțit scoala 17 ani, clasă și dormitor de armată cu președintele PNL. Ne conversam odată la 10 ani la sărbătoarea liceului. Știe situația și dorește s-o îndrepte.

    Totuși, nu pot să uit că PNL a votat această atrocitate, prin urmare nu va avea votul meu, scuze Șică.

    • MIHAI 2 spune:

      In 2014 au votat la europarlamentare 30.248, inclusiv votantii din Republica Moldova , care nu din cate se vede in al doilea paragraf al articolului nu intra la numaratoarea Diasporei de 3,5 milioane men’ionate in prima fraza.
      Asta inseamna ca data trecuta Diaspora S-A PREZENTAT LA VOTUL EUROPARLAMENTAR IN PROCENTAJ DE cam SUB 1 LA SUTA.
      Sau altfel spus a avut UN ABSENTEISM DE 99 LA SUTA.
      Cea mai mare prezen’[a la vot a Diasporei a fost la al doilea tur al Prezidentialelelor din
      2014. dar chiar si atunci ABSENTEISMUL A FOST DE VREO 90 LA SUTA.

      Asta dovedeste ca au emigrat in cea mai mare masura OAMENI SERIOSI decisi sa-si organizeze o viata noua in patriile de adoptie , lasand uitarii flecareala politica ce tine Romania pe loc.

  4. Ursul Bruno spune:

    Nu sunt convins de cele exprimate mai sus. Diaspora romaneasca nu este unita si prezinta un grup eterogen cu interese dintre cele mai diferite. Diaspora de peste ocean din SUA si Canada datorita distantei geografice fata de Romania se comporta altfel decat cea europeana mult mai apropiata de Romania.
    Insasi intre membrii celei europe exista diferente in functie de tara in care s-au stabilit nefiind totuna daca muncesti si traiesti in Germania sau Spania.
    Pot spune ca cei bine integrati cu venituri bune si situatii sociale pe masura nu ii intrereseaza prea mult de ce sa mai intampla in tara, pt ei Romania fiind trecutul si nicidecum viitorul existentei lor.
    Ar fi interesant de stiut cati dintre cei plecati s-ar intoarce in tara daca situatia economica s-ar schimba ? dar putem vorbi doar de economie ?
    Sistemele de care statul este primar raspunzator, educatie si sanatate sunt deficitare si nu prezinta nici o garantie pt. o calitate a vietii mai buna decat in tarile in care romanii se afla in prezent.
    Pe de alta parta exista impresia ca diaspora ar fi ultima ancora de salvare pentru Romania, votul pro Johannis accentuand si mai mult acest aspect.
    Da romanii din tara care traiesc si muncesc in conditii improprii ? nu ar trebui sa fie ei primii care ar trebui sa reactioneze sau sunt atat de mult spalati pe creier de mass media si propaganda politica incat nu mai pot discerne intre bine si rau ?
    Dupa opinia mea, primii care ar trebui sa iasa masiv la vot ra fi cei din tara si dupa accea cei din diaspora. Efortul celor din tara este minim fata de cel al celor din diaspora care sunt obligati sa se deplaseze chiar sute de km pana la prima sectie de votare, sunt supusi umilintelor si sicanelor din partea autoritatilor romane.
    Diaspora ar trebui sa.si regandesca modul prin care finanteaza indirect guvernul roman, cele cateva miliarde fiind binevenite fara nici un contraserviciu substantial din contra.

  5. Cineva spune:

    Chiar azi a apărut un interviu în Adevărul cu un senator, cu afirmația chestionabila bine, precum că 80% s-ar întoarce.
    La noi în Portugalia s-ar întoarce exact 0%. De fapt un frate de cunoscut s-a întors deja, și e suporter fervent PSD. Dar asta a fost de peste 10 ani.

    Părerea mea poate fi contrazisa în comunitatea mare din Italia, dar din Spania, ca la noi, nu va reveni nimeni. Și asta pentru că hispanicii prețuiesc emigrația românilor, după ce ei înșiși au suferit secole de hemoragie emigratorie, primesc acum sânge latin de primă calitate. Românii sunt extraordinar de harnici aici. Ce paradox!

    În lumea anglo-saxona poate fi diferit, prefer să restricționez comentariul meu la latini

  6. Alexandru Cohal Alexandru Cohal spune:

    Stimate dle U. Brun,
    Dreptul la vot este universal, ar trebui să meargă cu cetățenia: ești cetățean român din Madagascar? Ai dreptul să te exprimi. Stai în USA de 50 de ani? Dacă ești cetățean atunci votează pentru trebile cetății. În rest, împărtășesc majoritatea obs. dvs. AC

    • Ursul Bruno spune:

      Nu spune nimeni ca dreptul la vot n-ar fi universal insa cum poate demonstra un cetatean roman fara acte valabile cu alte cuvinte expirate ca este cetatean roman ?
      formalitatile pt obtinerea unor noi documente valiabile fiind extrem de anevoioasa asa ca mai bine se lipsesc de participarea la vot, serviciile ambasadelor romane fiind execrabile.

  7. Sergiu Simion spune:

    Ati blocat un comentariu civilizat . De ce ?



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Alexandru Cohal


Alexandru Cohal

Cercetător ştiinţific la Institutul de Filologie Română „A. Philippide" – Iaşi Doctor în lingvistică, Università di Pavia, Dipartimento di Studi Umanistici Citeste mai departe


Lansare carte

Sâmbătă, 23 noiembrie, se lansează noul volum al profesorului Constantin Crânganu. Amanunte, aici.

E randul tau

Salut acest articol, și îl felicit pe autor. Problema prezentată de dânsul este cum nu se poate ...

de: Bradut Bolos

la "De ce legislația din România încă lasă mult de dorit?"

Carti recomandate de Contributors.ro

DEMOCRAȚIA SUB ASEDIU ROMÂNIA ÎN CONTEXT REGIONAL

Carte recomandată de contributors.ro

Cauta articole

decembrie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)