Home » Analize »Energie »Opinie » Citesti:

În meciul dintre energiile fosile și cele regenerabile, scorul nu este încă decis

Constantin Crânganu iunie 28, 2017 Analize, Energie, Opinie
102 comentarii 5,698 Vizualizari

Când am scris că NATO iese din joc. Se încălzește, pe margine, încălzirea globală (Actualizat 2), nu știam care va fi decizia „antrenorului-șef”: va fi lăsată încălzirea globală să rămână în jocul început la Paris in decembrie 2015, sau va fi scoasă pe tușă? Acum se cunoaște hotărârea „antrenorului” Trump: în ciuda numeroaselor „indicații prețioase” și comentarii rău-voitoare din partea spectatorilor mai mult sau mai puțin avizați de regulile jocului climatic, Statele Unite au scos din joc (probabil temporar) contribuțiile anuale de miliarde de dolari pe care le așteptau ceilalți jucători/spectatori climatici.

Ca unul care am fost sceptic despre jocul de la Paris chiar înainte de a începe și l-am criticat cu argumente greu de contrazis, am avut recent o confirmare în plus: unul dintre miturile cele mai dragi ecologiștilor – 100% energii regenerabile până în anii 2050-2055 în SUA și alte zone de pe glob – a fost distrus fără milă. Despre ce este vorba?

În luna mai 2015 (cu jumătate de an înainte de semnarea Acordului climatic de la Paris), o prestigioasă revistă – Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America – a publicat un studiu blockbuster[1]. Sub conducerea lui Mark Z. Jacobson, cei patru autori – profesori la Stanford University și University of California Berkeley- au avansat ipoteza că toate sectoarele energetice din Statele Unite (electricitate, transporturi, încălzire/răcire și industrie) vor putea funcționa în următorii 35-40 ani numai pe baza energiilor regenerabile: solară, eoliană și hidro (SEH). Mai mult, autorii au afirmat că energiile SEH vor fi mai ieftine decât cele fosile.

Ecoul mediatic al unei astfel de prognoze, care oferea „o soluție ieftină pentru problema fiabilității rețelei” naționale cu 100% energii regenerabile, a fost imens: Articolul lui Jacobson et al. a primit premiul Cozzarelli, o distincție anuală acordată de Academia Națională de Științe din SUA. Mai mult, Stanford University a indicat că articolul respectiv a fost unul dintre cele șase selectate de board-ul editorial al PNAS din peste 3.000 de articole publicate în revistă în 2015.[2]

Nu este de mirare, cel puțin pentru mine, că politicieni de stânga, ecologiști și activiști climatici au făcut din articolul lui Jacobson et al. un port drapel (poate chiar o biblie energetică) în lupta lor contra combustibililor fosili (petrol, gaze și cărbuni). Jacobson a devenit dintr-o dată un erou pentru membrii Sierra Club, Sen. Bernie Sanders[3] ori vedete de la Hollywood, precum Leonardo DiCaprio ori Mark Rufallo.

Dar orice bulă mediatică se sparge zgomotos, mai devreme sau mai târziu, spre deziluzia amară a celor care au crezut în ea. (Vă mai amintiți de fracturarea hidraulică și de acei „profeți” de la universitățile Cornell și Duke, care propovăduiau venirea Apocalipsei ecologice în zonele unde se practica fracking-ul? O armată de fracktiviști i-au urmat cu o fervoare bigotă și au rămas bosumflați când au văzut că Nostradamus-ii lor i-au păcălit.)

Săptămâna trecută, în aceeași revistă PNAS, a fost publicată o critică devastatoare[4] a studiului lui Jacobson et al. din 2015. De data aceasta, un grup de 21 de personalități academice marcante, incluzând fizicieni, climatologi, ingineri și sociologi, au luat la puricat articolul lui Jacobson et al. și i-au anulat concluziile una câte una. Autorii articolului critic au motivat că intervenția lor nu a fost declanșată de erorile evidente conținute în studiul din 2015, ci de faptul că o astfel de publicație, folosită de politicieni ca suport științific pentru acțiunile lor de tip Acordul de la Paris, este periculoasă[5].

Clack și co-autorii lui (cercetători la NOAA, University of Colorado, Carnegie Institution, University of California Berkley, Lawrence Livermore National Laboratory, EPA Science Advisory Board etc.) au demolat articolul lui Jacobson et al., demonstrând că este „compromis sever prin erori de modelare, metode nerealiste și presupuneri incorecte, neplauzibile sau inadecvate”.

Câteva detalii ale criticii recent publicate sunt necesare.

Pentru început, se cuvine menționat faptul că sursele regenerabile reprezintă circa 10% din consumul energetic american și 15% din producția de electricitate[6]. Ideea că în următorii 35 ani va avea loc o penetrare masivă (90%) a energiilor intermitente (solară și eoliană) în rețelele naționale a fost și este încă o provocare pentru multe rețele energetice naționale.[7]

Am scris de multe ori că energiile eoliană și solară suferă de un dezavantaj structural: caracterul lor intermitent. Conștient de această realitate, profesorul Jacobson a propus două soluții fanteziste: a) mărirea capacității hidrocentralelor și b) dezvoltarea unor capacități de stocare a energiei intermitente pe scară uriașă, în roci (căldură) sau sub formă de hidrogen.

a) Pentru a obține energia de rezervă necesară pentru perioadele când soarele nu strălucește sau vântul nu bate, Jacobson propune ca hidrocentralele americane să fie capabile de a produce nu mai puțin de 1.300 Gigawați electricitate suplimentară.  Pentru aceasta, ar fi nevoie de circa 600 baraje Hoover! Dar construirea unui singur baraj este controversată din multe puncte de vedere: costuri, pierderea terenului acoperit de lacuri, dezastre ecologice etc. Jacobson a propus ca mărirea capacității să aibă loc doar prin adăugarea mai multor turbine la cele existente, însă nu a specificat câte vor trebui adăugate și care vor fi costurile, în special dacă se consideră că ele vor fi neproductive 90% din timp și vor funcționa numai în regim de rezervă.

Producția a 1.300 Gigawați suplimentari de către hidrocentrale va implica deversări din baraje echivalente cu circa 100 fluvii Mississippi! Chiar dacă, ipotetic, acele 600 extra baraje Hoover ar fi construite, reacția populațiilor din avalul barajelor va fi departe de a mulțumi pentru că vor folosi numai energie verde.

b) Discutând capacitățile de stocare ale energiilor intermitente, Clack et al. au scris că „nu există în prezent sisteme de stocare a electricității care să poată stoca ieftin și sigur cantitățile imense de energie necesare astfel încât să poată satisface cu încredere cererea dacă se utilizează numai energie eoliană și solară”.

Sistemul propus Jacobson prevede stocarea energiei destinate consumului pentru șapte săptămâni. Astăzi, cele mai mari 10 sisteme de stocare din SUA pot stoca împreună energie numai pentru 43 minute. Dacă este vorba de producția de hidrogen, Clack et al. afirmă că aceasta va trebuie majorată de 100.000 de ori sau mai mult pentru a putea satisface necesitățile impuse de schema lui Jacobson.

O altă problemă majoră a propunerii lui Jacobson este refuzul său de a accepta că dezvoltarea surselor eoliene va necesita imense suprafețe de teren. Într-un articol publicat de The New York Times pe 1 decembrie 2015, Jacobson spune că scenariul său cu 100% energie regenerabilă în următorii 35 ani, necesită, printre altele, și construirea a 150.000 turbine eoliene offshore și peste 300.000 pe uscat. Dar el uită că, în ultimii 20 ani de eforturi intense, țările europene au construit doar 3.000 turbine offshore.

Jacobson a scris, și miriadele sale de acoliți l-au citat fără ezitare, că întreg programul său regenerabil va avea nevoie doar de circa 0,4% din pământurile Americii.  Dar Clack et al. l-au corectat, demonstrând clar că schema lui Jacobson va necesita „aproape 500.000 km pătrați, adică aproximativ 6% din terenurile Americii, și peste 1.500 metri pătrați de teren pentru turbinele eoliene per locuitor”. Cu alte cuvinte, Clack et al. au indicat că Jacobson a produs o fantezie ecologistă, în care a subestimat de 15 ori suprafața de teren necesară pentru schema sa cu 100% energii regenerabile.

Mai mult, profesorul Sir David J. C. MacKay, autorul unei cărți de referință[8] despre impactul regenerabilelor asupra folosirii terenurilor, a calculat că energia eoliană necesită aproximativ de 700 ori mai mult teren pentru a produce aceeași cantitate de energie cât un foraj fracturat hidraulic.

În realitate, subestimarea teritorială este chiar mai mare[9]. Schema lui Jacobson prevede o energie eoliană de aproape 2,5 Terawați (2,5 trilioane wați), cu majoritatea turbinelor instalate pe uscat. Departamentul de Energie a indicat că amprenta energiei eoliene este de 3 wați/metru pătrat. Dacă facem împărțirea 2,5 trilioane/3 wați/m^2, rezultă că turbinele eoliene propuse de Jacobson vor ocupa circa 833.000 km pătrați, adică o suprafață de aproape două ori mai mare decât California! (sau de 3,5 ori suprafața României)

Crede cineva, cu mintea întreagă, că se va accepta ideea absurdă de a acoperi două Californii cu sute de mii de turbine eoliene?

Răspunsul este da, din partea unor politicieni.

De exemplu, în ianuarie 2017, Guvernatorul statului New York, Andrew Cuomo[10], cel care a interzis fracturarea hidraulică ca să importe gaz obținut prin fracturare în Pennsylvania, și-a declarat intenția de a nu „precupeți nici un efort” pentru ca statul New York să atingă 100% consum de energii regenerabile.

Nici politicienii din Massachusetts nu s-au lăsat mai prejos. În februarie 2017, legiuitorii de acolo au îmbrățișat schema lui Jacobson și au votat o lege prin care cer ca, până în 2050, 100% din energia consumată de statul lor să provină din surse regenerabile.

Nici la nivel federal, aleșii nației nu stau prea mult pe gânduri. În luna aprilie 2017, un grup de senatori democrați, incluzând-l și pe independentul Bernie Sanders, au introdus 100 by ’50 Act al cărui țel final este eliminarea consumului național de combustibili fosili și a altor forme de energie poluante și periculoase (aluzie la energia nucleară).

Concluzii

Schema propusă de profesorul Jacobson și co-autorii săi în articolul lor din 2015 a creat false speranțe (wishful thinking) în rândurile, niciodată prea subțiri, ale politicienilor cu înclinații spre stânga, ecologiștilor, activiștilor contra încălzirii globale ș.a. Excluderea, din mix-ul energetic propus de Jacobson, a energiei nucleare, biocombustibililor, ori captării și sechestrării geologice a dioxidului de carbon produs de termocentrale este greu de acceptat.

Dezbaterile politice și publice despre schimbările climatice au fost prea mult timp germinate de speranța că vom scăpa rapid, ieftin și virtuos de combustibilii fosili și că, finalmente, mitul edenic va fi realizat și vom trăi în natura pre-industrială.[11]

Complicații apar și din cauza politicienilor care să grăbesc să scoată din funcție centralele nucleare, îmbrăcând haine ecologiste care pârâie pe la încheieturi de prea multe promisiuni electorale.

Este necesar pentru toți jucătorii și antrenorii din meciul energiilor să reflecteze la ceea ce propun unii: Înlocuirea unor tehnologii energetice viabile și sigure în ultimele două secole cu altele care ne pot duce în situații fără ieșire. Iar adaptarea noastră la un viitor verde 100% s-ar putea să nu fie suficient de rapidă. Deziluziile pot fi năprasnice.

NOTE ____________________


[1] Mark Z. Jacobson, Mark A. Delucchi, Mary A. Cameron, and Bethany A. Frew, 2015, Low-cost solution to the grid reliability problem with 100% penetration of intermittent wind, water, and solar for all purposes, Proc. of the Natl. Acad. of Sciences, vol. 112, no. 49, pp.  15060–15065,  http://www.pnas.org/content/112/49/15060.full.pdf

[2] https://energy.stanford.edu/news/stanford-led-study-grid-reliability-receive-2015-cozzarelli-prize

[3] Bernie Sanders and Mark Jacobson, 29 Aprilie 2017, The American people – not Big Oil – must decide our climate future, The Guardian

https://www.theguardian.com/commentisfree/2017/apr/29/bernie-sanders-climate-change-big-oil

[4] Christopher T. M. Clack et 20 others, 2017, Evaluation of a proposal for reliable low-cost grid power with 100% wind, water, and solar,  Proc. of the Natl. Acad. of Sciences, 19 June 2017, http://www.pnas.org/content/early/2017/06/16/1610381114.full.pdf

[5] Eduardo Porter, 20 June 2017, Fisticuffs Over the Route to a Clean-Energy Future, The New York Times, https://www.nytimes.com/2017/06/20/business/energy-environment/renewable-energy-national-academy-matt-jacobson.html

[6] U.S. Energy Information Administration, 10 May 2017, How much of U.S. energy consumption and electricity generation comes from renewable energy sources?

https://www.eia.gov/tools/faqs/faq.php?id=92&t=4

[7] Constantin Crânganu, 22 august 2016, Riscă „energiile curate” să deraieze eforturile de încetinire a încălzirii globale? Despre efectul „gâtului de rață”

[8] David J. C. MacKay, 2009, Sustainable Energy – Without the Hot Air, Cambridge, 384 p., https://www.withouthotair.com/

[9] Robert Bryce, 24 June 2017, The Appalling Delusion of 100 Percent Renewables, Exposed

[10] Constantin Crânganu, 14 ianuarie 2015, De ce a fost interzisă fracturarea hidraulică în statul New York?

[11] Constantin Crânganu, 4 octombrie 2016, Patru mituri esențiale ale schimbărilor climatice: edenic, apocaliptic, babelian și themisian

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "102 comments" on this Article:

  1. CetateanulRoman spune:

    Buna ziua Domnule Cranganu,

    Obisnuiesc sa urmaresc ceea ce publicati pe Contributors, intotdeauna gasesc ceva diferit, un punct de vedere altfel si mereu argumente stiintifice.

    Dea aceasta data ma vad nevoit sa si comentez ceea ce ati scris.
    Probabil calculul cu eolienele ce ar ocupa o suprafata de doua ori mai mare ca a Califormiei e corect. Ma gindesc ca acel spatiu ar putea fi recuperat de sub cele doua milioane (2000000!) centrale pe carbuni existente in exploatare – si cele aproape 900000 in diverse stadii de constructie. Daca pomenim si de haldele de steril/cenusa , minele decopertate , centraleel pe gaz si cele pe pacura, etc, cu siguranta am elibera mai mult loc decit cel ocupat cu eoliene.

    https://cleantechnica.com/2017/03/23/global-number-coal-plants-plummeting/

    Una din solutii ar fi ca gropile de gunoi sa fie manageriate in asa fel incit sa produca biogaz si apoi compost din reziduul rezultat in urma obtinerii de biogaz.

    Faptul ca USA a denuntat acordul de al Paris ne pune pe tori in postura de looseri, si pe copii nostri inca si mai mult. Cu siguranta cunoasteti faptul ca activitatea umana reuseste sa genereze 3 miliarde tone CO2 (plus alte gaze periculoase, SO2, COV, etc). Pentru comparatie omenirea reuseste sa depaseasca in TREI ZILE emisia totala de gaze a vulcanilor de pe glob. Bineinteles nu numai prin arderea combustibililor fosili: prin fermentarea aiurea a gunoaielor, dejectii de la animalele crescute in regim industrial, fermentarea diverselor produse alimentare (bere, vin, iaurt, etc).

    https://volcanoes.usgs.gov/vhp/gas_climate.html

    De asemenea nu am inteles incrincenarea cu care industria auto oscileaza intrre negarea problemelor aduse de poluare si insistenta de a produce autovehicole electrice. Nu cred in vehicolele cu baterii, mai mult, vor genera poluari cu metale grele si Litiul este insuficient pt a trece toate vehicolelel pe baterii. Mai normal ar fi ca transportul in comun sa fie electric (tren, tramvai, troleu) si motoarele termice pe metanol (se obtine usor, e mai comprimabil decit etanolul, etc).
    De asemenea consider ca “ecologistii” ar trebui sa se concentreze un pic asupra cantitatii de sare eliminate de omenire si care ajunge in final in oceane. Sarea nu se poate epura, exploatam zilnic si intreaga cantitate ajunge in oceane modificind salinitatea si influentind raportul intre diversele specii de diatomee – raport care influenteaza puternic raportul O2/CO2

    https://www.freedoniagroup.com/World-Salt.html

    “controversele” aparute in domeniul “eco” se datoreaza luptei pt granturi si stipendiilor platite de diverse industrii prin fime de loby, fenomenele exista insa

    O zi frumoasa

    • Josef Svejk spune:

      Știți bancul ăla din vremea iepocii de aur? Cică Pingelică ar fi dat un decret ca România să construiască o rachetă care să zboare spre soare, ca să le taie fața americanilor ce ajunseseră pe lună. Savanții l-au întrebat sfios dacă nu o să le fie totuși un pic prea cald astronauților în zborul lor spre soare? La care geniul Carpaților a decis scurt: „Vor zbura umai noaptea, măi tovarăși! Chiar eu trebuie să mă gândesc la toate?!” Bine, bine, dar cum procedăm noaptea, când panourile alea solare nu produc nimic?! Dăm o lege să sufle vântul mai tare?! :D

      În ce privește Acordul de la Paris, dacă cei ce l-au semnat chiar cred în el, nu ar trebui să fie descurajați de ieșierea SUA din acord. În definitiv SUA produc doar 15% din emisiile de CO2 antopogene ale lumii, iar procentul e în scădere destul de rapidă fără nici un fel de acord internațional. SUA sunt de altfel singura țară din lumea dezvoltată care a reușit o reducere masivă a emisiilor de CO2 în mod natural. Dacă doriți mai mult, păi nimei nu vă opește să strâgeți cureau ceva mai mult și pentru noi :P

      La aia cu granturile și alte pomeni publice, nu vă contrazic. Acolo e de altfel cheia întregii scamatorii cu reducerea emisiilor de CO2.

      • Eugen spune:

        In privinta acordului de la Paris, mi-a s-a parut interesant urmatorul interviu: https://www.theatlantic.com/science/archive/2017/06/oppenheimer-interview/529083/

        • Josef Svejk spune:

          Mie nu. Puteti sa-mi prezentati macar o idee noua, inedita sau convingatoare din toata povestea aia? Poate ca mi-a scapat…

          E aceeasi gargara rasuflata impanata cu presupuneri absurde ce impaneaza toata media angajata politic la stanga. Doar una din ele: Daca SUA ar fi ramas in acord, ruinandu-si economia pana in 2025, atunci China (ce conform acordului are dreptul sa polueze dupa pofta inimii pana in 2030) in mod cert s-ar fi apucat sa respecte acordul dupa 2030. Dar daca SUA au iesit din acord, ei acum nu mai avem nici o garantie ca China isi va respecta partea ei peste 13 ani. Stau si ma intreb daca oamenii ce colporteaza asemenea ineptii s-au tampit luand ceva pastile, sau au ceva sechele grave din nastere :D

    • Otto von Siemens spune:

      Inebunesc cand aud de vehiculele electrice “nepoluante”.
      Adevaruri CRUDE:
      1. Cea mai mare amprenta de carbon (+alte gaze cu effect de sera cca 75% din total) este data de PRODUCEREA ENERGIEI ELECTRICE din combustibili fosili (carbunele in principal). Randamentul este undeva la 55% LA O SINGURA CENTRALA DIN LUMEA ASTA produsa de SIEMENS, restul au, in medie, 25-30%!!!!
      2. Transportu’ lu’ ienergia ielectrica se face cu PIERDERI!!!
      3. Stocarea lu’ ienergia ielectrica se face la randamente PENIBILE si, evident, CU PIERDERI!
      4. Transformarea energiei electrice in lucru mechanic=MISCARE, se face cu randament scazut, si evident CU PIERDERI!
      Unde mama dreq ie iecolgia si nepoluanta? Doar in dob i toc poate sa creada ca daca nu iese fum de sub troleibuz/tramvai atunci acesta NU POLUEAZA?!

  2. neamtu tiganu spune:

    Pe aici, Germania, e un intreg haos. Regimul a introdus, f. creativ, prin 2011 o taxa suplimentara pt. producerea energiei atomice. Acum curtea suprema a decis ca aceasta taxa nu e corecta, drept urmare statul trebuie sa despagubeasca concernele cu citeva miliarde .

    Ghici cine plateste?

    Apropos plata, ar fi interesant sa se compare pretul kwh in diferite tari. In Germania cred ca e cel mai scump, intre 21 si 29 de centi pe kwh! Dar nu toti platesc la fel, cei care consuma mai mult platesc mai putin, asta ca sa-i stimuleze!

    • Josef Svejk spune:

      Cum cine plateste?! Turcu’ plateste, ca de obicei. :P Tot contribuabilul, mama lui de burghez hapsan & imbuibat!

      In SUA costul pe kW e in medie un pic sub $0.13. Insa aici variaza foarte mult de la stat la stat si de la furnizor la furnizor. Sunt furnizori ce vand la $0.05 saunt furnizori care vand ca-n Germania, sau chiar mai tari ca-n Germania – cazul Hawai cre e undeva l,a $0.3 sau $0.4. E o chestie de taxe locale. Ca si benzina ce variaza destul de mult de la un stat la altul sau chiar de la o localitate al alta. Si variaza de asemenea chiar si la acelasi furnizor. In functie de zona urbana (centerle oraselor mari) si cea rurala (suburbii). In centerle oraselor mari sunt taxe oneroase ale municipalitatilor vesnic falite, plus costuri de intretinere foarte mari. In suburbii nu sunt de regula nici un fel de taxe pe energie si costurile de intretinere sunt mult mai mici pentru ca, compania de electricitate raspunde de reteaua electrica doar pana la cutia de distributie de la strada. Ce-i de acolo in casa si curte e treaba mea sau a asociatiei din care fac parte. Apoi in multe suburbii sunt asociatii ale proprietarilor care au printre altele in statut si distributia de curent electric, care se cumpara la calup ca si consumator industrial si vine asa mult mai ieftin decat la aia care-s cuplati individual

      Apoi acum cativa ani smecherii de la companiile de electricitate au introdus pachete eco. Adica de exemplu daca cumpar un numar de kW sau un anume procent de energie din surse regenerabile aia e la un pret diferit de energia conventionala. Smecheria e ca la inceput aia “verde” era mai ieftina ca erau subventii grupir + momeala companiei care cu cat vinde mai mutl cu atat castiga mai mult. Pe masura ce subventiile au disparut preturile au crescut binisor, da’ progresiv. Multi clienti au reactionat ca broasca pusa cu incetul la fiert si au ajuns sa plateasca in loc de $0.05-$0.06 cat e energia a’ murdara in stare pura cumparate de asociatia noastra de la frakistii din Dakote si triplu sau quadruplu pe curentul electric solar & curat ca lacrima si adus cu mari sacrifcii tocmai din California :D

    • Florin(Y) spune:

      Germania este saraca in resurse naturale (gaze, petrol) in schimb este lider mondial in punto eficienta energetica. Cladirile sunt izolate, folosim electrocasnice A+++, iluminare inteligenta LED, consumam energia in mod eficient (respectiv reducem risipa) fara a face concesii in privinta comfortului. Germania are electricitate in abudenta (este chiar exportator) iar factura la sfarsit de luna nu este mai mare decat in SUA ;)

      http://www.pnnl.gov/news/release.aspx?id=4422

      http://aceee.org/press/2016/07/germany-italy-and-japan-top-world

      https://energytransition.org/wp-content/uploads/2015/05/household-power-bills-germany-us.png

      • Josef Svejk spune:

        Sunteți ca „Scânteia” lui Pingelică: Omul se plânge că e scump da’ prost, iar dumneavoastră insinuați că nu știe să-și citească facutra :P

        • Florix spune:

          Svejk,

          Care Scanteie si care Pingilica? Un frigider combi (frigider plus congelator) varianta A+++ consuma electricitate in valoare de cira 5 Euro pe luna. Consumul unui frigider de aceasi marime varianta B este de circa 3 ori mai mare. Diferenta pretului de achizitie este in jur de 200-300 Euro in schimb, cumparatorul A+++ economiseste peste120 Euro pe an (respectiv €1.200 in 10 ani). Din pacate, multi consumatori nu sunt capabili sa calculeze beneficiile investitiilor pe termen mediu si lung (multi aleg in mod instinctiv produsul mai ieftin, chiar daca pe durata medie ies in pierdere). Exemplele continua cu masina de spalat vase, plita si cuptorul de gatit, sistemul de iluminatul casei, masina din garaj, … pana la constructia casei noi.

          • Josef Svejk spune:

            Vă rog să primiți expresia sincerei mele compasiuni :P . Sunteți cam ca personajul Sheldon din “The big bang theory” cu diferența că ăla e un fizician erudit lipsit de cel mai elementar simț al umorului pe cand din dumneavoastră numai puterile cerești ar putea scoate un im de știință de orice soi :P

  3. Ștefan Brăgărea spune:

    Cât se poate de corect dle Crânganu!
    Orice om cu mintea întreagă este un partizan al sistemelor ecologice de generare/transport/consum ale energiei. Toate acestea se desfășoară însă într-un context economic pe care numeroși ”ecologiști” îl ascund sub covor.
    Pentru mine a fost o surpriză faptul că după tragicul accident de la Fukushima, Germania a decis (guvernamental, deci cu discutabilă competență) renunțarea la centralele nucleare, când ar fi fost logic să se mărească MULT coeficienții de siguranță și să se înăsprească condițiile de funcționare.
    Franța – mare producător de energie nucleară – supraviețuiește!
    Este același mod stupid de gândire ca și în cazul exploatării gazelor de șist. Dacă este economic – sau unică soluție – tehnicienii pot găsi soluții pentru exploatare aproape sigură.
    Este adevărat că în tehnică nu ar trebui să existe corupție sau ”șpagă”. Mărturisesc că am rămas siderat atunci când am auzit că un prim-ministru al României declară: ”DACĂ ȘPAGĂ NU E, ATUNCI NIMIC NU E!”

  4. Ovidiu Chira Chira Ovidiu spune:

    Stimate domnule Crânganu,

    V-am citi majoritatea articolelelor publicate aici, uneori nu integral deoarece ma pierdeti in detalii.

    Impresia mea este ca opiniile dumneavoastra se cam incadreaza la categoria de “lobby” pentru industria petroliera si ca sunteti foarte pornit impotriva energiilor regenerabile.

    Scepticismul dumneavoastra (si al laudatorilor/admiratorilor de pe forum – majoritatea localizati de asemenea pe continentul Nord American) fata de eficienta energetica la care incearca sa se alinieze restul lumii (Europa, Japonia, Oceania,…) imi pare o abordare de genul “Dupa mine potopul”.

    Posibil sa aveti mare dreptate si incalzirea globala, economisirea energiei si reducerea poluarii sa fie doar niste mofturi de filfizoni.

    Dar daca totusi nu e chiar asa?

    Ce avem a pierde, atat ca indivizi cat si ca specie, daca data viitoare ne cumparam o masina mai mica sau mai stingem din cand in cand cate un bec?

    • Mihaela spune:

      @ Ovidiu Chira : ati inceput promitator, dar ati incheiat cu bata-n balta, imi pare rau…
      Daca ati citit articolele domnului Profesor Cranganu ar trebui sa stiti ca il caracterizeaza prezentarea riguroasa a fiecarei optiuni cu o multime de link-uri elocvente , ce nu lasa loc de indoiala ! Este lipsit de fair-play sa il acuzati de intentii manipulatoare in sprijinul companiilor petroliere, din contra ,domnia sa -din cate stiu- e singura personalitate profesionista ce a prezentat josnicia si mediocritatea stangistilor Eco, fie si numai daca ne aducem aminte de filmul Gasland !
      Pentru cei ce va impartasesc opiniile consider ca ar trebui sa indicati niste link-uri prin care “restul lumii ” e “aliniata” la eficienta energetica !
      Deocamdata Lituania e prima tara din Europa ce va achizitiona gaz lichefiat din America !
      http://www.zf.ro/companii/energie/lituania-prima-achizitie-de-gaze-naturale-din-america-16522002
      Platforma Contributors nu e perfida antena 3, ce cheama la “lupta stramoseasca” impotriva “occidentului decadent”, cu popimea ortodoxa in fruntea gloatelor rasculate, cum s-a intamplat acum cativa ani la Barlad !

    • Josef Svejk spune:

      E parte a datinii progresiste ca oricine îndrăznește să nu fie de acord cu gărgăunii lor să fie imediat taxt ca lobbyst, reactionar, corupt, etc. La vremea în care minerii britanici erau în greva cea mare de un an (1984-1985) oricine îndrăznea să pună în discuție dogma noii ere glaciare provocate de emisiile de CO2 antropogene, susținând că emisiile de CO2 ar putea de fapt produce încălzire gobală, :P , era imediat taxat ca vâdut recționarior lui Margaret Thatcher. Pentru că la acea vreme conservatorii susțineau că activitata umană produce încălzirea climei, nu răcirea ei, așa că va fi nevoie de mai puțin cărbune și că tăierea subvențiilor pentru minerit (ce provocase greva) e corectă.

      Nici un om normal nu se sinucide pe motiv că „dacă nu e așa?”. Sau cine insistă să o facă, să aibă măcar bunul simț să o facă singur. Pentru moment cel puțin nu există nici un fel de date convingătoare vis a vis de încălizra globală antropogenă ci doar munți de propagandaă. Apostolii dogmei încălzirii globale antropogene au fost forțați în ultimul cam un an să schimbe kalimera trecâd de la „încălzire globală” la conceptul cofuz de „schimbări climatice”. Valul de răcire a vremii ce a lovit SUA în ultimii 5-6 ani transformase „încălzirea globală” în subiect de bancuri.

      • Eugen spune:

        Si care ar fi pentru dumneavoastra astfel de “date convingătoare vis a vis de încălzirea globală antropogenă”, asa, de curiozitate?

        • Josef Svejk spune:

          Cand eram la gradinita educatoarea folosea niste betisoare ca sa ne convinga ca 4+5=9. Atunci am fost impresioant de claritatea demonstratiei. Si o admir si azi.

          Ceva de genul asta m-ar convinge. Pe moment tot ce avem sunt date discutabile, statistici adesea masluite, si pozitii fanatic partizane ale unor “savanti” ce duc o viata de soarece de siloz pe seama fondurilor imense ce sustin mega-gainaria incalzirii globale. Care, by the way, a trebuit rasbotezata de Agitprop in “schimbari climatice” pentru ca racirea evident a climei pe continentul american din ultimii ani provocase nesfarsite bancuri vis a vis de incalzirea globala. :D

    • neamtu tiganu spune:

      Ce avem a pierde, atat ca indivizi cat si ca specie, daca data viitoare ne cumparam o masina mai mica sau mai stingem din cand in cand cate un bec?

      Domnu Chira, vad ca postarea mneavoastra a aparut umbrita, am impresia ca aveti un statut special, de autor!?
      Pe mine m-au impresionat argumentele d-voastra, mai ales asta cu “masina mica unde-l duci pe Ionica, mai, mai”, da si cu becu-i buna.
      Mi-ati trezit si nostalgii, cind eram tinar si frumos ne invata unu ca iarna trebe sa avem max. 18 grade si ca putem sa punem pe noi cite o bundita, vorba aia “mi-am facut bundita noua, mai, mai!”.

      In speranta ca voi mai avea parte, si in viitor, de asemenea argumente solide din partea dneavroasta, ramin al dvoastra admirator.

      P.S Nu cumva sunteti vrun lobbiist eco?

      • Lt. Stejeran / Getta 2 spune:

        La questia asta am ris si eu findca mi-a amintit o scena de la TVR Libera comisa in perioada imediat urmatoare lovilutiei brucaniene, cind intrau pe post tot felul de vinzatori de ulei de sarpe, de piei de closca, de scheme Ponzi, tzakaniti, sarlatani si zgubilitici de ambe sexe care insistau sa transmita un mesaj fundamental, sa salveze Tzara cu solutii-miracol, ba unii chiar si Planeta Albastra cind se ivea vreun pericol. O domnisoara (medic!), invitata in studio, anunta populatia ca obiectul cosmic (meteorit, cometa… nu mai retin) care se indrepta vijelios spre noi urma sa intre in coliziune cu Terra, nu sa treaca la mare distanta pe linga, asa cum pretindeau astronomii. De unde stia? De la guru Bivolaru. Era membra a spiralei yoginului si, spre deosebire de muritorii de rind, ea stia (tot de la Bivo) ca nu e totul pierdut si ca, daca ne unim eforturile, putem sa deviem putin obiectul, dar suficient ca sa-i schimbam traiectoria si sa treaca pe linga Pamint. Tot ce aveam de facut era ca, intr-o anumita seara din zilele urmatoare, la o anumita ora (pe care ni le-a precizat), noi toti, dar TOTI (sau, ma rog, cit se poate de multi), sa lasam balta orice activitate si timp de un minut sa ne concentram intreaga “energie psihica” inspre bolovanul care vine spre noi si sa incercam sa ii deviem traiectoria. Daca vom fi suficient de multi, vom reusi.

        In fata scepticismului rezervat al moderatorului vis-a-vis de aiureala inocentei doctorite, aceasta a replicat cu un zimbet timid-impaciuitor (se vedea pe fata ei ca avea chiar si ea unele mici indoieli si credinta in Bivo nu era chiar 100%):

        - Poate ca e o prostie, dar avem ceva de pierdut daca ne solidarizam un minut pentru o cauza buna?

        Imi imaginez ca multi bivolarieni traiesc si azi cu mindria secreta ca ei, cu efortul lor de concentrare, au deviat cometa si ca prostimea din jur habar nu are ce s-a intimplat in acele momente dramatice si, cu atit mai putin, ca lor ar trebui sa le multumeasca pentru ca inca mai e viata pe Pamint.

        • Io spune:

          Va pot arata fotografii sau le puteti face dumneavoastra insiva pe Platoul Bucegilor cind respectiva secta sau ce-o fi cladeste spirale din bolovani linga Sfinxul din Bucegi. Sau puteti sa-i si ascultati seara cind se-aduna linga o “baba” – una dintre formatiunile cu numele asta – situata cam la 300 m Vest de Sfinx de lucreaza Telecabina pina noaptea tirziu sa-i duca jos. Sa nu-i fugareasca ursu’ pe-acolo, nu de alta,
          Mai nou (Nov 2016) pe cotineata de linga Cabana Babele (cea in care se ard deseurile pentru ca Parc National si pentru ca urs) au scris: “Zalmoxe te iubeste” :) ))

  5. Mihai spune:

    pe la inceputul secolului XX s-au construit in new york cladiri cu sistem dual de iluminat cu gaz si electric pentru ca existau ” futuristi” care prevedea disparitia in cativa ani a iluminatului electric si revenirea la ” normal” !

  6. Mihaela spune:

    Mai adaug doar ca sunt inca destui romani ce nu au uitat cum in ultimii ani ai comunismului- de care uitam destul de repede…- electricitatea era taiata aproape zilnic…
    Ne-am cam saturat -unii dintre noi- de “vigoarea” ecologista a unor activisti de pe la noi, ce tot “sarbatoresc” ora Pamantului (da, asta e dovada conformismului unora…) ; nu eu nu sting becurile domnule in anumite zile ci fac economie achizitionandu-mi becuri economice in locuinta si la locul de munca !
    O zi buna !

    • Josef Svejk spune:

      Președintele american Jimmy Carter (zis și „Stagflator” de la stagnare & inflație) plantase în anii ’70 panouri solare pe acoperișul Casei Albe și pe peluza înconjurătoare. Apoi a impus program de apă caldă, la pachet cu alte trăznăi destinate salvării planetei, la aceeași instituție și nu numai.

      http://solartribune.com/jimmy-carter-solar-president/

      Eram copil, dar nu pot uit cu cât entuziasm se prezentau isprăvile eco ale lui Carter la TV-ul din vremea lui Pingelică în cadrul diferitelor emisiuni științifice. În doar câțiva ani țicneala lui Carter devenise coșmar cotidian în România comunistă. Energia electrică se tăia zilnic, la fel apa rece sau caldă. Vechile blocuri comuniste începuseră să fie acoperite de panouri solare și cazane ruginite de stocare a apei calde… Din fericire Pingelică a fost plumbit temeinic la Târgoviște doar câteva luni după apriția panourilor solare. Na kazanie! :D

    • Florin(Y) spune:

      @Mihaela

      Din cate am inteles, comunistii nu au platit o atentie deosebita pentru protejarea mediului si nici pentru protejarea sanatatii angajatilor sau a cetatenilor (nu au avut bani si nici afinitate pentru investitii in aceste domenii). Poluarea ceva mai coborata in unele tari din fostul lagar comunist se datoreaza pruductiei industriale mici (ineficienta si productivitatea scazuta si-au spus cuvantul). In fine, eu fac parte din alta generatie (am copii mici) iar din punctul meu de vedere, sustenabilitatea, protectia mediului si a sanatatii sunt o necesitate pentru mentinerea bunastarii, dar si pentru imbunatatirea calitatii de viata (cei care eticheteza sustenabilitatea ca parte din brandul vreunei ideologii politice dau cu oistea in balta).

      In esenta, conceptul de sustenabilitate denota legatura indisolubila dintre mediul natural si utilizarea rationala a resurselor naturale in vederea cresterii eficientei economice pe termen mediu si lung. Cresterea economica durabila incumba sustenablitatea, iar dezvoltarea durabila presupune un consum mai mic de resurse naturale cu un impact semnificativ de valoare adaogata (pe termen mediu si lung) asupra rezultatului produs.

      Conceptul sustenabilitatii necesita modificari la nivel global, ca parte a unui pachet de masuri de mentinere a stocului de materii prime, in vederea imbunatatirii procesului de distributie a veniturilor si in reducerea gradului de vulnerabilitate al economiei la crize economice. Tranzitia la o societate sustenabila reclama o modificare a modalitatii in care se gestioneaza resursele (i.e recliclarea materialelor, cresterea eficientei energetice, etc). Acest concept presupune si o modificare a atitudinilor de la ”eu, acum”, specifice oamenilor in varsta (dupa mine potopul;) la consideratiile noilor generatii de tipul ”eu acum si mai tarziu” si ”copii mei in viitor”.

      Tranzitia are loc la firul ierbii, atat in comunitati cat si in corporatii. Tot mai multe corporatii isi asuma responsabilitatea pentru protejarea mediului, protejarea sanatatii angajatilor si a consumatorilor, pentru asumarea costurilor intregului ciclu de viata al produselor. In acest sens, observam o regandire a designului materialelor si al sistemelor (in spiritul sustenabilitatii, al inovarii si al unui mod de viata net superior fata de cel din secolul trecut).

      https://www.youtube.com/watch?v=dd_ZttK3PuM

      https://www.youtube.com/watch?v=6tumklPtiJY

      http://idea-events.com/sustainability-shaping-the-future-of-brands/

      In aceasta noua fabrica de exemplu, apa folosita este reciclata in proportie de 100%, consumul gazului natural este redus cu 60% (datorita inovatiilor in eficienta energetica, in sectia de vopsitorie- reventilarea aerului pentru uscarea vopselei) samd. https://www.youtube.com/watch?v=xqFv3FRrMl0

      O zi buna!

      • Josef Svejk spune:

        Primo: Incercati va rog sa vorbiti romaneste intr-o forma inteligibila ca sa va priceapa lumea. E totusi un forum in Limba Romana. Citez: “comunistii nu au platit o atentie deosebita” :P Asta e un eglezism tradus a la lingurision si furculision (asta siti de unde e? :P ) din enlgeza “The communists did not pay enough attention” . In romana asta se traduce “Comunistii nu au acordat o atentie deosebita”. Deci iata ca ati mai invata azi ceva pe gratis!

        Secundo: Intr-adevar comunistii nu au fost interesati de mediu, dar in mod straniu metodele si mai ales scopurile lor erau foarte aproape de cele ale progresistilor/ecologistilor de azi. Si unii si altii urmaresc impunerea de restrictii absurde ce saracesc, indobitocesc, emasculeaza si distrug omul, dar intaresc turma controlata de “elite”. Un om liber, prosper si mandru nu poate fi controlat. Ori asta dauneaza grav oricarei forme de totalitarism si oricarei incercari de suprimare a libertatii.

        De altfel cu ocazia prabusirii comunismului, grosul comunistilor din occident (nu mai era de loc la moda sa fii comunist) s-au dat peste cap devenit ecologisti fanatici. de unde si eticheta de “pepeni” – adica verzi pe dinafara si rosii ca stegaul lui Lenin pe dinauntru. :P

        Tertio: Acrodul de la Paris si toata agargara cu sustenabilitatea (o alta marota preluata direct din gandirea geniala a toa’sului Nicolae Ceausescu :P ) nu au nimic de a face cu salvarea nici unei planete, ci doar cu saracirea si zdrobuirea economica a lumii libere. Dioxuidul de carbon devine toxic in concentratii de cateva sute de ori mai mari decat cele din atmosfera. El hraneste plantele si noi il consumam cu placere in apa minerala, bere, sampanie, Fanta, etc.

        Chichirezul intregii povesti e cu totul altul: Impunerea de restrictii absurde si draconice ce vor omora economiile tarilor dezvoltate. Progresistii spera astfel ca se ofera o sansa de dezvoltare tarilor lumii a III-a si in acelasi timp ca multimile indobitocite si saracite din Occident vor fi usor de controlat de superastatul “progresist” ce tine ferm gheara pe robinetul cu pomeni. Daca genul asta de politici, la care puneti asa de abitir umarul, chiar vor fi puse in opera un timp suficient de indelungat, inseamna ca le-ati croit copiilor alor mici, pe care spuneti ca-i aveti, un viitor ca-n Zimbabwe. Sper ca sunteti mandru de dumenavoastra…

        Quattro: Aerul, apa, si solul curate si ferite de poluare sunt esentiale. In acest sens normele antipoluare trebuyie sustinute fara compromis. Numai ca progresimea nu urmareste asa ceva. Dimpotriva. Producerea panourilor solare, a bateriilor performante, masele plastice si metalele exotice ale turbinelor eoline ajung uneori sa otraveasca mediul mult mai mult decat energia conventionala care ar fi consumata in locul lor. Daca chestia aia cu apa reciclata si aerul recirculat e intr-adevar rentabila va prolifera de la sine. Nu trebuie impusa de nici un fel de masuri coercitive sau subventii. Daca nu e rentabila atunci totul e in zadar, asa cum in zadar au fost toate minunatiile alea cu reciclarea si reutizilizarea impuse agresiv de Ceausescu.

        P.S.: Sunt inginer de meserie si tare interesat de tot ce e nou si revolutionar in tehnica. M-ati umplut de respect cu sintagma: “designul materialelor”. Cum anume se proiecteaza materialele?! :D

        P.P.S.: O alta chestie care m-a infiorat de emotie e cea cu “asumarea costurilor”. Cine si le asuma?! Sfantul Petru? Omuletii verzi de pe Marte? :P

        • Florin(Y) spune:

          @Svejk

          Chiar daca calitatea aerului s-a imbunatatit in general, atat in UE cat si in SUA, in zilele in care nu adie vantul printre blocurile din incinta metropolelor (LA, Chicago, NYC, London, Paris, Milano, München, Berlin, etc) nivelul monoxidului de carbon, al noxelor si al particulelor fine 2,5 atinge cote alarmante pentru sanatatatea omului. Si niciunul din acesti poluanti nu are miros

          http://www.latimes.com/science/la-me-0430-air-pollution-20140430-story.html

          https://www.youtube.com/watch?v=ZkOsJfT40lY

          Pe langa poluarea cu gaze, locuitorii metropolelor sunt afectati si de poluarea fonica cauzata de traficul rutier (tramvaiele stradale, autobuzele, camioanele, pickup-urile, automobilele echipate cu motoare mari de ardere au cea mai mare contributie). De-a lungul bulevardelor, poluarea fonica depaseste deseori valoarea de 70 decibeli.

          P.S. O prietena de familie lucreaza la o agentie imobiliara (in Berlin). Ne-a povestit ca aproape nimeni nu cere o harta a zgomotului inainte sa se mute intr-un apartament central. Multi cumparatori de apartamente vin dupa ce s-au mutat si au constatat ca nu pot sa stea cu fereastra deschisa din cauza zgomotului (cum nu e nimic de facut, vand apartamentul dupa cativa ani). Si nici in SUA nu este altfel.

          https://www.youtube.com/watch?v=kmgn7KypoMc

          https://www.youtube.com/watch?v=iNUoL1K-VY4

          https://www.youtube.com/watch?v=vWqwxw1oaio

          P.P.S. Re: designul materialelor si al produselor. Raspunsul il gasesti in normele de productie la BASF, Garmin, samd http://www.garmin.com/ro-RO/company/environment/product-design

          • Josef Svejk spune:

            Calitatea aerului s-a îmbunătățit oeste tot in lumea civilizată. Problema e că în UE îmbunătățirea e nu!t mai lentă tocmai din cauză că se urmărește limitarea emisiilor de CO2 (netoxice) în locul celor de noxe. De aia am dat exemplul cu NYC și Bologna nu. Nici la aia cu vanrul n-ați nimerit-o. Chicago fiind pe malul lacului Michigan e mereu batut de vanturi. De aia i se și zice “Wyndy City” (am locuit lângă Chicago ani buni). Între cladirile înalte curenții de aer sunt cei mai violenți. La fel LA e pe malul Pacificului unde briza nu încetează niciidata.

            Combustibili scumpi stimulează poluarea de orrice fel inclusiv cea fonică. Majoritatea americanilor trăiesc în suburbii departe de centrele aglomerate ale marilor orașe (media națională e ~ 15 mile adică vreo 25 de km). De exemplu suburbia mea la peste 25 de mile de centru. Are ~10000 de locuitori și suprafața mai mare ca Clujului. Nu există blocuri, doar case spațioase cu măcar jumătate de acru de gazon, sunt zeci de mile de alei pentru alergare și biciclete, terenuri de golf, pădure, spații de joacă, etc. Nimic din toate nu ar fi posibil fără combustibili ieftini. Toata lumea ar fi obligată să se înghesuie in aglomerări urbane sordide după modelul “eco” european.

            PPS: La aia cu “designul materialelor” spuneti-ne ce înseamnă alea două cuvinte in românește, dacă sunteți capabil. Iar dacă nu, evitați să mai folosiți pe viitor expresii cărora nu nu înțelegeți sensul, respectiv nu mnai traduceti a la “lingurision” și “furculisuon”. :P

  7. Josef Svejk spune:

    Cred că predicțiile pe următorii 40-50 de ani sunt hazardate. Dacă ne uităm în trecut la predicțiile furturologilor (Începând cu Jules Verne și HG Wells până la Alvin Toffler, via Lenin) nimeni n-a bunghit-o. Toți au dat-o în mod consistent în bară cu mai mult sau mai puțin talent. Așa ca să ne amuzăm un pic iată cum vdeau oamenii anului 1900, lumea anului 2000:

    https://publicdomainreview.org/collections/france-in-the-year-2000-1899-1910/

    Seamănă cumva cu ceea ce vedem în jur?! :P

    În acest sens cineva care postulează o anume direcție/soluție pentru anul 2050 a luat=o în mod sever pe ulei și ar fi bine să se trateze.

    E posibil ca să se descoprere metode viabile de stocare a energiei electrice regnerabile, și atunci într-adevăr energia solară și cea eoliană să aibă o șansă reală de a deveni rentable economic și mai ales dominante. Însă e la fel de posibil ca această soluție ipotetică să nu fie descoperită pentru mult timp de acum înainte, iar atunci cele două surse de energie regenerabilă să fie un „dead end”. Din acest punct de vedere impunerea prin metode administrative a unei anume soluții e cel puțin catastrofală. Legile economiei funcționează în mod imuabil. Cine nu le înțelege sau insistă să spere că le poate schimba după ureche sfârșește inevitabil așa cum a sfârșit economia socialistă. A greși e scuzabil. A repeta greșeala e o crimă.

    Fără îndoială că la un moment dat combiustubilii fosili se vor epuiza si vor deveni prohibitivi. Lumea însă nu se va întoarce la căruțe. Se vor găsi alte modalități de susțiere energetică a civilizației. Și tare mă tem că acestea vor fi ceva complet diferit (nu știu ce) de tot ceea ce ne imaginăm azi.

    • Mihaela spune:

      @Josef Svejk , un singur raspuns am pentru dumneavoastra : pentru luciditate ( atata cata e, atata “drama” pentru ceilalti) , ratiune ,echilibru si erudismul de care dati dovada mereu in comentarii chapeau !

    • mihai spune:

      După părerea mea, o bună parte seamănă. Lipsesc serviciile de înfrumusețare mecanice, dresajul de animale acvatice și zborul de masă, dar avem în schimb bătălii aeriene, zboruri charter, aspiratoare robot, monitorizare din elicopter, zootehnie intensivă, sintetizatoare programabile, rulote autopurtate, audiobookuri, tancuri, bombardiere și scufundări recreaționale.

      • Josef Svejk spune:

        Ati scapat esentialul: Oamenii anului 1900 isi imaginau pentru anul 2000 doar ceva ce era deja disponibil sau macar previzibil in vremea lor. Nu reuseau sa accepte sau sa-si iamgineze inimaginabilul.

        Oamenii anului 1900 nu si-au imaginat calculatorul, realitate virtuala, robotii industriali, radioul, televiziunea, revolutia comunicatiilor, avionul cu reactive, energia atomica, explorarea spatiului – chestii care ne-au schimbat existenta in mod radical si definesc civilizatia umana in jurul anului 2000. Nu e deloc similar.

        Exact asta e si problema generatiei noaste. Nu reusim sa ne imaginam ceva ce va schimba radical totul si care n-a fost inca inventat :P

      • Lucian spune:

        Dacă nu v-au convins imaginile poate vă convinge articolul

        https://lfb.org/great-news-six-million-horses-almost-destroyed-new-york-city/

        Sau măcar domnul din clip

        https://www.youtube.com/watch?v=vR2P5vW-nVc.

  8. Liviu spune:

    1. Capitalismul (economia) nu poate fi pacalit.
    2. Natura umana nu se schimba.

    Oamenii vor scormoni dupa noi solutii de a capta energie si a o stoca si orice incercare fortata de lunaticii de stinga va esua daca nu este eficienta.

    Deocamdata, metoda cea mai sigura de a genera surplus energetic este de a economisi ce avem: case mai bine izolate, masini mai economice, instalatii mai eficiente.

    Marea problema e bomba demografica care sta sa explodeze in lumea a treia din cauza saraciei si a constringerilor religioase.
    Saracia poate fi eradicata, dar razboiul cu absurdul motivat religios se poate cistiga numai prin educatie.

  9. mariusip spune:

    Follow the money, cica.

    Ia sa vedem, la ce nivel se ridica subventiile pentru combustibili fosili:

    “Global fossil fuel subsidies represented 6.5% of global GDP in 2015.[3] The elimination of these subsidies is widely seen as one of the most effective ways of reducing global carbon emissions.[3][4][5]” zice Wikipedia.

    Sunt convins insa ca granturile stangistilor ecologiste reprezinta cel putin 10% din GDP global, ca altfel nu se explica cum au reusit ei sa o puna de un lobby atat de puternic incat i-au invins pe ceilalti, pe cei cu carbunele, petrolul si gazel si asa au obtinut Acordul de la Paris in ciuda lor.

    • Josef Svejk spune:

      Pe ce va bazati cand va referiti la subventionarea combustibilor fosili?!

      Benzina, motorina, pacura gazele naturale,, etc. toate sunt taxate zdavan in SUA si si mai dihai in UE si Canada. Taxele pe combustibilii fosili sunt una din principalele surse de venit ale tarilor occidentale. De unde atat amar de subventii?!

      • mariusip spune:

        Nu prea stiu cum sa incadrez reactia dvs. Pareti sa auziti pentru prima oara de aceasta chestiune, cum ca guvernele acorda subventii semnificative pentru combustibilii fosili. Eu va dau link-ul la articolul de wikipedia dedicat acestui subiect, mai departe mergeti dumneavoastra (resursele indicate).

        https://en.wikipedia.org/wiki/Energy_subsidies

        • Josef Svejk spune:

          Păi la articolul dumneavoastră zice așa:

          Allocation of subsidies in the United States
          On March 13, 2013, Terry M. Dinan, senior advisor at the Congressional Budget Office, testified before the Subcommittee on Energy of the Committee on Science, Space, and Technology in the U.S. House of Representatives that federal energy tax subsidies would cost $16.4 billion that fiscal year, broken down as follows:
          Renewable energy: $7.3 billion (45 percent)
          Energy efficiency: $4.8 billion (29 percent)
          Fossil fuels: $3.2 billion (20 percent)
          Nuclear energy: $1.1 billion (7 percent)

          Apoi dacă mergem la:

          https://en.wikipedia.org/wiki/Fuel_taxes_in_the_United_States

          Vedem că:

          „Federal fuel taxes raised $35.2 billion in Fiscal Year 2014, with $25.0 billion raised from gasoline taxes and $10.2 billion raised from taxes on diesel”

          Adică combustubilii fosili au „subvenții” de $3.2 miliarde și doar din benzină și motorină guvenul federal culege $35 de miliarde, fără a mai socoti taxele pe cărbune, păcură, kerosen, benzină de aviație și gaze naturale…

          Asta e deja ca poanta cu bugetarii care pretind că plătesc și ei taxe :P

        • Ventidius spune:

          Din sursa indicata de d-voastra rezulta ca e vorba in principal de subsidii acordate pentru eficienta energetica si pentru energia verde.

      • FlorinY spune:

        @Svejk

        Tratamentele bolilor cauzate de poluare tot noi (contribuabilii) le suportam, contributiile la casele de sanatate cresc, etc. In plus, exista multe subventii ascunse (vezi tabloul subventiilor in sectorul energetic la nivel global)

        http://www.imf.org/external/np/fad/subsidies/
        https://www.imf.org/en/News/Articles/2015/09/28/04/53/sonew070215a

        Oricat de logica pare ecuatia poluare = pericol, civilizatia noastra continua (din inertia secolului trecut) sa polueze in veselie. Chiar daca avem alternative fesabile, principala noastra preocupare o reprezinta arderea combustibililor fosili (petrol, carbuni si gaze naturale). Metaforic vorbind, civilizatia noastra este ca un fumator inrait pe care incepe sa-l ingrijoreze sanatatea, dar se cam codeste sa se lase de fumat.

        Iata in continuare o lista succinta cu principalii poluanti si cum ne afecteaza acestia sanatatea:

        1. Monoxidul de carbon (CO). 67% din CO provine din combustia in vehicule, combustia nefiind completa decat daca motoarele merg in plina viteza. Monoxidul de carbon este un gaz toxic, el patrunde in organism prin plamani si blocheaza fixarea oxigenului prin atomul central de Fe al hemoglobinei (HbCO): puterea sa de fixare este de 240 de ori mai importanta decat cel al oxigenului. Nivelul de otravire depinde de saturatia sangvina, de cantitatea de CO din aer si de volumul respirat. Reduce mult capacitatea sangelui de a transporta oxigen (in special spre inima si creier). Favorizeaza aparitia bolilor de inima, a ischemiei miocardice si a durerilor de piept (angina). Expunerea la cantitati mari de monoxid de carbon duce la sufocare si moarte. https://www.youtube.com/watch?v=qlKGDGENI-4

        2. Dioxidul de sulf (SO2). Afecteaza sistemul respirator si plamanii. Agraveaza astma si bronsitele cronice. Poate duce la boli de inima si chiar la accidente vasculare cerebrale ischemice. https://www.youtube.com/watch?v=UPLBRmKAoxY

        3. Compusii organici volatili (VOC). Hidrocarburile aromatice provoaca diverse alergii si sunt raspunzatoare si pentru diminuarea functiilor neuromotorii (raspuns tardiv la stimulii vizuali, memorie deficitara). De asemenea afecteaza rinichii si ficatul. Benzenul este considerat canerigen. Formaldehidele sunt si ele periculoase, in special pentru sistemul respirator, unde pot duce la aparitia cancerului pulmonar.

        4. Oxizii de azot (NOx). Favorizeaza aparitia si dezvoltarea astmei, precum si bolile cronice pulmonare obstructive. Afecteaza dezvoltarea normala a sistemului pulmonar la copii. Provoaca aritmii cardiace si chiar accidente vasculare cerebrale ischemice. Noxele reactioneaza cu compusii organici volatili si duce la formarea ozonului (O3) la nivelul solului.

        5. Hidrocarburile aromatice policiclice. Sunt considerate cancerigene si afecteaza grav sistemul reproductiv (scad proprietatile spermei la barbati si gradul de fertilitate la femei). Influențeaza negativ si sistemul endocrin si cel imunitar.

        6. Particulele fine (PM10) Particulate matter sunt particule formate din carbon organic (negru) si/sau minerale, avand un diametru de circa 10 microni. In general, afecteaza doar aparatul respirator, mergand de la favorizarea aparitiei astmei si exacerbarii acesteia pana la diverse bronsite cronice si chiar cancer pulmonar.

        7. Particulele fine (PM2.5) cu un diametru mai mic de 2,5 microni. Aceste particule se formeaza atat prin arderea combustibililor fosili, cat si prin reactii chimice in atmosfera intre compusi precum NOx, SO2 si compusii organici volatili. Fiind extrem de mici, aceste particule ajung in plamani si penetreaza tesuturile, intrand in vasele de sange. PM2.5 provoaca aritmii cardiace si favorizeaza aparitia infarctului miocardic acut sau a insuficientei cardiace congestive. De asemenea, poate cauza cancer, infarct ischemic si de afectiuni neuromotorii. https://www.youtube.com/watch?v=BhKHkuRxdjM

        In concluzie, pana cand poluarea va ajunge sa influenteze planeta intr-o asemenea masura incat sa provoace schimbari climatice ireversibile (despre care oamenii de stiinta ne avertizeaza de cateva decenii), ar trebui sa intelegem ca emisiile nocive reprezinta un pericol imediat pentru sanatatea noastra, a tuturor. Lucrurile sunt destul de simple, trebuie doar sa iesim din comoditatea ignorantei si sa ne schimbam urgent mentalitatea.

        • Josef Svejk spune:

          Acordul de la Paris nu e legat de reducerea poluării, adică a emisiilor de noxe dn aer, ci de cea a emisiilo de CO2 care pentru a fi toxic trebuie să fie în concenrrații de 300-400 de ori mai mari decât cele din atmosferă. CO2 e gazul ăla care face bulbuci în apa minerală, bere, șampanie, etc. respectiv care hrănește plantele. Dacă n-ți învățat asta lașcoală :P Toate serele serioase au generatoare de CO2 ca să stimuleze creșterea plantelor.

          Cred că am mai dat exemplul ăsta: Pe 4 Iulie 2015 eram în Manhattan în vacanță cu familia. Circulație infernală 24/7, caldură bine peste 30C, umiditate până la ceruri și cu toate astea aerul e curat. Nu se simt nici un fel de mirosuri ciudate, nu tu cenușă sau praf. Două săptămâni mai târziu, duminica, tocmai sosisem cu treburi la Bologna, unde circulația e oprită în weekend. Aerul pute a gaze arse și cenușă. Morivul? Normele europene de reducere a emisiilor sunt axate pe reducerea oxizilor carbonului producând cenușă ce e eliminată în gazele de eșapament, in timp ce cele americane pe reducere noxelor (oxizi de azot, sulf, etc.) . Motoarele construite după 2007 pe normele aericane EPA Tier III și mai sus, evacuează gaze cu mai puține noxe decât cele aspirate. Europa își cotiună între timp lupta futilă cu CO2, precum don Quijote cu ale sale mori. Când trăiam în Europa nu simțeam noxele din aer. Le-am simțit după vreo-un an de stat aici, când m-am dus acasă în vacanță. Atunci am înțeles pentru prima oară de ce spun americanii că „Europe stinks” (Europa pute).

          Dacă chiar v-ar păsa de sănătatea publică ați trece imediat la acțiune împotriva cretinilor ce clocesc normele „antipoluare” ale UE axate pe lupta împotriva CO2 (adică a șampaniei și a berii :P ), forțându-i să treacă lichidarea oxizilor azotului și sulfului ce produc atât amar de afecțiuni respiratorii și nu numai pe bătrânul continent.

          • Florin(Y) spune:

            Noxele si monoxidul de carbon sunt gaze incolore si inodore (nu au culoare si nu emana miros). Ambele gaze sunt insa foarte daunatoare pentru sanatatea omului (vedeti postarea mea mai sus). Pe langa poluarea cu gaze, motoarele pe combustie produc si mult zgomot (in special motoarele mari ale camioanelor, autobuzelor, pickup-urile etc.) Vezi aici, si aici.

            P.S. Pentru inceput, autobuzele dotate cu motoare pe motorina pot fi eliminate din incinta oraselor. Exista alternative fezabile in acest sens, vezi aici si aici. Alternative fezabile exista si pentru transportul marfurilor in incinta oraselor (lipseste insa infrastructura necesara). Vezi cateva exemple aici, si sau aici si aici.

            • Josef Svejk spune:

              Vă întreb din nou: Dumneavoastră chiar ați reușit cumva să absolviți liceul?! Și dacă da, cum?! :D

              Monoxidul de carbon și dioxidul de carbon sunt incolore și inodore într-adevăr. Însă oxizii azotului și ai sulfului put foarte tare. Însăși termenul de „noxe” vine de la oxizii azotului (NOx).

              Diferența majoră dintre sistemele reucere a emisiilor din Europa și SUA e că sistemul american e axat pe reducerea noxelor și covertirea monoxiduui de carbon toxic în dioxid de carbon (netoxic), în timp ce cel european se chinuie să reducă emisiile de CO2 ca să lupte cu „încălzirea gobală” permițând însă evacuarea unor condtrații mai mari de noxe. De aia zic americanii că „Europa pute”. După o vreme de stat pe malul ăsta al Atlantcului mirosul noxelor devine evident imediat ce iese omul dintr-un aeroport european…

              Iată că ați mai învățat azi câte ceva pe gratis ca ca să vă mai acopeiți lacunele severe din școală :P a

            • Florin(Y) spune:

              @ Svejk

              Tier I (Euro 4),Tier II (Euro 6) sunt reglementarile de reducere a emisiilor. Stim foarte bine insa ca dpdv tehnic, eliminarea totala a gazelor toxice in urma arderii combustibilului in motoare nu este posibila (1. reducerea este partiala, si 2. masuratorile emisiilor sunt valabile doar in anumite conditii optime de ardere a combustibilului in motor, nicidecum la pornirea motorului sau in modusul “stop & go“ folosit mai tot timpul prin orase). Din fericire, inginerii au creat solutii fezabile, ie electrificarea mobilitatii urbane (automobile, autobuze, camioanele usoare), technologie fuel cell pentru camioanele grele, hyperloops pentru calatoriile rapide interurbane. Petrolul si gazul natural nu vor dispare din viata noastra (nu disperati;). Produse petroliere distiliate (cherosina, motorina, etc) raman in continuare combustibilul transportului maritim si aerian, si materia prima pentru materiale high tech, vospele, lacuri, mase plastice, samd. De asemenea, gazul natural va fi folosit in continuare ca materie prima pentru fertilizatori si va fi ars in continuare in centrale electrice (cel putin pentru urmatoarele 2,3 decenii, dar intr-o cantitate mai redusa). Civilizatia noastra se indreapta cu pasi rapizi inspre modernizarea (decarbonizarea partiala) a sectorului energetic si a mobilitatii. Pasii facuti in acest sens sunt o realitate (nu discutam fictiuni).

              P.S. Designerul si inginerul din ziua de azi, intelege ca functionalul, esteticul si economicul conlucreaza pentru a se ajunge la eficienta. Unele designuri industriale au devenit branduri cunoscute (i.e Porsche Design) putand fi considerate la fel de bine atat lucrari de design, cat si lucrari de inginerie.Termenul “material design” se refera in general la structura materialelor create (inclusiv propietatile si aspectul) in special zona high tech. Aici putem discuta despre o gama foarte larga de materiale incepand cu lemnul stratificat (desi acest material este fabricat din lemn natural, designul /stratificat ii asigura o calitate superioara pe o durata de timp mai mare) continuand cu fibra de cabon, fibra de sticla, materiale nano, samd. Estetica (aspectul agreabil) si tehnica nu sunt domenii incompatibile, contradictorii sau concurente, ci doar specifice si solidare (ele se implica si se conditioneaza reciproc).

            • Josef Svejk spune:

              @Florin(Y)

              Sunteți în urmă cu evenimentele. Actualmente sunt în efect Tier IV final (a existat un Tier IV Interim) și urmează din 2019 Tier V.

              Pentru cultura dumneavoastră generală începând de la Tier III in 2007 volumul de noxe evacuat în atmosferă e în medie mai scăzut ca cel din aerul aspirat de motoare. Nu și la VW care a trișat exact la asta :D

              În Limba Română nu există noțiunea de proiectare a materialelor – fierul nu poate fi proiectat :P Nu vă mai opintiți să dregeți busuiocul. Cu cât insistați mai mult cu atât sccoateți mai tare în evidență precaritatea educației dumneavoastră.Probabl că e greu de recuperat acum dintr-o dată ceea ce v-a scăpat în atâtția ani de școală :P Vă întreb din nou: Dumneavoastră chiar ați reușit cumva să absolviți liceul?! Și dacă da, cum?! :D

            • Florin(Y) spune:

              @Svejk

              Nu inteleg de ce bateti apa in piua cu Euro 6 , Stage IV Tier, 3,4,5. Am si eu cateva intrebari:

              1. S-au construit automobile, autobuze sau camione dotate cu motoare pe ardere care emit “zero” gaze toxice (monoxid de carbon, particule fine 2,5 microni, etc)? Asta este ce vreti sa insinuati?

              2. In metropolele mari, numarul tevilor de esapament este de ordinul milioanelor, iar zgomotul si gazele toxice produse in motoarele pe ardere ne afecteaza sanatatea. De ce va deranjeaza asa de mult cei care promoveaza motoarele curate (zero emisii)? Mai jos cateva exemple.

              Unu,

              Doi

              Trei

              Patru

              Cinci

            • Josef Svejk spune:

              @Florin(Y)

              1. Nu s-au construit motoare cu ardere internă cu emisii de particule nocive 0%, ci doar motoare care emit mai puține particule nocive decât aerul aspirat de ele :P Iar asta încă de acum 10 ani.

              2. Nu mă deranjează deloc eforturile de reducere poluării de orice fel. Problema e că „ecologiștii” contemporani luptă mai ales împotriva fantasmei cu încălzirea globală, deât împotriva elimiării toxinelor. Sau a rău, așa cum e în Europa gărgăunele cu reducerea emisiilor de CO2 netoxice provocaă ignorarea emisiilor toxice.

              Și apoi cum aveți dumenavoastră dreptul moral să vorbiți de efectele poluării când într-o altă postre spuneți vă duceți tocmai până pe Riviera ca sp înotați rintre gunoaie, eliminând cu acestă ocazie cantități imense de toxine în aer?! Că bănuiesc că v-ați dus acolo cu avionul (ce nu are nici un fel de sisteme de purificare a emisiilor de noxe) nu per pedes apostolorum :P

  10. Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

    Noua doctrină politico-economică a „dominației energetice” americane
    Mexicul și importul de gaze din SUA

    Mexicul produce peste un sfert din electricitatea consumată pe baza gazelor naturale importate de la vecinul din nord, SUA.

    Cel puțin 17 gazoducte transportă zilnic în Mexic peste 120 milioane metri cubi de gaze obținute în Texas prin fracturarea hidraulică a argilelor. Patru gazoducte adiționale vor intra în funcțiune în următorii doi ani, iar altele sunt în faza de planificare.

    Datorită abundenței și prețului redus al gazelor americane, guvernul mexican a decis să sisteze propriile sale exploatări și să cumpere de la vecin. Deja mexicanii au planificat încă din 2015 o dezvoltare masivă a rețelelor interne de gazoducte pentru a acomoda importurile americane.

    Atât producătorii americani de gaze cât și cumpărătorii lor mexicani sunt încântați de afacerile prospere care se derulează și creează oportunități economice de ambele părți ale graniței.

    Asta a fost partea economică. Urmează partea politică.

    Una din promisiunile electorale ale Președintelui Trump a fost renegocierea acordului economic NAFTA (North American Free Trade Agreement). Prezentul tratat permite exportul de gaze americane în Mexic fără restricții vamale. Dar renegocierea lui va schimba lucrurile. Președintele Trump vrea o „afacere corectă” (fair deal) pentru Statele Unite.

    Dacă Statele Unite vor rezilia NAFTA, atunci exportul de gaze naturale va trebui autorizat de Departamentul de Energie invocând „interese de ordin național”. Și aici, începe o altă poveste.

    Secretatul Departamentului de Energie este fostul guvernator al statului Texas, dl. Rick Perry. Domnia sa este foarte familiar cu industria de petrol și gaze din Texas. În cei 15 ani de mandat (2000-2015), domnia sa a sprijinit fracturarea hidraulică, dezvoltarea producției de gaze și exportul acestora. Este remarcabil faptul că, în timpul mandatului său, producția de gaze a Texasului a crescut cu 50%. Nu este de mirare, așadar, că rolul său post-NAFTA este crucial pentru producătorii texani și importatorii mexicani.

    Luna trecută, administrația Trump a trimis o înștiințare oficială Congresului prin care își afirmă intenția de a renegocia acordul NAFTA, pe care l-a caracterizat drept „cea mai proastă afacere comercială din toate timpurile”. Problema este că, în forma actuală, NAFTA este foarte lucrativ pentru industria de gaze din Texas. Ce va face Secretarul Perry, dacă șeful său va abroga NAFTA?

    Un posibil răspuns va fi făcut public joi:

    Președintele Trump va rosti un discurs la Departamentul de Energie în care se va concentra aproape în întregime pe exporturile energetice americane. El va descrie modul în care vânzările americane de gaze, petrol și cărbuni vor crește influența globală a Americii, vor întări alianțele internaționale și vor ajuta la stabilizarea piețelor globale.

    De asemenea, pentru prima dată, Președintele Trump va înlocui sintagma „independență energetică” cu „dominație energetică”, bazând-se pe faptul că mult hulita fracturare hidraulică a introdus o nouă eră de abundență care a ajutat Statele Unite să nu mai depindă de sursele străine de petrol și gaze.

    Vom trăi o schimbare dramatică față de anii 1970, când fostul Președinte Jimmy Carter a rotit termostatul pentru a scădea temperatura în Casa Albă și s-a adresat națiunii americane în februarie 1977 cu imboldul de a economisi energia pentru că „trăim într-o penurie permanentă”. Iar în aprilie 1977, același Jimmy Carter declara:

    Pur și simplu, nu mai avem petrol și gaze naturale….Nu trebuie să fim egoiști … să îndurăm fără să ne plângem și să facem sacrificii.*

    Președintele Trump va reorienta retorica națională de la „penurie energetică” la „dominație energetică”.

    Cei cu mintea captivă visează la independență. Cei cu spirit de competiție luptă să domine.

    _______________________________
    * Pentru mai multe detalii, Despre două principii (precauțiune vs. pro-acțiune) și un pariu câștigat

    • Josef Svejk spune:

      Never say never :P vis a vis de Carter. Nu a fiost oricum singurul care a profetit ca vom ajunge sa calatorim cu bicilete si cai in cateva decenii :D Ex presedintele iranian Ahmedinedjad profetea cu balele curgand de pofta barilul de petrol pe la $500… O tempora…

      In mintea mea obiectivul strategic al SUA trebuie sa fie indepdendenta energetica. Dominatia energetica e mai degraba o fudulie si nu cred ca trebuie sa fie un scop in sine. Daca dominatia energetica se obitne in mod natural pe piata libera, foarte bine, daca nu, atata paguba. Ceva facut cu de-a sila implica obligatii militare si politice care nu ne aduc nici un castig. Trump e inainte de toate un negustor harsit si cred ca intelege foarte bine cum devine treaba cu “return on investment” si nu va face prostia sa se angajese in aventuri neprofitabile de dragul prestigiului national.

      Nu cred ca stimularea exporturilor SUA de hidrocarburi ar trebui sa reprezinte un punct esential al renegocierii numeroaselor acorduri economice proaste pe care SUA le-a adunat de-a lungul timpului. E mult mai important sa se stabileasca reguli corecte si simetrice fara nici un fel de compromisuri. Altfel spus SUA nu trebuie sa subventioneze nici un fel de produse de export insa trebuie sa se asigure ca nici partenerii comerciali nu o fac. Sau daca o fac atunci trebuie taxati corespunzator.

  11. Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

    Impactul uluitor al revoluției argilelor în două cuvinte: mase plastice

    Fracturarea hidraulică și forajul orizontal au dat companiilor americane posibilitatea de a accesa și exploata resurse uriașe de petrol și gaze, generând totodată o creștere dramatică a producției de hidrocarburi din SUA. Începând din 2010, Statele Unite au adăugat circa 5 milioane barili de țiței pe zi, iar proudcția de gaze naturale a crescut cu circa 33% în acceași perioadă.

    Triumful revoluției argilelor americane – despre care am scris de multe ori pe această platformă – a avut efecte resimțite pe toată planeta, de la scăderea precipitată a prețului carburanților pentru șoferii americani la reconfigurarea pieței globale de petrol la redefinirea strategiilor geopolitice.

    Mai există însă un alt domeniu economic care a simțit un puternic impact al revoluției argilelor: industria petrochimă de mase plastice. Existența unei materii prime ieftine (gazele naturale) a împins petrochimia americană la noi cote:

    Investițiile pentru mase plastice au ajuns la valori uluitoare: $185 miliarde au fost alocate deja pentru proiecte aflate în construcție sau în faza de planificare. Anul trecut numai, cheltuielile doar pentru noile combinate petrochimice au reprezentat peste 50% din totalul investițiilor capitale în întreaga industrie manufacturieră americană, o creștere semnificativă față de anul 2009, când aceleași cheltuieli erau sub 20%.

    Noile investiții vor stabili SUA drept un exportator major de mase plastice și vor reduce corespunzător deficitul economic. The American Chemistry Council prevede că industria de mase plastice va adăuga $294 miliarde economiei americane și 462.000 de locuri de muncă, directe și indirecte.

    Din nou, nu mă pot abține să nu remarc că totul a început în 1947, în Tulsa, Oklahoma, când doi ingineri tineri au inventat o metodă nouă de exploatare a hidrocarburilor, pe care au numit-o „tratament hidrafrac”. Mai târziu, numele s-a schimbat în „fracturare hidraulică”.

    Detalii, aici: Christopher M. Matthews, 25 June 2917, The Shale Revolution’s Staggering Impact in Just One Word: Plastics

    • Florin(Y) spune:

      Apropo PLASTIC. I Love Plastic! Ma refer la masa plastica din izolatia cablului, furtune, garnituri, cauciucuri, fribra de carbon, casca de motocileta, aspiratorul, imbracamintea usoara pentru sport fabricata din fibra sintetica, etc.

      Detest insa risipa facuta in ambalajul din plastic folosit pentru jucariile copiilor (tot din plastic facute si ele la randul lor), pungile din plastic, PETurile, iaurtul si alimentele ambalate in plastic, mezelurile taiate frumos in felii si ambalate in plastic (imbinate in coloranti si E-uri) saniutele pentru copii facute din plastic, lopeti din plastic pentru curatat zapada, mobilier din plastic pentru in- si outdoor, galeti din plastic, ghivece pentru flori din plastic, cana de udat florile din plastic, cutite cu maner din plastic si multe alte obiecte pe care le folosim un an, doi (mai mult nu tin) dupa care le aruncam in tomberon. Cumparam altele noi, sunt ieftine (este clar ca in lipsa unui efort puternic si coordonat din partea responsabililor cu politicile publice, o parte a industriei va continua sa foloseasca plasticul in acelasi mod iresponabil ca pana acum, iar poluarea se va intensifica).

      Echitatea intergenerationala apare intrucat generatia prezenta isi deduce beneficiile prin utilizarea mediului ca resursa de baza, in timp ce costurile sunt transferate generatiilor viitoare (adica mie si copiilor mei). Echitatea intergenerationala nu se limiteaza la resursele americane de gaze de sist, ci si la mediul ambiant in care traim. Vara trecuta am petrecut concediul pe litoralul Marii Mediterane in Franta. In fiecare a treia zi, dimineata la ora 6:30 (cand imi faceam runda de jogging) soseau vapoarele echipate cu pompe sa aspire (cu un furtun gros, diametru circa 40 cm) plasticul adus de curenti din largul marii. Trei, patru ore mai tarziu bucati din plastic pluteau din nou pe litoral (e o placere sa inoti in Mare si deseuri din plastic sa iti alunece pe langa corp). Potrivit unui raport difuzat anul trecut la Forumul economic de la Davos, daca nu se schimba nimic, cantitatea de plastic din oceane o va depasi pe cea de peste in urmatoarele doua decenii. Multumim parinti iubiti!

      https://www.youtube.com/watch?v=sUGNU2_RJUk

      https://www.youtube.com/watch?v=9eefyztmaII&list=PL6132EBB4B73CCCD2

      https://www.youtube.com/watch?v=g6gaAjAEkog&index=4&list=PL6132EBB4B73CCCD2

      P.S.: mi-ar place sa cred intr-o lume in care pamantul, cerul, oceanele si apa sunt camin pentru abundenta vietii (nu pentru abundenta deseurilor de plastic) o lume in care aerul pe care-l respiram, apa pe care o bem si mancarea pe care o mancam sa fie cat mai putin atinse de efectele toxice ale poluarii cu plastic, cu hidrocarburi si cu poluantii (CO, NOx, SO2 samd). https://www.youtube.com/watch?v=zuPIyqUc9oA

      • Josef Svejk spune:

        I am in a state of shock and denial (că tot vă plac englezismele)! :D

        Ptima lovitură: Cum e posibil să vă placă plasticul, obtinut din hidrocarburi cu consumuri energetice imense ca să nu mi vorbim de emisiile de CO2 aferente și poluarea mărilor și oceanelor cu atâta plastic de nu mai nimerește rechinu’ înotătorii printre deșeuri?! Lemnul ce are?! În plus utilizând produse din lemn contribuiți activ la reducerea emissilor de CO2 si la reducerea transferurilor de costuri către generațiile viitoare (adică dumneavoastră & copiii). Vegetația putredă și frunzele uscate produc de câteva ori mai multe emisii de CO2 ca toată activitatea umană, deci tăind lemnul înainte de a putrezi slavați planeta :P

        A doua lovitură pe cât de stupefiantă pe atât de odioasă e chestia cu vacanța pe Riviera. Păi se poate domnu’ ?! Dumneavoastră aveți idee cât amar de emisii de CO2 + noxe ați produs mergând până acolo transferând astfel cu o indiferență animalică costurile către generațiile viitoare (adică dumneavoastră & copiii)?! :P Păi bine domnule, dar ceva iaz comunal eco & bio din apropierea locului unde locuiți ce avea?! Nu realizați că aveți deja mâinile mânjite cu sângele planetei și al generațiilor viitoare (adică dumneavoastră & copiii)?! :D

        Trebuie să vă mărturisesc că am fost cu ani în urmă pe mai multe plaje de pe Riviera dar nu am înotat niciodată printre deșeuri. Nu știu unde naiba le-ați găsit dumnvoastră. Atâta respect am pentru mine însumi: Nu obișnuiesc să-mi fac vacanțele pe la gropile de gunoi :D

        P.S.: Așa de curiozitate, ce anume înseamnă „Echitatea intergenerationala”?! Dumneavoastră ați izbutit să absolviți liceul?!

        P.P.S. : Tot așa de curiozitate, Cum e posibil ca alergând pe malul Rivierei să identificați furtunele de circa 40 cm ale vapoarelor ce trebuie să fi fost la sute de metri în larg?! De la distanța aia de unde știți că nu erau de circa 76.2 cm?! :P

        P.P.P.S: Cum e posibil ca dumeavoastră să aparțineți generațiilor viitoare?! Nu ați trecut încă de 15 ani?! :P

        • Florin(Y) spune:

          Mda, manipulatorul isi pune victima in defensiva folosind etichetari false si sacarsme voalate (subtile, directe, indirecte sau subintelese). Tinta manipulaorului este amplificarea indoielii in ceilalti. O tactica ieftina pentru a-si determina oponentii sa se simta nevrednici, nestiutori, inferiori samd (pentru simplul fapt ca au indraznit sa li se opuna).

          Poluarea marilor si a oceanului planetar cu plastic este o realitate trista! Pana nu de mult mafia italiana a gunoaielor (si nu numai) descarcau vapoarele cu deseuri in largul Marii. Pe langa faptul ca dam cu mana in plastic cand inotam in Mare, plasticul este si un poluator major al vietii marine, iar impactul microparticulelor din plastic asupra organismelor este inca necunoscut (sanatos nu poate fi). Incercati va rog sa contribuiti -la subiect- cu argumente serioase daca se poate. Atacurile la persoana nu sunt binevenite (va descalifica).

          http://www.ansamed.info/ansamed/en/news/sections/environment/2016/06/08/turkey-top-polluter-for-plastic-waste-in-mediterranean_0d284aec-f90b-42e6-bfa9-abd5f283df71.html

          https://www.nature.com/articles/srep37551

          http://www.allianceformed.org/?p=270

          https://www.youtube.com/watch?v=OXqhjAJOEDY

          Snorkling in Mediterana ;) https://www.youtube.com/watch?v=SRi74GJNIm8

          https://www.youtube.com/watch?v=lAxLLrmGdAU

          • Josef Svejk spune:

            Nu sunt sarcasme si cu atât mai puțin etichetari false. V-am pus niște intrebari simple la care sunteti incapabil să răspundeți. Vi le repet să văd dacă ați mai căpătat ceva curaj sau înțelepciune între timp:

            1. Cum piarte cineva ce se pretinde ecologist să provoace emiterea in atmosferă a unor cantități enorme de CO2 mergând tocmai până pe Riviera ca să înoate printre gunoaie cand putea găsi atâtea întinderi de apă mai puțin poluate în apropierea casei?

            2. Cum poate cineva care prezintă in extenso relele produse de plastic să mărturisească totuși că iubește plasticul?! V-am intrevat de ce nu folosiți lemnul in loc de pastic?!

            3. Cun naiba puteți identifica cu atâta precizie diametrul unui furtun (vreo 40 de cm) de la sute de metri?! Asta arată o înclinație naturală spre afirmații hazardate fara nici un fel de suport in lumea reală. Deci tot ceea ce spuneți cu atâta hotărâre e cel puțin chestionabil…

            Plasticul se poate recicla. E o chestie de educație nu de taxare a producătorilor de energie. Nu-i așa?

            • Florin(Y) spune:

              Mda, insulte si diversiuni ieftine (my two cents). Repet: in Marea Mediterana, in unele zile curentii din largul Marii, aduc la mal deseuri si bucati de plastic (vezi cateva imagini si articole aici), si aici, sau aici. Statiunile turistice de pe litoralul francez (Cannes, St. Tropez) sunt echipate cu ambarcatiuni care absorb plasticul de pe mal cu pompe. Nu plasticul in sine ma deranjeaza, ci produsele ieftine si deseurile din plastic. Reciclarea plasticului este foarte dificila si costisitoare in special cand deseurile din polietina, propilena, etc nu sunt separate.

              P.S. Nu ma cunoasteti si nu va cunosc. Sunt un modernist, subscriu la ideologia liberala (moderna) imi place designul modern, arhitectura contemporana si tehnologia avansata (nu imi place lemnul sau culoarea lemnului natural in casa si nici in masina). Motivatia principala a investitiilor facute in eficienta energetica (instalatie solara, pompa de caldura, electrocasnice A+++, controlul inteligent al energiei) este combinatia intre rentabilitate economica pe termen mediu si lung, comfort si un stil modern de viata. Casele inteligente “zero/plus energy” au devenit o optiune si pentru oamenii tineri&inteligenti din SUA. In Germania, costul instalatiei necesare pentru o casa inteligenta (suprafata utila circa 200 m2) este in jur de €35.000, ceea ce inseamna o rata ipotecara mai mare cu circa €155 pe luna (pe o durata de 20 ani). In schimb facturile pentru energie (gaz si curent) sunt zero. Cine este “pepene”?

              1. Primo
              2. Secondo
              3. Tertio
              4. Quarto
              5. Quinto

            • Josef Svejk spune:

              @Florin(Y)

              Iar insistați să ne dovediți că aveți lacune severe de educație. Pentru cultura dumneavoastră generală „insulta” e un adevăr jignitor. Vedeți că Iar folosiți cuvinte pe care nu le pricepeți. :P Deci recunoașteți că ceea e vă spun e adevărat numai că adevărul vă ofensează.

              Repet întrebările la care vă codiți să răspundeți:

              1. Cum poarte cineva ce se pretinde ecologist să provoace emiterea in atmosferă a unor cantități enorme de CO2 mergând tocmai până pe Riviera ca să înoate printre gunoaie cand putea găsi atâtea întinderi de apă mai puțin poluate în apropierea casei?

              2. Cum poate cineva care prezintă in extenso relele produse de plastic să mărturisească totuși că iubește plasticul?! V-am intrevat de ce nu folosiți lemnul in loc de plastic?!

              3. Cun naiba puteți identifica cu atâta precizie diametrul unui furtun (vreo 40 de cm) de la sute de metri?! Asta arată o înclinație naturală spre afirmații hazardate fara nici un fel de suport in lumea reală. Deci tot ceea ce spuneți cu atâta hotărâre e cel puțin chestionabil…

              Nu e vorba de nicin un fel de diversiuni. Sunt întreări simple și direc legate de afirmațiilr dumneavoastră. Dacă e cumva un diversionist aici, acela sunteți dumneavoastră care o luați călare pe arătură în loc să răsoundeți clar unor întrebări simple și de bun simț…

            • Florin(Y) spune:

              Poftim raspunsul la catalogul intrebarilor dvs. patetice:

              1 si 2. Nu sunt ecologist! Repet: Imi plac lucrurile de calitate, high tech /tehnologiile avansate (inteligente), designul modern, arhitectura moderna. Detest kitsch-urile ieftine (majoritatea lor fabricate din plastic), manelele, sau sa nimeresc vara in decapotabila (la semafor sau in trafic) in spatele unui autobuz sau in spatele unui camion.

              3. Ce am vazut eu personal dimineata cand alergam pe plaja: ambarcatiuni mai mari la distanta, barci cu motor la mijloc care ajuta sa traga furtunul (sa nu faca bucla presupun) si oameni la capatul furtunului, in apa pana la genunchi aspirand deseurile la malul Marii. Din pacate, in Marea Mediterana plustesc cantitati mari de deseuri din plastic (asa cum este vizibil si in lincurile din postarile mele anterioare). Este o realitate trista, nu este o exagerare!

              P.S. Deturnati in continuare subiectele de actualitate care va deranjeaza (i.e poluarea Marilor cu deseuri plastice, marsul caselor inteligente “zero/plus energy”, marsul techologiilor inteligente si eficiente, electromobilitate, energii regenerabile, etc). Polemizati, bagatelizati si insultati in lipsa de argumente. Spor la treaba.

            • Josef Svejk spune:

              @Florin(Y)

              1. & 2. Într-o postare de mai sus, ca și în P.S-ul de al aceasta, vă plângeți de că nu se iau măsuri mai radicale de eliminare a noxelor rezultate din arderea hidrocarburilor. Iar aici spuneți că nu sunteți ecologist și că nu vă pasă de volumul hidrocarburilor arse și de emisiile lor. Cînd ați mințit?! Acolo sau aici?!

              3. Înițial ați vorbit de vapoare. Acum ați dat-o la întors cu bărci. :D Nu prea văd cum poate o barcă să transporte o pompă (+ acționarea ei) suficient de mare ca să aspire apă și deșeuri prin furtune de 40 de cm în diametru. ȘI dacă chiar aspiră acele cantități imense unde le depozitează?! E totuși doar o barcă…. De acum vă încurcați în minciuni ca broasca-n păr :D

              P.S. Nu deturnez nimic. Orice om educat și de bun simț are datoria să dea miciuna în gât și mai ales să-l forțeze pe colportoril de minciuni evidente să le explice. Nu-i așa?!

              Polemica e cava normal într-o lume civilizată și liberă. Doar în societățile totalitare (așa um vor să contruiască „progesiștii” ca dumneavoadtră ) polemica e ceva odios c trebuie eliminat cu orice preț. Apoi așa cum v-am mai spus, insulta e un adevăr jignitor. Înseamnă că nu conestați veridicitatea și validitatea a ceea ce le spun, ci doar că adevărurile mele vă ofensează. Poate că nu e totul pierdut și poate că depunând un pic de efort mai aveți o șansă să nu mai fiți ofensat de adevăr… :P

  12. Dor spune:

    Partea cu “dominatia energetica”imi place foarte mult insa ce ne facem cu UK,Franta,Germania,China,Corea de Sud care sunt foarte avansate in privinta fuziunii nucleare!Deja fuziunea nucleara controlata nu mai e un vis indepartat si obtinerea ei cred ca va elimina multe razboaie pentru multa,multa vreme!Repet eu as vrea ca SUA sa fie dominante energetic numai ca nu prea vad cum se va pune in practica acest lucru!China de asemenea a trecut la exploatarea Hidratilor de Carbon si are rezerve imense(ca si SUA care insa nu are tehnologia necesara exploatarii nepoluante)!Si totusi ce ne facem cu incalzirea globala?Ce va face SUA daca nici o tara nu paraseste Acordul Climatic?Nu stiu daca incalzirea globala e provocata de om insa cred ca e o realitate ce trebuie cercetata pentru a i se gasi cauzele si a face ceva rezonabil pentru a inversa trendul,daca e posibil!Nu stiu daca noul Secretar pentru Energie,Rick Perry pune accent si pe fuziunea nucleara ca solutie pentru un viitor destul de apropiat(nu cunosc politica energetica a SUA)!Felicitari Domnule profesor,ramaneti o sursa de informatie pertinenta pentru noi cei care nu locuim in SUA si care nu suntem asa de informati privind politica energetica,jocurile geopolitice mari etc

    • Despre fuziunea nucleară nu pot spune decât „Să dea Dumnezeu odată” că tot așteptăm de niște zeci de ani să obținem primul kilowatt în plus față de cei consumați cu reacția nucleară.

      Despre exploatarea hidraților de carbon, aș avea multe de spus. Deocamdată, vă invit să recitiți articolul meu “Gheața care arde” – Hazard geologic, bombă climatică sau bonanza energetică? (3). Veți găsi acolo informații despre o metodă de exploatare pe care am inventat-o pe când lucram la University of Oklahoma. Giganți petrolieri (BP, Shell ș.a.) s-au arătat interesați de cumpărarea patentului. Dar imediat, din nefericire pentru mine, fracturarea hidraulică de mare volum a fost experimentată cu succes la 3 ore distanță de Norman, Oklahoma: compania Mitchell Energy a produs cantități impresionante și foarte ieftine de gaz din argila Barnett, zona Dallas-Fort Worth.

      În același articol, veți găsi și o poză a primei exploatări de hidrați marini făcute de Japonia în 2013. Toată lumea (inclusiv eu) a fost extrem de entuziasmată că, uite domnule, japonezii le-au luat fața americanilor și canadienilor care s-au chinuit de ani de zile să obțină gaze din permafrostul lui Mackenzie Delta. Din păcate, la circa o lună de exploatare, sonda japoneză s-a înfundat cu nisip și alte sedimente marine după care a fost abandonată. După patru ani de la acel debut entuziasmatic, mu am mai auzit nimic despre exploatarea hidraților de către Japonia.

      Anul acesta, a venit rândul Chinei să publice 2-3 poze cu așa-zisul lor succes în exploatarea hidraților marini. Nu ni s-a spus, totuși, nimic despre tehnologia folosită și, mai ales, despre randamentul acesteia și despre costurile gazului exploatat. Tare mă tem (deși nu doresc să li se întâmple) că peste puțină vreme și experimentul chinez să urmeze exemplul celui japonez.

      Ceea ce pot spune despre China este altceva (sper că Elsevier nu are cititori aici): ca editor asociat al revistei Marine and Petroleum Geology, primesc la fiecare 2-3 săptămâni, câte un manuscris al cercetătorilor chinezi în care încearcă cu disperare științifică să găsească o variantă chineză a revoluției argilelor din Statele Unite. AM scris detaliat în alt articol că, deocamdată, revoluția argilelor se vorbește doar cu accent american (și puțin canadian). Este vorba despre faptul că argilele nord-americane sunt diferite geologice de cele chineze. De aceea, tehnologia americană de fracturare și menținere a fracturilor create prin insertarea unui grăunte de nisip (proppant) nu merge în majoritatea Chinei. Acolo unde argilele chineze seamănă geologic cu cele americane nu se găsește apă suficientă, sau sunt cutremure, sau nu există infrastructură (rețele de gazoducte, stații de compresoare, de-umidificatoare, foraje adânci de injectare a apelor de zăcământ produse o dată cu gazele naturale, centre de distribuire a gazelor etc).

      Vreau să fiu bine înțeles: nu contest nimănui dorința de a fi entuziast în legătură cu o idee sau alta. Și eu am fost la fel pe „când eram mai tânăr și la trup curat” (citat din poetul meu preferat, bârlădeanul Cezar Ivănescu). Dar, trecând anii, am devenit puțin mai sceptic și prefer să mă îmbăt cu un pahar de Barolo decât cu unul de Pellegrino.

      P.S. Despre încălzirea globală am scris prea multe articole pentru a le rezuma aici. Vă las să descoperiți singur părerile mele legate de acest subiect.

    • Josef Svejk spune:

      Citez: „Ce va face SUA daca nici o tara nu paraseste Acordul Climatic?” Trebuie să vă mărturisesc că e o întrebare spumoasă. Am râs cu lacrimi. Păi ce să facă biata Americă în acea situație disperată?! O să plâgă un pic, da-i trece :D

      P.S.: Pentru inversarea trendurilor de răcire/încălzire planetară, vorbiți vă rog cu soarele. După toate aparaențele activitatea solară e factorul determinant al temperaturii pământului…

      • Dor spune:

        Intrebarea mea are un sens pe care nu l-ai priceput:ce va face America daca nici o tara nu se retrage din Acordul de la Paris si vor investi resurse financiare,de cercetare imense in energiile regenerabile???Diferenta dintre noi este ca tu vrei o America puternica cu resurse demne de Secolul trecut in timp ce eu vreau o America ca leader in tehnologie,stiinta,energii regenerabile pt Secolul 21!Cat priveste povestea cu influenta Soarelui eu cred ca explica doar partial Incalzirea Globala!Si oricum fenomenul exista si trebuie sa facem ceva pentru ca avem doar o Planeta la dispozitie,cu geologia,climatul,influenta omului, care trebuie mentinuta cu conditii propice vietii macar pentru copii nostri(ce va fi dupa or vedea altii,poate vor cucerii alte planete)!In secolul trecut marile companii petroliere au impiedicat dezvoltarea resurselor energetice regenerabile iar acum in America vad ca povestea se repeta(o mana de senatori americani au facut front comun pentru retragerea SUA din Acordul Climatic)!Sper ca am fost convingator si nu merit “ironiile tale”

        • Josef Svejk spune:

          Cu tot respectul și vă rog să nu mi-o luați în nume de rău, dar mă tem că sunteți pe cale să dați în mintea lui Ceaușescu când vă imaginați că impunerea unor reglementări și restricții absurde produce avans tehnologic. Asta a crezut bietul cizmar cu tărie până ce l-au plumbuit. Nu-i vorbăm că și nacealnicii & komissarii UE tot cam pe acolo sunt :P Însă pe ei nu-i pune nimeni la zid la Târgoviște :D

          Vedeți exemplul strigător la cer al Europei. Pe măsură ce integrarea europeană se adâncește și se inventează puhoaie de noi restricții (perna pe care vă puneți capul noaptea e supusa la vreo 20 de norme UE :P ) și reglementări creativitatea se prăbușește. De mai bine de 20 de ani Europa nu mai e capabilă să mai inventeze nimic, tocmai din cauza restricțiilor cu care e încorsetată. Iar Acordul de la Paris tocmai despre restricții ce ucid economia este…

          Nu companiile petroliere împiedică dezvoltarea șțiințifică și economică. Dimpotrivă! Energia ieftină și abundentă pe care o furnizează ele stimulează dezvoltarea economică, comfortul omului obișnuit și creativitatea științifică. Principala problemă e generată de guvernele ce se întrec în a impune norme una ma absurdă ca alta, care otrăvesc viețile oamenilor și sugrumă economia. Vă imaginați pentru o secundă că dacă ați trăi 100% eco într-o colibă hrănindu-vă de pe urma cultivării tarlalei personale și călătorind exclusiv cu calul, ați decoperi mai ușor fuziunea nuceară :D ?!

          • Gamma spune:

            Nu se pune asa problema , emisiile auto au fost reduse exact via restrictii , inclusiv in US si contra dorintei pietei .Ca daca piata ar fi libera masina obisnuita a americanului ar fi fadroma de 1000 cp (aka incarcator frontal , ofera protectie si la coliziuni cu tirul atunci cand mergi la colt sa-ti cumperi bere ) si poate tracta 2 barci deodata catre varful muntelui .

            • Josef Svejk spune:

              Haideți să facem totuși distincția între toxicitate și gărgăuni. Sigur că trebuie să existe norme stricte de eliminarea a noxelor din gazele de eșapament. Limita a fost atinsă în 2007 când au intrat în serie primele motoare Diesel de 1000 CP ce îndeplineau normele Tier III evcuând gaze de eșapament maim curate ca aerul aspirat. Președintele Bush jr. a fost la inaugurare. Și-a băgat batista în eșapamentul unui motor C32. A lăsato acolo câteva minute. După ce motorul a fost oprit și-a ascos-o, a adulmecat-o cu grijă și a băgat-o mulțumit în buzunar :P

              Motoarele mașinilor americane nu sunt limitate de reglemetări ci tocmai de piață. Nu se plătesc taxe mai mari pe mașinile cu cilindree sau putere mai mare. Taxele sunt legte de valoarea mșinii. Piața a dus motorele SUV-urilor și camionetelor pe la max. 450CP-500CP. Există Dodge Viper și Bugatty Veyron amblele cu motoare de peste 1000CP, dar sunt produse de nișă, nu mașini produse în masă,

  13. Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

    Săptămâna Energiei în SUA

    Sub logo-ul „Săptămâna Energiei”, Casa Albă a început o serie de manifestări dedicate joburilor și amplificării influneței globale a Statelor Unite.

    Luni, Secretarul Dept. de Energie, Rick Perry, a spus că administrația Trump este încrezătoare că Statele Unite se îndreaptă către dominație energetică prin exporturi de petrol, gaze și cărbuni, precum și prin promovarea energiei nucleare și chiar a energiilor regenerabile (solară și eoliană).

    „Ani de-a rândul, Washnigtonul a blocat drumul nostru către dominația energetică. Situația se schimbă în prezent”, a declarat Perry reporterilor prezenți la Casa Albă. „Noi vrem să ajutăm, nu să împiedecăm, producătorii de energie și creatorii de locuri de muncă”.

    Săptămâna Energiei a început cu o întâlnire între Președintele Trump și Primul Ministru al Indiei, Narendra Modi, în care s-a discutat și despre exporturile de gaze naturale. Miercuri, Trump va discuta despre energie cu guvernatori și lideri tribali, iar joi va rosti un discurs la Dept. of Energy.

    În aprilie, Președintele american a semnat un ordin prin care a extins forajele pentru petrol în Oceanele Arctic și Atlantic, anulînd restricții anterioare impuse de Obama. Trump a impulsionat de asemenea, revitalizarea exploatărilor de cărbuni după ani de declin. Activitățile miniere de cărbuni au crescut cu 19% în primele 5 luni ale acestui an, conform datelor oferite de Dept. of Energy. Principalele piețe pentru exportul cărbunilor americani vor fi Europa și Asia.

    După ridicarea embargoului pe exportul de țiței (Obama, decembrie 2015), milioane de barili sunt exportați lunar în China, Italia, Olanda și alte țări.

    În februarie 206, SUA au început exporturile de LNG (gaz natural lichefiat) către India, China, Brazilia și alte țări.

    La începutul acestei luni, un cargou american încărcat cu LNG a plecat către Polonia, fiind astfel prima livrare de gaze americane către nordul sau estul Europei.

    Deși Președintele Trump a retras Statele Unite din acordul climatic de la Paris, Secretarul Perry a spus că SUA vor continua să-și reducă emisiile de gaze cu efect de seră.

    „În loc de vorbe despre energii curate, această administrație va trece la fapte”, a mai spus Perry, adăugând că energia nucleară este un element cheie în lupta cu schimbările climatice.

    Detalii:

    Matthew Daly, June 27 2017, Trump says US on brink of become net exporter of energy, Associated Press

  14. ion spune:

    Cred ca e bine ca sunt mai multe alternative, si se face cercetare, e competitie pe mai multe directie. Dupa o stagnare destul de lunga pe petrol. Face bine si petrolului si energiilor alternative. Nu as arunca la gunoi nici energia nucleara, dimpotriva ar trebui si ea modernizata.

  15. Mircea Modan MirceaM spune:

    E aiurea sa vezi cam orice, 100%, nelasand loc pentru concurenta. Chiar fiind posibil tehnic ce zice musiu ala, nu cred ca restul pietei va sta pe loc.
    Meciul se joaca si se va juca multi ani de acum incolo, spre beneficiul nostru, al consumatorilor de energie. Am vazut unde a dus percepptia de cvasimonopol a tarilor arabe exportatoare de petrol.
    Pe de alta parte, pe termen lung, situatia e cumva paradoxala: daca chiar avem incalzire globala antropogena pare logic sa “capturam” acel exces care incalzeste si sa-l folosim spre consum sau racire. Deci tot spre o activitate umana
    Daca activitatea umana produce incalzire, adica energie posibil reconvertibila, ce ne opreste sa o folosim?. Bun, nu e chiar atat de simplu la nivel plantar, dar directia cam asta ar fi.
    Napsa ar fi daca am avea racire, deficit energetic care ar trebui compensat cumva, probabil imposibil cu resurse le de pe Terra.
    Asa ca problema generala pare sa se reduca la ceva tehnic: cum convertim eficient caldura “excedentara”, sau agentul care provoaca acest surplus de caldura, intr-o energie de care avem nevoie curent, electrica sau de orice alt tip.
    Daca vorbim doar de caldura. Daca vorbim de pouare atunci e altceva. Cred ca aici nu ar mai avea nimeni de comentat ca e sa un antropogena, ca exisata zone unde s-a atins pragul critic etc.
    Acum zbaterea e pe energie electrica, cea mai usor de transportat si convertit in alte energii la consumator,..un avantaj pentru toate sistemele care produc energie electrica folosind acel surplus etc. Problema de eficienta si costuri probabil ca se va rezolva in timp, nici Edison nu a produs rentabil becul electric in primii doi ani, dar in al treilea si-a scos parleala :P
    Nici calculatoarele nu au fost vazute ca fiind accesibile la nivel personal si uite, cine isi mai aduce aminte de magoaiele alea alimentate cu cartele de hartie sau cu benzi perforate? Cat costa primul floppy si cat costa acum un stick banal de mii de ori mai performant?
    Asa ca meciul se joaca nu este unul mortal pentru niciun jucator…ca pariem pe unul sau pe altul este alegerea fiecaruia. Dar cu poluarea nu ar trebui sa nejucam prea mult.

    • neamtu tiganu spune:

      sigur ca meciul se joaca, dar nu de putine ori conteaza dupa ce reguli se joaca, cine e arbitru!?

      Astazi multi sunt de parere ca numai daca joci in verde-rosu ai dreptul sa intrii pe teren!

      • Florin(Y) spune:

        @neamtu tiganu

        Traim in democratii moderne, asadar, arbitrii suntem noi. Alegatorii.

        Avem de ales intre:
        1. Tehnologiile ineficiente si poluante ale secolului 20 vs. noile technologii, inteligente, sustenabile si curate ale secolului 21.
        2. Dependenta energetica si frictiuni geopolitice de-a lungul gazoductelor vs. valorificarea surselor regenerabile (energie abudenta si la indemana tuturor).

        Fair ar fi ca persoanele in varsta (pensionarii cu modul lor de gandire “eu astazi“) sa lase generatiile tinere sa isi aleaga singure viitorul. Eu astazi si in viitor.

        P.S. Nu inteleg de ce ce trebuie sa isi bage pensionarii pretutindeni nasul (lasati-ne sa ne construim casele pe gustul nostru). https://www.youtube.com/watch?v=oXWzTEV44vs

    • Josef Svejk spune:

      Aveti dreptate, dar sa nu uitam ca nici becul si nici calculatorul personal nu au fost inventate in urma unor dispiozitii guvernamentale detaliate. El\e sunt rodul initiativei libere, a lacomiei capitaliste oricat de rau suna :P Stim cu totii ca socialismul supraplanificat, suprareglementat si supracentralizat nu a inventat nimic afara de saracie generalizata. Deci hai sa avem grija sa nu oamoram gasca cu oaule de aur. Ca suprareglementarea si subventiile tocmai la socialism duc…

  16. Dor spune:

    Nu doar profitul companiilor petroliere,petrochimice,auto ar trebui sa conteze si nici macar “bunastarea”consumatorului final daca chiar nu putem suporta temperaturile record inregistrate in toata lumea!Si nu nu le putem suporta si aici nu e vorba de cativa neadaptati ci de umanitate!Exista topirea ghetarilor cu ridicarea nivelului marilor si oceanelor,modificarea ph-ului apei oceanice,afectarea vietatilor marine si nu dooar a lor etc!Incep tot mai tare sa cred argumentele oamenilor de stiinta care spun ca incalzirea globala e generata antropocen(de fapt e o convingere,nu o credinta)!Si apoi in lipsa reglentarilor “absurde”cum pot concura acum energiile regenerabile cu cele poluante?Nu ne permitem sa asteptam pana apare vreo descoperire majora care sa faca competitive energiile regenerabile!E mult prea cald domnule Svejk!!!Tu vorbeai de legile economiei care sunt imuabile dar ce te faci cu cele biofizice,biochimice,psihologice sociale(migratii masive)?Nu spune nimeni sa traiesti dintr-o tarla si sa te deplasezi cu calul si sa mai si inventezi fuziunea nucleara dar in conditiile actuale cand nu s-a reusit producerea energiei electrice din fuziune cum am putea s-o stimulam altfel decat prin finantare?Sa asteptam sa o faca doar privatii ce privesc doar la profituri pe termen scurt?Vezi cazul lui Elon Musk si problemele cu care s-a confruntat si se confrunta!Cred ca dumneavoastra ,domnule Svejk lucrati in industria petroliera intr-o pozitie de varf!Repet si eu vreau prosperitate pentru America si nu numai,si eu o vreau puternica dar pe baze sustenabile!Si apoi de cand e Trump presedinte ce minuni economice s-au produs?Ultima revizuire a pib pe primul trimestru arata o crestere anualizata de doar 1,4%,mult sub nivelul promis de Trump!Daca industria miniera duduie,cea extractiva de petrol si gaze la fel,cea de mase plastice nu mai vorbesc cum de e asa de slaba economia?Nu cumva e vorba de factori structurali acolo:rata scazuta a natalitatii,productivitate scazuta,indatorare excesiva etc si care se rezolva altfel?Cam cate locuri de munca creaza industria energiilor regenerabile fata de cea a energiilor murdare?Europa inoveaza si inca la nivel ridicat,chiar de anvergura iar economia ei creste mai rapid decat SUA(chiar si zona Euro)!Asta o spun fara sa fiu un pro-european ci mai degraba un pro-american convins!

    • victor L spune:

      Ma ierti, domnule, dar esti o comoara la casa omului: se pare ca esti pentru contra.
      Ca “pro-american convins”, nu iti place ce fac americanii. Mai ales ca “de cand e Trump presedinte ce minuni economice s-au produs?” In 6 luni voiai “minuni”. Si pentru un copil iti trebuie 9 luni. Vrei cezariana obligatorie?

    • Josef Svejk spune:

      Domnule, nu știu cum naiba se topesc ghețarii ăia că eu la paralela 45 în vestul mijlociu am trecut în ultimii 7 ani prin vreo 5 ierni năpraznice din Noiembrie dinainte de ziua curcanului până pe la sfârșit de Martie sau chiar început de Aprilie. Cu zăpezi de până la 1.5m de de o parte și alta a aleii ce duce de la garaj la stradă și temperaturi de până la -45C nemivăzute prin locurile astea. La început de Martie 2017 cancelăreasa nemțească a trebuit să-și amâne vizita la curtea Trumpului cu o zi din cauză că toate aeroporturile din jurul Washigton DC erau închise din cazua viscolului. Care Washington DC e undeva pe paralela ce trece între Napoli și Palermo. Tot anul ăsta a nins în Texas și Oklahoma, care sunt undeva la paralela nordului Africii…

      Chiar și tornadele s-au mutat binișor mai la sud (nu că le-aș simți lipsa) în ultimul deceniu, iar Agitpropul a trebuit să dea ukaz cum să nu se mai folosească termenul de „încălzire globală” ci cel de „schimbări climatice” ca să nu mai facă burghezia reacționară și alți bigoți atâtea bancuri pe seama încălzirii globale.

      Nimeni nu vă cere să așteptați până apare vreo descoperire majoră vis a vis de energile regenerabile. Feel free to use it! Nimeni nu vă oprește de asemenea să băgați câte parale aveți chef în buzunarele veșnic flămânde ale birocrației guvernamentale așteptând apoi cu încredere ca aceasta să o pună de niscai descoperir epocale. Fatalitatea face că descoperirile astea epocale sunt făcute tot de capitalișii rapaci ce rumăresc doar profitul pe termn scurt.

      De când a devenit Trump președinte s-a redus somajul la cel mai mic nivel al ultimilor 16 ani. Rata de creștere a micilor afaceri e la cel mai ridicat nivel din 2006 încoace. O fi având economia americana o creștere prognozată anuală de doar 1.4%/an, dacă o spuneți cu atâta foc. Doar bursa s-a capitalizat cu peste $2000 de miliarde ăn 6 luni din anul ăsta și cu alte aproape $1000 de miliarde de la victoria Trumpului până la sfărșit de 2016. Dacă PIB-ul american e pe 2016 de sub $20000 de miliarde, socotiți și dumenavoastră prin regula de 3 simplu care e creșterea economică pe primele 6 luni :D â

      Nu vă sfiiți să dați niște exemple recente de inovații majore europene ce au cucerit lumea. Luminați-mă! Sunt numai ochi și urechi!

    • Josef Svejk spune:

      Și ca să nu uit, azi pe 30 iunie avem vreo 16C dimineața șisperăm l o mximă de 23C. Ieri cam la fel. Prognoza zice că poate săptămâna viitoare să vedem ceva maxime spre 30C …Lovește încălzirea globală din totae pozițiile :P

      • Gamma spune:

        Lol , asta s-a potrivit ca nuca in perete … pt ca Romania e de vre-o cateva zile sub un val de canicula extrema (iar azi e cod rosu) . Bine ca n-ati zis ca incalzirea globala e discutabila pt ca dv va simtiti bine si AC-ul face fata .

        Daca cineva e curios in privinta temperaturilor globale , mai bine s-ar uita la nivelul oceanelor . Pt extra show :
        https://www.google.ro/search?q=glacier+melt&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwj7p8C6i-jUAhXDOhQKHeZRAaIQ_AUICigB&biw=1920&bih=1012

        • Josef Svejk spune:

          Domnule, dacă la dumneavoastră e mult prea cald și la noi mult prea rece înseamnă că dumneavoastră nu v-ați făcut temele pe acolo și trebuie să mai stângeți cureaua :P Nu înțlelg atunci de ce în loc să treceți la fapte continuați să chibițați și să dați sfaturi nesolicitte altora care nu au problemele dumneavoastră :P

          Aiai cu creștrea nivelului oceanorl e faină dar nu se prea verifică și sfidează logica elementară. Considerân suprafța oceanului planetar ar fi nevoie de topierea a câtorva Arctici ca să se vadă ceva. De când a început nebunia încălzirii gobale se tot preveștese cum NYC, Tokyo, Londra, etc. vor fi înghițite în cruând de ape. Cine merge însa la muzeul de pe Ellis island are ocazia să vadă cu surprindere în poze de acum peste 100 de ani că nibelul oceanului tot acolo era și atunci. Și oricum știm că în timpul celor 400 de ani ai încălzirii globale medievale (secolele IX-XIII), când era mult mai cald ca azi, ocenele n-au înghițit nimic. Nu-i așa? :D

          • Gamma spune:

            Bineinteles ca nu-i asa . In europa medievala cu 3 locatii (din care una e groenlanda pe care o repetati ad nauseam) nu se face incalzire globala , de-aia nici nu au fost topiri nete ale ghetarilor la nivel global .
            Cresterea nivelului marilor e foarte real azi

            https://en.wikipedia.org/wiki/Sea_level_rise#/media/File:Trends_in_global_average_absolute_sea_level,_1880-2013.png

            8 inch nu reprezinta nici un pericol , nu de pericolul apelor vorbim aici ci de faptul ca incalzirea globala e reala . Asa putem verifica ca niste salbatici ce suntem daca desteptii aia de climatologi au sau nu dreptate .

            • Josef Svejk spune:

              De ce nu ar fi așa?! Sigur că tromboanelor dumneavostră colportate ad naueam li se răspunde mereu cu aceleși fapte ce nu pot fi explicate nicium de gargara încălzirii globale antropogene.

              Tocmai că există mărturii din întrega lume cunoscută vi a vis de încălizrea puternică a planetei din secolele IX-XIII:

              - Erik ce Roșu colonizează Groenlanda l sfarșitul secolului IX, unde vikingii săi se apucă de creșterea vitelor și agricultură
              - Leif Erikson (fiul lui Erik de mai sus) ajunge în America (Newfoundland-ul înghețat și pustiu de azi) unde găsește struguri și numește noul teritoriu „Vinland” (țara vinului :P )
              - În Anglia și Scoția cultura viței de vie era ceva obișnuit. În Ille de France creșteu portocale
              - În jurul Beijing-ului cresc niște portocale mărunte și dulci pe care le numim azi mandarine și care cresc în zilele noastre doar în zonele tropicale…
              - În Japonia dispare zăpada de pe vârful muntelui Fuli :P

              Ce fel de emisii antropogene de CO2 au cauzat aceste fapte?! :P Ce locuri din lumea cunoscută au fost inundate de ridicarea nivelului oceanului planetar?! Presupun că după aproape 400 de ani de căldură mai dihai ca azi s-au topit niscai ghețari & ceva calotă polară… Aia cu lipsa activității vulcanice nu ține. în 946 se produce cea mai puternică erupție vulcanică (VEI 7) din ultimele milenii, cea din Coreea de pe muntele Paektu…Alte doua VEI 6 se produc în 930 și 940 în Mexic și Islanda…

            • Florin(Y) spune:

              @Svejk

              Oamenii de stiinta au identificat doua cauze majore pentru schimbarile climatice din trecutul planetei: variatiile activitatii solare si variatiile activitatilor vulcanice. In lipsa unor date concrete si definitive este greu de confirmat cu certitudine cauzele schimbarilor climatice din evul mediu (incalzirea urmata de mica glaciatiune). Exista insa mai multe “indicii” care incearca se explice cauzele fenomenului.

              http://www.co2science.org/subject/s/summaries/solarmwp.php

              https://www.researchgate.net/publication/294085842_The_early_Sporer_Minimum_-_a_period_of_extraordinary_climate_and_socio-economic_changes_in_Western_and_Central_Europe

              In ceea ce priveste incalzirea globala din ultimele decenii, stim ca nu este cauzata de radiatia solara https://climate.nasa.gov/causes/

              Citez: “It is the sun to blame? Since 1978, a series of satellite instruments have measured the energy output of the sun directly. The satellite data show a very slight drop in solar irradiance (which is a measure of the amount of energy the sun gives off) over this time period. So the sun doesn’t appear to be responsible for the warming trend observed over the past several decades.”

              Intrebare: cum va explicati incazirea globala actuala?

            • Josef Svejk spune:

              @Florin(Y)

              În ce privesște „încălzirea globală” din ultimele decenii ea era ”noua eră glaciară” până la începutul anilor ’80. Pe atunci CO2-ul eliminat în atmosferă de activitatea umană respingea căldura solară ducând la o răcire accentuată a plantei. După ce anii în ’80 verile au devenit tot mai fierbinți și iernile tot ma calde, pur și simplu s-a întors macazul și „noua eră glaciară” a devenit brusc „încălzirea globală” . Adică CO2-ul emis în atmosferă producea de acum efect de seră. Adică, captează căldura solară în atmosferă și nu-i mai dă drumul.

              Acum după o serie de ierni violente si veri relativ reci în America de Nord ce au transfromat noțiunea de „încălzire globală” în subiect de bancuri, Agiptopul schmbă din nou kalimera. Nu mai e politic corect să se vorbească de „încălzire globală” ci de „schimbări climatice”. Adică mai pe scurt, indiferent că se încălzește sau răcește, tot ativitatea umană e responsabilă. Înteresant că abordările astea infantile reușesc să găsească suficienți debili mintali care să pună botu’ cu entuziasm la ele. Nu vi se pae straniu?! :P

  17. Gogu spune:

    Sună ca un articol de lobby pt industria cărbunelui, un dinozaur ce se îndreaptă ușor către groapa de gunoi a istoriei.Energia verde e fezabilă și poate acoperi 100% necesarul oricărei țări (Ex Norvegia). NU mâine, ci azi. E suficient să ca industria cărbunelui să nu mai fie subvenționată și să plătească pt ecologizarea carierelor de cărbune și termocentralele intră în faliment.

    • Josef Svejk spune:

      Mă rog, autorul vorbește de exploatările de șist și nu de mine de cărbuni, dar astea sunt desigur detalii. Oare l-or plăti imperialiștii la kil să vp vândă cărbune?! :P

      E foarte bine că energia verde e fezbilă și pote acoperi 100% necesarul unei țări încă de azi. Nu ezitați să o folosiți. Ce vă reține?!

      Totuși după câte știu eu în Norvegia marea majoritate a automobilelor ard hidrocarburi iar casele sunt alimentate cu gaze naturale. Or fi și astea verzi?!

      Probbil că v-ați pus pe băut de dimineață. Cărbunii și hidrocar00burile siunt taxte nu subvențiomte. Subvențiile merg la energiile verzi… Fără hidrocrburi nu pre ar mai fi paarle pentru subvențiile energiei verzi :D

      • Gogu spune:

        Informațiile tale sunt depășite. Industria minieră e masiv subvenționată, nu prin subvenții direct ci prin facilități mascate, cum ar fi acoperirea pierderilor de către stat, neimpozitarea structurilor, suprafețelor ocupate, renunțarea la ecologizarea minelor și a haldelor de steril. E exact cum ai face un munte de gunoi și nimeni nu ar plăti pentru asta. Dacă toate costurile ar fi incluse în KWh structura pieței s-ar schimba de la sine.

        • Josef Svejk spune:

          Unde anume se întâmplă asta?! Nu am auzit ca statul să fi acoprit pierderile vreo-unei mine sau exploatări petroliere un SUA. Dimpotrivă. Sub Obama au fost multe cazuri în care statul le-a băgat in faliment sau închis prin de măsuri arbitrare și abuzive. Aveți cumva ceva exemple care să vă susțină aberațiile?!

  18. Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

    Coreea de Sud va cumpăra gaze de argilă americane și va face mai multe investiții în SUA

    Ca urmare a vizitei președintelui sud-coreean la Casa Albă și a discuțiilor avute cu Președintele Trump, s-au hotărât o serie de acorduri comerciale bilaterale.

    Grupul SK a semnat un acord preliminar cu General Electrics și Continental Resources pentru a dezvolta împreună noi exploatări de gaze de argilă în SUA. Grupul, care deține cea mai mare companie de telefonie mobilă din Coreea de Sud și este al doilea producător de semiconductoare, a declarat că va importa gaze naturale lichefiate și gaze de petrol lichefiate cu începere din 2020 pentru a-și diversifica portofoliul energetic.

    Grupul de companii GS va începe să importe gaze de argilă americane din 2019. Contractul, acoperind 20 ani, se ridică la $220 milioane.

    Colosul electronic Samsung planifică să investească $380 milioane pentru a construi o nouă fabrică de produse casnice în Carolina de Sud. De asemenea, va cheltui $1,5 miliarde pentru a construi o fabrică de semiconductoare în Texas.

    LG Electronics vor investi $250 milioane într-o nouă fabrică de mașini de spălat în Tennessee și alte $300 milioane pentru o nouă clădire industrială în New Jersey.

    Hangin Group, care deține Korean Air Lines, planifică să cumpere încă 50 avioane Boeing în următorii șapte ani.

    Deficitul comercial al Statelor Unite în raport cu Coreea de Sud aproape s-a dublat de când un acord comercial bilateral a fost semnat în 2012. În timpul campaniei sale prezidențiale, Trump a criticat acest acord.

    Anul trecut, schimburile bilaterale dintre SUA și Coreea de Sud au atins $144,6 miliarde, SUA înregistrând un deficit de $17 miliarde.

    Președintele Trump a cerut ridicarea barierelor comerciale pentru exporturile americane de automobile în Coreea de Sud. De asemenea, el și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu exporturile de oțel din China care ajung în SUA via Coreea de Sud.

    Detalii:
    Youkyung Lee, AP Business Writer
    South Korea to buy American gas, build new factories in US
    29 June 2017

  19. Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

    Automobilele electrice și contribuția lor la creșterea concentrațiilor de CO2

    Într-un articol mai vechi, am descris efectele dăunătoare din punct de vedere ecologic al automobilelor electrice:

    Fabricarea automobilelor electrice (AE) produce mai multă poluare decât producția automobilelor clasice.

    Un studiu publicat în 2013 de The Norwegian University of Science and Technology rezumă multe critici legate de AE în cazul poluării mediului. Autorii afirmă, printre altele, că AE-urile prezintă potențialul unor creșteri semnificative ale ploilor acide, smogului, pulberilor extrafine (PM2,5), toxicității umane, eco-toxicității apei potabile, eutrofizării apei dulci și ale impactului legat de epuizarea metalelor, folosite în lanțul de aprovizionare pentru producerea AE. Aceste declarații implică un fapt îngrijorător: mult trâmbițatele beneficii climatice și ecologice ale AE-urilor pot prezenta riscuri mai mari decât se acceptă curent, datorată lucrărilor miniere, poluării produse de fabricile de componente AE și gropilor de gunoi unde ajung, finalmente, automobilele mai vechi și bateriile uzate.

    Iată că, foarte recent, o altă țară scandinavă – Suedia – a luat poziție împotriva bateriilor folosite de automobilele electrice.

    IVL – Institutul Suedez al Mediului – la solicitarea Administrației de Transport Suedeză și al Agenție Suedeze a Energiei, a investigat impactul climatic al bateriilor pe bază de litiu folosite de automobilele electrice.

    Raportul publicat la începutul lunii iunie 2017 arată că producerea bateriilor conduce la emisii masive de CO2. Pentru fiecare kilowatt-oră capacitate de stocare a bateriei, sunt emanate între 150 și 200 kg de CO2 chiar în fabrica de baterii.

    Cercetătorii suedezi nu au studiat baterii individuale ale diferitelor mașini electrice. Dar un exemplu se cuvine menționat: Două automobile electrice standard, aflate pe piețele actuale – Nissan Leaf și Tesla Model S – au baterii de aprox. 30 kWh și 100 kWh, respectiv.

    Imediat ce cumperi o mașină electrică, emisii de CO2 de aproximativ 5,3 tone și, respectiv, 17,5 tone, au fost deja introduse in atmosferă de bateriile celor două mărci menționate. Pentru comparație, o persoană care se întoarce de la Stockholm la New York cu avionul cauzează emisii de circa 600 kg CO2, conform modelului de calcul al organizației ONU ICAO.

    Cercetătorii de la IVL au mai calculat cât trebuie condusă o mașină pe benzină sau motorină pentru a produce aceleași cantități de CO2 precum bateriile electrice menționate. Rezultatul a fost 2,7 ani pentru o baterie tip Nissan Leaf și 8,2 ani pentru o baterie de tip Tesla Model S.

    Invit cititorii la o lectură integrală a noului studiu suedez, în care sunt discutate multe alte probleme ecologice de tip poluare pe care le produc bateriille electrice.

    După cum am replicat unui comentator anterior, este bine să știm cu vrem să ne îmbătăm: cu apă Pellegrini sau cu un vin Barbaresco.

    Detalii: New Study: Large CO2 Emissions From Batteries Of Electric Cars

  20. neamtu tiganu spune:

    este bine să știm cu vrem să ne îmbătăm: cu apă Pellegrini sau cu un vin Barbaresco.

    In numele preciziei trebuie sa va corectez, nu ati vorbit de Barbaresco, ci de Barolo :) lucru cu care am fost de acord, a schimba vinul din mers poate conduce la dureri de cap.

    • I stand corrected :-)
      Sunt un mic producător de vin pentru familie și prieteni. Am o mare pasiune pentru cele patru vinuri roșii italiene, care toate încep cu B: Barolo, Brunello, Barbera și Barbaresco. Din păcate, numai pe ultimul nu am reușit să-l produc în Pennsylvania. Cauza: n-am găsit exportator de struguri Barbaresco în SUA. Poate de aceea, freudian vorbind, mi-a scăpat, din fuga computerului, Barbaresco în loc de Barolo. Pot însă aduce mărturii, chiar din partea unor prieteni din România care m-au vizitat, că Barolo făcut de mine este la nivelul tuturor așteptărilor :-)

      P.S. Luna trecută, când am avut treabă în Washington D.C, la restaurantul italian Fiola Mare, o sticlă de Barolo bun costa $1,400 (https://hub.binwise.com/restaurant/fiola-mare/list/wine-list.pdf)

      • neamtu tiganu spune:

        Acum chiar ca sunteti lobbeist :)

        Sunt impresionat de aceste realizari pe care le consider absolut deosebite, banuiesc ca si cunostintele de geologie ajuta, as adauga insa la cei 4 B si un M (ontepulciano).

        • banuiesc ca si cunostintele de geologie ajuta

          Nu știu dacă și alți cititori vor aprecia acest fir al discuțiilor, dar trebuie să spun că ați intuit exact importanța cunoștințelor de geologie pentru a aprecia corect potențialul unui terroir în termeni de calitatea și unicitatea strugurilor produși acolo.

          Am bătut cu pasul o serie de plantații de viță de vie din nordul Italiei (Piedmont) unde crește Nebbiolo, strugurele de la baza vinului Barolo. Solul acolo are o largă concentrație de carbonați de calciu și alte minerale, ceea ce îl apropie de solurile loessoide din zonele pe care lu cunosc bine în România (Huși, Cotnari, Panciu, Odobești). Geologic, terrroir-ul Piedmont este diferit de majoritatea zonelor viticole din Franța, de aici și unicitatea lui Barolo și a celorlalte B-uri și M-uri italiene.

          Mai trebuie considerate și variațiile climatice ale zonei de interes (secetă, expunere la soare, umiditate etc.).

          Un ultim exemplu: primăvara, comand niște struguri unici din Chile (soiul Carménère) pentru că valea respectivă este udată de apa ghețarilor din Munții Anzi – apă deosebită de cea de ploaie.

  21. Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

    Gazele naturale, obținute prin fracturare hidraulică au redus emisiile de CO2 ale Statelor Unite cu 14% în perioada 2005 – 2016

    Mult hulita și demonizata fracturare hidraulică a argilelor gazeifere din Statele Unite a adus beneficii climatice necontestate chiar și de cei mai focoși ecologiști. Iată un extras dintr-un comunicat oficial din 17 aprilie 2017 al U.S. Energy Information Administration:

    Emisiile SUA de CO2 legate de producerea energiei în 2016 au totalizat 5.170 milioane tone, cu 1,7% sub nivelul anului 2015, după ce mai scăzuseră cu 2,7% între 2014 și 2015.

    Aceste scăderi recente sunt în concordanță cu o tendință de un deceniu, în care emisiile de CO2 au scăzut cu 14% în 2016 comparativ cu nivelul anului 2005.

    Explicația acestor reduceri rezidă în înlocuirea a sute de termocentrale pe cărbuni cu altele pe gaze naturale, care produc mult mai puține emisii de CO2.

    Dacă abundența și ieftinătatea gazelor naturale extrase prin fracturarea hidraulică fac ca acestea să fie sursa principală de energie a Statelor Unite, energia nucleară produsă de cele 99 reactoare în funcțiune începe să fie amenințată.

    De exemplu, în Pennsylvania – al doilea producător de gaze naturale din argila Marcellus – ultimul reactor al centralei Three Mile Island este propus pentru închidere în 2019. Nici celelalte 9 centrale nucleare din PA nu duc o viață liniștită. Argila Marcellus și gazele produse din ea forțează producătorii de energie să schimbe centralele nucleare pe termocentralele cu gaze. Și alte state (Ohio, Connecticut, New Jersey) planifică închiderea unor centrale nucleare și folosirea gazelor naturale ca sursă principală de energie.

    Se poate spune că Statele Unite contribuie semnificativ la scopurile menționate în Acordul climatic de la Paris și fără să mai plătească $3 miliarde pe an unor terți jucători climatici. Este adevărat, însă, că nu toată lumea acceptă folosirea fracturării hidraulice a argilelor gazeifere. Nu mai dau exemple, pentru că sunt bine cunoscute de ecologiști și fracktiviști.

    Dacă apreciez triumful revoluției argilelor prin prisma rezultatelor de mai sus, înseamnă că fac lobby pentru ecologiști? :-)

    Detalli, aci:

    https://www.eia.gov/todayinenergy/detail.php?id=30712

  22. man of war spune:

    soare, soi, sol (a propos de vinuri nu fosile). daca primele sint relativ invariante, ultimul (solul) secatuieste ! bunicii aveau un vin (no name) pe care nu l as da pe nici un nobil ! urmasii (bunicilor) s au diluat odata cu vinurile lor ! husi, cotnari, panciu sau odobesti s au subtiat si ele (vinurile) odata cu vremurile si vremile !

    • Nu cred că solul secătuiește în comparație cu vremurile bunicilor noștri. As spune că principala cauză a modificării calității vinurilor bine-cunoscute este alterarea lor în scopul producerii unor cantități de masă, pentru consumul intern și cel extern.

      Concret, în perioada 1976-1980, am lucrat la Vaslui în cadrul Atelierului de Proiectări Județean ca inginer geotehnician. În această calitate am fost implicat în aproape toate proiectele noilor construcții (civile, industriale, drumuri și poduri, agro-zootehnice etc.) din județul Vaslui, inclusiv cele din zona Huși. De multe ori am venit în contact cu oficialitățile din Huși care pregăteau, pentru cei doi Ceaușești, celebrele vinuri Busuioaca de Bohotin și Zghihara de Huși. Celebrul inginer Neamțu, șeful IAS Huși, mi-a demonstrat cum trebuie apreciată adevărata Busuioacă: acoperind o nară cu degetele, cealaltă nară trebuie să amorțească atunci când inhalezi mireasma de Busuioacă. Ceea ce se întâmpla de fiecare dată când eram în biroul lui.

      După 1989, de câte ori am fost în România și am băut un pahar de Busuioacă de Bohotin, am repetat experimentul recomandat de ing. Neamțu. Rezultatul a fost negativ. Concluzia mea, deși s-ar putea să greșesc, este că noii proprietari/producători de Busuioacă au modificat rețeta originală a vinului pentru a putea produce mai mult cantitativ, dar mai puțin calitativ.

      • man of war spune:

        de acord cu tot ceea ce spuneti ! cit despre dinamica materiei organice, a mineralelor solului, cum / daca se regenereaza n totalitate, n am idee. aveam in minte rotatia culturilor agricole. sigur pe termen (foarte) lung soarele si consuma energia, dar asta n are nimic de a face cu calitatea vinului sorbit de pamintenii de pe atunci !

  23. Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

    Acordul Climatic de la Paris și ipocrizia Chinei

    După ce Președintele Trump a decis retragerea Statelor Unite din Acordul Climatic de la Paris, ecologiști și politicieni deopotrivă au sperat, pe baza unor declarații politice anterioare, că China va prelua conducerea eforturilor de reducere a gazelor cu efect de seră.

    Numai că realitatea din China contrazice declarațiile politicienilor din aceeași țară.

    O bază de date (https://coalexit.org/database), compilată de organizația Urgewald din Germania și conținând un inventar la zi a termocentralelor pe cărbuni din întreaga lume, oferă o realitate ca un duș foarte rece pentru cei care și-au pus speranțe în declarațiile ecologiste chineze și ale altor țări.

    Mai întâi, câteva date generale:

    - 840.000 MW capacitate a unor noi termocentrale pe cărbuni sunt planificați de companii din întreaga lume.

    - 1.600 noi termocentrale pe cărbuni vor fi instalate în 850 noi locații.

    - 14 țări, care în prezent nu au nicio termocentrală pe cărbuni, vor avea noi instalații.

    China a declarat oficial că va opri instalarea a 100 termocentrale pe cărbuni anul acesta. Realitatea din teren e complet diferită:

    Precum pe vremuri la Radio Erevan, corporațiile chineze nu vor opri construirea a 100 termocentrale, ci construiesc și planifică 700 noi termocentrale, unele chiar în țări care nu au în prezent nicio una.

    Shanghai Electric Group, unul dintre cei mai mari producători de echipamente electrice, a anunțat planuri pentru a instala în Egipt, Pakistan și Iran o capacitate totală de 6.285 MW, aproape de 10 ori mai mulți decât cei 660 MW pe care îi are planificați în China.

    China Energy Engineering Corporation, care nu are planuri publice pentru a dezvolta termocentrale pe cărbuni în China, construiește centrale de 2.200 MW în Vietnam și Malawi.

    11 din cele mai mari 20 corporații care construiesc termocentrale pe cărbuni sunt chinezești.

    În total, companiile chineze planifică instalarea unor termocentrale pe cărbuni cu o capacitate cuprinsă între 340.000 și 380.000 MW în cadrul expansiunii lor mondiale.

    O termocentrală tipică, cu o capacitate de circa 500 MW, arde 1,4 milioane tone cărbuni pe an, suficient pentru a oferi energie la aproape 300.000 locuințe.

    Numărul noilor termocentrale pe cărbuni, din care circa jumătate sunt construite sau în curs de construire de către China, face practic imposibilă atingerea țelurilor de reducere a emisiilor de CO2 semnate de cele 195 țări în cadrul Acordului climatic de la Paris.

    Întrebare pur retorică: Va continua China să pretindă un rol de lider climatic?

  24. Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

    Cea mai ieftină benzină în Statele Unite din 2005 de Ziua Independenței – O binefacere a fracturării hidraulice

    GasBuddy, un site care monitorizează prețul benzinei americane, a raportat că, de Fourth of July, Ziua Independenței Statelor Unite, cei peste 65 milioane de șoferi care vor călători cu acest prilej, se vor bucura de cea mai ieftină benzină din 2005. Prețul mediu va fi de $2,21/galon, mult sub media ultimilor 10 ani, respectiv $3,14/galon.

    Ca în fiecare an, pe 4 iulie mă aflu în Dallas cu familia fiicei mele. Am condus din Pennsylvania până în Texas și în foarte multe stații, am văzut benzină chiar la prețul $1.89/galon.

    Aceste prețuri scăzute de la pompă pot fi legate direct de noua situație în care se găsește astăzi America: posibilitatea de a exporta petrol și influența globală a prețurilor standard Brent și WTI (West Texas Intermediate) pe care se bazează produsele rafinate, precum benzina.

    După ce embargoul de 40 ani asupra exporturilor americane de țiței a fost ridicat în decembrie 2015, exporturile americane au loc acum la o rată dublă față de anul trecut. Luând în considerație că peste jumătate din țițeiul american se extrage prin fracturarea hidraulică a argilelor și că aceste formațiuni produc un țiței de cea mai mare calitate (mai ușor și mai fără sulf decât țițeiul convențional), mi se pare evident (și de bun simț) ca să fie recunoscută încă o dată triumful fracturării hdiraulice.

    Detalii, aici:

    http://www.cnbc.com/2017/06/27/fourth-of-july-travelers-will-see-cheapest-gas-prices-in-12-years-gasbuddy-says.html

  25. Josef Svejk spune:

    Happy Birthday USA!

    • Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

      241 ani de independență!

      În toată această perioadă, cine a pariat contra Americii a pierdut.
      Cine a pariat pe America, a câștigat, mai devreme sau mai târziu.

      Am pariat târziu, din motive independente de voința mea, dar pot spune acum că sunt un câștigător și nu regret nicio clipă pariul făcut.

      Thank you, America, wherever you are, and Happy 4th of July!



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Constantin Crânganu


Constantin Crânganu

Constantin Crânganu este profesor de geofizică și geologia petrolului la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: int... Citeste mai departe


E randul tau

...primul e termenul curent, din lat. culus. Cu ani în urmă, cineva i-a pus exact această întreb...

de: Funeriu

la "Întâmplări lingvistice triste, hazlii și puțin indecente. Astăzi despre spelling"

Cauta articole

noiembrie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Oct    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)