joi, martie 28, 2024

In Romania lideri extremisti beneficiaza de simpatie si imunitate*

La sfarsitul lunii mai a acestui an clasa politica si presa din Romania au condamnat aproape unanim initiativa unor politicieni unguri de la Budapesta care infierbantati de ultra-nationalism doreau reinhumarea ramasitelor unui fascist maghiar pe teritoriul Romaniei. Era vorba de o tentativa de export ideologic extremist. Nu aceeasi fermitate se manifesta insa cand este vorba extremistii autohtoni care au bineinteles agende politice similare, desigur romanesti si nu maghiare. Principiul foarte indoielnic « fascistii nostrii sunt mai buni decat fascistii lor » este aplicat cu larghete de aceeasi clasa politica si mass media din Romania. La 23 de ani de la caderea regimului comunist, lideri extremisti actioneaza nestingherit in Romania, iar factorii responsabili evita cel mai adesea orice masura profilactica contra lor. Pe langa clasa politica si presa, si justitia are un rol in aceasta situatie penibila.

Fostul versificator al cuplului Ceusescu, liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor care a incercat sa ne invete ca avem nevoie de « executii pe stadioane », ca « America este o colonie a Israelului », si ca trebuie sa iubim pe Sadam Hussein si pe Slobodan Milosevic,  continua sa reverse ura sa patologica contra ungurilor, evreilor si romilor. Recent el a negat din nou, a nu stiu cata oara, existenta Holocaustului in Romania iar prin alter-ego-ul sau Alcibiade ne-a informat ca « …asta a devenit Premiul Nobel, cel puţin de la sfîrşitul celui de-al II-lea război mondial încoace: o afacere evreiască. Ce vor să demonstreze aceşti botezaţi cu briciul?! … » . Vulgar si violent Gigi Becali, liderul PNG ne-a promis ca si legionarii pe care ii admira deschis « o tara ca soarele sfant de pe cer ». El ne binecuvanteaza cu iesirile sale antimaghiare, anti-Roma, antisemite, homofobe si misogine. Ca si Vadim Tudor afiseaza prin vorbe si fapte un dispret suveran fata de legile Romaniei care nu-i convin si nu-l privesc.

Daca in general in Europa extrema dreapta este izolata, o parte a establishment-ului politic romanesc ii ajuta pe acesti demagogi sa obtina si sa mentina o aura de respectabilitate. Acest lucru nu este surprinzator, de prea multe ori retorica populista cu tente ultranationaliste se regaseste si  la partidele politice romanesti mainstream. Daca in legatura cu Vadim Tudor consensul pe coridoarele puterii si opozitiei de la Bucuresti este ca autointitulatul tribun este « terminat  politic» nu aceleasi interpretare a avut in legatura cu Gigi Becali conducerea PNL si in general USL care l-au admis cu o larghete sinucigasa pe listele lor parlamentare.  Sa nu uitam aici nici PDL-ul care a conlucrat de minune cu PNG la nivelul Consiliului General al Primariei Capitalei. In plus prea multi jurnalisti romani, avizi de rating ieftin, cinici sau pur si simplu inculti politic invita pe acesti indivizi pe platourile lor de televiziune sau la talk show-urile lor. Deseori acesti lideri extremisti sunt lasati sa domine discutia fara sa li se dea nici o replica. Sunt uitate agresiunile fizice si verbale suferite de confratii din presa. Si mai ales este ignorat pericolul pe care acesti indivizi ii reprezinta pentru democratia din Romania.

Justitia romana a luat unele decizii importante, definitive si irevocabile in materie de extremism cum ar fi cele in care a respins tentativa de reabilitare a membrilor guvernului Horia Sima sau ce mai recenta in care a refuzat acordarea de repartii morale si materiale unor fosti legionari definind Miscarea Legionara ca fiind « nationalist fascista » si « antisemita ». Totusi ea manifesta a miopie excesiva care frizeaza imunitatea cand este vorba de indivizi ca Vadim Tudor sau Becali. Inregistrat de camere de luat vederi. Vadim Tudor, injura public in mod suburban si bruscheaza executori judecatoresti si politisti in exercitiul functiunii sfidand autoritatile statului.  Becali care este si el un mare maestru al insultelor publice de joasa speta a agresat fizic a jumatate de duzina de jurnalisti. Corneliu Vadim Tudor negat repetat existenta Holocaustului din Romania, actiune pedepsita conform articolului 6a a Legii 107 din aprilie 2006, care  lege prevede pentru aceasta infractiune o pedeapsa de 5 luni la 5 ani si interzicerea unor drepturi. Gigi Becali informeaza public ca a aruncat argumentarea CNCD privind persoana sa “..in cosul de la WC, acolo unde se duc toate hartiile de la Discriminare.” Nici unul nici altul din acesti lideri extremisti nu pare sa fi suferit vreodata consecintele actiunilor lor scandaloase.

Surprinzatoare au fost deciziile  justitiei romane conform carora Vadim Tudor este autorizat sa pastreze Steaua Romaniei . Au fost sistematic anulate argumentele Comisiei de Onoare compuse intre altii de Doina Cornea, Radu Filipescu, Stelian Tanase, Mircea Dinescu, care recomandau cu argumente solide anularea decretului de atribuire a celei mai inalte decoratii romanesti extremistului roman.  A fost deasemena practic anulat decretul de retragere al al acestei decoratii semnat de Presedintele Traian Basescu si de Primul Ministru Calin-Popescu Tariceanu. In consecinta cea mai inalta decoratie romaneasca va fi purtata de militantul antisemit negationist Corneliu Vadim Tudor dar nu si de profesorul Elie Wiesel laureat al Premiului Nobel. Aceasta nu va imbunatati desigur imaginea Romaniei  dincolo de granitele ei. A sosit poate momentul ca legea sa fie aplicata si indivizilor numiti Corneliu Vadim Tudor si Gigi Becali.

*Acest articol a fost scris de autor in calitate particulara si nu reprezinta opiniile nici uneia din organizatiile la care acesta este afiliat.

Distribuie acest articol

22 COMENTARII

  1. Rusinea cea mare e ca sint euro parlamentari…dar sa numaram greselile gramaticale , nu ideile false , este o moda romaneasca…

  2. Patronii trusturilor de presa si „jurnalistii” sunt vinovati. Ei ii promoveaza, atat pe Becali cat si pe Vadim. Aste e goana dupa audienta, „extremismele” lui Becali si Vadim inseamna bani. Cand o sa apara jurnalisti care sa faca emisiuni doar cu Patapievici, Cartarescu o sa fim mai curati, mai linistiti si mai democrati. Si inca ceva… si publicitatea negativa tot publicitate e.

  3. Dle Ioanid,
    Vă felicit intervenţia în momentul când chiar şi unii dintre noii reprezentanţi văzuţi ca viitoarele firmamente ale politicii şi societăţii româneşti…îşi trag seva discursului identitar dintr-un vocabular de falsă afirmare prin izolarea de contextul universal de cultură care dau spre un păşunism regretabil de sfârşit de secol XVIII. Când afirma asta sunt prea blând probabil dar voi fi judecat rapid probabil ca …extremist tocmai de extremişti.
    Dacă veţi reflecta mai profund, extremismul nu e doar Becali, sau Vadim Tudor. Ei sunt vârful piramidei electorale a unei baze de votanţi. Needucaţia şi absenţa sancţionării sociale a comportamentelor care contravin intereselor generale comune se plăteşte în ani pentru acele generaţii. E o vină instituţională, în primul rând Instituţii care în mod democratic sunt puse să apere ordinea socială a valorilor şi normalitatea au eşuat . Să fie doar sărăcia o cauză? Sau ipocrizia generalizată?
    Ceea ce există ca societate, există pentru că la nivel colectiv este tolerat. Modelele nu apar din Univers, ci din propria pătură socială a Societăţii. Când un CNA va sancţiona mult mai repede afirmaţii nefondate şi realizatori care propagă minciuna, când un Consiliu al Discriminării va avea câştig de cauză în Justiţie …când vor exista consecinţe sociale pentru cei care astăzi delirează în voia lor(mizând pe faptul simplu că oricine poate fi cumpărat), când magistraţii nu-şi vor mai vinde conştiinţa, politicienii locurile eligibile, funcţionarii datoria…poate, poate va interveni ceva.
    Până atunci…ceea ce e foarte previzibil în societăţi democratice…e un gen de joacă la Bingo în România.

  4. Imi pare rau, dar articolul se descalifica prin sustinerea ca legea 107/2006 art 6a este un argument de utilizat: acea aberatie juridica este o incalcare a libertatii de expresie definita in Constitutie. Nu poti sa definesti prin lege existenta Holocaustului sau numarul de zecimale ale numarului PI, oricine are dreptul sa se umple de ridicol cu orice afirmatie despre oricare din ele fara a fi cenzurat prin lege. Pe cand o lege care sa pedepseasca afirmarea existentei lui Batman?

    • Problema e ca negarea Holocaustului nu afecteaza doar pe cel care o face (prin ridicol) ci si memoria victimelor si suferinta rudelor care inca sunt in viata. Din cate inteleg eu legea pedepseste aceasta jignire si nu ridicolul (care e o pedeapsa prea mica pentru cei care prin formatie sunt de fapt imuni la asa ceva). In plus ma gandesc ca este si pericolul de a sterge din constinta publica invatamintele trase si determinarea de a nu lasa sa se mai intample asa ceva. (Si nu, legea nu „defineste” holocaustul, care e un fapt istoric, ci doar interzice negarea datului istoric.)

      • puteti sa imi spuneti de ce nu se pedepseste prin lege negarea holocaustului comunist, inventat si adus la putere in Europa de evrei?

  5. Stimate d-le Ioanid,

    Felicitari pentru analiza nepartizana a situatiei extremistilor din Romania. Poate ar fi de mentionat ca Doina Cornea, Stelian Tanase si Mircea Dinescu (si alti intelectuali) ii judeca pe cei doi extremisti cu masuri diferite. Fata de Becali nu iau atitudine ca acum ar insemna sa critice blocul politic al caror suporteri sunt. Cam ciudata pozitia lor. In special daca analizam pozitia lor fata de unii intelectuali care nu sunt suporteri ai USL. Mizeria facuta de Stelian Tanase profesorului Tismaneanu este doar un exemplu in acestsens.

    Felicitari inca o data!

    Cu stima,

    Iulius Rostas

  6. „anti-Roma”? nene, nu e nimeni impotriva italienilor in Romania, poate ati vrut sa spuneti „anti-Tigani”.

    Cat despre „romi”, ati face bine sa nu mai emanati termenul asta abject inventat de stim noi cine si promovat pe bani de stim noi cine.

    Oriunde te duci in lumea asta, mai ales acolo unde presa occidentala nu prea are acces si influenta, o sa afli ca la „rromi”, „roma”, su mai stiu io cum le spuneti voi, li se zice de fapt „TIGANI” sau „GIPSIES”.

    Dorinta tot mai apriga a unora care urasc romanii si Romania e perpeturea acestui fals care denumesti TIGANII „rromi”, sau mai grav „romi”, ir limba vorbita de ei ca fiind „romani”.

    Nu e nevoie sa imi publicati comentariul, si nici nu ma astept sa o faceti, vreau numai sa stiti un lucru: toate marsaviile astea la adresa acestui popor roman, or sa va coste scump intr-o buna zi, cand va asteptati mai putin.

  7. E fals ca tentativa de ingropare a lui Nyro Josef a fost dezaprobata unanim de clasa politic romaneasca si opinia publica – guvernul si presedentia PDL aprobasera manifestarea, iar diversi intelectuali si reviste apropiate guvernului PDL s-au ferit chiar sa mentioneze subiectul – ba chiar l-au declarat pe Ponta nationalist cand a interzis fuderaliile respectivului (o fi, nu zic, dar in alte situatii nu in asta).

    Intr-adevar, Vadim Tudor este protejat, dar din fericire este o religva pentru scena politica romaneasca, nu mai are priza, iar clovni ca Becali si altii care mai fac cate o afirmatie tampita nu au greutate si influenta publica, desi, de-acord, trebuie condamnate extremismele si in aceste cazuri si mai ales prevenit coagularea unor partide si miscari ca in Ungaria.

    In concluzie, e Romania varza in multe chestii, mai sunt probleme d mentalitate populara etc, strecurate uneori si la nivel inalt, dar de data asta Romania chiar sta dupa toate masurile semnificativ mai bine la capitolul extremiste realmente periculoase si influente comparativ cu mai multe tari din zona si chiar din Europa, si cred ca acest lucru ar trebui recunoscut fara complexe, in niciun caz relativizat sau pornit in mod gresit de la ideea falsa ca reinhumarea personajului maghiar fascist de varf dorinta de unii membri ai minoritatii maghiare din Romania si mai ales de guvernul de la Budapesta a fost condamnata unanim de toata clasa politica si opinia publica, cand tocmai contrariul a fost valabil. condamnata! Hai sa zicem si adevarul! Deocamdata nu exista in Romania, asa cu probleme cum este ea, grupuri organizate care fac atentate, omoruri, se dedau la violente, intimidari, teorir, sau partide care militeaza pe platforme fasciste, xenofobe, revansiste, care fac marsuri in uniforma si alte chestii in strada – sa o recunoastem.

  8. In Romania lideri extremisti beneficiaza de simpatie si imunitate* ????????

    Imunitate la ce ? exempleeeee
    Simpatie ca ce ? Extremisti sau simple persoane ?

  9. Departe de mine a-l sustine in vreun fel pe vadim, nu pot totusi sa nu constat ca articolul este vadit partizan. Asa cum constata si Adrian mai sus, apelarea la o lege care este practic in conflict direct cu Constitutia nu face decat sa sublinieze „tonul” articolului. Dreptul la libera exprimare a unor opinii, indiferent cat de stupide sau deranjante pentru unii ar fi este garantat prin Constitutie. „Reglementarea” acestor drepturi prin legi conexe nu face decat sa
    starneasca resentimente.
    Desigur, Holocaustul a fost regretabil. Dar cuvantul cheie este „a fost”. Autovictimizarea continuata la nesfarsit, acuzele continue nu fac decat sa genereze cel mult o reactie gen: „Ce mai vor si astia?”
    In Romania au ramas putini evrei. Deci nu se poate vorbi de un antisemitism real. Eu personal am cunoscut trei evrei pana acum, desi am o varsta. Unul mi-a fost un profesor respectat, pe altul l-am cunoscut in calitate de chirurg genial iar pe al treilea ca pe o cunostinta intamplatoare, o persoana foarte cultivata si un foarte bun partener de discutii. N-am nici un complex in a recunoaste contributiile evreilor in stiinta, arta, literatura, etc. Fara evrei nu l-am citi pe Spinoza, nu am avea teoria relativitatii sau o buna parte din fizica nucleara, nu l-am putea asculta pe Cohen sau Oistrakh.
    Holocaustul a fost extrem de regretabil si incredibil de stupid, nu exista discutie. Dar pentru numele lui Dumnezeu, al oricarei religii vreti, nu ne mai „scoateti ochii” atat! „Poporul roman a fost implicat in Holocaust” Nu, niste descreierati care intamplator erau romani au fost implicati. ACUM 70 DE ANI!
    Nu imi cereti mie sa ma simt vinovat in 2012 pentru ce s-a intamplat in 1942!
    Pot sa condamn, pot sa am compasiune pentru victime, putem cu totii sa avem grija ca astfel de lucruri sa nu se mai repete dar nu vad de ce m-as simti vinovat!

  10. Domnule Ioanid,
    Fac parte dintr-o familie care a avut membri disparuti in Holocaust, iar unii in lagare. Eu m-am nascut dupa razboi, deci n-am prins pe viu acele timpuri. Dimpotriva, in copilaria mea „ai nostri” erau la conducere in majoritatea domeniilor: in partid, in scoli, in intreprinderi etc. Eu n-am simtit niciodata ca sunt tratat altfel. Am ramas in Romania si stiu ca daca acum 50-60 de ani erau, in unele orase, strazi intregi locuite de evrei, astazi o comunitate din orasele medii abia daca numara cateva zeci de evrei. Nu exista astazi in Romania antisemitism, dar majoritatea populatiei nu este de acord cu acea prevedere legala, aberanta, de a condamna la inchisoare pe cel ce neaga existenta Holocaustului. N-am facut un sondaj, dar n-am intalnit pe nimeni care sa spuna ca prevederea este corecta. Nu stiu daca mai exista undeva ceva smilar. Chestiunea Holocaustului accentuata la mai multi ani de la terminarea razboiului este considerata, chiar si de unii evrei, o afacere mai mult decat o istorie care nu trebuie uitata sau repetata. Sigur ca stiti ca exista multi romani si nu numai care considera ca lumea este condusa de evrei si ca toate relele, inclusiv criza actuala este provocata de lacomia unor evrei, in special bancheri, sau ca este o criza provocata intentionat pentru saracirea unor tari si apoi a le face mai usor controlabile.

  11. stimabile domn ioanid,

    in cele din urma m-am hotarat sa comentez articolul dumneavoastra, pe care il consider a fi partial corect si va asigur ca personal nu am vreo simpatie pentru cele doua personaje amintite de dumneavoastra.

    diferenta noastra de perceptie este insa ca dumneavoastra priviti acest extremism exclusiv din perspectiva antiminoritara si eventual a limbajului, ori cel putin cel din urma este la nivelul mediu practicat in politica, de la cel mai inalt nivel in jos. asadar, incercati sa stabiliti un extremism acolo unde de fapt nu este chiar o diferenta specifica.

    ceea ce nu incercati sa mentionati este ca mesajul antisistem este de fapt acel mesaj care in resonanta unei parti a populatiei se reflecta. nu cred ca personajul vadim sau alterego-ul sau starneste simpatii prin cateva injurii aduse semintiei semite sau maghiare (ceea ce nu inseamna ca personal le-as agrea, asta pentru clarificare), dar cred ca mesajul anti-mafia sau anti-hoti sunt cele ce „incing” spiritele si sufletele unor persoane ce ajung a fi simpatizante. ori in ceea ce priveste aceste mesaje, ele pe fond nu difera cu nimic de mesajele gen „sistemul ticalosit” sau „mafia portocalie”, asadar ajungem la concluzia ca indiferent de culoarea politica, pare ca actuala clasa politica este formata din extremisti, unii mai mult altii mai putin antiminoritari (referindu-ma aici nu numai la minoritati etnice ci si sexuale de exemplu).

    nu inteleg de ce il condamnati pe vadim ca „alearga” niste executori judecatoresti in momentul cand guvernul boc a facut acelasi lucru, bineinteles mediatic mai putin exploatabil prin bizarul situatiei, nesocotind hotarari definitive ale instantei prin trimitearea danselor in neant prin instrumentul ordonantei de urgenta. sa fi fost acela vreun guvern extremist? desigur, aparent nu antiminoritar, dar doar aparent, caci la respectiva hotarare judecatoreasca era vorba de drepturile salariale a unei anumite categorii sociale, deci tot o minoritate.

    asadar, diversi extremisti aparent mai putin pitoresti dar poate mai nocivi, beneficiaza de imunitate.

    repet, pentru a nu fi inteles gresit, nu accept nici o idee antiminoritara, fie etnica, sexuala sau de orice alta orientare, si spun fara retinere ca personal nu ma simt reprezentat de personaje precum vadim sau becali. dar m-as bucura sincer daca doar ei ar fi problema romaniei, ar fi o problema usor „tratabila”.

      • sehr geehrter herr singer,

        cred ca doar am probleme sa inteleg rostul impunerii bunului simt prin lege.

        vedeti dumneavoasta, legea imi poate interzice sa spun anumite lucruri, dar nu poate sa-mi interzica sa gandesc. ori daca gandirea mea nu este in rezonanta cu bunul simt, de fapt degeaba am legea, caci nu voi intelege niciodata si implicit nu voi respecta memoria acelor victime – si vorbesc in general, nu numai de victimele holocaustului, ca mai avem si holocaustul rosu, avem si armenii masacrati de turci, tibetanii oprimati de chinezi, il avem pe robert mugabe caruia i-a cantat bob marley, avem multe astfel de pete in istoria omenirii.

        la vienna, pe trotuarul fiecarei case din care au fost evacuati evrei si dusi catre lagarele de concentrare, sau pus plachete cu numele lor. ideea de comemorare mi s-a parut interesanta, dar prost realizata. cineva a fost inspirat de faptul ca napoleon este inmormantat mai jos, astfel incat sa-ti pleci capul cand te uiti la el, simbolic vorbind. aparent frumos, dar trotuarele intr-un oras care nu este sat fara caini nu inspira pietate.

        hochachtungsvoll,
        ihr frank g. schmidt

        • „legea imi poate interzice sa spun anumite lucruri, dar nu poate sa-mi interzica sa gandesc” Si legea face exact ceea ce poate: interzice zicerea si nu gandirea. Este o mare diferenta (totusi) intre a gandi ceva si a spune public ceva. Principiul este acelasi in cazul calomniei: nimeni nu-ti interzice sa o gandesti, asta nu inseamna ca nu se pedepseste cand iese pe gura.

          Asta a fost o remarca pur logica la argumentatia dvs. Nu ma pronunt in ceea ce priveste oportunitatea unei astfel de legi privind Holocaustul (de ce, de ce nu alte evenimente comparabile, etc).

          • sehr geehrter herr singer,

            desigur aveti dreptate si de fapt nu subliniati decat ceea ce am spus si eu. legea imi interzice si sa ucid dar nu ma opreste sa ma gandesc ca respectivul subiect al gandurilor mele ar trebui sa nu mai faca umbra pamantului.

            in momentul in care insa o lege imi spune ca uciderea unui ochelarist este mai putin grava decat uciderea unui stangaci, legea insasi incalca egalitatea dreptului la viata a persoanei introducand un element arbitrar. ori eu vorbeam de bunul simt care nu poate fi impus prin lege. vorbim de planuri logice diferite, nu din punctul de vedere a mecanismului logic, ci din diferenta subiectului asupra caruia ne aplecam.

            revenind asadar la extremism, care in interpretarea corecta este de fapt un act de discriminare, eu am scris frecvent ca pentru a fi de exemplu un bun roman nu trebuie sa fiu si neaparat orthodox. in ultima vreme se asociaza ideea ca unii dintre cei care doresc sa fie mai buni romani (vorbim strict in cheie interpretativa a celor spuse, gandirea este altceva! dupa cum am stabilit de comun acord) sunt automat anti-europeni. este o privire usor obscura dupa umila mea parere, pentru ca este tocmai discriminatorie si face abstractie ca in europa sunt prezente si alte familii politice, care printr-o coincidenta de spatiu si timp tot europeni sunt. eu tocmai asta incercam sa subliniez, ca avem unii extremisti care aparent sunt considerati mai nocivi decat altii. le pen o fi european? pai vrem nu vrem este, ca ne este simpatic sau nu, este o alta istorie. bunul simt ma obliga sa-l tolerez dar ma impiedica sa-l simpatizez.

            • Sg. Herr Schmidt, eu zic ca legea nu va avea in veci subtilitatea si gratia bunului simt. Dvs. scoateti in evidenta diferentele si eventual contradictiile, eu mizez pe complementaritate. Desi se zice ca bunul simt nu e obligatoriu (precum legea), este nevoie de amandoua ca sa functionam ca societate. Din punctul asta de vedere legea va fi tot timpul criticabila si din fericire perfectibila.

              Am impresia ca daca dvs. va aflati in fata unui magazin care interzice accesul cu animale de companie va veti indigna ca nu se interzice accesul cu o turma de oi sau cu motocicleta. (Ati mai fost gratulat cu alte scenarii mai rau mirositoare asa ca asta sper ca vi se va parea chiar dragut.)

            • sehr geehrter herr singer,

              eu conced legii si un efect educativ, care in cele din urma duce la dezvoltarea (poate) si a bunului simt.
              in ceea ce priveste magazinul ma interpretati complet gresit – proprietarul acestuia, resp. eventualul detentor precar al acelui spatiu poate stabili, in limitele legii bineinteles, criteriile de acces. daca oile intr-o anumita cultura se subscriu notiunii de animale de companie atunci nu pot fi acceptate fara a se crea o discriminare – accesul interzis cu animale de companie altele decat oile. treaba cu motocicleta nu o mai discutam, daca dorea prezumtivul proprietar facea un drive-in.

  12. Rapunzatori pentru atrocitatile comise in timpul Holocaustului in Romania nu sunt numai Ion Antonescu si guvernul sau, ci si cei care au sustinut Miscarea Legionara si alte formatiuni politice antisemite din Romania interbelica: Mircea Eliade, Constantin Noica, Octavian Goga, Alexandru C. Cuza, Nicolae Paulescu, Miron Cristea, Dan Barbilian (Ion Barbu), Traian Herseni si ulti alti intelectuali publici ai vremii. „Statuile” acestor oameni, prezenta in spatiul public al Romaniei. de astazi, este, cred, la fel de jignitoare ca orice imprecatie a bietului Vadim.

  13. Felicitari pentru articol domnule Radu Ioanid . Exista insa o problema . Societatea romaneasca este lipsita de principii . A te face ca ploua atunci cand trebuie sa fi ferm si sa combati raul este o atitudine specific levantina. Asteptarile dumneavoastra fata de clasa politica romaneasca si fata de o parte importanta a intelectualitatii romanesti vor ramane in zadar . Nu uitati ca va adresati unui mediu balcanic – levantin ci nu unuia anglo-saxon . Aici adevarul istoric si principiile morale sunt negociate in functie de interese si nu respectate ca o forma de exprimare a bunului simt.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Radu Ioanid
Radu Ioanid
Director in cadrul Diviziei de Arhive Internationale a Muzeului Holocaustului din Washington DC. A obţinut titlul de Doctor în Istorie (1995), acordat de École des Hautes Études en Sciences Sociales din Paris, titlul de Doctor în Filosofie (1983), acordat de Universitatea din Cluj şi diploma de Master în Sociologie (1976), acordată de Universitatea din Bucureşti

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro