Home » Opinie »Politica & Doctrine »Societate/Life » Citesti:

Încotro ne duce acest Referendum?

Alina Dobre octombrie 4, 2018 Opinie, Politica & Doctrine, Societate/Life
42 comentarii 8,918 Vizualizari

Mă număr printre cele 3 milioane de persoane care au semnat inițiativa civică legată de revizuirea Constituției pe tema redefinirii căsătoriei. Am semnat această inițiativă într-o zi din primavara lui 2016 gândindu-mă la o Românie modernă, cu valori însă clar definite, unde aveau un loc și persoanele cu alte opțiuni sexuale, minorități religioase sau etnice. În acel timp în care am semnat această petiție, animalul juridic din mine excludea, neavând vreun precedent concret atunci, vreo manipulare a Constituției prin intermediul Curții Constituționale, deși știa că teoretic ar exista posibilitatea.

Și în concepția mea cu privire la căsătorie, aceasta nu poate să fie decât o uniune între un bărbat și o femeie, deoarece am convingerea că monogamia este regula evoluției, în primul rând pe verticală, a unei societății (dar nu neapărat și regula înmulțirii membrilor ei). Nu doresc să-i supăr pe cei câțiva prieteni din cercul meu de cunoștințe, care au altă orientare sexuală decât cea ”preferată” de ortodocși, dar eu țin prea mult la evoluția și găsirea echilibrului în societate, ca să nu remarc faptul că ar fi o greșeală, de dragul modernismului, să acceptăm să extindem definirea căsătoriei, deoarece am schimba scopul ei principal, care constituie, printre altele, și procreerea de copii. De altfel, știu că există chiar homosexuali care nu sunt de acord cu schimbarea definiției clasice a căsătoriei, puțini, dar sunt.

Juridic însă, dacă dorim să fim onești cu publicul, nu pot să nu împărtășesc ideea celor care afirmă că actuala noastră Constituție, în forma în care reglementează căsătoria ca fiind legătura între soți, poate sta la baza unei modificări legislative, care să adauge la aria noțiunii de soți, și persoanele de același sex. Am văzut, după decembrie 2016, cât este de ușor să fie răstălmăcit un cuvânt, cât de simplu poate fi întors pe toate părțile de Curți Constituționale aservite și cât este de banal să se modifice chestiuni de bază ale organizării țării, prin OUG-uri, atunci când lucrurile lasă loc de interpretări. Astfel că nu ar fi imposibil să fie eludat sensul pluralului unui cuvânt (acela de soți), pentru a justifica o anumită intenție politică a cuiva. Nu că nu ar putea veni cineva și ne-ar rupe Constituția sub nas și ar face una nouă ”după cum vor mușchii lor”, prin referendum sau pur și simplu, doar ”fiindcă pot”. Teoretic, această din urmă ipoteză este improbabilă, dar nu imposibilă. În concluzie, nici o modificare a Constituției în acest sens (vizat de acest referendum), nu poate crea o situație de eternitate cu privire la definirea căsătoriei.

Pe de altă parte, situația creată de dreptul internațional (atentie, nu cel european) se poate rezolva foarte ușor prin crearea unei legi despre parteneriatul civil, ca alternativă la căsătoria între persoane de sex diferit. Dar trebuie cunoscut faptul că modificarea acestor termeni din Constituție nu va putea elimina recunoașterea efectelor căsătoriilor între persoane de același sex, căsătorii încheiate în alte țări. Așadar, juridic, și cu referendum validat și nevalidat, nu se prea rezolvă mare lucru. Dar da, pe teritoriul statului nostru nu se poate încheia o căsătorie între persoane de același sex,nici cu referendum, nici fără, dacă asta își doresc unii. Asta deci nu-i va împiedica pe homosexuali să meargă să se căsătorească în alte țări(dacă îndeplinesc condițiile) și să locuiască în România.

De asemenea, acuzele aduse Uniunii Europene care impune anularea acestui referendum sau afirmații prin care Uniunea Europeană ar impune nu știu ce conduită societății românești, toate acestea sunt false deoarece, conform tratatelor europene, organizarea instituției familiei-deci și a căsătoriei- ține de dreptul intern al fiecărei țări, Uniunea Europeană neavând competențe în acest domeniu. Pot exista recomandări politice din partea unor membri sau grupuri parlamentare europene, dar ele nu sunt, evident, obligatorii.

Cu toate acestea, atât referendum-ul în sine, cât și momentul ales de către cei care au majoritatea parlamentară pentru a-l promova, ridică semne mari de întrebare.

În primul rând, doresc să confirm faptul că, în formularul pe care l-am semnat, nu se menționa decât această inițiativă de a se modifica Constituția prin schimbarea termenului de ”soți” cu cel de ”femeie și bărbat”. Nu exista nici o informare suplimentară, nici o broșură sau vreo explicație legată de confuzia regretabilă care se face astăzi între noțiunea de familie și cea de căsătorie, ura sau repulsia față de homosexuali, minciunile sfruntate prin care se acuză homosexualii că ar fura copiii bărbaților și femeilor deja căsătoriți sau alte mizerii din acest spectru. Nu se făcea vorbire despre șantajul emoțional sau religios care străpunge urechile noastre pe toate căile de informare de câteva săptămâni încoace, legat de coborârea în iad sau înălțarea la rai a celor care spun ”nu”, respectiv a celor care spun ”da” la referendum. Nu îmi este cunoscut dacă toate aceste aspecte au fost ”argumentele” pro referendum, pro ”da” la referendum, din partea acestei asociații numită ”Inițiativa pentru familie”, care, așa cum se prezintă ea în internet, are o susținere serioasă, din partea unor personalități. În urmă cu câteva zile am audiat conferința de presă a acestei asociații și nu mare mi-a fost mirarea să găsesc un bărbat și o femeie, probabil căsătoriți cu o femeie și un bărbat, care nu doar că nu au răspuns concret, pe texte, cu argumente legale, cu trimiteri la legi, articole și hotărâri la întrebările iritabile ale jurnaliștilor, dar au și afișat o poză de victimă marginalizată a creștinismului. De asemenea, ambii mi s-au părut ”dotați” cu o autosuficiență deranjantă.

În al doilea rând, constat că în toată povestea asta nu este vorba despre homosexuali, ci despre ura între semeni. Homosexualii sunt o minoritate care a fost adesea tranzacționată politic, de grupurile de stânga sau de dreapta, ei fiind mulțumiți mereu cu resturile de la masa stăpânilor, ceea ce nu este corect, deoarece desconsiderăm dreptul la demnitate al oamenilor și abordăm steagul discriminării, care are consecințe foarte grave, pe termen lung, afectând omul și societatea în profunzime, lăsând urme în structura socială și chiar în infracționalitate. Nicidecum poveștile despre homosexuali nu sunt relevante și nu ar trebui folosite în această inițiativă cetățească. În această inițiativă, subiectul principal este căsătoria, constituirea unei societăți care să aibă un nucleu orientat spre dezvoltare umană. Se distrage atenția de pe instituția căsătoriei și se instigă la ură inter-umană.

În al treilea rând, remarc faptul că această ”Inițiativă pentru familie”, organizatoarea Referendumului, nu a primit dreptul să explice, pe posturile de radio și de televiziune, punctele sale de vedere, așa cum ar fi fost democratic, ba mai mult decât atât, nu au primit nici dreptul la replică pe anumite posturi tv, care instigă la boicotarea referendum-ului. Acest lucru nu trebuie permis, cel puțin nu de către cei care se laudă, că fac o mass media de calitate. Este o cerință a legii și a principiilor după care se conduce jurnalismul, anume aceea de a informa publicul, în mod obiectiv, cu privire la evenimente de interes public. De ce ne-ar fi frică de ei, dacă nu au argumente juridice solide?

În al patrulea rând, remarc cel puțin alte două efecte grave (plus instigarea la ură) ale acestui referendum și anume: unul referitor la calitatea de creștin, respectiv celălalt referitor la crearea unei falii certe și sigure între cetățenii români: în primul rând între cei convinși să spună ”Da” și cei care vor spune ”Nu” sau nu vor participa deloc la vot.

Referitor la primul efect: calitatea de creștin, din câte îmi este mie cunoscut, constă în ”a iubi pe Aproapele tău ca pe tine însuți”și aceasta indiferent cine este acest Aproape. Apoi creștin mai înseamnă să fii tolerant, smerit, iertător, dus la Biserică, spovedit permanent, trăind cu scopul mântuirii. Respectul față de celălalt și devotamentul unui creștin adevărat față de ceilalți semeni ai săi, indiferent dacă sunt sau nu creștini, trebuie să fie exemplare și să înnobileze personalitatea acestui om. Mulți dintre ”creștinii” pe care i-am văzut dezlănțuindu-se cu ocazia acestui referendum, acuzând, șantajând, mințind și lovind cu blesteme și cuvinte urâte semenii lor, care nu le împărtășesc opiniile sau care au incertitudini sau care sunt de altă orientare sexuală cu ei, m-au făcut să am o imagine foarte sumbră asupra creștinismului românesc, care decade și decade invers proporțional cu înălțarea noii catedrale. Vom avea o catedrală în care vor încăpea doar orgoliile și ambițiile unor ființe umane. Dumnezeu și doi, trei credincioși mai smeriți, nu vor mai avea loc.

În plus, credinta este o chestiune de optiune individuala și nu colectivă, Dumnezeu cred că este o noțiune vie, Care (și nu ce) ține de fiecare individ și nu are legătură nici cu familia, nici cu căsătoria, nici cu copiii, nici cu bogația sau sărăcia, nici cu sexul, nici cu Europa sau cu Rusia. Dar Biserica nu are aceste însușiri. Biserica are dimensiuni sociale și este ”utilizatoarea” sau ”folositoarea”  noțiunii de Dumnezeu. Astfel că optiunea de a merge sau nu la referendum nu este despre Dumnezeu, despre credință, ci despre o opțiune strict legată de organizarea societății.

Cel de-al doilea efect este însă mult mai îngrijorător decât primul. Și anume prăpastia care se naște sau se construiește, bucată cu bucată, între cetățenii României, indiferent unde s-ar afla aceștia. Acum nu mai suntem împărțiți între cei care țin cu Piața Victoriei și cei care țin cu Cotroceni-ul, între românii care trăiesc în țară și cei care trăiesc dincolo de graniță, acum, fiecare tabără s-a împărțit în alte câteva părți. Astfel, avem o multitudine de combinații: cei care tin cu Iohannis, dar merg la referendum și spun ”da”, sau primii și cei care spun ”nu” la referendum sau cei care pur și simplu nu merg la vot. Și tot așa, cei care țin cu Guvernul, dar se duc la vot împotriva celor care nu se duc la vot. Combinații de x luate câte y. ”Divide et impera” este regulă. Această lipsă de coeziune la nivelul societății nu mai este despre Dragnea, Firea, Kovesi, Iohannis, ci este despre noi, despre mica noastră răscoală interioară pentru sau împotriva unor valori de bază ale societății, despre lipsa noastră de toleranță, de respect, de integritate interioară. Nu este despre familie, căsătorie sau ”copiii noștri”, ci este despre manipulare. Și iarăși ajungem să ne punem întrebarea: în ce lume am vrea să trăim, cum să arate lumea în care noi dorim să ne dezvoltăm și să fim fericiți? Și aceasta nici măcar nu este despre o opțiune liberă, ci este despre respectul opiniei celuilalt, despre a fi cu el într-o barcă sau de a înota spre țărmuri diferite, dar în același timp a-l respecta, în opinia, credința sau necredința lui, în apartenența lui la o minoritate sau alta. Iar acestea țin de educație.

Faptul de a decide cu ”da” sau ”nu” la definirea căsătoriei nu înseamnă că de a doua zi după referendumul validat vor începe tinerii să-și întemeieze căsătorii mai repede, nu înseamnă că vor face copii, că nu vor mai emigra, că nu vor mai divorța. Oamenii vor trăi după 7 octombrie cum au trăit și până acum: cinstit sau necinstit.

Al cincilea motiv pentru care mă contrariază acest referendum este implicarea copiilor ca argument pentru votul ”da”.  Dincolo de manipularea copiilor prin școli, folosirea lor în spoturi publicitare sau prin fotografii, rămâne întrebarea ce lume pregătim noi copiilor noștri în viitor. Oare nu cumva le pregătim lumea aceea în care am trăit noi în copilărie, neștiind că există nimic altceva în afara României socialiste, neavând nici o opțiune de a cunoaște altceva decât micul nostru univers înconjurător gri și trist? Nu le oferim noi oare copiilor o lume intolerantă-și asta nu pentru redefinirea căsătoriei, ci pentru ura pe care am sădit-o cu acest demers, în rândul oamenilor lângă care vor crește și ei? Nu cumva le pregătim o lume unde oameni ca ei, cu idealuri sau fără idealuri, vor trebui exmatriculați din rândul societății, doar pentru că aceștia au alte opțiuni sexuale? Nu cumva deschidem o cutie a pandorei în care ura va cuprinde și alte dimensiuni? Suntem gata oare să dăm opțiunea unei societăți tolerante contra unei societăți tradiționaliste? Ce se întâmplă cu națiunea noastră română, cu mitul acela despre bunătatea sufletului românesc?

Dar oare nu cumva acest referendum este despre frica noastră ca nu vom fi capabili să le oferim copiilor noștri educație suficientă pentru ca ei să fie puternici atunci când aleg care le va fi drumul lor propriu în viață? Vrem să-i creștem pe copii într-un bol de cristal, să-i ferim de tot ceea ce este rău. Preferăm să le pescuim noi copiilor ceea ce este greu de pescuit și să trimitem niște handicapați civic, social, emoțional în vâltoarea vieții. Chiar crede cineva că acești copii nu se vor confrunta ei înșiși cu homosexuali, chiar credem că acești oameni după 7 octombrie vor dispărea din România, de pe suprafața pământului, din biserici și de prin mănăstiri?

Un ultim motiv pentru care acest referendum ridică un mare semn de întrebare este acela că  apare în această perioadă de timp tulbure și complexă socio-politic. Privind de undeva de la depărtare, pare că România răspunde la întrebarea: ”ce fel de țară ai vrea să fii” că își dorește să fie o țară profund tradiționalistă, dar în același timp, superficial creștină (sau să spunem că dezvoltăm un creștinism aparte și departe de adevărata învățătură a lui Iisus Hristos), unde statul de drept este ”drept” doar pentru cei care au majoritatea parlamentară, unde minciuna, impostura, șantajul și ticăloșiile sunt la mare respect, unde siguranța fizică a cetățenilor nu o va mai putea garanta nimeni în curând, unde logica nu va mai avea nimic în comun cu exprimarea coerentă a unor indivizi, unde corupția va deveni virtute, iar cinstea defect. Despre drepturile și libertățile omului, despre statul de drept, nici nu mai poate fi vorba. În Evul Mediu nu există așa ceva. Este o schimbare profundă a societății care se întâmplă, așa cum s-a petrecut și în 1990, într-o perioadă extrem de scurtă de timp, realmente sub ochii noștri. Nici atunci, nici acum nu cred că schimbarea era/este în direcția în care trebuie să mergem.

În consecință, eu nu pot permite, ca votul meu pentru confirmarea unei semnături, să fie folosit pentru a promova ura dintre sexe, ura dintre oameni, ura dintre națiuni, nu pot permite ca el să atace unitatea României. Și nu, votul nostru nu va fi o confirmare a credinței, nu va fi o confirmare a demnității creștine, nu va fi o justificare nici măcar a evoluției umane, pe care o visam eu în primăvara lui 2016. Votul nostru va fi acum, în condițiile în care fiii au ajuns să fie împotriva părinților, părinții împotriva fiilor, soții împotriva soțiilor, frații împotriva surorilor, creștini împotriva creștinilor, membrii de partid împotriva membrilor de partid, un vot pentru confirmarea urii, a manipulării, un vot al condamnării nației noastre la începutul dispariției.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre:



Currently there are "42 comments" on this Article:

  1. 2087 spune:

    PSD vrea sa invrajbeasca romanii impotriva UE; in imaginatia PSD, UE sunt toti homosexuali.

    De ce? Pentru ca PSD e o retea mafiota care incearca sa ne scoata din UE ca sa nu raspunda penal pentru frauda cu fonduri europene si multe alte infractiuni.

  2. AndreiM spune:

    Este cel mai echilibrat articol citit pana acum și nici un om rațional nu poate sa nu se regăsească in totalitate in concluziile lui

  3. Andy Papas spune:

    Gasesc in articolul acesta destule puncte de vedere exprimate cu o onestitate si precizie cu care achiesez cu convingere. Totusi, desi articolul are o structura bine gandita, de la un punct incolo insa cred ca se trece la generalizarea, proiectia experientei personale asupra intregii societati, cea care va da votul. Si sunt absolut sigur ca proiectia experientei mele personale cu privire la impactului referendumului asupra individului si societatii e foarte diferita de cea prezentata in concluzia autoarei.
    Votul meu nu va fi impotriva a cuiva/ceva, nu e agresiv, nu e calomnios, nu e o declaratie de razboi impotriva cuiva sau a ceva, ci exact invers, oricat ar incerca unii si altii sa ne explice.
    Nu stiu de ce, insa citind mai ales articolele si reactiile de pe contributors pe tema referendumului, nu ma pot abtine sa nu ma amuz, gandidu-ma ca probabil ungurii, turcii, tatarii, rusii si alte neamuri s-or fi decis sa ne viziteze si sa ne explice ei cum stau treburile politice ale lumii, cand n-au mai putut suporta pacifismul, paseismul si pasunismul romanilor.

  4. Andrei spune:

    Stimata doamna,

    Apreciezi efortul depus, onestitatea si complexitatea abordarii subiectului prin care se puncteaza multe aspecte ignorate in general. Am sa aduc in discutie doar punctele in care nu sunt de acord sau cred ca nu sunt corecte omitand aspectele cu care sunt deacord. Cred ca o dezbatere poate avea loc fundamentata pe ideile comune dar discutand diferentele pentru a clarifica dezacordurile si a ajunge la un consens. Sunt si eu unul din semnatarii acestui demers. Am sa iau pe rand fiecare argument:

    1. Scopul si continutul acestui demers ramane schimbarea constitutiei exact in forma in care am semnat-o. Daca ne oprim putin si lasam deoparte toata galagia, vom vedea ca ramanem doar noi, urna, constituria si legea votata ce specifica doar modificarea acelui termen pentru care mi-am dat semnatura. Voci si mizerie se va produce tot timpul, cu atat mai mult pe un subiect atat de controversat, dar consider ca substanta acestui act ramane continutul constitutiei, nu s-a schimbat nimic. Doar noi ne-am putut schimba influentati fiind de manipulari, presiuni sociale, dezgustati de anumite reactii, etc. Valoarea si continutul demersului e tot acelasi.

    2. Intradevar ura isi poate face locul in aceste momente si este regretabil. Dar individual putem fiecare sa alegem sa gandim si sa reactionam corect. In acelasi timp obiectiv, scopul referendumlui este acela de a bloca orice alta tentativa ulterioara de a permite prin lege definirea familiei ca fiind compusa si din persoane de acelasi sex. Aici se include si consecintele permiterii acestui tip de casatorii, iar daca ele sunt argumentate si dovedite ca fiind nocive mi se pare relevant sa faca parte din dezbatere.

    3. Deacord.

    4.1. Aveti perfecta dreptate referitor la calitatile unui crestin: iubire, umilinta, toleranta. Dar ca si crestin practicant pot sa va spun ca nu se rezuma la atat. Dumnezeu ne invata sa fim intoleranti cu pacatul, iar homosexualitatea este pacat conform Bibliei. Un exemplu relevant este femeia pacatoasa (Luca 7:36): Ea primeste iertarea Domnului Isus si ea se schimba „Nici Eu nu te osândesc. Du-te şi să nu mai păcătuieşti.”. Aici apare confuzia: crestinul trebuie sa iubeasca persoana homosexuala spunandu-i adevarul biblic, iar aceasta se face spunand, in dragoste, ca homosexualitatea este pacat. Nu vreau sa aduc aici argumente religioase, pentru ca sunt multi ce le resping, doar vreau sa va ajut sa intelegeti mai bine perspectiva crestina corecta a acestui subiect. Din pacate avem multi crestini care urasc homosexualii, dar cum ati mai spus, Dumnezeu si adevarul lui nu e definit de oameni, de biserici, de liderii lor, ci adevarul exista. Dar acest adevar este relevat in Scriptura si ne arata ca pe cat de mult este Dumnezeu dragoste pe atat este si dreptate. Referitor la legatura dintre participare si credinta, cred ca este una foarte stransa. Adica nu poti sa ai o credinta si sa actionezi impotriva ei. Daca eu am un Dumnezeu, il cuonosc, il iubesc, stiu ce ii place si ce uraste, eu pot sa actionez impotriva Lui. Aceasta se aplica si definirii familiei si homosexualitatii.
    4.2 Intradevar se observa o polarizare si o dezbinare fara precedent ceea ce e de regretat. Dar nu putem spune ca referendumul este cauza. Referendumul nu il putem compara cu problema coruptiei ce a dus din nou la polarizare. Cauza referendului are legitimitate prin valorile se doreste a fi propulsate in constitutie si prin numarul mare de semnatari al acestei initiative. Personal cred ca ura apare impreuna cu frustarea din lipsa de argumente. Din manipulare si dezinformare. Iar pentru aceasta cred ca cel mai corect ar fii sa dam vina nu pe demers si pe instigatorii la ura: clasa politica, mass media, formatorii de opinie. Toate aceste entitati nu isi inteleg responsabilitatea si pentru in castig pe termen scurt risca sa “strice” societatea civila.

    5. Pot fii exagerari sau aspecte ce nu vor ajunge nicioadata la noi in societatea, dar am fii naivi sa consideram ca virgula copiii nu sunt afectati pe termen lung. Cel mai relevan exemplu este punerea in dezbatere a “Strategiei Nationala de Educatie Parentala 2018-2025″. Ve-ti spune ca sunt lucruri diferite, dar nu sunt, toate fac parte din agenda ideologiei LBGT ce fac lobby si promoveza homosexualitatea, indentitea de gen (si aici copiii sunt tinta numarul unu), etc. Consider ca un copil care este ca un burete, trebuie sa creasca intr-o familie sanatoasa, fara abuzuri, fara divorturi si sa aiba modele in familie si apoi sa se maturizeze intr-o societate cu legi sanatoase. Valorile copiilor vin din familie, si acolo poate sa invete si toleranta si adevarul.
    Referitor la frica: da, ea exista intradevar. Dar frica mea ca parinte nu e ca pot sa ii transmit valorile, ci firca e ca societatea si statul se vor stradui atat de mult sa le perverteasca incat voi avea foarte mult de lucru sa contracarez, si posibil sa si esuez. Prefer nu sau in mijlocul focului daca vreu sa nu ma ard.

    6. Sunt deacord. Era evident ca puterea de acum va profita de acest demers ce nu le apartine pentru a se ascunde dupa deget. De doi ani tin blocat acest demers, acum se asociaza cu el ca si cum ei sunt proprietarii. A facut extrem de mult rau si sper ca semnatarii si votantii sa constientizeze acest lucru si sa ii penalizeze la urmatoarele scrutine. Pentru mine este o insulta ceea ce fac. Totusi sa nu merg sa votez ceva in ce cred doar pentru ca ei spun ca demersul le apartine, mi se pare copilaresc. Puterea nu va mai fii peste 1-2-5-10 ani, liderii politici vin si pleaca, dar responsabilitatea mea in fata generatiilor ce vin referitor la acest demers va ramane pentru totdeauna.

    Consider ca votand nu pomovez nici partide politice, nici ura, nici manipularea. Pentru mine totul se rezuma la valori. Daca le avem si credem in ele le vom sustine, indiferent de ce se spune in stanga sau in dreapta. Votul e foarte specific, scrie negru pe alb la ce se refera. Cred ca in cazul validarii referendumului ca acesta poate fii un mesaj pentru lobbistii LGBT, si cred ca este un lucru bun. Nu am nimic cu homosexualii, dar am o mare problema cu ideologia lor pe toate palierele ce se incearca a fii promovata. Ce e drept, la noi inca sunt la inceput. Dar au roade foarte bune pentru ei in occident, si nu imi doresc acelasi parcurs in Romania.

  5. 1974 spune:

    Un articol foarte bun, care arata cum pot ideile nu neaparat bune, dar macar sincer bine intentionate, sa fie folosite pentru a instiga la ura. Apreciez ca autoarea, desi a semnat initial pentru sustinerea acestei initiative, a realizat efectul si nu va vota (sper). Cu toate astea, instigarea la ura deja s-a produs, ura este aici printre noi, grupurile sexuale minoritare deja sunt in colimator. Si asta nu va trece usor. Trebuia sa va ganditi mai bine, doamna, cand ati semnat initiativa. Ganditi-va o secunda ce veti simti cand fiul sau fiica dumneavoastra, sau nepotul dumneavoastra, isi va infrange frica si va avea curajul sa va spuna “sunt homosexual”. Nu un strain (chiar prieten, e tot strain), ci persoana pe care o iubiti cel mai mult pe lume. Ce veti simti stiind ca ati contribuit la ura impotriva lui care a fost sadita in societate ?! Credeti ca si-a ales sa fie homosexual ? Credeti ca si-a ales sa aiba o viata complicata, foarte probabil neimplinita, printre oameni care-l desconsidera si-l urasc ?

    • Alui spune:

      Ma întreb cum se împăca credința creștina cu asocierea cu o gasca de răufăcători? Tocmai am aflat de ordonanța prin care numărul de voturi Da+Nu+Nule pot fi diferite de numărul de alegători de pe liste! Care e păcat mai mare? Homosexualitate sau minciuna și furtul? Din câte am înțeles eu din Biblie toate păcatele sunt egale, exceptând hula. Cum pot justifica “creștinii” lupta lor împotriva unui păcat când închid ochii și PARTICIPA la alte păcate? Câte ipocrizie poate exista in “creștinii” ăștia?
      (Văd ca unii își justifica votul ca fiind lupta împotriva păcatului altora. Pana la urma doar Dumnezeu decide dacă iartă pacate sau nu. E posibil sa le ierte păcatele homosexualilor și sa nu ierte păcatele PERSONALE ale creștinilor legate de referendumul asta (stârnirea urii, minciuna, înșelătoria). E interesant cum unii se îngrijorează atât de păcatele ALTORA! Mare e bârna din ochiul “creștinilor” ăstora!)

  6. Soulseeker spune:

    Acest referendum a impartit lumea in doua…

  7. Petre spune:

    “The road to hell is paved with good intentions.”

    Societatea romaneasca e deja radicalizata, n-ati facut altceva decat sa puneti umarul la talibanizarea ei. Constitutia era deja suficient de clara in privinta asta. Puteti sa puneti in Constitutie ce vreti voi, rezultatul va fi ca vor pleca tot mai multi oameni din tara, riscand sa ajunga “terra deserta”, asa cum si-au dorit unii candva. Cand spun oameni nu ma refer la cei <5% care se nasc cu preferinte pentru acelasi sex, ci la oameni scarbiti de ceea ce se intampla pe toate planurile in tara.

    Chiar credeti ca un cuplu gay casatorit in alta tara s-ar intoarce in Romania? Pentru ce? Ca sa fie scuipati in fata, mintiti si si furati institutionalizat?

    • Stimabile,

      Pentru ce sa fie scuipati? Nu este vorba de ei in acest demers social.

      Daca mutam discutia in planul plecarii din tara a scarbitilor, ar trebui mai intai sa plece dascalii, cercetatorii si profesorii dintre care unii chiar sunt printrei cei mai buni profesionisti in domeniile in care activeaza si sunt recompensati de societate cu telefoane de la “agentie” si cu salarii si recunoastere absolut mizere! Castigi mai bine pe santier.

      Asa ca ce sens are sa ne autoexcitam si sa ne bagam in seama daca, vorba lui Eminescu, nu avem nimic de spus? Numai ca sa zicem ceva?

  8. Marko spune:

    O mărturisire care arată cum semnăturile naivilor au fost folosite de păpușarii și manipulatorii alianței dintre PSD și Coaliția pt Familie. La fel vor fi folosite abuziv și voturile lor!

  9. Alexandru' spune:

    Suntem și noi, precum mulți alții, prinși în vâltoarea unor curente, căci așa pare a se manifesta istoria :).

    Cineva-mi zicea de agendele acestor organizații din spatele referendumului, dar nici nu trebuie să ajungem până la agendele lor, care par a fi evidente și cu istoric. Ne rezumăm doar la interesul acordat de putere acestui referendum și ne-ntrebăm simplu “când s-au antrenat într-o cauză bună?”, iar răspunsul vine “oricând, dar să fie bună pentru ei” :)

    Fără teorii conspiraționiste, fără frici, fără nebunie radicală, ci simplu, statistic.

    Și probabil e nevoie de asemenea tensiuni, căci astfel de contexte ne dezbracă de eventuale scuturi de imagine, construite de dragul sinelui, și ajungem să ne afișăm valoarea noastră umană. Iar aici nu mă refer la faptul că alegi a vota DA, NU sau a boicota, ci modul prin care-și susține fiecare această alegere. Dau unfriend pe bandă rulantă în ultimile săptămâni nu pentru alegere, ci pentru sentimentele de disconfort cauzate de orice dialog. Și nu, nu am abordat superior și atoateștiutor subiectul, atacând direct, ba dimpotrivă, am încercat să mă plasez echidistant, cu întrebări, cu comparații. Știi ce s-a întâmplat? Oameni cu care mă știu de ani și știu cam cum sunt ca om, m-au portretizat prin apelative ca fiind manipulat, manipulator, neinformat, rău voitor, prost, limitat, ba chiar și anticrist. Și de ce? Că puneam întrebări și făceam paralele, totul într-o tonalitate calculată? că știu că subiectul este sensibil. Am putut deduce și singur că referendumul acesta este folosit ca o unealtă politică fitil cu bătaie scurtă și lungă, dar să simt ură pentru o altă opinie? Să fim serioși.

    În plus, cei ce umblă cu divinitatea la-naintare, fie că vorbim de creștini sau new-age spirituals (sau cum le-o zice), fac acest lucru dintr-o dorință, mai mult sau mai puțin conștientă, de a-și ascunde urâtul din ei și pentru a-i convinge pe ceilalți despre cât de valoroși sunt de fapt. Iar când tensiunea contextuală crește, există riscul ca niște false construcții să cedeze și să iasă partea urâtă într-un șuvoi nu chiar creștinesc, nu chiar spiritual.

    Ce se întâmplă e un simplu alt exercițiu. Pe multe dimensiuni, ce-i drept (social, politic, civic, interior etc.), dar este un exercițiu, iar noi ne ridicăm la nivelul unor valori reale sau insistăm să ne mințim. Până data viitoare, desigur :)

    • Zev spune:

      @Alexandru – e o dara de bun simt in ce spuneti, unde cred ca gresiti – de fapt,mgresim cu totii- este asumarea automata a aceluiasi grad de implicare a oricarui participant la discutie. Pentru unii problema e ‘life or death’, pentru altii, ca mine as spune dar here it comes, da e vorba de valori dar putem discuta, sunt carca de nuante aici, nu e chiar asa alb/negru. cum sunt perceput de partenerii de discutie poate fi diferit, nu sunt razboinic de nici o parte, vad judecari cu oarecare valoare de ambele parti, chiar trebuie sa ne scoatem ochii, wtf?

  10. Miles spune:

    Jenant paragraful al doilea in care incercati sa gasiti din putul gandirii un argument logic pentru pozitia adoptata. Faceti o ciorba din trei concepte doar ca sa va justificati o conceptie arbitrara: casatoria, evolutia si echilibrul in societate. Asa e cand va luati institutii pe persoana fizica, va chinuiti apoi cu tot felul de viziuni arbitrare ca sa justificati de ce restrictionati drepturi unor categorii de oameni.

  11. mike spune:

    “Ce se întâmplă cu națiunea noastră română, cu mitul acela despre bunătatea sufletului românesc?”—> Tocmai asta este, un mit. Dar aveti dreptate, acest referendum este despre ura si invrajbirea oamenilor, nimic altceva. Inflameaza societatea si aprinde ura impotriva celuilalt rezultand astfel o societate divizata. Precede un alt referendum pentru Roexit probabil. Pregateste “terenul” social pentru un exit din UE. In fine, nu doar la noi se itampla asta. Daca ne uitam in Franta de exemplu, marea majoritate se pare ca ar vota pentru un Frexit maine, daca s-ar organiza referendum. Macron a fost intrebat la cateva luni dupa ce a castigat alegerile daca face referendum si a spus ca “nu” pentru ca ii este teama de rezultat. Si vorbim de Franta, da? Franta care a fondat Uniunea Europeana.

    • Zev spune:

      Aaa, nu, Mike. Referendumul padurii la o parte, romanul e destul de bun la sufletel, vazand in diaspora. Vine unul nou ne adunam si punem unul un pat unul un tv unul noptiere, fetele organizeaza prosoape cearsafuri etc, ducem oamenii unde trebuie sa-si faca asigurari carnet de conducere ce mai trebuie, ii invatam unde-i una, unde-i alta etc. Pai cred ca patul meu a trecut pe la vre-o patru familii, plasma de 43 a lu’ cumnatu’ cam tot asa. Si faza haioasa e ca ‘start up’ setul merge mai departe, sevpun pe picioare beneficiarii initiali, vin altii si o luam de la capat. Nu mai vorbesc de mancate si consumabile. Inclusiv bere, ca, na…..Deci nu, rumanul va fi avand el multe lipsuri, da deep down e destul de okay, ca omusor, zic eu. Si te pleznesc daca nu esti de acord, dar asa, cu un zambet bland :)

      • mike spune:

        Daa Zev, romanul este bun, insa si altii sunt la fel de buni, sa stii. Si altii se ajuta intre ei. In general esticii se ajuta intre ei. Dar, suntem buni la suflet recunosc. Inca suntem buni.
        Problema este ca cineva are ceva cu noi si cu lumea, in general. Cineva vrea sa ne invrajbeasca, sa ne faca sa ne uram intre noi si, mai ales sa ne determine sa facem alegeri gresite. Acest referendum de CACAT exact asta face, pregateste terenul pentru alte referendumuri. Si asta este un mare semnal de alarma, pentru ca nu doar divide societatea noastra, ci ne poate ingropa de vii politic si social. Si sa nu-i plangem pe vestici deoarece ei nu vor suferi daca, de exemplu se prabuseste UE. Nu, ei vor fi bine-mersi intotdeauna pentru ca stiu sa se protejeze si stiu sa-si revina din orice “cazatura”. Se sprijina unii pe altii si se bazeaza unii pe altii si niciodata nu vor lua “pozitia ghiocelului” (cu exceptia lui Dragnea, evident; asa a declarat el). De aceea s-a si putut crea Uniunea Europeana dupa razboi, pentru ca in vest s-a putut si au fost si ajutati! Pe noi ne-au integrat, ne-au intins o mana de ajutor istorica pentru a scapa din haznaua noastra istorica, ne-au dat o sansa, iar noi nu suntem in stare sa pretuim aceasta sansa. Tu intelegi? Iar Viorica ii sictireste in Parlamentul European si incearca sa-i convinga pe acesti oameni ca ei ne vor binele. Cred ca poarta si un nume chestia asta: “campul de distorsiune a realitatii”, sau cam asa ceva. Steve Jobs folosea tactica asta, de exemplu cand vorbea cu cineva.

  12. andi spune:

    Da, exista mult zgomot in jurul referendumului, iar articolul dvs. contribuie la el. Dar schimbarea in Constitutie e exact aceea pe care ati semnat-o: soti=barbat+femeie. Nimic mai mult. Nu e nici o pacaleala la mijloc. Deci care e problema? Ca s-a iscat o discutie in societate, care a dus si in directii extreme? E de mirare? N-ati mai vazut oameni, traiti intr-o lume artificiala? Va asteptati sa fie toti rigurosi sau de o singura parere si sa nu apara nici un fel de controverse? Serios?

    Daca realmente ati semnat, puteti merge fara probleme la vot, pentru ca modificarea e exact cea specificata la inceput. Daca v-ati razgandit, e bine si asa, e dreptul dvs. Dar nu pretindeti ca manifestarile normale ale unei societati libere si diverse v-au inselat asteptarile.

  13. Dorin spune:

    Un text scris cu bun simt. Multe dintre nedumeririle autoarei sint si ale mele. Insa, la o decizie trebuie sa ajungem.
    Acum citva timp in Franta au iesit in strada milioane de oameni pentru a manifesta in favoarea familiei crestine. Repet: in Franta. Nu au mai reusit sa mai faca nimic. In Bucuresti ies 100.000 (daca mai ies) si ni se pare ca sintem foarte tari.
    Locuiesc in occident (da, fac parte din oamenii aia pe care spun fac pipi Dragnea si oamenii lui “…sa vina diaspora/ca noi ne p… pe ea) ) si sinrt dezgustat de amploare pe care o ia propaganda lgbt. Pe crestini poti sa-i injuri oricit, dar vai de tine daca spui ceva vexant la adresa unuia care isi exiba in public viciul. Au o propaganda incisiva si un lobby foarte bine organizat. Si da, una din tintele lor sint copiii. pentru a avea in continuare material.
    Nu am dat multa importanta acestui subiect (mi-am zis ca fiecare cu treaba lui, cu dormitorul si practicile lui), pina am aflat de drama unei familii.
    Am cunostinte care au suferit enorm din cauza ca fiul lor a fost atras intr-un asemenea cerc, incepind de la scoala. Cind si-au dat seama ca e atras la rele de catre unii indivizi, si au incercat sa-l scoata din acel anturaj, asupra lor s-a dezlantuit un adevarat tir.
    iar modul in care pot fi corupti copiii, poate fi extns si la scara societatii: intii ne obisnuim cu ideea, o scoatem in spatiul public, apoi incepem sa ne batem cu caramida in piept, ne organizam, punem presiune in anumite puncte, si ne mai adumam niste discipoli.

    Acest referendum nu ii face mai putin ticalosi pe Dragnea si ai lui. E limpede ca au pastrat referendumul ca pe ultimul cartus. E ultima lor mare diversiune. dar nu cred ca participind la referendum le fac lor jocul. E vorba de constiinta mea in fata lui Dumnezeu si a copiilor mei.

    Si va mai spun un lucru: incepind cu luni, subiectul va incepe sa se stinga. Vin termene in procese, se reia asaltul asupra justitiei, se vor cauta noi subiecte de dezbinare.

    • Alui spune:

      “Familia creștina” te descalifica ca participant obiectiv la dialog! Familiile din antichitate, dinainte de anul 0, ce familii erau? Familiile din China, Japonia, etc, ce familii sunt? Toți cei care folosesc sintagma asta, “familia creștina” n-ar avea ce cauta la o asemenea discuție. Nu de alta, dar pun punctul de vedere pe care îl susțin intr-o lumina proasta. Arată ca de fapt, referendumul e despre legalizarea dogmei și prejudecăților!

    • din Franta spune:

      Domnule Dorin, cind spuneti (scrieti) “unul care isi exiba in public viciul” v-ati pus deja eticheta pe frunte. Fara alte comentarii.

  14. Ionuț Florescu spune:

    Stimată doamnă,

    Trebuia să te gândești la aceste lucruri înainte de a îți pune semnătura pe inițiativa care a deschis această cutie a Pandorei. Analizele și nuanțările post-factum sunt tardive și nu ne vor scuti de consecințele unui fapt deja consumat.

  15. mike_the_hunter spune:

    Eu nu m-am grabit sa semnez pentru acest referendum ca Dv, stimata doamna!
    De ce ? Codul civil prevede deja ca o casatorie este numai intre un barbat si o femeie.Ilie nu se poate insura cu Marin ,si Maria cu Ileana in Romania acum. E clar?
    Codul civil nu poate sa fie schimbat decat cu 2/3 din voturile din Paralament si multe alte avize.
    De aceea in ultimii 50 de ani nu s-a schimbat decat odata! Constitutia insa de mai multe ori!
    Atunci sa votez ce ? Ceea ce deja exista statuat intr-o lege foarte importanta,si sa stau la coada prostilor care cred ca daca se schimba codul civil intr-o zi , ce-o sa fie?, daca cumva cade drobul de sare de pe soba, cade pe cineva?
    In rest , nu este decat fanatism crestin ortodox, in care preotii au devenit propagandisti si activisti PSD,si asta de multa vreme.Acum nu e decat un episod. Atunci ce sa caut la referendum?
    Fanatismul a dus multe natiuni in prapastie, inclusiv pe romani. Dar nu ne pasa de istorie. Nu e scrisa pe facebook ,ci in carti pe care se pune praful. Le mai citesc si mai mediteaza la ele doar putini.

  16. MariS spune:

    Apreciez textul şi onestitatea autoarei, dar nu şi dezamăgirea din final. Cred că referendumul a adus cel puţin două lucruri bune: o dezbatere pluralistă în care fiecare şi-a putut argumenta sau doar afişa poziţia, mai contontondent sau mai echilibrat,depinzând de temperamentul fiecăruia, dar totuşi e un exerciţiu util unei societăţi ieşite nu demult dintr-o eră totalitaristă şi obligaţi să fim toţi de aceeaşi părere. Şi doi: a îndemnat pe fiecare la a se pune faţă în faţă cu propria conştiinţă. Nu contează dacă în urma acestui consult cu ceea ce ai mai profund în tine însuţi răspunsul e DA sau NU sau nu mă duc. Important e că te face să-ţi consulţi conştiinţa. Şi acest fapt îl consider ca fiind cel mai mare câştig, pentru că un om care îşi consultă cât mai des propria conştiinţă e mai autentic şi mai greu de manipulat.

  17. Bradut Bolos Bradut Bolos spune:

    Referendumul nu ne duce nici inainte, nici inapoi, nici mai la stanga nici mai la drepta. Referendumul este pur si simplu ancorarea viitorului in ceea ce o larga majoritate considera a fi acceptabil, din punct de vedere al moralitatii. Privit in perspectiva ultimilor ani, putem spune ca reflecta o farama din framantarea spre moralitate a societatii noastre. Daca legam de a doua tema de referendum pentru care s-au strans semnaturi, in mod ciudat, desi sustinute de forte distincte sau opuse politic, se subscriu unei doctrine similare, mai degraba conservatoare.

  18. Szilagyi N. Sandor Szilágyi N. Sándor spune:

    Foarte bun articol (părerea mea), scris şi cu mintea, şi cu sufletul, felicitări!
    O singură observaţie: presa şi internetul sînt inundate de puhoiul discursurilor despre acest referendum, dar spre nedumerirea mea, pînă acum n-am avut norocul să văd măcar un singur articol care să clarifice odată despre ce este vorba de fapt, lăsînd să plutească în aer o confuzie care n-ar trebui să existe. Bisericile duc o campanie să-i mobilizeze pe enoriaşi să meargă la vot şi să voteze cu “da” cu atît elan, de parcă ar fi vorba de ceva ce le priveşte în mod direct. Parcă n-ar avea cunoştinţă de faptul că în România există două feluri de căsătorii: căsătoria civilă şi căsătoria bisericească. Or, aşa cum se poate citi chiar pe site-ul Bisericii Ortodoxe, “Căsătoria civilă este altceva decât cununia bisericească” (https://bit.ly/2QunX13), iar bisericile, potrivit canoanelor lor, acceptă drept căsătorie (bisericească) numai acele căsătorii care au fost încheiate în forma cununiei bisericeşti. Există însă foarte multe căsătorii în România, care din punct de vedere juridic (civil) sînt căsătorii în toată regula, fără ca acestea să fie totodată şi căsătorii bisericeşti, fiindcă soţii nu s-au cununat religios. (Pentru unele biserici, asemenea căsătorii înseamnă concubinaj.)
    Pentru fiecare dintre cele două căsătorii, sînt stabilite anumite reguli care spun clar cine cu cine se poate căsători şi în ce condiţii. În cazul căsătoriei civile, competenţa exclusivă în stabilirea acestor reguli o are legislaţia civilă, adică Parlamentul României, iar în cazul celei religioase, biserica respectivă.
    Or întrebarea referendumului se referă nu la căsătoria bisericească, ci la cea civilă. Şi atunci mă întreb, de ce totuşi bisericile vin cu tot felul de argumente, de la Biblie pînă la canoanele bisericeşti, cînd acestea sînt relevante numai în cazul stabilirii regulilor căsătoriei bisericeşti? Bisericile n-au de ce să se amestece în treaba asta, din moment ce căsătoria civilă nu intră în competenţa lor. Şi pot să stea liniştit, fiindcă chiar dacă legea ar permite odată şi căsătoria civilă între persoane de acelaşi sex, nu le-ar putea obliga nimeni să cununeze în biserică doi bărbaţi sau două femei, fiindcă principiul separării statului de biserică le dă şi lor garanţia că statul nu le poate impune nişte reguli care să contravină celor bisericeşti. Dar pentru a-şi păstra acest drept, ar trebui ca nici bisericile să nu se amestece în treburi civile care le depăşesc competenţa.
    Legat de problema referendumului, vă mai recomand un articol, scris de MARKÓ Béla – fost preşedinte UDMR, dar om cumsecade :) –, îl găsiţi aici: https://bit.ly/2E8Kcsj.

    • Totusi spune:

      Bine zis, bine venita precizare si decantare a notiunilor vehiculate confuz, neprofesionist, negligent. Cat despre iterativa, crasa incalcare a competentelor republicane de catre institutiile eclesiastice, functionand intr-o republica inca laica, foarte just subliniat acest aspect deosebit de ingrijorator. Fiindca nu vrem este un amalgam, un hibrid antidemocratic!
      Am citit articolul recomandat de dvs. si desigur ca sunt de acord cu intelepciunea limpede a discursului autorului sau, dl. Marko Belo, un om mai mult decat “cumsecade”!

      Multumesc mult!

  19. clam51 spune:

    1. “Și în concepția mea cu privire la căsătorie, aceasta nu poate să fie decât o uniune între un bărbat și o femeie, deoarece am convingerea că monogamia este regula evoluției, în primul rând pe verticală, a unei societății (dar nu neapărat și regula înmulțirii membrilor ei). ”

    Nu inteleg, nu poate exista monogamie si intr-un mariaj gay??

    2.”Nu doresc să-i supăr pe cei câțiva prieteni din cercul meu de cunoștințe, care au altă orientare sexuală decât cea ”preferată” de ortodocși, dar eu țin prea mult la evoluția și găsirea echilibrului în societate, ca să nu remarc faptul că ar fi o greșeală, de dragul modernismului, să acceptăm să extindem definirea căsătoriei, deoarece am schimba scopul ei principal, care constituie, printre altele, și procreerea de copii.”

    Nu decideti dvs care este scopul principal al unei casnicii. Nu vorbim de casatorie religioasa, ci de cununie civila. Eu de pilda nu m-am casatorit pentru a procrea, ci pentru statutul juridic, altfel spus pentru ca amandoi sa avem niste drepturi in fata legii. Fiecare se casatoreste pentru ce vrea. Unii se casatoresc pentru bani si iata ca au voie sa faca asta, stimata doamna. Si nu toata lumea decide sa procreeze. De altfel, dvs. puteti procrea cat doriti, nu vad cum mariajele gay va impiedica in acest sens. Sincer, pragmatic, nu vad decat un argument aici: poate sperati ca homosexualii se resemneaza si intra intr-un mariaj traditional doar asa de gura lumii si procreeaza si ei din acelasi motiv, iar multe duamne cu aspect frigid isi gasesc si ele niste soti (imi pare rau, nu m-am putut abtine…dar cred ca trebuie sa ai niste probleme ca sa te preocupe atat de mult cine cu cine se casatoreste).

  20. Firesc Popescu spune:

    Citesc de zile-ntregi interpretări, analize și dezbateri
    diverse absolut fabuloase și care mai de care mai „caragialești” unele față de altele.
    „Frații miei” eu îs mai sîmplu în opinci
    Explicați-mi și mie vă rog , fără schimonseli și tot felul de terptipuri subtile,
    fără post-modernisme și UE-isme și-alte dorite chisme noi-occidentale
    (Occident care fie vorba între noi se duce rău de tot de rîpă, lent dar sigur,
    lovit de egalități de tot felul și felurile, new-comunisme și comunități într-un amestec în care legile nu se mai aplică și fiecare face și zice ce vrea și cum dorește ideologia și propaganda de grup, grupuleț, și alte grupuscule bizare și ciudate, agitatoare și gălăcioase)
    Unde-i problema întrebării simple pusă românilor,
    dacă familia-căsnicia să fie (doar) între un bărbat și o femeie, DA sau NU ?
    Că dacă veți interpreta fiecare „virgulă” și „strănut” nu veți mai reuși să faceți niciodată NIMIC,
    Exact ceea ce probabil se și dorește și voi intelectualicește LE dați LOR ( nu doar celor dragnea psd) apă la moară producînd diversiuni, agitație, panici și atîtea și atîtea false dileme vechi și noi.
    Problema este Alta, faceți asta atît de bine de 30 de ani, încît NU mai există Absolut NICIO altă alternativă „politică” Reală în România , nicio Soluție Concretă.
    DOAR VORBE !
    Nu uitați vă rog mica explicație succintă și clară, mulțumesc !

  21. radu prins spune:

    Ma tem ca sunt singurul care nu am inteles ceva esential: enuntul intrebare al “Referendumului” . Acesta este in forma (aproximativa) : “Sunteti de acord cu legile aprobate de Parlamentul Romaniei”?.
    Pardon?. Despre ce legi este asadar vorba?.Gandesc ca sunt mai multe dacat una,, aceea consacrata art. 48 din Constituie si in jurul careia se poarta (absolut) toate discutiile intre cetateni.
    Daca una dintre legi, despre care se vede treaba ca nu avem nici-unul dintre noi habar, consemneaza “posibilitatea ca un condamnat penal, sa poata ocupa functii politice inalte, daca afost amnistiat”, devenim buni de platra, nu-i asa ?.
    Am aflat de pe Internet, ca desi Constituia RO. nu stipuleaza clar in art.48 ca e vorba despre doi soti de sex opus, aspectul este clarificat in “Codul civil”.unde se face cuvenita definire: “carbat si femeie”.
    Atunci, despre ce vorbim?. Si cu “legile votate in Parlamnet” ce se intampla?. Nu le mai discutam?
    Sau gresesc eu, atat de flagrant, ca neintelegand aspectul, nu merita sa fie discutat?.

  22. Dedalus spune:

    Referndumul e de interes pentru o putere straina, este un bun instrument de destabilizare.

    Despre asta e vorba, despre nimic altceva. Ca dovada re-aparitia postacilor “cu misiune”.

    Tema este profund destabilizatoare, creeaza tensiuni intre rude, intre prieteni si intre colegi. De fapt, chiar asta e scopul: sa creeze tensiuni,

  23. Liviu Papadima Liviu Papadima spune:

    Stimată doamnă, vă felicit și vă mulțumesc pentru articolul dvs. Avem, în privința LGBT, aceleași convingeri. Și eu, ca și dvs., cred că, în România de azi cel puțin, chestiunea cuplurilor homosexuale s-ar rezolva cel mai bine printr-o lege a adecvată a parteneriatului civil, care nu ar leza sensibilitățile de ordin simbolic ale unei societăți destul de intolerante cu minoritățile, de orice fel. Nu aș fi iscălit însă pentru inițiativa Coaliției pentru Familie, din mai multe motive. Întâi de toate, mi se părea deplasat să uzezi de un instrument politic radical pentru o simplă ipoteză (altminteri, și dvs. recunoașteți că actualul referendum nu schimbă nimic în starea de fapt existentă). Asta înseamnă, din capul locului, să îți propui să dai apă la moară fanteziilor oamenilor, spaimelor de tot felul. În al doilea rând, inițiativa mi s-a părut dubioasă din capul locului. Putea să se orienteze din capul locului către elaborarea și promulgarea legii despre care vorbiți. Atunci, însă, referendumul ar fi rămas fără obiect. Se promite că va fi dată. Nu cred, pentru că, chiar și așa, ar fi o lege impopulară. În plus, cadrul legislativ actual permitea promulgarea ei din capul locului. Dar, încă o dată, atunci, cel mai probabil, am fi rămas fără referendum. În al treilea rând, efectele abordării problematicii LGBT printr-un astfel de instrument politic, cel pe care le deplângeți și dvs., erau, pentru mine, previzibile din capul locului. (Poate eu, fiind mai în vârstă, am mai multă experiență politică). Așa, s-a ajuns la ce s-a ajuns, iar responsabilitatea revine, cred eu, nu semnatarilor petiției, care au considerat-o, mulți dintre ei, doar o chestiune de principiu, nici măcar, în primul rând, inițiatorilor acesteia – deși ei, sunt convins, știau destul de bine ce fac și ce vor să obțină – ci, în primul rând, puterii politice care a instrumentat-o. Gândiți-vă la precedentul Brexitului, în care premierul Cameron și susținătorii lui au vrut să-și asigure cariera printr-un referendum și nu numai că și-au ruinat-o, dar și-au vârât și țara într-un mare impas.

    Într-adevăr, consecințele acestui referendum s-au arătat foarte nefaste. Numai un singur exemplu, pe care îl invocați și dvs.: românii au uitat că există o diferență între căsătoria civilă și cea religioasă, instituită de multă vreme, de la mijlocul secolului al XIX-lea, dacă îmi aduc bine aminte. S-a creat o confuzie generală și o declanșare a urilor fără precedent la noi de la mineriade încoace.
    În ce mă privește, am încercat să argumentez, în două articole publicate tot în Contributors, că refuz să particip la un referendum cu asemenea efecte ”colaterale” și cu eficiență practică zero. Mai toți comentatorii m-au acuzat de ipocrizie și m-au somat, în esență, să spun ”cu cine țin”. Nu mai poți afirma public, în momentul de față, ”Nu țin cu nimeni, nici cu BOR-ul, nici cu LGBT-ul” E ca și cum te-ai pune între două galerii de fotbal dezlănțuite una împotriva celeilalte.

    Îmi permit, în final, o mică observație. Afirmați, ca și mulți alții, că familia vizează, între altele, și procreerea. E un soi de superstiție. Procreerea e o funcție biologică. Sunt animale monogame tot așa cum sunt și animale poligame. Familia nu are de a face cu naștere4a de pui vii ci este un răspuns cultural la nevoia de a-i crește în condiții cât mai bune. Sunt două lucruri net diferite.

    Pentru mine, acest referendum a avut măcar ”avantajul” cognitiv că am înțeles în fine cum trebuie să reacționez față de un referendum, oricare ar fi acela. Dacă voi considera că face mai mult rău decât bine, n-am să merg să votez, cu conștiința perfect împăcată. Nu vreau să mă mai simt parte din jocurile dubioase ale altora.

    Cât privește CpF, am intrat și eu pe site-ul lor. Sloganul lor e ”Numai așa ne vom proteja copiii” și pagina principală e plină de poze de copilași. O abjecție, menită poate să aprindă imaginația celor care cred că homosexualii ne fură noaptea copiii ca să-i fiarbă și să-i mănânce.

    Am o singură speranță în ce-l privește pe cel actual: că actuala revărsare de ură declanșată în societatea noastră va funcționa, poate, ca un soi de catharsis, și va ajuta, când patimile se vor istovi, la limpezirea lucrurilor. Mă îndoiesc însă de propria mea speranță.

    Primiți, vă rog, încă o dată, felicitările și mulțumirile mele.

    • Iahim spune:

      Are dreptate domnul Papadima. Fara a intra in polemici, referendumul, sunt de parere ca initiativa lui, desfasuraarea lui, polemicile sale si rezultatele sale, nu numai ca are “zero eficienta”, dar aduce prejudicii prezente si viitoare atat noua cat si la toata lumea.
      Restul, ” numai de bine”
      Iahim

    • Alina Dobre spune:

      Va multumesc pentru comentariul dvs. Voiam sa va explic la ce m-am referit vorbind despre procreere si familie…nu, nu m-am gandit la banalul concept al procreerii, cat mai ales la necesitatea procreerii in cadrul unei familii. Personal consider ca este absolut necesar si sanatos, atat pentru corpul social, cat si pentru rezultatul procreerii, ca sa existe o familie in care acest “rezultat” sa se dezvolte. Experimentand familia monoparentala-ca parinte-, am ajuns la concluzia ca oricat de bine ti-ai educa copilul si oricat de succes ar deveni el, acesta ramane handicapat emotional daca nu traieste alaturi de ambii parinti. Evident, nu tin deloc la familia traditionala (pe care o consider o relicva istorica) iar o familie nefunctionala are acelasi rezultat ca familia monoparentala. Asadar acestea fusesera considerentele pentru care am semnat, nicidecum pentru ceea ce s-a dovedit a fi o mare inselaciune. Regret ca nu m-am informat suficient atunci despre aceasta Initiativa…care pare mai degraba o secta, dar realmente nu erau informatii suficiente in acel moment. Pentru listele “fara penali in functii publice” nu am mai repetat greseala:) si m-am informat suficient.
      Este insa bine ca a trecut acest referendum. Ne-a dat tuturor emotii. Sa speram ca motivele absenteismului la vot nu au legatura cu lipsa de interes a romanilor pentru viata politica.
      Zile frumoase dvs si spor la scris!

      cu respect,
      Alina Dobre

      • Liviu Papadima Liviu Papadima spune:

        Scuze pentru răspunsul tardiv și oarecum accidental. Voiam doar să spun că procreerea și creșterea copiilor sunt lucruri radical diferite – tot mai diferite de când avem la dispoziție și o serie de ”metode alternative” de procreere, pe care cred că nimeni nu le-ar respinge. Dacă le privim ca solidare, este tocmai datorită invenției ”familiei”, de o importanță crucială pentru istoria omenirii. Probabil fără ea am fi născut mult mai mulți copii. Cu siguranță mult mai puțini ar fi supraviețuit.
        Cu deosebită stimă,
        Liviu Papadima

  24. Eu spre exemplu am semnat petitia pentru referendum fara spaime si teorii conspirationiste. Pur si simplu mi-am dorit acest lucru.

    De asemenea, consider ca este un semn de normalitate si de insanatosite atunci cand un neam gaseste de buna cuviinta sa defineasca uniunea dintre un barbat si o femeie modalitatea prin care propaseste. Prin care supravietuieste ca specie.

    Nu m-am gandit defel la galeriile de fotbal si nici la armata de majuscule printre care se nasc mereu acronime de tot felul. Chiar nu e problema mea.

    Dar na, aici e loc numai de dualisme si nu intotdeauna ceea ce postezi sincer si firesc apare. Chestie de fitze.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Alina Dobre


Alina Dobre

Absolventă a Facultății de Drept, Universitatea Al. Ioan Cuza – Iași, 1995-1999, lucrarea de licență în dreptul penal român;
Studii postuniversitare Ludwig Maximi... Citeste mai departe


Petre Opris – volumul Licenţe străine pentru produse civile şi militare fabricate în România: (1946-1989)

Cauta articole

octombrie 2018
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Sep    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)