Home » Media / Tech »Opinie »Societate/Life » Citesti:

Infractorii VIP din România îşi fac lobby în New York Times

Rasvan Lalu martie 9, 2015 Media / Tech, Opinie, Societate/Life
50 comentarii 3,318 Vizualizari

Pe 4 martie a apărut în The New York Times un articol fără seamăn. Intitulat „Mania anti-corupţiei în România”, articolul – neasumat de redacţie – este semnat de un Patrick Basham şi închide în sine un mic compendiu de lobbyism public în slujba fărădelegii, un caz-şcoală de PR mafiot. Ocazia este prea exemplară pentru a nu-i scruta arhitectura, funcţionarea şi împrejurările.

Scopul articolului este nici mai mult nici mai puţin decât decriminalizarea marilor infracţiuni economice şi de corupţie din România ultimului sfert de secol.

Modul de operare este fără înconjur: dintr-a doua frază aflăm că în România e teroare ca la Revoluţia Franceză. Cititorul, obişnuit că domnia legii reprezintă ceva bun şi dezirabil, învaţă acum că în România ea s-a transformat în teroare. Printr-un truc simplu, domnia legii este împinsă spre teroarea domniei legii, care devine domnia legală a terorii. Această mică scamatorie semantică are rolul de a inaugura o întreagă listă de poncife propagandistice bine-cunoscute publicului românesc, pe care reţeaua noastră predatoare transpartinică le mitraliază de ani buni prin organele sale de presă. Le regăsim pe toate în acest text, de la teroarea lui Băsescu la penitenciarele supraaglomerate.

Nu doar că  România „este frământată de domnia legală a terorii”, dar „lupta anticorupţie a fost pentru Traian Băsescu, o unealtă politică pentru a-şi ataca oponenţii”, iar „o „măturare” judiciară care a început sub Băsescu a dus la peste 1.000 de condamnări ale politicienilor şi oamenilor de afaceri numai anul trecut” făcând ca „zeci de politicieni din principalele partide politice să fie dezonoraţi”. Aceasta, în condiţiile în care „naţiunii i se termină spaţiul penitenciar”, iar “închisorile din Bucureşti sunt disperat de supraaglomerate”. Pe un asemenea fundal de „recrudescenţă a statului procurorilor”, ce se foloseşte de „măsura deosebit de orwelliană a arestului preventiv”, bieţii oameni de afaceri „au devenit îngrijorați … pentru că văd … cum … parteneriatele public-privat …pot fi prea uşor interpretate drept corupţie”, dat fiind că „toţi cei din politică şi din afaceri sunt presupuşi a fi vinovaţi de câte ceva”.

Practic nu există temă din arsenalul propagandei anti-DNA care să nu fie preluată fidel în acest articol. Senzaţia este că textul a fost construit pe baza unei liste de leit-motive furnizate de un brain-storming de la A3, Rahova, Obs. Cult., Jilava, RomTV, Poarta Albă, etc. Ar fi însă nedrept de redus articolul la o simplă compilare a unor teme primite la comandă. Deşi acestea construiesc neîndoios coloana vertebrală a textului, lucrarea este mult mai creativă în registrul manipulării, minciunii, dezinformării, intoxicării, subsumate scopului primordial al exonerării penale a infractorilor VIP.

Articolul are dramaturgie, creează o tensiune de aşteptare, căreia-i oferă ulterior rezolvarea. Arhitectura dramatică e simplă: activitatea DNA este mai întâi zugravită drept o campanie nedreaptă, excesivă, absurdă şi scăpată de sub control, pe fondul unei isterii justiţiare populiste. Odată delegitimată anti-corupţia şi creată impresia unui situaţii insuportabile, de netolerat într-o ţară NATO şi UE, articolul vine cu soluţia: amnistia marilor penali acompaniată de înfiinţarea unei „comisii a adevărului” care va documenta faptele rele, pentru ca apoi să le ierte şi uite. Totul, în mod oficial, sobru, decent, emoţionant: după un sfert de secol de jaf, o adevărată reconciliere naţională între prădători şi prădaţi, urmată de back to business as usual.

Nu e puţin lucru să faci din alb, negru şi din criminali, victime, să prezinţi normalitatea drept primejdie şi legea drept teroare, să agresezi morala publică cu aerul c-o aperi, să demontezi statul de drept apelând la valorile transatlantice, să dispreţuieşti poporul invocând democraţia. Un astfel de pariu se poate realiza doar recurgând la un mic arsenal de tehnici de manipulare, dintre care cele mai simple sunt insinuarea (weasel words) şi etichetarea (labelling), dar mai ales formulele sintetice fără acoperire în realitate, dar cu impact afectiv, purtătoare de minciună şi otravă, mai greu depistabile, dar devastatoare, ca un virus informatic.

Astfel, „Johannis a fost ales pe o platformă populistă de anti-corupţie”, iar dat fiind că „preşedinţia poate fi un puternic amvon al brutalităţii”, odată cu victoria sa, „anticorupţia a intrat în hiperactivitate”, oricum „populismul brut e la ordinea zilei”, „deşi oficialii neagă, toţi ştiu că tribunalele nu sunt intr-atât de independente politic cum ar trebui să fie”. O colecţie de mărunte infamii nedovedite, dar care, strecurate în text, induc imaginea unei atmosfere anomice. (Absurdul parşiv al acestui gen de manipulări iese mai lesne în evidenţă transferat la o situaţie banală: „deşi doctorii neagă, toţi ştiu că dumneata nu eşti atât de sănătos cum ar trebui să fii”).

Amokul justiţiar a cuprins autorităţile, în faţa puşcăriilor plesnind la cusături îl vedem pe ministrul justiţiei „în cautare de fonduri europene pentru alte noi inchisori” în condiţiile în care „prea puţin altceva pare să se fi construit în aceste zile”. Pretinse realităţi sociale – „majoritatea românilor admit că le pasă prea puțin de neajunsurile proceselor”, – sunt folosite ca suport pentru plasarea unor judecăţi partizane: „fie că e vorba de dovezi rizibil de șubrede, fie de o tutelă a procurorilor asupra judecătorilor”.

Metode de urmărire penală legitime şi devenite demult rutină, mai ales în SUA, sunt prezentate cu tonul dezvăluirii unor abuzuri: „E o obișnuință ca suspecții să fie presați să dea nume în schimbul unei posibile clemențe.” Nemijlocit se plasează la înghesuială şi o minciună: „E, de asemenea, o rutină ca membri ai familiei să fie arestați, ca o pârghie suplimentară în mâna procurorilor.” Or, membrii de familie nu fac niciodată obiectul arestărilor decât dacă împotriva lor există acuzaţii pentru fapte comise în nume propriu.

Atacul împotriva DNA nu-l ocoleşte nici chiar pe Ponta, acest „politician orientat spre piaţă”, care deşi iniţial „a caracterizat DNA ca versiunea modernă a Securității”, „când opinia publică a fost favorabilă DNA-ului …a schimbat placa” devenind „un fan al anticorupţiei, considerând-o ca pe un instrument la îndemână pentru ţintirea adversarilor”.

Pentru a dezgusta şi mai abitir cititorii de anti-corupţia românească, articolul nu se sfieşte de la intoxicarea cu un evergreen – „pericolul antiamericanismului”: ”O altă consecință neintenționată a campaniei anticorupție este că a alimentat sentimentul antiamerican”. În lipsă de fapte şi argumente, umbra McCarthyismului se lăţeşte groasă: „Campania anticorupție din România s-a metastaziat rapid într-o cruciadă iliberală”.

Prima parte a articolului se încheie cu o sentinţă la fel de scoasă din neant ca şi găselniţa cu „domnia legală a terorii”:  “Evidentele motivaţii politice din spatele …” unor arestări „demonstrează modul în care efortul de reducere a relaţiei dintre bani şi politică a servit la amplificarea reglărilor disputelor personale şi a exceselor judiciare”. Adică anti-corupţia a degenerat în reglări de conturi şi excese justiţiare. Aceasta este de fapt ideea pe care textul s-a ostenit cu profuziune de minciuni, infamii şi trucuri logice s-o acrediteze: anti-corupţia este ilegitimă.

Chiar şi pentru o producţie de PR ce pare comanditată de infractori ce sunt deja sau riscă să intre-n puşcărie, prima parte a articolului, în care se prestează munca de delegitimare a DNA, lasă senzaţia de exces de zel, de febrilitate pripită. O analiză, chiar sumară, a „argumentaţiei” dezvăluie incongruenţe neaşteptate pentru o lucrare de lobby profesionist. Rămânând strict în interiorul „logicii” textului, nu reiese deloc cine controlează totuşi justiţia română. Dacă „tribunalele nu sunt într-atât de independente politic”, cum se face că o „măturare” judiciară … a dus la peste 1.000 de condamnări ale politicienilor şi oamenilor de afaceri” ducând ca „zeci de politicieni din principalele partide politice să fie dezonoraţi” ? Instanţe obediente politic condamnă în massă politicieni din toate partidele: politicienii influenţează justiţia în direcţia arestării… politicienilor. Să fie ei afectaţi de o molimă politic-suicidară ? Nici rolul masselor nu este elucidat. În fond de cine ascultă  justiţia, de isteria populară setoasă de victime inocente sau de satrapii politici ? Apoi cum se face că tocmai românii care „au susţinut cu entuziasm cauza anticorupţiei” vad în mulţimea de condamnări pripite o încercare greşită de a impresiona America”. Din entuziaşti susţinători ai anti-corupţiei au devenit peste cinci paragrafe sceptici ai acesteia, gata să dea-n clocotul antiamericanismului ? Viclean, articolul evită să atace frontal DNA, alegând strategia unei ofensive pe front larg împotriva „anti-corupţiei”, despre care nu înţelegem decât că este dăunătoare şi condamnabilă, nu însă şi de ce.

Adevărata măsură, şi-o dă însă articolul în partea sa finală, acolo unde barajul de fum al manipulărilor lasă locul considerentelor de politică naţională emise cu emfaza expertului planetar, care consiliază calm şi suveran, dojeneşte meritat şi laudă cu ponderaţie.

Cu blândeţe şi fermitate, Statele Unite şi Europa sunt avertizate că „nu ar trebui să tacă în privinţa abuzului de putere al procurorilor făcut de Guvernul României (Romanian government’s abuse of prosecutorial powers)”. Formula, pe cât de sentenţioasă, pe atât de infamă, dezvăluie însă o surpinzătoare ignoranţă într-ale ABC-ului constituţional, de altfel identic în SUA şi România: puterea procuraturii este independentă de guvern.

După ce mai plasează o minciună deghizată în constatare faptică („ar fi o eroare să  acceptăm volumul mare de acte de justiţie în locul calităţii acestora”) articolul emite poate cea mai teribilă enormitate:Apetitul insațiabil al publicului pentru justiție nu face decât să exacerbeze amenințarea la adresa viitorului democratic al țării.Adică, domnia legii, cerută de public, pune-n primejdie democraţia. Prea multă justiţie strică, riscă să gripeze delicatul mecanism al democraţiei, înţeleasă probabil drept un simplu fundal confortabil pentru desfăşurarea nestingherită a afacerilor, indiferent de natura lor, chiar şi penală. Cel mai târziu în acest moment se poate afirma că articolul nu este decât o porcărie reacţionară împotriva statului de drept.

Finalul cu propuneri constructive în favoarea infractorilor încununează opera: amnistie pentru VIP-uri, concomitent cu o comisie de reconciliere naţională inspirată probabil din cea care a gestionat tranziţia de la apartheid în Africa de Sud. În modul ei cinic şi distanţat, „soluţia” aceasta intuieşte situaţia în care ne-am aflat şi-n care continuăm să trăim: un apartheid între minoritatea predatoare şi majoritatea jefuită. Poporul român însă, în înapoierea sa anti-democratică şi populistă, nu-şi doreşte perpetuarea hoţilor prin amnistii şi comisii de reconciliere, ci pedepsirea lor conform legii, cea egală pentru toţi. Excusez-nous du peu !

Addenda

Cui foloseşte însă acest text de PR mafiotic balkanez cu morgă transatlantică ? Să-şi imagineze VIP-urile noastre penale că o simplă piesă de lobby publicată-n New York Times va infuenţa semnificativ mersul instituţiilor, anchetelor şi proceselor ? Desigur, organele lor de presă au rostogolit acest text promovându-l drept vocea cea mai autorizată a întregului Apus, quintesenţă a viziunii democratice şi lecţie de civilizaţie.

Speranţele ce suferinzii de penalită şi le vor fi pus în efectele salutare ale acestei acţiuni PR se întemeiază pe iluzia naivă şi provincială că undeva acolo departe, domnii cei mari din centrele puterii vor auzi de ei şi se vor îndura: bietul sătean căruia vreun „duce” ori „rege” de la oraş îi vinde apă de gură ca leac împotriva frigurilor.

Probabil că şi o parte însemnată a publicului îşi imaginează că producţiile oricărui spin doctor de închiriat reprezintă consideraţiile ultimative ale unor think-tankuri oculte din sferele cele mai înalte. În vremile fanariote, orice turc cu daraveri prin ţară era luat drept reprezentant al Înaltului Padişah. Distanţa este încă prea mare faţă de Apusul abundent şi dezinvolt, valorile, stilul şi mentalitatea de acolo sunt străine majorităţii autohtone, viaţa ce aici palpită e lipsită de ethos occidental. Tocmai în astfel de cazuri, când un lobby agresiv şi neruşinat ne agresează aspiraţiile şi progresele obţinute cu mari lupte şi dificultăţi, atitudinea decomplexată, de la egal la egal cu occidentalii, oricine s-ar întâmpla să fie aceştia, lipseşte. Poate generațiile născute după 90 vor rezolva şi problema asta.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "50 comments" on this Article:

  1. Unu-2 spune:

    Pina nu vom vedea comunicate clare de presa ale institutiilor statului, pe intelesul tuturor dupa condamnarile si arestarile preventive din Romania vom vedea in media numai punctul de vedere al celor condamnati, evident pe nedrept dupa parerea lor, iar lumea ramine cu acea impresie. Apoi, fara informatia adevarata lipsa e usor de manipulat presa sa prezinte lucrurile doar din punctul de vedere al condamnatilor incit unii ii vor crede.
    Dupa parerea mea e un lucru voit asta, lipsa de reactie adecvata a institutiilor statului, lucru manipulat apoi de o intreaga clasa politica sau de afaceri, cei cu musca pe caciula.
    Cine sta se se uite ca un multe articole de presa lipseste complet punctul de vedere oficial informatia fiind partinitoare acuzatilor sau condamnatilor doar avocatul apararii avind cuvintul? Un pas spre normalitate ar fi ca sa fie obligati sa prezinte si punctul de vedere oficial, nu doar ce vor, altfel vom mai vedea Dani Diaconesti fara incredere in justitie.

    • Harald spune:

      Dacă o să vă petreceți ceva timp prin sălile de judecată din RO, o să vedeți că neîncrederea în justiție e mai mult decât justificată.

      În multe cazuri, judecătorii se folosesc doar ce calitatea de a pronunța o sentință, fără a fi în prea mare măsură interesați de faptele reale, așa cum s-au petrecut ele. Iar în domeniul penal e și mai rău, procurorul scrie adesea în rechizitoriu cum crede el că s-au petrecut faptele, fără să și demonstreze mare lucru, iar judecătorul preia paragrafe întregi din rechizitoriu, pentru a le include în motivarea sentinței.

      Faptul că mulți politicieni corupți ajung astăzi la DNA sau chiar în închisoare nu face din România un stat de drept. Mulți judecători sunt complet lipsiți de etică și profesionalism, se comportă asemenea unor funcționari care îndeplinesc o procedură birocratică și condamnă pe cine zice DNA-ul că trebuie să condamne. Iar când Troncotă, în încercarea de a spăla imaginea lui Coldea, spune că acesta din urmă nu a decis de unul singur punerea sub acuzare a Elenei Udrea, ci hotărârea s-a luat în Consiliul Director al SRI, asta e o reflectare cât se poate de sinceră a modului cum stau lucrurile în realitate.

  2. Coul spune:

    Aici o alta perla a aceluiasi Patrick, despre cum nu putem trai fara … publicitatea din tigari, un oportunist!

    Working class are under attack from health paternalism

    http://www.theguardian.com/commentisfree/2010/apr/29/health-paternalism-attacks-working-class

  3. victor L spune:

    Acum, ca Patrick Basham a fost platit, ca e un agent al mafiotilor sau prorus, cum se mai sustine, este destul de vizibil: este prea apocaliptic Si greu de a fi acceptat. Minte mult.
    Dar ce ne facem cu analistii mioritici (vezi alunecosul Hurezeanu) care au sarit cu aplauzele si cu argumente “ma-ntelegi” si clipri din ochi?
    Ne supara (pe drept) articole de genul celor scrise de Patrick Basham, dar articole de genul celor scrise de incruntatul CTP, incepind cu minerada din iunie `90 si pina la ultimele, au efecte mult mai rele decit un articol “de la cititori” aparut in NYT

    Patrick Basham se bazeaza tocmai pe “O colecţie de mărunte infamii nedovedite” care nu toate sint infamii si nu sint dovedite pentru ca nu se vrea: ca simple exemple (ca sa nu irit) vezi dosarul Revolutiei ori recentul dosar redeschis al mineriadei din iunie `90.
    Insinuarile mirsave ale lui Patrick Basham sint presarate si cu ceva adevaruri, dar pe care nu vrem sa la vedem.
    Si asa cum unii sint “fani” ai BOR, unii cred la fel in Justitie, dar care nu e nici ea fara pata si prihana.

    • gheorghe/gheorghieni spune:

      Chestiunea nu se pune in ce masura e influentata opinia bizonului carpato-danubiano-pontic de un articol din NYT ci faptul ca o astfel de platforma de renume mondial si care reprezinta lectura obligatorie zilnica a oricarui politician, american sau de aiurea, este folosita ideologic si propagandistic. Ca se gasesc limbrici intelectuli precum Hurezeanu sau CTP, cum spuneti, care preiau patriotard articole de genul acesta ce-si au sursa tot la noi de fapt, este norma de acum. Sau mai ai un “expert” ca Vasile Dancu ce se vaita ca ramanem fara clasa politica in loc sa se vaite ce hal de politicieni au promovat partidele si ce boi am fost noi ca i-am si votat.
      Modul destul de subtil la care a ajuns propaganda ideologica in lumea democratica nu poate fi contracarat decat printr-o educatie temeinica, altfel istoria se va repeta fara indoiala. De altfel nu suntem departe de repetare daca ne uitam la calitatea politicienilor si consilierilor politici europeni in problema Rusiei, ca sa dau doar un exemplu.

    • Rasvan Lalu Rasvan Lalu spune:

      Am încercat să ating tangenţial problematica recepţiei articolului şi percepţiei „străinului” în addendă. Este însă un subiect vast, ce ar necesita cel puţin un articol extins.

      Cât îi priveşte pe d-nii Hurezeanu şi Popescu, după ani de observaţie, consider că sunt persoane cu grave deficite caracteriale, vulgo, nişte jigodii.

  4. Peter Manu spune:

    Show us the money trail, Mr. Lalu.

    • Rasvan Lalu Rasvan Lalu spune:

      Acum câţiva ani, ascultam la radio pe dl. Miron Mitrea, fost ministru, actualmente în executarea unei pedepse privative de libertate, cum, total relaxat – DNA-ul nu-şi începuse nefasta activitate – povestea despre cum participa dânsul la activităţile de corupţie, trafic de influenţă, etc. La întrebarea reporterului, despre cum lua banii, dl ministru a răspuns amuzat: „…că doar nu vă-nchipuiţi că-i luam cu servieta !?”.

      Mi-a rămas întipărită această replică, prin sinceritatea şi firescul ei frust şi spontan.
      Aşadar, dacă până şi un Miron Mitrea, la bază şofer din cât se pare, era amuzat de ideea încasării transparente şi detectabile a banilor, este dificil să ne imaginăm că un spin doctor cu ştaif şi ambiţii globale ca dl Basham încasează parale direct de la nişte criminali balcanici, ca la piaţă.

      Sugestia/somaţia dvs. de a vă arăta traseul banilor este deplasată şi provocatoare.

      Aşa cum deja v-am mai anunţat, vă complaceţi în continuare în rolul unui fitilist ieftin.

      • Harald spune:

        Există niște reguli de bază, domnule Rasvan Lalu. Puteți să nu fiți de-acord cu părerile mele despre sistemul de justiție din RO, dar dacă mă acuzați (explicit sau implicit) că primesc bani pentru a-mi exprima acele păreri, trebuie să prezentați niște dovezi. Așa merg lucrurile în lumea civilizată.

        Patrick Basham are dreptate în unele aspecte prezentate acolo, indiferent dacă îl plătește cineva sau nu să le scrie. Iar ”înfierarea cu mânie proletară” a lui Patrick Basham nu servește în niciun caz României și nici sistemului ei de justiție. Dacă Elena Udrea sau Monica Iacob-Ridzi trebuie să facă închisoare, atunci Helmut Kohl și Gerhard Schroeder ar fi făcut și ei închisoare, dacă ar fi avut parte de sistemul de justiție din RO.

        • Rasvan Lalu Rasvan Lalu spune:

          Exemplele date de dvs. sunt foarte pertinente: atât Kohl cât si Schröder ar fi trebuit sa înfunde puscaria daca ar fi avut parte de un tratatment judiciar normal. Au fost protejati, cu încalcarea dreptului – o situatie scandaloasa.

          Faptul ca dvs. considerati ca aceasta situatie abuziva constituie un exemplu de urmat în România doar pt. ca el provine din Germania, tradeaza slugarnicie, lacheism, neasimilarea valorilor democratice si de drept, complexe de inferioaritate si primitivism, pe care de altfel le împartiti cu multi români, care privesc Occident ca spre un exemplu de urmat neconditionat, fara discernamânt, câineste.

          Doar atunci când, daca nu majoritatea, macar românii cu pretentii de civilizatie vor începe sa înteleaga principiile din spatele regulilor si vor judeca situatiile indiferent de context, loc si faptas, ei bine doar atunci vom avea o elita ceva mai civilizata si nu doar o colectie de indivizi timorati, cu morala nesigura si schimbatoare.

          Pareti a sugera ca as fi afirmat ca acel nemernic de Basham ar fi luat bani de la infractorii VIP români. Daca nu reusiti sa indicati textul unde as fi facut asta, ramâneti un mincinos.

          • Harald spune:

            @ Rasvan Lalu – oricine citește răspunsul dvs.își poate face o părere foarte exactă, atât despre dvs., cât și despre mine :)

            I rest my case.

            • dusu spune:

              aveti dreptate ;io mi am facut o si pe dvs nu va avantajeaza as spune deloc
              desigur dvs aveti altfel de simpatizanti

      • Peter Manu spune:

        Fara dovada, afirmatia ca Patrick Basham este “un spin doctor de inchiriat” este doar o insulta.

        • Rasvan Lalu Rasvan Lalu spune:

          Basham este un spin doctor de închiriat, un mercenar capabil sa publice absolut orice. Acestea sunt concluziile mele, de altfel, împartasite si de altii în spatiul public, bazate pe analiza activitatilor publicistice ale acestui nemernic fara constiinta. Pentru a afirma aceasta, nu trebuie sa cunosc detaliile si dedesubturile financiare ale activitatilor lui Basham.

          De altfel Basham are la dispozitie calea judecatoreasca spre a-si repera onoarea. Acolo, el va prezenta argumentele sale iar eu dovezile mele. Instanta va decide daca “spin doctor de închiriat” constituie sau nu o insulta si daca are acoperire în realitate.

          • radu z. spune:

            Puţin context nu strică:

            “În viziunea neoliberalilor sau libertarienilor agresivi de la CATO, Băsescu e un nou Reagan pentru că susţine ideea neoliberală a „statului minimal” şi a reducerii pensiilor, ajutoarelor sociale şi salariilor bugetarilor. Ponta e un Blair balcanic pentru că, îşi freacă mâinile analistul CATO, vrea să deschidă România investiţiilor străine de genul celor ale companiei RMGC. Hotărârile lui Ponta de a sprijini exploatările de genul Chevron, Exxon şi Roşia Montană Gold Corporation în România ar fi, conform dlui Basham, tot ce stă în calea invaziei (economico-politice) ruseşti a României.”
            http://www.cotidianul.ro/resursele-romaniei-si-securitatea-nationala-a-altora-224997/

  5. Ștefan Brăgărea spune:

    Stimate domnule Lalu
    Chiar credeți că articolul împricinat – după părerea mea, un lobby eșuat – prezintă importanță reală?
    Din varii cauze, gradul de informare al publicului cât de cât avizat din Europa de Vest și din SUA a crescut considerabil. Mai apar – și vor exista întotdeauna – aprecieri eronate și subiectivisme, însă calitatea materialului dicutat este mult prea slabă pentru a conferi o minimă credibilitate.
    Altfel, cu bune urări

    • Rasvan Lalu Rasvan Lalu spune:

      Am ezitat câteva zile să comentez acest articol tocmai pentru că şi eu îl consider „un lobby eşuat”. Ce m-a determinat totuşi să intervin, sunt tocmai recţiile din ţară, de genul celor pertinent semnalate desupra de @Victor L.

      Dacă articolul ar fi fost ignorat, așa cum merită, poate m-aş fi alăturat tăcerii. Vă asigur că, în principiu, n-am nimic cu comerţul nimănui, fie el şi un spin doctor închiriabil cu ziua.

  6. dusu spune:

    io cred ca nenea autor,americanu,are si el o contributie proprie in articol
    ´zeci de politicieni din principalele partide politice să fie dezonoraţi”
    in romanica nu se cunoaste rusinea, cum ar putea fi vorba de onoare ?
    si aci un securist tehnic isi mai etaleaza cunostintele

  7. Anda spune:

    Patrick Basham nu este oricine. E cineva cu staif. Si-a creat o tribuna foarte pompoasa numita „Democracy Institute” de unde propune teme de discutie. Nu trebuie sa intram in panica. Este asemanator cu ceva ce am ascultat nu de mult in Hyde Park. Foloseste un stil elevat (asta costa) si nu are importanta daca ce spune are acoperire sau nu. Important sa sune frumos. Dar cel mai important lucru este firul narativ care este totusi inconfundabil al nedreptatitului Bombonel.

  8. gheorghe/gheorghieni spune:

    Cred ca stiti la fel de bine, domnule Lalu, ca BBC, NYT, sau APR (American Public Radio) sunt efectiv infiltrate de astfel de propagandisti de sorginte ideologic marxista si putinofili. La un moment dat te apuca si rasul cand citesti sau asculti aberatiile sofistice de tipul “Iliescu apare soarele rasare.” In astfel de publicatii si emisiuni radio Israelul e tirania si discriminarea intruchipata in Orientul Apropiat, SUA e cauza conflictelor secolului trecut, iar Rusia lui Putin este perfect indreptatita sa reactioneze ca in cazul Georgiei, Ucrainiei si Transnistriei pt. ca SUA si aliatii au provocat-o cu promovarea nenorocitelor valori democratice si dreptul la autodeterminare.

  9. Decebal spune:

    P.S.D., P.N.L., P.U.N.R, U.D.M.R., B.O.R.?… Nu! Deocamdata, eu raman la alte initiale: D.N.A., S.R.I. Indiferent de ce se scrie prin N.Y.T. sau de ce ne spune C.T.P.

    Daca zvarcolirile monstrului au ajuns pana in State, apai inseamna ca latul chiar se strange, iar in ochii fiarei sticleste teama de moarte. Asa ca, celor ce lupta pentru asanarea societatii romanesti cu legea in mana, le transmit un vechi indemn pionieresc: Tot inainte!

    Stie cineva, ce se mai aude cu posturile suplimentare de procurori solicitate de doamna Kövesi? S-or fi aprobat?

  10. Ela spune:

    Poate ca n-ar fi complet inutil sa abordam acest articol intr-un mod mai pragmatic (pour changer !), si sa ne punem alt tip de intrebari, de genul celor care ne-ar putea servi la altceva decat devarsarea frustrariii, a oprobului si altor resentimente, legitime cert, dar mai ales neconstructive!?
    Sa presupunem deci ca nimeni (nici autorul, nici noi) nu are perfecta dreptate, si nici nu greseste total, ce ne-ar ramane ca intrebari la care n-am dat inca raspunsurile adecvate? Eu am cateva sugestii:
    - ce e mai grav : un vinovat in libertate sau un nevinovat in puscarie?
    - exista probabilitatea ca, unele persoane cercetate, sau chiar condamnate, sa fie nevinovate si sa se afle in arest, sau in inchisori, datorita excesului de zel al unor magistrati?
    - este imaginabil ca, o popularitate excesiva sa aibe efecte nefaste, prin aceea ca satisfacand ego-urile, sa puna in plan secundar deontologia ?
    - justitia este numai justa, sau si umana?
    - ce este mai descurajant pentru “ucenicii infractori” : perspectiva unor ani de puscarie, sau certitudinea “saraciei” imediate, prin confiscarea averilor ilicite, chiar fara sa doarma o noapte in arest?
    - ce este mai util pentru victimele coruptilor : sa-i stie in puscarie, sau sa-si recupereze pagubele?
    La Comarnic de ex, atunci cand s-a constatat frauda, daca prima masura era repararea drumurilor din banii cumnatului lui Ponta, si el ar fi ramas liber, cu obligatia sa garanteze executia impecabila a lucrarilor, oamenii din Comarnic ar fi fost mai “razbunati” decat sunt azi, cand continua sa traiasca in mizeria produsa de acelasi tip, dar aflat in arest preventiv?
    In contextul inchisorilor supra-populate din Ro, daca Dan Diaconescu, condamnat pentru santaj, ar fi fost detinut la domiciliu, pe banii lui deci si, drept compensare a acestui privilegiu ar fi achitat imediat statului costul celor 5 ani de puscarie, ar fi fost mai util, sau nu, societatii?
    Nu ma intereseaza cine, cu ce intentii ascunse si, cu siguranta, reprobabile, a comandat acest articol in presa americana, ma intreb doar daca faptele la care suntem martori, si nu interpretarea lor univoca, ar fi de natura sa ne preocupe…?
    Ma mai intreb daca, nu cumva, isteria si setea de sange – specifice omului sarac, needucat si amarat, deci manipulabil (!!!) – a romanilor, pagubiti, abuzati si fara alta speranta decat razbunarea, n-ar fi pe punctul de a creea DOAR un alt monstru…?

    • dusu spune:

      uite un domn frecvent pe aici, are o opinie pe care am mai auzit o ;
      sa fure domle , da sa ne lase si noua !
      io oi fi unul care vrea singe,ha ha

    • Cetatean spune:

      @Ela

      La intrebarea ta: “ce este mai util pentru victimele coruptilor : sa-i stie in puscarie, sau sa-si recupereze pagubele?” raspunsul este evident: “sa-i stie in puscarie SI sa-si recupereze pagubele”. De asemenea, la intrebarea: “ce este mai descurajant pentru «ucenicii infractori» : perspectiva unor ani de puscarie, sau certitudinea «saraciei» imediate, prin confiscarea averilor ilicite?” raspunsul este evident: “perspectiva unor ani de puscarie SI certitudinea «saraciei» imediate, prin confiscarea averilor ilicite”.

      Toate celelalte intrebari sunt la fel de legitime atat in Romania cat si in SUA, asa ca asteptam prima data un “raspuns adecvat” a Congresului SUA de amnistiere generala a coruptilor de peste ocean (cei care sunt deja in puscarie sau in cercetare penala), ca sa fim siguri ca nu riscam sa apara in The New York Times un articol moralizator, scris de Sorin Ovidiu Vintu (“sub acoperire” ;) ), cu titlul: “Fraierilor, nu va subminati justitia!” (din ciclul “Intariti-va statul”).

      • Harald spune:

        Orice psiholog vă va confirma că omul comite o faptă mai degrabă în funcție de ceea ce obține dacă reușește, nu în funcție de ce pățește dacă e prins. Aspect care se confirmă din plin în China sau în Iran, inde corupția continuă să existe, chiar dacă se pronunță condamnări la moarte pentru asemenea fapte.

        În autarhia lui Ceaușescu puteați aplica foarte bine pedeapsa capitală pentru infracțiuni economice și puteați nega cu nonșalanță vreo legătură între sărăcia generalizată și legile draconice privind infracțiunile economice. Însă într-o Românie membră UE, unde nu puteți restricționa circulația persoanelor, bunurilor și serviciilor, diverse operațiuni economice vor fi derulate în țări unde sunt perfect legale și vor drena astfel banii din România, unde acele operațiuni sunt ilegale.

        ”Infracțiune” este ceea ce Codul Penal spune că e infracțiune, însă asta e doar o simplă convenție, până la urmă. Când o anumită activitate este catalogată drept infracțională în RO, dar perfect legală în alte jurisdicții, eventualele pedepse draconice aplicate în RO nu pot conduce decât la aceeași sărăcie generalizată care se putea vedea și pe vremea lui Ceaușescu.

        Desigur, starea economică actuală a României este numai și numai din vina politicienilor corupți de după 1989. Măsurile restrictive exagerate, promovate de-obicei în propriul interes de respectivii politicieni, însă aplaudate cu entuziasm de către publicul larg, nu au absolut niciun rol, așa e? :P

        • Cetatean spune:

          @Harald

          Cred ca nu ai inteles despre ce este vorba in comentariul meu: nu exista argumente valide pentru amnistierea coruptilor. Argumente infantile de genul: “diverse operatiuni economice vor fi derulate in tari unde sunt perfect legale si vor drena astfel banii din Romania, unde acele operatiuni sunt ilegale” au doar doua explicatii posibile: intentia de a manipula cititorul sau necunoasterea legislatiei europene in materie de coruptie.

          Spui ca: “o anumita activitate este catalogata drept infractionala in RO, dar perfect legala in alte jurisdictii”. Poti sa imi spui unde este “perfect legala” coruptia? Unde sunt “perfect legale”: “luarea si darea de mita”, “primirea de foloase necuvenite”, “traficul de influenta”, etc.?

          Criminal Law Convention on Corruption (Strasbourg, 27.01.1999)

          http://conventions.coe.int/Treaty/en/Treaties/Html/173.htm

          Traducere in limba romana:

          CONVENTIA PENALA privind coruptia (Textul actului publicat ln M.Of. nr. 65/30 ian. 2002)

          http://conventions.coe.int/Treaty/EN/Treaties/PDF/Romanian/173-Romanian.pdf

          “Statele membre ale Consiliului Europei si celelalte state semnatare ale prezentei conventii, considerand ca scopul Consiliului Europei este de a realiza o legatura mai stransa intre membrii sai, recunoscand importanta de a consolida cooperarea cu celelalte state semnatare ale prezentei conventii, convinse de necesitatea de a urma cu prioritate o politica PENALA comuna care tinde sa protejeze societatea impotriva coruptiei, inclusiv prin adoptarea unei legislatii si a masurilor preventive adecvate, subliniind faptul ca coruptia constituie o amenintare pentru democratie, preeminenta dreptului si drepturile omului, submineaza principiile de buna administrare, echitate si justitie sociala, denatureaza concurenta, impiedica dezvoltarea economica si pune in pericol stabilitatea institutiilor democratice si bazele morale ale societatii, convinse ca eficacitatea luptei impotriva coruptiei se realizeaza printr-o cooperare internationala penala intensificata, rapida si adaptata …”

          “…cheama la aplicarea rapida a Programului de actiune impotriva coruptiei si recomanda indeosebi elaborarea unei conventii penale privind coruptia, care sa prevada incriminarea coordonata a infractiunilor de coruptie, o cooperare consolidata in cercetarea unor asemenea infractiuni si un mecanism eficace de urmarire a aplicarii, deschis in mod egal statelor membre si statelor nemembre…”

          “…sa caute raspunsuri comune la provocarile determinate de extinderea coruptiei si au adoptat un plan de actiune care, vizand promovarea cooperarii in lupta impotriva coruptiei, inclusiv legaturile sale cu crima organizata si spalarea banilor…”

          Infractiunile din domeniul de aplicare a prezentei conventii sunt considerate ca fiind incluse in orice tratat de EXTRADARE in vigoare intre parti ca infractiuni ce dau loc la extradare. Partile se angajeaza sa includa aceste infractiuni in orice tratat de extradare pe care il vor incheia, ca infractiuni ce dau loc la extradare.”

          ARTICOLUL 19 – Sanctiuni si masuri

          1. Tinand seama de gravitatea infractiunilor stabilite in baza prezentei conventii, fiecare parte prevede, cu privire la infractiunile stabilite conform art. 2-14, sanctiuni si masuri efective, PROPORTIONALE si DESCURAJATOARE, incluzand, atunci cand sunt savarsite de persoane fizice, sanctiuni PRIVATIVE DE LIBERTATE ce pot da loc la EXTRADARE.

          2. Fiecare parte se asigura ca in cazul responsabilitatii stabilite in temeiul art. 18 paragrafele 1 si 2 persoanele juridice sa fie pasibile de sanctiuni eficace, proportionate si descurajatoare, de natura penala sau nepenala, inclusiv de sanctiuni pecuniare.

          3. Fiecare parte adopta masurile legislative si alte masuri care se dovedesc necesare pentru a-i permite sa confiste sau sa blocheze in alt mod instrumentele si produsele infractiunilor stabilite in temeiul prezentei conventii sau bunurile a caror valoare corespunde acestor produse.

      • Harald spune:

        @ Cetatean – nu, stimate domn, problema e că dvs.nu înțelegeți ce e acela ”corupt”, după definiția din România.

        O mulțime de operațiuni economice perfect legale în alte țări sunt considerate în România ”spălare de bani”. În urmă cu vreo 10 ani, marota procurorilor din RO era ”bancrută frauduloasă”, acum noua marotă este ”spălare de bani”, pe care ei o aplică la orice au chef.

        La fel și cu ”primirea și darea de mită”, legislația românească este foarte largă în materie, iar procurorii dau dovadă de încă și mai multă larghețe.

        Ceva similar se întâmplă cu violul în Suedia, atât de multe sunt încadrate la ”viol” acolo, încât pe un polițist sau pe un procuror din RO l-ar umfla râsul. Ei, exact la fel îi umflă râsul pe cei din lumea anglo-saxonă, când văd definițiile pentru corupție din RO.

        • Cetatean spune:

          @Harald

          Acum am inteles. Ceea ce propui tu este sa revenim la definitia si interpretarea coruptiei din perioada Iliescu-Nastase, perioada in care nu “ii umfla rasul pe cei din lumea anglo-saxona”, in schimb “ii umfla plansul pe cei din lumea mioritica” (perioada care, totusi, se pare ca are nostalgicii ei – persoanele de fata se exclud ;) ).

          • Harald spune:

            @ Cetatean – eu o să continui să mă adresez cu ”dvs.”, pentru că trebuie să se vadă clar că există o distanță între noi.

            Între timp, încercați să vedeți cum se interpretează ”traficul de influență” în UK, pentru că după legile din România i-ați trimite la închisoare pe toți parlamentarii din UK.

            Corupția nu apare de la sine, corupția este o metodă de auto-reglare în cadrul societății. Când legislația și procedurile sunt prea restrictive, se ajunge la corupție pentru ca oamenii să obțină cele necesare sau cele pe care și le doresc. Atunci când statul dispune de prea mulți bani și controlează în prea mare măsură alocarea acestora în societate, corupția este un rezultat cât se poate de previzibil al acestei stări de lucruri.

            Legislația și procedurile din România au fost făcute intenționat prea restrictive, tocmai pentru a facilita soluții bazate pe corupție. Liberalizarea legislației și a procedurilor este soluția, nu o vânătoare furibundă de ”corupți” creați prin simple artificii legislative.

            • Cetatean spune:

              @Harald

              Coruptia din Romania NU este rezultatul unei “legislatii prea restrictive”, ci este rezultatul prea multor ani in care justitia, controlata politic, apara coruptii in loc sa-i condamne. Incercarile tale de manipulare de genul: “Legislatia si procedurile din Romania au fost facute INTENTIONAT prea restrictive (n.m. in beneficiul cui?), tocmai pentru a facilita solutii bazate pe coruptie”, ma fac sa cred ca ai un interes direct pentru ca justitia din Romania sa ramana fara “colti”.

              Deci, eu zic sa vedem mai bine cum interpreteaza Comisia Europeana calitatea luptei anticoruptie din Romania:

              “Raportul MCV – Critici la adresa Parlamentului si a Avocatului Poporului / ANI, DNA, ICCJ si CSM, laudate. Vicepresedintele CE: ROMANIA SE AFLA PE DRUMUL CEL BUN.”

              “Persista sentimentul clar ca nu exista un consens in Parlament in favoarea adoptarii unor legi stricte in materie de integritate.”

              “Expertii CE puncteaza faptul ca respingerea Legii amnistiei de catre Parlament in noiembrie 2014 a transmis «un semnal pozitiv» in ceea ce priveste opozitia fata de o lege care ar conduce la exonerarea unor persoane condamnate pentru infractiuni de coruptie. «Cu toate acestea, faptul ca la numai o saptamana de la acest vot ideea unui nou proiect de lege privind amnistia colectiva a fost din nou vehiculata in Parlament sugereaza ca dezbaterea pe acest subiect nu a fost inchisa», atrag ei atentia.”

              DNA si ICCJ, laudate pentru lupta impotriva coruptiei la nivel inalt.”

              “In ultimele rapoarte MCV au putut fi constatate rezultate mai bune in ceea ce priveste combaterea eficace a cazurilor de coruptie la nivel inalt, o tendinta care s-a confirmat in 2014. Acest lucru este valabil atat la nivelul urmaririi penale realizate de DNA, cat si in etapa judecarii cauzei de catre ICCJ. Acest lucru este, inca o data, o indicatie a faptului ca problema coruptiei ramane una majora“, se arata in raport.”

              “Raportul remarca faptul ca adoptarea noilor coduri (civil, de procedura civila, PENAL, de procedura penala), IMPORTANTE PENTRU MODERNIZAREA SISTEMULUI JUDICIAR din Romania, a reprezentant un SUCCES la care au contribuit institutii cheie, Ministerul de Justitie, ICCJ, CSM si Procuratura.”

              Vicepresedintele CE: ROMANIA SE AFLA PE DRUMUL CEL BUN.”

              «Romania este pe drumul cel bun si TREBUIE SA RAMANA PE ACEASTA CALE. Combaterea coruptiei reprezinta in continuare cea mai mare provocare si CEA MAI MARE PRIORITATE. Salutam progresele inregistrate pe parcursul anului trecut, care VOR TREBUI CONFIRMATE in 2015», a declarat prim-vicepresedintele CE, Frans Timmermans, cel care gestioneaza rapoartele MCV pentru Romania si Bulgaria.”

              Comisia asteapta cu interes SA CONTINUE COLABORAREA STRANSA CU ROMANIA pentru a asigura indeplinirea obiectivelor MCV si a monitoriza recomandarile incluse in raportul adoptat astazi.”

              http://tinyurl.com/pwcrsm4

      • Ela spune:

        @Cetatean, suntem de acord : ” nu exista argumente valide pentru amnistierea coruptilor.”, cu conditia prealabila de a avea aceeasi definitie a cunavtului “amnistiere”.
        Dupa parerea mea deci, privarea de libertate nu reprezinta, nici singurul mod de pedepsire al infractorilor vinovati de coruptie si abuzuri, si nici cel mai profitabil societatii!
        A-i lasa in arest la domiciliu, dand prioritate aspectului pur material, “banii” ( aspect care are calitatea de a genera o multime de alte consecinte de natura subiectiva, esentiale educatiei!), prin recuperarea pagubelor produse si aplicarea de amenzi suplimentare, corespunzatoare importantei deficitului comis, mi se pare a fi o masura pur pragmatica, care nu anuleaza si nici nu diminueaza infractiuniea comisa!
        Evident, ideal ar fi cum spuneti dvs, marii corupti sa plateasca “SI cu banii SI cu libertatea”!
        Insa, dupa cum stau lucrurile, concret, astazi, si pentru ca sa ajungem, intr-o buna zi, la acel sistem judiciar cat mai apropiat de ideal, un prim pas in acea directie trebuie facut! Or, de arestat se tot aresteaza, dar de incasat si reparat prejudicii, nici vorba!
        In sintagma pe care o enuntati ““sa-i stie in puscarie SI sa-si recupereze pagubele” ca sa existe sanse reale de concretizare, cred ca trebuie actionat acolo unde NU s-a actionat inca, cu riscul de a pune intre paranteze ceea ce s-a facut cu zel…pana la echilibrarea dorita (idealul…)!

        • Cetatean spune:

          @Ela

          Spui ca: “de arestat se tot aresteaza, dar de incasat si reparat prejudicii, nici vorba!”. Pentru ca sa rezolvam aceasta “disonanta” juridico-administrativa inacceptabila, eu propun sa oprim si arestarile coruptilor, daca tot nu suntem in stare sa “recuperam prejudiciile” (adica sa luam inapoi de la hoti ceea ce au furat). “Privarea de libertate nu reprezinta cel mai profitabil mod de pedepsire al infractorilor”, asa ca vom face si niste economii la buget, sa mai ramana ceva de furat si pentru viitorii corupti – care nu au apucat inca sa fie “educati in arest la domiciliu” (cu sauna, piscina si teren de tenis – facute, bineinteles, cu bani optinuti prin munca cinstita ;) ).

          P.S. “Tinand seama de GRAVITATEA infractiunilor (de CORUPTIE) stabilite in baza prezentei conventii, fiecare parte prevede, cu privire la infractiunile stabilite conform art. 2-14, sanctiuni si masuri efective, proportionale si DESCURAJATOARE, INCLUZAND, atunci cand sunt savarsite de persoane fizice, SANCTIUNI PRIVATIVE DE LIBERTATE ce pot da loc la extradare.”

          Criminal Law Convention on Corruption (Strasbourg, 27.01.1999)

          http://conventions.coe.int/Treaty/en/Treaties/Html/173.htm

          Traducere in limba romana:

          CONVENTIA PENALA privind coruptia (Textul actului publicat ln M.Of. nr. 65/30 ian. 2002)

          http://conventions.coe.int/Treaty/EN/Treaties/PDF/Romanian/173-Romanian.pdf

          DEX ’09 (2009):

          AMNISTIA, vb. A acorda amnistie unui infractor; a SCOATE un delict de sub sancțiunile legii.

          • Geo spune:

            Cetatene draga,mi se pare mie sau esti un pic psihorigid?
            Au pomenit Ela sau Harald de vreo amnistiere generala,scriu ei undeva sa nu se aplice legile,sau propun pur si simplu un alt tip de abordare a problemelor,adica alte lbaze legale?De ce nu s-ar modifica legile care nu corespund nevoilor societatii,numai ca sa fie satisfacuta frustrarea unora,sau sa nu piarda fatza vreun proc?Ti se pare asa o idee proasta sa se incerce si altceva decit ceea ca merge prost?

            • Cetatean spune:

              @Geo

              Se pare ca trebuie sa repet un pasaj esential din “CONVENTIA PENALA privind coruptia” (Criminal Law Convention on Corruption – Strasbourg, 27.01.1999), poate de data asta intelegi si tu:

              Tinand seama de GRAVITATEA infractiunilor (de CORUPTIE) stabilite in baza prezentei conventii, fiecare parte prevede, cu privire la infractiunile stabilite conform art. 2-14, sanctiuni si masuri efective, proportionale si DESCURAJATOARE, INCLUZAND, atunci cand sunt savarsite de persoane fizice, SANCTIUNI PRIVATIVE DE LIBERTATE ce pot da loc la extradare.”

              Oricine citeste cu buna-credinta paragraful de mai sus intelege ca prin ceea ce propun @Ela si @Harald NU “s-ar modifica legile care nu corespund nevoilor societatii”, ci “s-ar modifica legile care nu corespund nevoilor CORUPTILOR”.

              Intr-un articol recent, domnul Tapalaga atragea atentia asupra “debutului unui fenomen” ingrijorator: unii avocati ai elitei cleptocatrice, unii politicieni, unii “capitalistii de stat“, lanseaza in spatiul public mesaje menite sa induca ideea ca “justitia a luat-o razna, se merge prea departe, Romania se scufunda «intr-o atmosfera sulfuros iacobina»”.

              - “Cam multe arestari, spectacolul catuselor arata tot mai obscen.”
              - “Un cor de politicieni acompaniat de ceva presa tipa ca Romania a ajuns «republica procurorilor».”
              - “Tara nu poate fi condusa doar de procurori. Nimeni nu se mai ocupa de economie, administratie, nu se mai semneaza contracte. Romania s-a blocat de frica anchetelor.”
              - “Insusi presedintele Iohannis a spus la inceput de mandat ca justitia nu trebuie sa ajunga o super-putere.”

              Asa cum spunea si domnul Tapalaga: “Coruptia s-a cronicizat in aproape doua decenii de justitie nefunctionala. Actuala clasa politica a ajuns un putregai de sus pana jos. Ceea ce ar putea ansambla la loc vechiul sistem este dorinta tot mai puternica de a opri justitia. S-a strans o masa critica in toate partidele, in lumea mogulilor de carton si printre capitalistii de stat ai Romaniei. Cu totii vor actiona la un moment dat impotriva celor care azi le ameninta ecosistemul. Acest lucru pare inevitabil. Procesul restauratiei a inceput deja prin inocularea fricii de puterea prea mare a justitiei/ serviciilor secrete, printr-un ingenios amestec de minciuni cu adevaruri partiale.”

              La finalul articolului, dl. Tapalaga face o afirmatie care reprezinta cel mai bun raspuns la intrebarea ta: “De ce nu s-ar modifica legile?”:

              Urmatorii zece ani ar trebui sa arate LA FEL, ca sa nu zicem mai tarziu ca ne-am agitat de pomana.

              http://tinyurl.com/kk362md

  11. Bertolt Lazaroiu spune:

    Basham e un simplu mercenar. Tot el a scris din pura convingere in trecut si articole laudative la adresa proiectului de la Rosia Montana. E de inchiriat, daca are cineva nevoie de el. Sunt convins ca e si ieftin.

  12. Miles Teg spune:

    @ela: categoric trebuie sa intre ta puscarie. Se pare ca nu le place acolo, ceea ce e bine. Daca am merge pe ideea, oarecum naiva, a recuperarii prejudiciului, asta nu ii va speria prea tare (pentru ca este extrem de greu sa dam de urma banilor furati si depozitati in tot felul de conturi in tari offshore, transferati unor cunostinte, rude samd.).
    Pe de alta parte, de ce ar trebui un hot de rand, care fura cu speraclul, sa faca puscarie iar hotii de “mare calibru” doar sa dea banii inapoi ? pare echitabil ca talharii care fura de foame portofele sa stea la inchisoare (unde le este si locul dupa lege) iar talharii cu “gulere albe” sa stea in “puscarie la domiciliu” numai pentru ca sunt mai de “vaza” ? Eu sunt de parere ca nu. Si primii si ultimii trebuie sa aiba exact aceeasi soarta. Ba mai mult, avand in vedere ca “tunurile” date de ultimii sunt mult mai paguboase pentru societate decat furtisagurile marunte ale primilor, “gulerele albe” trebuie pedepsite exemplar pentru a crea un efect de descurajare pentru cei care vor sa le ia exemplul. Altfel vor apare inevitabil calcule de genul: daca fur 10, 20, 100 de milioane de euro, nu-I asa ca merita 2-3 ani de parnaie ?

    • Harald spune:

      @ Miles Teg – pentru că hoțul care pătrunde cu șperaclul intră prin efracție și de-obicei e dispus și să-i dea cu ceva în cap proprietarului, dacă acesta îl surprinde la furat. Deci gradul de pericol social e mult mai mare, viața și integritatea fizică a unei potențiale victime sunt mult mai importante decât banii, indiferent de sumă. Și tot de aceea hoțul respectiv trebuie să stea efectiv în închisoare.

      Dar când Relu Fenechiu face un șmen cu transformatoare, soluția pragmatică din partea societății ar fi ca el să primească o condamnare cu suspendare, dacă e dispus să plătească de 3 ori prejudiciul, de exemplu. Nu folosește nimănui dacă Relu Fenechiu e închis împreună cu tâlharii, violatorii și ucigașii, societatea chiar nu câștigă nimic din asta, e doar satisfacția răzbunării.

      Oamenii discută despre milioane de euro furate de parcă mii de victime ar muri de foame din cauza asta. În realitate, la un șmen cum a fost cel cu licențele Microsoft, chiar și costul de 2-3 euro pe cap de locuitor este pur teoretic. Taxele și impozitele plătite de cetățeni au fost aceleași, indiferent dacă banii care s-au dus în șmenul respectiv ar fi fost folosiți pentru scopuri nobile, gen construirea de biserici sau Catedrala Mântuirii Neamului. Nu credeți?

      Puteți face o comparație între Germania, unde infracțiunile economice sunt tratate în maniera considerată mai rezonabilă de subsemnatul, respectiv Iran, unde există și pedepse capitale pronunțate pentru infracțiuni economice de milioane de euro. Deși satisfacția săracilor din Iran pentru acele condamnări la moarte este incomparabil mai mare, totuși Germania parcă merge un pic mai bine. Oare de ce?

    • Ela spune:

      @Miles Teg, va propun sa recititi prima si ultuma fraza din comentariul dvs:
      - “categoric trebuie sa intre ta puscarie”
      - “Altfel (???) vor apare inevitabil calcule de genul: daca fur 10, 20, 100 de milioane de euro, nu-I asa ca merita 2-3 ani de parnaie ?
      Dupa spusele dvs deci, mi se pare rezonabil sa cred ca, totusi, suntem de acord : exista pedepse mai eficiente decat simpla privare de libertate!?

      • Miles Teg spune:

        @Harald & @Ela:

        Cu alte cuvinte, riscul pe care un corupt si l-ar asuma ar fi, in cel mai rau caz, sa fie obligat prin hotarare judecatoreasca sa restituie banii subtilizati de la buget, eventual cu o mica “dobanda”, ca in cazul unui imprumut bancar oarecare ?

        Si daca nu-i restituie sau acestia nu pot fi recuperati prin executare silita de catre Fisc ce facem ?

        Ah, stiu: il lasam sa-si declare falimentul personal (ca tot a fost pusa in discutie aceasta varianta pe masa de lucru a Parlamentului) si sa isi ia talpasita in Insulele Virgine sau Cayman unde a dosit furtisagurile.

        Pai, dragi concetateni, in felul asta Romania va fi o “vaca de muls” inca multi ani de aici inainte pentru corupti. Si daca luam in calcul si evaziunea fiscala uriasa, iata calea spre “grecizarea” Romaniei (desi e putin probabil ca noua sa ne imprumute cineva sute de miliarde de dolari).

        • Harald spune:

          Ce bani a subtilizat Relu Fenechiu de la buget? Aveți o idee foarte romantică despre corupție, fără nicio legătură cu ce se întâmplă azi în RO.

  13. Dan Nicolescu spune:

    Pentru cine cunoaste si simte pe pielea sa evolutia dezastruoasa spre stinga comunista de tip leninist a intelectualitatii universitare americane , a presei, filmului de tip Hollywood-ian si a administratiei Obama, publicarea in New York Times a acestui articol nu este nici o mirare.
    In America ne aflam acum in situatia zilelor Frontului Popular dni Franta antebelica.
    In spatele tuturor acestor manifestari se vede rinjetul bolsevic al KGB, care, ca si atunci, cumpara, cumpara, totul , inainte de a trece la asaltul final
    Publicarea este o executie a unui ordin primit si platit dela patronii dirijati din umbra de KGB.
    Cine este interesat ca Romaniai sa ramina corupta si instabila ? Cine in afara de Rusia si mina ei de fier, KGB ?
    Romania incorupta poate deveni un membru de nadejde al lumii occidentale libere si a NATO !
    Deci toate focurile pe lupta anticoruptie !

    • Rasvan Lalu Rasvan Lalu spune:

      Ca Rusia are un interes obiectiv într-o Românie corupta, este o evidenta.
      Ca dl Basham presteaza si pentru Rusia, este un fapt.

      Ca prin combaterea anti-coruptiei din România ajuti Rusia, este o concluzie fireasca, acoperita nu doar de logica, ci si de realitate.

      Teza Dvs. este cum nu se poate mai solida.

    • bugsy spune:

      Cu siguranta, Putin este foarte preocupat daca Romania este sau nu incoruptibila!

      • Rasvan Lalu Rasvan Lalu spune:

        Există o confruntare între SUA şi Rusia legată de dominaţia supra Europei. Ucraina este doar un episod al acestei lupte. Concepţia geo-politică rusească este marcată de preocuparea/obsesia încercuirii. De aici s-a născut strategia „vecinătăţii apropiate”, pe care Rusia doreşte s-o controleze pentru a preveni/încetini „încercuirea”. Din această doctrină geo-strategică s-a născut „lagărul socialist” adică lanţul de tări satelite Uniunii Sovietice, desfiinţat în 1990.

        Doctrina controlului vecinătăţii apropiate este astăzi în Rusia mai actuală şi acută ca niciodată. Dpdv rusesc România face parte din „vecinătatea apropiată”.

        O societate endemic coruptă este una fragilă, economic, politic, social. Pentru că Rusia nu mai poate face din România o ţară satelit, controlată strâns şi direct ca în perioada 1948-1990, nu-i rămâne decât varianta încurajării şi stimulării prin orice mijloace a fragilizării României, pentru că orice duşman fragilizat este unul mai puţin. Iată de ce Rusia are un interes obiectiv ca în România să domnească corupţia.

        • bugsy spune:

          Eu stiam ca “lagarul socialist” s-a nascut la sfarsitul WWII ca rezultat al impartirii sferelor de influenta intre Marile Puteri (Yalta, etc…). Daca Rusia va avea vreodata un interes in Romania, nu se va impidica de faptul ca este sau nu o societate corupta.

        • Harald spune:

          Problema e mult mai vastă, nu se rezumă la o confruntare dintre SUA și Rusia.

          Occidentul își exportă modelul de societate, mult mai performant. Și face asta de vreo 200 de ani încoace, cam de la Revoluția Franceză. Iar țările din jur îl importă cu destul de mult entuziasm, pentru că este realmente mai performant. După întreruperea generată de WWII și de Războiul Rece, acest proces de exportare a modelului de societate a fost reluat. Ucraina e astăzi în situația Polloniei din anii ’80, indiferent de părerea Rusiei. Iar invectivele nu ajută la nimic, nici pedvs., nici Rusia.

          Și URSS a făcut același lucru, când a avut ocazia. Și-a exportat modelul de societate, însă a făcut-o cu tancurile, că ăsta era nivelul lor de înțelegere. Dar ”asta devine după facultăți”, ar fi spus Moromete :P

  14. gheorghe/gheorghieni spune:

    @Rasvan Lalu

    Nu pot fi de acord cu afirmatia dvs. “Concepţia geo-politică rusească este marcată de preocuparea/obsesia încercuirii.” In opinia mea aceasta “explicatie” cu incercuirea a fost produsa in laboratoarele FSB-ului pt. ca desi pare a fi o critica la adresa Rusiei de fapt este, cel putin pt. Vest, un sentiment de inteles ce-si are radacinile filozofice moderne in Hobbes. Orice individ crescut si educat in civilizatia Vestica va gasi reactia Rusiei explicabila chiar daca “un pic deplasata.” Obiectivul propagandistic e simplu: de vina e SUA care ataca Rusia “acaparand” vecinii. De fapt Rusia nu are nici un astfel de complex, al incercuirii, ci unul al expansiunii, asa cum l-a avut intotdeauna in special cu marxistii la putere. Nu au actionat inca expansionist la scara larga pt. ca s-a “recuperat” in perioada Putin jucand rolul de “partener al democratiei” (joc pueril pt. orice om cu un bun simt al realitatii nu insa si pt. pitecantropii consilieri si analisti politici europeni) iar acum isi arata coltii din nou. Nu degeaba Putin injura in stanga si-n dreapta pe cei ce-au “distrus maretia URSS-ului.”
    Nu ma intelegeti gresit. Nu va critic personal pt. folosirea sintagmei ci e o observatie bazata pe analiza discursului politic sau mai bine zis al retoricii false.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Rasvan Lalu


Rasvan Lalu

sociolog, cercet. st.(München), dr.(Kassel) doc.(Jena) Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)