joi, martie 28, 2024

Interesul țării e unul, cel al aleșilor cu totul altul

Presa a publicat zilele trecute date furnizate de Autoritatea electorală permanentă referitoare la modul în care diversele partide politice din România și-au finanțat campania pentru alegerile europarlamentare din mai anul acesta.
Nu puteau, nu aveau cum să te lase indiferent generozitatea, altruismul, devotamentul de care au făcut dovadă cel puțin două persoane.
E vorba despre dl. Andrei Gerea de la ALDE, care ținând seama de rezultatul catastrofal al partidului din care (încă?) mai face parte a aruncat la propriu pe fereastră nu mai puțin de 280.000 de euro și despre d-na Rovana Plumb care, din venituri proprii și din împrumuturi, a contribuit la pușculița PSD cu nu mai puțin impresionanta sumă de 170.000 de euro. Pe care mai mult ca sigur o va recupera fiindcă ea a făcut ceea ce se cheamă o investiție performantă. S-a ales, face shopping la Bruxelles, iar dacă doamna Ursula von der Leyen nu ar fi fost chiar atât de exigentă, doamna Plumb s-ar fi cocoțat chiar și în postul de comisar european. Aflu că, totuși, impresionată până la lacrimi, așa cum trebuie să fie o mamă cu veleități chiar de mamă a națiunii, o soție, o politiciană cu simțire pură și nealterat românească, așa cum este doamna Viorica Dăncilă, premierul României insistă pe lângă d-na von der Leyen ca jertfa patriotică a d-nei Plumb să fie recompensată cu și mai mulți bani europeni.
Sumele acestea astronomice mi-au atras atenția mai ales fiindcă m-au dus cu gândul că ceva asemănător trebuie că s-a petrecut și cu ocazia alegerilor pentru legislativele din 2017 și că mai mult ca sigur că se vor petrece și cu prilejul viitoarelor alegerilor . Care dacă se vor consuma la termen, adică la finele anului 2020, adică de abia peste vreo 14-15 luni, le vor da încă și mai mult timp parlamentarilor de astăzi să se refacă, dar și să își eficientizeze, așa cum și-au planificat, investiția.
Înțelegem astfel mai bine astfel de ce marea majoritate a actualilor parlamentari ai României vorbesc fie fără tragere de inimă, fie doar cu jumătate de gură, fie invocând meandrele Constituției României despre posibilitatea sau, mai bine spus, despre imposibilitatea alegerilor anticipate. Conform articolului 80 din Constituție, Președintele poate decide dizolvarea Parlamentului după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare doar după ce aleșii neamului nu au acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile după prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două voturi de învestitură.
Ne reamintim că în 2009 deși două guverne au fost respinse s-a tras vârtos de timp, s-au așteptat alegerile prezidențiale în urma cărora a fost declarat câștigător dl. Traian Băsescu și de abia apoi situația a fost deblocată. Parlamentul văzându-și liniștit de ale sale, între altele și de creșterea conturilor bancare ale aleșilor.
Pare-se că același lucru ne așteaptă și în 2019-2020. Resetarea vieții politice din România care se așteaptă să se producă după alegerea noului președinte care, din câte se pare, va fi tot cel vechi, adică dl. Klaus Werner Iohannis, nu va fi una completă, Sau va fi una în două etape. Cea de-a doua urmând să se producă de abia după alegerile la termen. Adică la începutul iernii anului 2020. Pentru simplul motiv că interesul țării e unul, cel al aleșilor cu totul altul.

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. „Pentru simplul motiv că interesul țării e unul, cel al aleșilor cu totul altul. ”

    După cum în mod repetat am spus, Robert Paxton a explicat conceptul „Stat paralel”, care poate descrie foarte bine situația politică a României.

    Interesul țării este diferit de al celor care decid soarta ei încă de la instalarea guvernării cleptocratice, în 1989. Membrii din rândul al doilea ai Securității și PCR au preluat puterea în România cu scopul/interesul de a transfera pe termen lung resurse din averea publică, în mod fraudulos, în proprietatea privată a lor și a apropiaților lor.

    Interesul țării nu a fost urmărit niciodată.

    O perioadă au urmărit interesul de partid. În ultimii ani, însă, nu a mai fost acordată atenție nici măcar acestuia. Țara este jefuită acum iar averea [inclusiv a] mea este furată „pe persoană fizică”. Este evident că d-na Dăncilă, menținută în funcție de cleptocrație, acționează contrar intereselor PSD, care pierde continuu din susținerea cetățenilor, după cum arată sondajele de opinie și ultima consultare electorală pentru parlamentul european.

    O problemă esențială este că marionetele și complicii oligarhilor nu au învățat să facă nimic pentru a-și câștiga existența cinstit. Și nici pe copiii lor nu i-au învățat. Putem vedea două, ori chiar trei generații de oameni, familii întregi, care s-au îmbogățit din bani publici, în urma funcțiilor publice pe care le-au ocupat cumpărându-le.

    De fapt este impropriu spus „cumpărându-le”. Politicienii menționați sunt doar marionete ale cleptocrației și resursele respective se află în fluxul al transferuruilor existent în orice cleptocrație. Că el poate îmrăca forme diverse, de la false donații , la contracte pentru lucrări publice, este altă chestiune, sunt bani publici furați [inclusiv] de la mine, care trebuie să ajungă la partidele politice, ca instrumente de lucru ale cleptocrației.

    Partea cumplită a acestei situații este că cetățenii români au început să se obișnuiască cu ea. PSD-ALDE-UDMR au dat salarii și pensii. Cei care ar prutea veni în locul lor la guvernarea României le vor lua. Raționamentul este simplu și așa rămâne în conștiința românilor, chiar dacă realitatea este explicată și adesea înțeleasă. În perspectiva marketingului politic asta este ideea care rămâne, „PSD și reprezentanții cleptocrației au dat cetățenilor ceva, opozanții lor au luat.”

  2. Este posibil , asa cum spuneti , sa asteptam pina in iarna anului 2020 . Este dificil de crezut , ca actualul parlament ,va accepta caderea consecutiva a doua guverne si declansarea de alegeri anticipate . Posibilitatea exista si semnele care apar, pot face posibila aceasta decizie , a tuturor partidelor din parlament .Daca prezumtiva motiune de cenzura trece de parlament , deja avem creeat un prim pas, pentru declansarea anticipatelor . Este posibil ca factori externi si interni ,prin dezvaluirile imediat urmatoare , sa determine o actiune de acest fel . Romania trebuie sa devina un factor de stabilitate in aceasta regiune si cerintele sunt in clar ,deja exprimate si ele devin obligatorii . Pasii , sunt cunoscuti deja , urmeaza doar incolonarea tuturor fortelor politice , spre a declansa o schimbare a guvernului actual si in esenta o schimbare a modalitatii de a face politica in Romania .

  3. Mafiotul trage la ban. Fara munca, evident. Prin crima. La intrebarea „este acesta indreptatit sa traiasca”, raspunsul este evident.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro