joi, martie 28, 2024

Jurnalistul recent şi mirosul de hazna al audienţei

„Oamenii de azi sunt cei mai bine hrăniţi, cei mai prosperi, cei mai liberi. În acelaşi timp, sunt oamenii cei mai slabi de înger, cei mai dependenţi de confort şi de consum, cei mai aserviţi bunului plac al liberului arbitru, cei mai puţin autonomi în judecăţile lor”.( Omul recent, Horia Roman Patapievici-Humanitas 2001).

Un mic exerciţiu pentru cei care au citit cartea şi înlocuiesc „om” cu „jurnalist”.

Jurnalistul „recent este omul care, oricât timp ar trece peste el şi oricâtă vreme l-ar şlefui, tot rudimentar rămâne. De ce? Pentru că şi-a pierdut prezenţa”.

Jurnalistul recent este nu numai rudimentar, dar şi grobian. A reuşit în câţiva ani să decredibilizeze total această meserie folosind toate metodele abjecte de care e în stare.

Cum aş putea numi terfelirea unei persoane, colegă de breaslă, fără ca aceasta să aibă posibilitatea să răspundă?

Cum e mult mai simplu să aduni în jurul unei mese câţiva indivizi care să-şi dea cu părerea, decât să facă un reportaj sau o investigaţie jurnalistică, televiziunile de ştiri au găsit soluţia ieşirii din criză.

Pui pe post de moderator un „recent” care a slujit un securist ani şi ani de zile, fără să-şi pună întrebări legate de patron şi fără să înţeleagă meseria, aduci un alt „recent” care a făcut afaceri cu statul, şi grotescul e gata.

În faţa televizoarelor stau aşezaţi comod, cu privirile tâmpe, alţi „oameni pe care îi produce într-un ritm industrial modernitatea, care nu sunt cu adevărat nici noi, nici înnoiţi: sunt, asemeni conservelor cu data de expirare pe etichetă, doar recenţi”.

Îmbibaţi şi ani de zile cu mirosul banilor rezultaţi din afacerile necurate ale patronilor pe care i-au slujit, tonomatele simt mirosul audienţei mai ceva ca hiena damful de mortăciune şi se aruncă disperate de la „înălţimea” ameţitoare a celor 0,virgulă ceva puncte de rating. „Ce să mai fac oare ca să îmi anihilez adversarii”( pentru ei nu există competiţie, e doar o luptă turbată), îşi şoptesc jurnaliştii recenţi în barba de pe care se preling bale ca din botul unui câine turbat.

Victima trebuie să fie femeie. Şi dacă e surprinsă de paparazii într-o poziţie compromiţătoare( în lumea jurnaliştilor recenţi, a mânca la o recepţie, e deja breaking-news), atunci se pot hăhăii alături de recenţii din fotolii ore bune.

“Multe grohăituri mi-a fost dat să văd în emisiunile televizate ale ultimilor ani, dar puţine au atins mirosul pestilenţial al celei găzduite joi, 20 iunie, de România TV. Amfitrionul puturoşeniei: «maestrul» Ciutacu, cel evadat din rezervaţia Varanului doar pentru a duce parfumul de hazna şi la RTV. Până acum a reuşit cu prisosinţă! A fost regizată o execuţie ca în «vremurile bune» de la Antena 3, cu Bogdan Chirieac în rol de co-demascator. Căci toată emisiunea s-a bazat pe demascarea unei fapte înfiorătoare: la o recepţie însoţită de o masă de protocol, Andreea Pora a mâncat un cârnat!”, spune Grigore Cartianu la Nasul TV.

Jurnalista Sorina Matei, realizatoare la Romania TV, a postat pe blogul personal un mesaj in apararea Andreei Pora:

“Atat am de spus: ma desolidarizez public fata de ce s-a intamplat cu Andrea Pora. Sa acuzi, in primul rand, o femeie, sa o umilesti fara sa-i dai dreptul la aparare, pentru ca a mancat in public, mi se pare mult prea mult”.

Alte cuvinte în apărarea ziaristei nu am găsit. Or mai fi, dar nu în ceea ce se cheamă presa centrală.

Recunosc că m-am autocenzurat atunci când am folosit cele două nume de recenţi: Ciutacu şi Chireac. Cum mi-i reprezint de fapt ?

Imaginea cea mai puternică e cea a gândacului lui Kafka. Nu văd altceva decât doi indivizi, doi pseudo-jurnalişti, care se culcă seara gândindu-se la câţi bani au mai făcut din linşarea unor oameni, iar dimineaţa se trezesc insecte.

Dau din picioruşe grohăind multumiţi, nu au dileme asupra faptului că au schimbat specia. Partea proastă e însă că reuşesc să se dea jos din pat şi să ajungă din nou în platourile televiziunilor.

Distribuie acest articol

8 COMENTARII

    • Categoric, referinta culturala e nefericita. Transformarea in gindaci a acestor specimene este voluntara si a urmat un lung proces. Cu fiecare minciuna proferata, cu fiecare mirsavie savirsita, cu fiecare linsaj orchestrat, le-a mai aparut cite-un piciorus, li s-a mai solidificat putin spinarea. Aratarea actuala de ginganii este urmarea unui sir interminabil de acte incalificabile.

  1. in asentimentul comentatorilor de mai sus, spun si eu ca jigniti gandacul lui Kafka. Pentru mine Chireac este si va ramane intotdeauna cum s-a definit singur la un moment dat, un „p… p…” si un santajist. Eu nu sunt in tara si nu urmaresc asemenea televiziuni, insa pe mine ma irita mai mult audienta acestor indivizi care, dupa ce si-au demonstrat de atatea ori lipsa de scrupule, mai au totusi oameni care ii privesc. Ce fel de specimene sunt acei telespectatori? Eu una nu pot sa-mi explic

    • buna dimineata
      acei telespectatori sunt parte din cei care au fost implicate in Lovitura de Stat din 2012, acei cetateni care si au manifestat dreptul la vot/referendum..votand multiplu…sunt relicvele marcurtilor si copii acestora ; sunt relicvele bolsevice si nostalgicii RSR, sunt cozile de topor ale lui felix si gashca de securisti care nu mai au creativitate in a manipula Romania ;

  2. Stimate și simpatice domnule,

    Văd că dna. Pora a mâncat un cârnat. Să-i fie de bine. Dvs. ați reușit să faceți un articol din asta. Idem. Nenorocirea- pentru toată lumea- e că nu există nici măcar mai trecuți, nu recenți- care să-i facă față lui Ciutacu sau Chireac. Dacă ar fi existat, i-am fi văzut.

  3. OAMENI SI CAINI.
    „Oamenii de azi sunt cei mai bine hrăniţi, cei mai prosperi, cei mai liberi. În acelaşi timp, sunt oamenii cei mai slabi de înger, cei mai dependenţi de confort şi de consum, cei mai aserviţi bunului plac al liberului arbitru, cei mai puţin autonomi în judecăţile lor” . Am inteles deci ca aici este vorba de un fragment din compendiul autobiografic al lui H.R.P. – Humanitas 2001. Mai departe o lalaiala,un latrat de maidanez in pustiu specific „ postacilor” de profesie(nici cel putin ceva despre cum s-au tocat banii I.C.R.). Noi stim ca „nici o fapta cu adevarat buna nu poate scapa nepedepsita”, asa ca nu va lasati:inventati,barfiti,calomniati,mintiti – poate,pana la urma ramane ceva! Cei ca voi au drumul lor, un drum batatorit si de altii, dar eu va sfatuiesc sa-l abandonati, deoarece el conduce doar acolo unde au fost si ceilalti… si s-ar putea sa fie un loc prea aglomerat sau….sa nu mai gasiti nimic.
    26.06.2013 Ion Romanul

  4. @Dragos Ghitulete
    Un articol care m-a uns la inima. Mi-a mai ostoit din revolta si neputinta pe care le simt nu fata de acesti jurnalisti (de care oricum nu se mai poate scapa, asa cum nu se mai poate scapa de aceasta clasa politica pe care o servesc) ci fata de amicii sau rudele mele care dau „like” pe facebook unora ca ei. Ei bine, da, exista oameni pe care ii credeam de bun simt si care fac asta. Oameni cu care am fost in Piata Universitatii!

  5. Si pe mine m-a uns la inima articolul asta!
    Pt. ca s-a vazut cat de ridicoli pot ajunge cei alde Ciutacu.

    Tampenia de „ceva-cu-pretentie de emisiune” marca Ciutacu descrisa in articol o aseaman cu episodul cu Emil Boc surprins nud. Si cu ironiile rasuflate ale lui Badea la adresa lui Traian Basescu.
    Atat stiu din „cultura generala a youtube-ului” (nu ma uit la TV) – si nu am putut urmari pana la capat tampeniile mai-sus mentionate pentru ca imi pierd rabdarea si ma enervez, – dar banuiesc ca mai sunt o grmajoara buna de astfel de asa-zise emisiuni marca A3.

    Ma intreb: nu li se poate retrage dreptul de-a profesa celor alde Ciutacu,Badea&co? Pe motiv de calitate inacceptabil de proasta a materialelor realizate??

    Adica Wake Up People!!! Cu ce ajuta pe cineva sa stie cine ce-a mancat in public, sau cum arata fundul vreunui om?!?! Imi permit sa si raspund: CU ABSOLUT NIMIC!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Dragos Ghitulete
Dragos Ghitulete
Jurnalist, a realizat de emisiuni la RFI Romania si Radio Romania. Talk-show-urile gazduite de el au fost premiate in 2007 de Reprezentanta Comisiei Europene in Romania, iar in 2008 de Clubul Roman de Presa. "Gluma ruseasca" este ultima sa carte, publicata la Cartea Romaneasca.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro