Home » Educatie »Opinie » Citesti:

La groapa de gunoi cu Institutele Naționale de Cercetare! Trăiască UEFISCDI!

Cristian Mihail Teodorescu februarie 26, 2020 Educatie, Opinie
84 comentarii 9,052 Vizualizari

(Mircea, fă-te că lucrezi…) Fraților! Victorieee… Am învins! S-au redus masiv anul acesta fondurile alocate Institutelor Naționale de Cercetare-Dezvoltare (INCD) prin Programul Nucleu. 337.777.250 lei alocați față de 493.464.000 lei previzionați anul trecut. Adică 68,5 %. Dacă se ia în considerare și inflația de peste 4 %, ajungem la sub 65 % în termeni reali. În condițiile acestea, unele INCD au fonduri alocate din Programul Nucleu sub 20 % din valoarea încasărilor din CDI pe anul precedent (se va ști mai clar în momentul în care se vor depune bilanțurile pe 2019), ceea ce contravine Art. 67(7) din celebra O. G. 57/2002, supranumită Legea Cercetării, cu adăugirile ulterioare.

Probabil că o anumită comunitate de “influencers” cu mult mai vocală pe rețelele sociale decât productivă științific a desfăcut șampania. În sfârșit, este pe cale să se termine cu alocarea “din pix”, “netransparentă”, înțesată de “conflicte de interese” a Programului Nucleu și rămân mai mulți bani pentru super-competițiile “pe bune”, evaluate “transparent”de tipul acelora gestionate de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI, cu I înainte de F, nu cu Î). INCD-urile sunt bune de pus moț pe lada de gunoi, să le ia de acolo cine o avea nevoie de ele. “Adevărata cercetare se face în Universități”, citat din clasicii în viață. Adevărata finanțare va trebui să fie alocată în mod exclusiv prin granturi de cercetare acordate în urma unor competiții furibunde, având rate de succes cu o singură cifră procentuală. Un cercetător mediu va trebui să scrie, statistic vorbind, cca. 15–20 propuneri de proiect, adică să lucreze peste un an “pro bono”, înainte de a obține un grant de 24 sau maxim 36 luni.

Cam în aceeași perioadă au început să “curgă” și rezultatele primelor evaluări la ultima competiție din vara–toamna lui 2019 și probabil că multă lume a fost surprinsă de niște note extrem de scăzute, în jur de 30 de puncte din 100, acordate de anumiți evaluatori. Citez un exemplu ales nu chiar la întâmplare al unui asftel de evaluator pentru un proiect PD din zona Fizică, Chimie, Știința Materialelor, Științe Inginerești: “The total number of ISI publication is very low (24 ISI quoted journals, 2 publications as first author, number of citation ca. 111….!), indicating that Dr. *** does not definitely have the track-record and management expertise necessary to properly lead the project activities and to ensure the successful fulfillment of project goals – at variance with the applicant claim.” Aici era vorba despre un proaspăt doctor care propunea proiectul de tip PD (post-doctoral) la mai puțin de un an de la susținerea tezei de doctorat. 24 de articole în reviste cotate ISI (dintre care 2 ca autor principal) este muuult prea puțin pentru doamna sau domnul evaluator! Da, ar spune unii, probabil că este vorba despre evaluatori din străinătate, extrem de pretențioși. Aici aș avea oarecari rezerve, pentru că am o imagine bună a nivelurilor existente pe plan internațional (a se citi “occidental”) în domeniile amintite mai sus. Rareori un doctorand din aceste domenii depășește 5–6 articole ISI la momentul susținerii tezei, fiind autor principal pe cca. o jumătate din aceste articole. Mai departe. 111 citări la sub un an de la terminarea tezei – prea puțin? Aici trebuie să vă fac o mărturisire personală. Consider că am susținut o teză bună la o universitate bună din Franța, în 1995, soldată cu 6 articole publicate în reviste ISI (e drept, toate ca prim autor, însă 4 dintre ele publicate după susținerea tezei de doctorat). La un an de la susținere, aveam numai 10 (zece) articole publicate și 4 (patru) citări. Am ajuns la 24 de articole la 5 ani de la susținerea tezei, când obțineam și un post permanent, după 3 post-docuri. Am ajuns la 110 citări abia la 7 ani de la susținerea tezei de doctorat. Iar cine mă cunoaște sper că realizează că mă situez destul de bine în topul specialiștilor din domeniu. (ID-ul meu de Google Scholar este teodorescucm.) Despre ce vorbim?

Mai facem o scurtă analiză pe textul citat mai înainte ca să realizăm că greșelile de scriere cam infirmă originea “internațională” a evaluatorului în chestiune, sau, în orice caz, chiar dacă este “internațional”, provine dintr-o țară cam la fel de ruptă ca a noastră. Fără a deveni paranoic, aș merge mai degrabă pe o origine 100 % românească a acestui evaluator și aș invoca o posibilă reglare de conturi. Cum probabil că se întâmplă în marea majoritate a cazurilor proiectelor care au luat punctaje “decente” de la doi evaluatori și un punctaj, invariabil, în domeniul a 30 de puncte. În acest caz, asistăm la “canibalizarea” cercetării, așa puțină cum este ea, din țara noastră. În mod clar că în acest caz nu se mai poate nimeni baza pe vreo evaluare obiectivă din partea acestui tip de evaluatori. Cum este atunci cu absența “conflictului de interese” în evaluările propunerilor de PD, TE, PED etc. etc.? Am asistat la destule ședințe de panel UEFISCDI ca să spun cu mâna pe inimă că nici pomeneală de absență de conflicte de interese. Și, ca să fiu mai precis, există un adevărat “patriotism local”, în special al universitarilor din provincie, în a se susține unii pe alții, colegi apropiați și coautori dovediți pe lucrări recente (un director de proiect evaluat și un membru în panel, de exemplu) în văzul tuturor, fără nici o jenă. Pot da și nume, dacă este nevoie.

Dacă nu este așa, trebuie să-mi pun întrebarea: Ce fel de supraoameni doresc să selecteze evaluatorii UEFISCDI? De la 100 de articole în sus publicate în timpul tezei de doctorat? eventual și vreo câteva Nature sau Science ca autor principal?

În acest caz, fraților, ați învins! Canibalizați-vă între voi. Eu unul mă pregătesc să-mi fac bagajele și să mă îndrept spre o țară mai puțin pretențioasă (Elveția, Germania, Regatul Unit, Suedia etc.). Rămâneți voi cu geniile vocale, noi, ăștialalți cu munca preferăm să plecăm acolo unde este nevoie de noi. Închideți, fraților, toate INCD-urile – de fapt, vă spun eu că INCD-urile fără prea mare activitate științifică vor supraviețui oricum, deoarece există și alte glande mamare disponibile pentru ele, a se vedea Instalațiile și Obiectivele Speciale de Interes Național, programele de tip top-down de genul Soluții și altele asemenea. Veți închide puținele INCD-uri care chiar au rezultate de cercetare, oamenii vor pleca unde văd cu ochii și să vedem atunci deștepții planetei cu și pentru cine vor lucra pe proiectele lor de 2 lei acordate în deplină “transparență”.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , , , ,



Currently there are "84 comments" on this Article:

  1. Alex spune:

    Exista o explicatie simpla: la alocarile pe proiecte/grant/competitie, toata lumea se spala pe maini de orice raspundere, pe motiv ca “asa a zis evaluatorii”.
    La alocari pe termen lung, trebuie asumata raspunderea de catre cineva.
    Dar… de catre cine?
    Fuga de raspundere fiind, la paritate cu halberele si bagatul in seama, unul din sporturile nationale fundamentale.

  2. Cosmin spune:

    Nu inteleg de ce autorul opune transparenta si competitiile pe bune cu finantarea cercetarii, de parca cele doua nu ar fi compatibile. Trebuie sa avem competitii pe bune si finantare crescuta a cercetarii. Intr-adevar, unele INCD-uri trebuie reorganizate din temelii. Cred ca oricine cu o mica tangenta cu cercetarea in Romania stie ca multe din aceste institute sunt degeaba, avand unic scop sa plateasca salariile angajatilor. Insa asta nu inseamna ca trebuie desfintate. Poate ca ar trebui si ele sa functioneze dupa principiul competivitatii, adica institutele sa aplice prin concurs la bani publici si asa sa isi finanteze activitate. Este doar o idee. Tot ce stiu e ca intr-adevar multe institutii de cercetare nu produc de fapt niciun fel de cercetare.

    • Viorel Sandu spune:

      Bag seama ca esti atotstiutor. Nu prea imi dau seama pe ce te bazezi in aceasta evaluare. Cat stii despre diversele institutii si rolul lor in peisajul cercetarii romanesti. Inainte de a aprecia ce fac aceste institute poate ai putea sa spui ce productie insstiintifica ai avut si care este indicele Hirsch pe care l-ai acumulat.

    • Codruta spune:

      Depinde cine sunt evaluatorii ;)
      Daca se stie ca Institutul Cutare “trebuie sa primeasca bani”, el va primi bani!
      O diferenta de 0,5 puncte la fiecare pozitie din grila e greu de contestat – iar adunate, pe toate pozitiile, diferenta deja devine semnificativa ;)

    • D'Arc spune:

      Atrag atenţia asupra faptului că reportajul despre INCDT este un exemplu de dezinformare voită. Afirmaţiile reprezentanţilor INCDT au fost trunchiate şi scoase din context. Reporterilor Digi24 li s-a adus la cunoştinţă faptul că INCDT are şi multe alte proiecte cu care şi-a asigurat supravieţuirea, insă nu au inclus asta în material! INCDT se autofinanţează, îşi acoperă cheltuielile din venituri extrabugetare, nu deţine un statut special cu alocare de fonduri bugetare directe! Persoanele care se fac că nu ştiu nimic despre INCDT în acest reportaj, sunt aceleaşi persoane care cunosc foarte bine activitatea institutului, care lucrează în instituţii ce au beneficiat ani la rând de consultanţa institutului, unul dintre aceştia fiind chiar fost membru în Consiliul de Administraţie al INCDT! Uitaţi doar un mic exemplu, vis-a-vis de doamna Corina Martin, care afirmă că nu ştie nimic despre INCDT, dar care a fost moderatoare la un eveniment care a inclus şi o prezentare realizată de INCDT, foarte bine primită de audienţă la vremea respectivă: http://www.mdrap.ro/userfiles/sep_23_2012anexa_cts.pdf (vedeţi pagina 2).

  3. sile1 spune:

    Am sa incep comentariul meu cu o mica butada.

    Pentru ca tot s-a vorbit zilele trecute despre marele sculptor Constantin Brancusi mi-am adus aminte ca una dintre interpretarile legate de lucrarea sa ,Coloana Infinitului, era aceea ca ea reprezenta atitudinea tipica a romanilor fata de valorile ridicate din randurile lor si anume :

    -Cum se ridica unul cum sar sa-l stranga de gat multi altii,cum se ridica altul ,aceeasi poveste…lucrurile repetandu-se la infinit !

    Citind articolul si considerandu-l de buna credinta pe autor (avand in vedere background-ul sau) in legatura cu ceea ce ne spune despre Dr. *** impresia de adevar si actualitate a interpretarii de mai sus imi este mai limpede ca oricand.

    Pe de alta parte ,ca unul care a lucrat multi ani prin cercetarea romaneasca,pot spune ,fara sa gresesc ,ca in momentul de fata exista destule,ca sa nu zic multe,institute care nu-si mai justifica existenta in actuala configuratie economica a Romaniei dar continua sa suga bani de la tzatza bugetului de stat.

    Nu se vad rezultate notabile pe piata industriala din partea cercetarii aplicative de genul produse noi sau inovative cercetate si fabricate in tara iar cercetarea fundamentala nu da nici ea semne ca ar fi performanta sau superperformanta.
    Desigur ma astept sa fie invocate tot felul de cauze care tin de birocratie,de cauze mai mult sau mai putin subiective,etc.

    Din aceste motive incep sa cred ,din ce in ce mai mult,ca pentru cei cu adevarat valorosi solutia optima este gasirea unui job in domeniul cercetarii in afara tarii

    • Gheorghe spune:

      Rezultatele nu le vezi, pentru ca nu le cauti unde trebuie. Vezi cate brevete sunt acordate. Nu sunt puse in practica, pentru ca:
      1. Nu este finantata OMOLOGAREA;
      2. Producatorii romani sunt omorati. Se prefera importurile. Exemplu: licitatiile la autobuze si tramvaie in Bucuresti sunt castigate de firme turcesti, desi nu au parametrii tehnici ceruti in caietele de sarcini, iar autobuzele de la Brasov si tramvaiele de la Arad le au.
      Acum, poate ne spuneti care sunt rezultatele care se vad in economia romaneasca de la finantarea prioritara a INSTITUTULUI NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA
      HOLOCAUSTULUI DIN ROMÂNIA “ELIE WIESEL” si a Muzeului Istoriei și Culturii Queer din România ati auzit? Cine le evalueaza?

      • sile1 spune:

        Draga Gheorghe ,trebuie sa fii foarte suparat,nu stiu pe ce dar sigur esti suparat, daca postezi de trei ori acelasi comentariu sub doua nume diferite,Amfion si Gheorghe !

        Oricum,ai dreptate cu siguranta in ceea ce priveste punctul 2).Ignoranta,reaua vointa,interesele meschine au stat si mai stau la baza distrugerii industriei romanesti.
        Ca fapt divers mentionez ca nu stiu care sunt INCD-urile care au proiectat ( presupun integral) autobuzele si tramvaiele si ti-as fi indatorat daca mi-ai spune.

        In ceea ce priveste brevetele ele atrag atentia unui producator daca ele se constituie in obiecte de interes pentru acesta
        .Nimeni nu investeste intro inventie care e nemaipomenita dar nu are o aplicatie practica imediata,menita sa aduca un avantaj tehnologic sau material in cel mai scurt timp posibil.

        In ceea ce priveste pct.1) OMOLOGAREA vehiculelor rutiere aceasta se realizeaza in baza actului normativ intitulat:
        - “Reglementarea privind omologarea și certificarea produselor și materialelor de exploatare utilizate la vehiculele rutiere, precum și condițiile de introducere pe piață a acestora – RNTR 4 din 08.12.2005 cu completarile ulterioare”
        Din cate stiu nu costa o avere ca sa treci printrun proces de omologare mai ales daca produsele au toti parametri tehnici ceruti.
        E ceva foarte curios in ceea ce spui !

    • PAFI spune:

      Am trecut si eu cativa ani prin aceasta cercetare aplicativa, pana prin anul 1996. Sistemul era altfel gandit atunci, institutele aveau intreprinderi pe care le deserveau, mai degraba cu proiectare decat cu cercetare, dar exista si o cercetare aplicativa. Astazi, din ce mai stiu de la fostii colegi, se “cerceteaza” ceea ce exista de mult pe piata si rezultatele cercetarii sunt pe hartie. Chiar si cercetarea de pe langa universitati are aceleasi probleme, e mai mult pe hartie si chiar in conditiile in care exista si un co-finantator (intreprindere) rezultatele practice lipsesc de cele mai multe ori. Dificil in conditiile in care industria romaneasca veche a disparut iar cea noua e in proprietatea unor multinationale care au, de regula, propriile departamente de cercetare-dezvoltare.

  4. Thirring spune:

    Stimate d-le Teodorescu,

    Corectati-ma daca gresesc, dar nu imi amintesc de nici o pozitie publica a
    dumneavoastra atunci cind a fost eliminata prevederea din pachetele de
    informatii ca cel putin 50% din evaluatori sa fie straini (ar trebui sa
    fie 100%) si nici cind UEFISCDI a lansat si evaluat competitia de Proiecte
    complexe realizate în consortii CDI (PCCDI) cu un buget de 435 de milioane
    de lei in 2 luni (sa intelegem ca atunci evaluarea a fost corecta?) sau de
    lipsa call-urilor pentru proiectele de TE si PD (doar in 2016 si 2019 in
    evaluare) sau IDEI-PCE (ultima competitie in 2016).
    De asemenea nu inteleg de ce ati girat procesele anterioare de evaluare prin
    prezenta dumneavoastra in paneluri si nu dati nume ale persoanelor aflate in
    conflicte evidente de interese. Presupun ca acelasi proces de “canibalizare”
    s-a petrecut si in cazul competitiilor anterioare sau ar trebui sa intelegem
    ca el s-a declansat odata cu taierile de la programul NUCLEU?

    • Cristian Mihail Teodorescu Cristian M. Teodorescu spune:

      @Thirring
      1. Sintagme de tipul “unde erați când?…” sunt foarte uzitate în politică / goana după ciolan și au rădăcini în perioada stalinistă. Atunci când se întâmplau lucrurile pe care le-ați menționat, au fost suficiente luări de poziție la care am subscris și n-am considerat necesar să mai ies și eu în spațiul public.(De altfel, aceasta este prima mea ieșire publică – în logica Dvs. nimeni n-ar trebui să înceapă să se manifeste, petru că nu s-a manifestat anterior.) Atitudinea Dvs. dădea bine la o ședință PCR sau UASCR.
      2. Cum adică “am girat” procesele anterioare? Am fost convocat la paneluri de evaluare, trebuia să nu mă duc? Am fost de bună credință, m-am dus, m-am întors siderat de la unele dintre acestea. Am făcut și sesizare în atenția conducerii UEFISCDI, în zadar. Trebuia să-mi dau foc în piața publică?
      3. Voi da nume, așa cum am promis, în momentul în care voi fi solicitat de cineva cu numele și prenumele asumate, nu ascunse în spatele unui nickname.
      4. Reacția mea a fost stimulată de două fenomene CONCOMITENTE: amputarea finanțărilor Nucleu PLUS printre cele mai dubioase evaluări de proiecte întâlnite până acum. Sunt sigur că sunt în asentimentul tuturor propunătorilor de proiecte, indignați de evaluările pe care le-au primit. Am reacționat acum și pentru că, după mulți ani, la această competiție n-am mai depus niciun proiect, considerând că prioritar este să le continui pe cele în curs. Drept care nu puteam fi bănuit de “parti pris”.
      În final: amputarea finanțării Nucleu va penaliza în special INCD-urile oneste, care chiar fac cercetare demnă de acest nume. INCD-urile “șmechere”, fabricile de tocat și / sau redirecționat bani cu suporturi transpartinice / servicii / state paralele / mafii / medii interlope vor supraviețui bine merci.

      • Thirring spune:

        D-le Teodorescu,

        Din pacate tot “influencers”-ii pe care ii acuzati de scaderea programului NUCLEU
        sint cei care au luat pozitie si cind au fost eliminati evaluatorii straini, cind a fost lansat programul PCCDI, cind conducerile INCD-urilor nu si-au publicat declaratiile de avere, etc. Unii au subscris in forul interior altii au incercat sa faca ceva.

        Cum adică “am girat” procesele anterioare? Am fost convocat la paneluri de evaluare,
        trebuia să nu mă duc?

        Eu cred ca stiti raspunsul la aceasta intrebare. Aceiasi “influencers” au avut pozitii publice prin care au declarat ca nu vor participa la procesul de evaluare.

        Cit despre INCD-urile oneste (IFTM, IFIN, INFLPR si mai sint) conducerile acestora de asemenea au tacut cind evaluatorii straini au fost eliminati. In fapt d-l Zamfir care conduce atit IFIN cit si ELI-NP a declarat in cadrul unei intilniri TT-G3A ca evaluatorii straini isi insusesc ideile bune ale cercetatorilor romani din propunerile de proiecte evaluate (apropos de sedinte PCR si UASCR).

        Iar daca vorbim de onestitate poate d-l Teodorescu ar putea sa ne spuna parerea
        dumnealui despre situatia in care directorul stiintific al unui institut de materiale isi angajeaza propria fiica (absolventa de geografie) in cadrul aceluiasi institut. Ca sa nu fiu acuzat de sopirle securistice d-l Teodorescu este Presedintele Consiliului Stiintific al IFTM si nu Directorul Stiintific.

        • Cristian Mihail Teodorescu Cristian M. Teodorescu spune:

          Daca aveti oarece chestiuni legate de angajarea unei anumite persoane intr-un anumit institut, va rog sa va adresati celor responsabili cu aceste lucruri (Director General, Resurse Umane etc.). Acest lucru nu intra in atributiile mele, nici personale, nici de cercetator, nici de presedinte al Consiliului Stiintific. Interventia Dvs. nu are nicio legatura cu temele pe care le-am abordat in articol, le reamintesc: subfinantare Nucleu PLUS evaluare deficitara a PN3. De altfel, atacul la persoane sub acoperirea anonimatului releva de practicile regimurilor de trista amintire si este pur si simplu abject.

          • Thirring spune:

            D-le Teodorescu,

            Daca as fi malitios as spune ca in atributiile d-vstra de Presedinte al Consiliului Stiintific
            care coordoneaza si Comisia de Etica intra si sesizarea oricaror nereguli privind conflictele
            de interese. In fapt ele trebuiesc facute de orice cercetator onest cu sau fara functie intr-un
            institut de cercetare dar o sa spuneti ca asta e specific unui stat politienesc (adaugati d-vstra
            o referinta la regimul comunist si un proces de intentie).

            Si ca sa nu spuneti din nou ca ignor substanta articolului dumneavoastra raspund bref:

            1. Evaluarea defectuoasa a proiectelor PED, TE, si PD este rezultatul eliminarii evaluatorilor
            straini. Evident ca nici in cazul in care ar fi fost 100% evaluatori straini evaluarea nu ar
            fi fost perfecta dar in orice caz ar fi fost mult mai buna. Va reamintesc ca nu a existat nici o
            pozitie publica a conducerilor (directori generali, directori stiintifici, consilii stiintifice)
            INCD-urilor oneste la aceasta situatie. In fapt dupa cum v-am exemplificat mai sus unii chiar au fost multumiti pentru ca puteau in acest fel sa influenteze mai usor discutiile din paneluri.

            2. Scaderea fondurilor programului NUCLEU nu este rezultatul lobby-ului “influencers”-ilor
            vocali pe rețelele sociale dar neproductivi stiintifici (caracterizarea dumneavoastra) si stiti
            asta foarte bine. In fapt aceeasi insinuare a fost facuta si de Directorul Stintific al institutului
            d-vstra dar presupun ca marile minti gindesc la fel. Mi se pare cel putin amuzant ca presedintele Consiliului Stiintific al unui dintre cele mai mare INCD-uri din tara care are in componenta oameni care fac parte din tot felul de comisii care iau decizii ce afecteaza sistemul de cercetare din Romania se plinge de influenta nefasta a unor “influencers” cu acces la Facebook si internet.

  5. andu d. spune:

    acesta este un text de tipul ”ba pe-a matii”, gen suparare pe unii pentru ca primesc mai mult decat altii. Nici vorba de asa ceva, firimiturile date de UEFISCDI sau cum i-o spune nu ajung pentru a face cercetare adevarata de catre nimeni. Cu putinii bani dati nici in INCD nu se facea mare lucru, sa fim seriosi. Atitudinea forurilor de decizie fata de cercetarea romaneasca, indiferent de unde vine ea, este o mare bataie de joc! Ne furam cu totii caciula, iar rezultatele, acolo unde sunt, sunt rodul muncii individuale sau de mica echipa, a unor oameni pasionati. Nici o sansa de a conta la nivel european. Putem deci lasa supararile deoparte, nu rezolvam nimic pana nu schimbam acea atitudine.

    • Gheorghe spune:

      1. Nu este finantata OMOLOGAREA;
      2. Producatorii romani sunt omorati. Se prefera importurile. Exemplu: licitatiile la autobuze si tramvaie in Bucuresti sunt castigate de firme turcesti, desi nu au parametrii tehnici ceruti prin caietele de sarcini, iar autobuzele de la Brasov si tramvaiele de la Arad le au.
      Care sunt rezultatele care se vad in economia romaneasca de la finantarea prioritara a INSTITUTULUI NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA HOLOCAUSTULUI DIN ROMÂNIA “ELIE WIESEL” si a Muzeului Istoriei și Culturii Queer din România ati auzit? Cine le evalueaza?

  6. adrian spune:

    Foarte bun articolul. Sunt in aceeasi situatie. Am primit peste 90 de puncte de la 2 evaluatori si 27 de puncte de al treilea. Am cerut lamuriri de la domnul Curaj, director general UEFISCDI, iar raspunsul a fost sec – evaluatorii sunt independenti.
    Referitor la INCD Turism, este o mare mizerie ce au facut reporterii. Cunosc foarte multi specialisti din INCD Turism care au castigat proiecte internationale si sunt nevoiti sa le gestioneze, in conditiile in care Ministerul Fondurilor Europene sau Ministerul Cercetarii nu asigura nici un fel de cofinantare, absolut necesara pentru astfel de proiecte.

  7. Dedalus spune:

    Aceasta reducere de fonduri trebuie sa continue. Numarul de institute trebuie redus (eventual prin comasare), pentru a reduce numarul de posturi de conducere si pentru a asigura o mai buna cooperare interdisciplinara.

    Sunt multe de facut pentru a curata cercetarea de paraziti.

    +++

    Pe de alta parte sistemul de evaluare a propunerilor este clar excesiv de subiectiv. Incercarea de cuantificare – gen aberatia cu numar de articole ISI- nu a dat si nu va da rezultate.

    Comunitatea stiintifica este cea care recunoste valoarea, nu un program de calculator sau nu mai stiu ce cuantificare, inerent dubioasa

    In realitate, comuntiatea stiintifica romaneasca a disparut, exista doar oameni de stiinta disparati sau impostori gascariti.

    Se pune intrebarea de ce nu mai avem comunitate stiintifica? Dupa parerea mea, principala cauza a disparitiei sale este supra-alimentarea sectorului cu bani multi usor de obtinut de la buget.

    O a doua cauza este inexistanta concurentei la nivel de societate (nu exista o piata a muncii, nu exista un sector de afaceri diversifiat si mobil).

    +++

    Astfel de lucruri nu se rezolva prin mico-management, ci doar prin programe politice.

    • Amfion spune:

      Cred ca sa rezolva prin mico-management.
      Vezi cate brevete sunt acordate. Nu sunt puse in practica, pentru ca:
      1. Nu este finantata OMOLOGAREA;
      2. Producatorii romani sunt omorati. Se prefera importurile. Exemplu: licitatiile la autobuze si tramvaie in Bucuresti sunt castigate de firme turcesti, desi nu au parametrii tehnici ceruti in caietele de sarcini, iar autobuzele de la Brasov si tramvaiele de la Arad le au.
      Acum, poate ne spuneti care sunt rezultatele care se vad in economia romaneasca de la finantarea prioritara a INSTITUTULUI NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA
      HOLOCAUSTULUI DIN ROMÂNIA “ELIE WIESEL” si a Muzeului Istoriei și Culturii Queer din România ati auzit? Cine le evalueaza?

    • petre spune:

      D-le m-ai facut sa rad in hohote ::)))) desi subiectul e ff serios. Pai o sa dispara cercetatorii (mai ales cei adevarati ) si o sa ramana managementul (ca tot e platit direct de minister) si sustine si niste “amarati” de prin minister si partide in CA si cativa cercetatori obedienti conducerii. Mai demult cineva spunea ca “nu poti sa desfintezi cercetarea ca-i ca papionul, trebuie sa-l ai”. Se pare ca papioanele nu mai sunt la moda prin tarile din lumea a treia, a patra?!

  8. Aristotel spune:

    Puncte de vedere:
    1.O reforma adevarata in cercetare nu a fost facuta, pe toate palierele-universitare cu zeci de centre pe facultati, in incd-uri si cele ale Academiei. Multe institute si centre pot fuziona pe domenii apropiate.
    2. Separarea resurselor pt. cercetare, care pentru universitar care pentru institute cu statut juridic, asa este in alte tari.
    3. Licitatiile indiferent de programe nationale sau europene cu comisii in Ro au coruptie si trafic de influenta.
    4. Evaluatorii straini sunt tineri si de multe ori nu cunosc bine domeniul pe care se aplica proiectele.
    5. In trecut si la PN1 si PN2 dar si la PN3 au fost acceptate diferente mari de punctaje intre evaluatori. In loc de 5 pct au fost de 10-20 pct. Castiga nu cine merita ci cine trebuie.
    6.Nu exista transparenta prin o lista pe site MEC cu toti evaluatorii. Cei care se cunosc a fi f. corecti sunt ocoliti, degeaba avem brainmap cu cercetatori.
    7. Mediul universitar prin evaluatorii lor isi sustin reciproc proiectele, in ciuda asa zisei declaratii de integritate.
    8. Nu se aplica sistemul de cercetatori consultanti, care sunt pensionati dar care au acumulari bune pentru a activa strict pe proiecte sau in evaluari.
    9.Toti ministrii si functionarii publici, indiferent de rang, urmaresc sa isi pastreze catedrele, normele, sa fie membrii in CA. din unitatile de cercetare si sa isi ia banii la fiecare sedinta.
    10. Conflictul de canibalizare este real, datorita subfinantarii cronice si a modului incorect al tuturor licitatiilor de proiecte.

    • Amfion spune:

      O reforma adevarata n-a fost realizata in toata societatea romaneasca, in toata clasa politica.
      Asa ca ce asteptari aveti de la invatamantul si cercetarea romaneasca?

      • Aristotel spune:

        Stimate Amfion nu credeti ca am asteptat destul 30 de ani ca sa schimbam ceva ? Cred ca si educatia si cercetarea merita mai mult. Pe langa loaze mai sunt si oameni profesionisti si de caracter care merita mai mult sau ne dorim sa plece toti si dv. sa fiti ultimul care stinge lumina.

  9. Un cercetator spune:

    Reportajul privitor la INCDTurism nu reflecta realitatea. Ani de zile, multe strategii ale ministerului/autoritatii de turism au fost facute de acest institut. Greseala facuta de institut este ca in aceste documentatii a cedat si drepturile de proprietate intelectuala trebuia doar cedat materialul spre folosinta. Asadar acest minister a beneficiat de a lungul timpului de mai toate studiile si proiectele realizate de acest institut.Dar si proiecte de investitii si dezvoltare. Acest personaj V.Iliescu s-a promovat pe el si pentru gestul si prejudiciul adus merita dat afara. Cercetarea nu este o chestie ci munca si talent.

  10. Coautor spune:

    Am si eu o mare nelamurere privind articolele acelui doctorand: “24 ISI quoted journals, 2 publications as first author”. Cum este cu putinta ca un doctorand implicat 100% in propria teza sa fie co-autor pe 22 de articole lucrate de alti doctoranzi/post-doci? Daca era profesor conducator de doctorate era normal sa fie co-autor la imensa majoritate a articolelor, dar ce a facut Dr** s-a plimbat prin tot institutul si a dat indicatii pretioase? Articole respective au mentionata contributia fiecarui autor pentru a justifica prezenta pe lista de autori? Observatia evaluatorului este perfect justificata.

    • Amfion spune:

      Lasa-ne evaluatorule!

    • AVA spune:

      Dragi cititori,

      Priviți la încă un exemplu de comentariu (“Coautor”) venit cu siguranță din partea unui individ, care habar nu are ce înseamnă un program doctorat efectuat pe bune!

      Rareori la finalizarea unui program doctoral, reușești să ai mai mult de 2-3 articole ca autor principal (mai ales daca revistele țintite sunt unele cu factor de impact mărișor). În rest, pentru că doctorandul activează într-un grup de cercetare (mai mic sau mai mare) în cei 4-6 ani de doctorat este implicat în diverse activități conexe (de exemplu este expert în utilizarea unui instrument de preparare sau caracterizare, mulți alți studenți sau doctoranzi având nevoie de expertiza lui valoroasă). Acest din urmă exemplu, face ca doctorandul să poată fi “agățat” ca și co-autor în multe publicații (mai ales dacă grupul în care activează este mare).

      La finalul tezei, poate avea 2-3 articole ca autor principal, și numeroase articole ca și co-autor. Acest scenariu este extrem de frecvent întâlnit în multe universități de prestigiu și institute de cercetare din toată lumea… cine a mai umblat (pentru studii) câte un pic prin afara României știe cu siguranță despre ce vorbesc…

      Dacă adăugăm și faptul că tânărul doctor face o aplicație de proiect POST DOCTORAL, fiind practic la începutul carierei lui academice și de cercetare, să vi sa faci astfel de afirmații ca cea din exemplul Dlui Teodorescu, mai departe întărită de “Coautor” denotă o lipsă totală de cunoaștere, incultură academică/științifică, dar în același timp și o foarte mare nesimțire cumulată cu prostie.

      • PAFI spune:

        Dar de ce aceasta atitudine agresiva? Coautor si-a exprimat parerea fara sa jigneasca pe nimeni. Poate ca nu stie care sunt mecanismele finantarii unor proiecte, dar de ce sa-l faceti prost? Poate ca e unul dintre clientii cercetarii – imi imaginez ca se cerceteaza pentru a satisface o cerere, o nevoie, nu numai de placere, dar daca e numai placere atunci sigur ea nu ar trebui finantata de stat. Ar trebui sa vedem aici si clienti, oameni care reprezinta institutii, firme care au apelat la cercetarea romaneasca, au platit niste bani din bugetul propriu (nu de la bugetul statului) si sunt multumiti sau nu de rezultate. Pe mine ma intereseaza daca sunt sau nu rezultate, daca nu sunt de ce nu sunt, daca sunt sa mergem mai departe pe sistemul si cu metodele care au produs rezultate. Mi se pare mie sau sunteti mai mult ocupati cu canibalizarea si aici, pe acest forum?

    • AVA spune:

      Dacă era stimate “Coautor” profesor conducător de doctorate, nu era CO-AUTOR la marea majoritate a articolelor, ci AUTOR CORESPONDENT la marea majoritate… adică tot AUTOR PRINCIPAL ca și doctorandul PRIM AUTOR…

      Asta ca să punctez încă odată gradul profund de ne-înțelegere al dumneavoastră!

  11. CMC spune:

    “Pot da și nume, dacă este nevoie.”
    Da! Este nevoie. Pentru ca altfel pare doar santaj…
    Aveti nume si dovezi? Faceti-le public !
    Ca sa poata fi trasi la raspundere. Si ei si cei de la UEFISCDI.
    Mafia academica se bazeaza tocmai pe “omerta”….pe rusinea celor care vad mizeri sa o scoata in public.

    • Cristian Mihail Teodorescu Cristian M. Teodorescu spune:

      @CMC
      Am spus că dau nume și prenume în momentul în care și cel sau cea care solicită acest lucru își divulgă numele real. Dacă tot vorbim de “transparență”…

      • David FK spune:

        @ Cristian M. Teodorescu (27/02/2020 la 14:48)

        Sunt de acord cu dvs. cu privire la dezvaluirea numelui si prenumelui dar ma intreb care are fi metoda de a valida ca ecestea sunt cele reale. Am intrebat doar pentru clarificare.

      • CMC spune:

        Corneliu M. Craciunescu, Universitatea Politehnica Timisoara.
        Acum e randul dumnevoastra sa dati numele respective!

        • Cristian Mihail Teodorescu Cristian M. Teodorescu spune:

          Exemplul 1.
          UEFISCDI. Panel TE Fizică, 2017. Aici pot fi mai precis, pentru că am acces la sesizarea pe care am făcut-o. În discuție evaluarea unui proiect depus de Dr. Ionuț Topala, UAIC. Furibundă în apărarea proiectului, mergând până la a întoarce de mai multe ori decizia panelului, mințind pe față (de ex. afirmând că autorul avea 16 articole ca prim autor, ceea ce nu era adevărat) s-a dovedit Dr. Alina Silvia Chiper, colegă de catedră cu aplicantul și colaboratoare apropiată (coautori la 2 articole). De obicei, când într-un astfel de panel se discuta un proiect de la mine din institut, mă abțineam de la orice comentariu sau de la vot.
          Exemplul 2.
          CNCSIS, Panel TE Fizică. 2010. Prof. Titus Beu, care conducea ședința, a făcut presiuni (tot furibunde) pentru mărirea peste limita admisibilă a tuturor punctajelor proiectelor de la UBB. Multă lume a fost neplăcut impresionată la acel moment. Dr. Agavni Surmeian de la INFLPR (plasmă) acordă punctaje de 100 de puncte proiectelor plasmiștilor de la Iași, cu care grupul dumneaei avea colaborări de lungă durată. Și nu acceptă să coboare nota în vreun fel, deși i se aduc argumente că acele proiecte nu sunt chiar perfecte.
          Exemplul 3.
          Primele proiecte de Idei 2007 la Fizică au fost adjudecate în cea mai mare parte de IFIN-HH și de nucleariștii de la Universitatea din București. Aceasta deoarece s-au evaluat între ei.

          Să da și un contraexemplu pozitiv: mi-a plăcut foarte mult cum a decurs panelul de Biotehnologii la TE 2017: persoane rezonabile, operative, fără vreun conflict de interese vizibil, fără nervozități, ridicări de ton sau alte asemenea. A fost, de altfel, și o ședință destul de scurtă, a durat numai vreo 5 ore.

          • Evaluator Măgăreanu spune:

            Autorul articolului amestecă abordările omițând bună parte din cauze.

            “Nucleu”:
            1. Principala cauză a frustrărilor celor din sistem are legătură cu bugetul alocat cercetării, mi se pare, un pic sub 3% din PIB, 0 și nimic la sută.
            2. Salarizarea discreționară a celor din vecinătatea bugetelor (Nu-i chiar atât de greu de înțeles ceea ce am afirmat).

            “Evaluări”:
            1. Eliminarea condițiilor calitative de eligibilitate (articole în reviste Q1, ca autor principal) => nr. uriaș de propuneri => nr. de trei ori mai uriaș evaluatori => parte semnificativă din bugete alocate proceselor de evaluare.
            2. Evaluatorii români, străini și/sau extratereștri nu dispun de grile de evaluare, deci nu puteți face vorbire despre evaluări obiective. (Rog a fi scutit de replicăraie chioară, în competițiile PD și TE astfel de grile trebuie să existe).

            Note:
            Autorul afirmă că a publicat pe durata doctoratului 6 articole în reviste indexate ISI, ca prim autor. Cazul exemplificat este foarte simplu, aplicantul are 2 articole în reviste indexate ISI ca autor principal. Restul sunt făcături la modă, numite în sistem “treceri”. De exemplu, ai timp să-mi faci și mie un ICSPIES pe sistemul INCD-ului, achiziționat cu 1 milion Euro? Sigur! Te-am trecut pe articol.. A apărut? Da, dar mai am o probă. Trimite-mi-o mâine, dar ce mai studiezi?

          • Evaluator Măgăreanu spune:

            Exemplul 1 este caz de conflict de interese sub semnătura evaluatorului.
            Exemplul 2 demonstrează la ce ne-ar folosi evaluatorii străini. La nimic. În panel, cu puțin patos, prietenii răzbesc.

          • CMC spune:

            Va multumesc pentru raspuns.Si eu ma lupt de multa vreme cu impostura si ma vad tot mai invins.
            UEFISCDI nu cred ca e implicat direct, dar nici nu va face nimic.
            Nu stiu daca mai exista organisme nationale de etica.
            Banuiesc ca s-au semnat declaratii legate de conflictul de interese. Eu am ceva experienta la nivel UE in evaluari (Vice-Chair si Independent observer)
            Intrebarea este: UEFICDI a aplicat reglementarile europene legate de conflictul de interese, asa cum apar aici:
            https://ec.europa.eu/research/participants/data/support/expert/h2020_expert-briefing_en.pdf

            Din ce ati scris, exista conflict de interese grav, pentru ca:

            – sunt membri in panel persoane din institutiile aplicante (care incaseaza cel putin regie pe seama proiectului)
            – sunt membri in panel care au avut relatii de colaborare in ultimii 3 ani cu aplicantul.

            Pana la urma, singura solutie este sa fie sesizate organismele nationale de etica si cele judiciare.
            Se urmareste obtinerea unui beneficiu de catre experti. Pentru ei sau pentru departamentele sau institutiile lor.

            Sunt dispus sa va sustin in demers, in orice fel.

          • Ionut Topala spune:

            Am observat numele meu amintit în Exemplul 1, astfel că se impun o serie de clarificări, menite să evite manipularea realității și polarizarea opiniilor:

            a) propunerea de proiect Tinere Echipe (PN-III-P1-1.1-TE-2016-1801) NU a fost selectată pentru finanțare, punctajul final fiind 91/100;

            b) cele 16 articole publicate ca autor principal (prim autor sau autor corespondent), până în 2016, pot fi verificate în Web of Science, lista selectată fiind disponibilă la adresa:

            https://apps.webofknowledge.com/ViewMarkedList.do?action=search&search_mode=MarkedList&product=WOS&colName=WOS&mark_id=UDB&selectedIds=4&doc=4&action=transfer&qid=39&SID=D6ohB3MTYQ9RgKl2Wun

            c) mențiunea cu privire la cele 16 lucrări există și în cererea de finanțare (APPENDIX 1 – The funding application, B1. Curriculum Vitae of the project leader, Publications: ISI papers: 31; 16 as main author).

            • Cristian M. Teodorescu spune:

              Dle Țopala,
              Dna Chiper a facut tuturor un mare deserviciu la ședința aceea de panel: și Dvs., și dumneaei, și Universității Cuza, și comunității de fizică în general. Și cred că și mie. Pot fi acuzat de spălatul rufelor în public, însă anumite lucruri trebuie spuse:
              1. Aveați 2 articole în comun cu Dna Chiper, membrul panelului care lupta pentru Dvs., DOI: 10.1088/0963-0252/24/3/035012 și JOAM 10, 2038 (2008) (JOAM-ul nu are DOI).
              2. Articolul în „zona rosie” (Q1) pe care l-ați specificat la 1.5 în secțiunea B3 „Plasma Sources Science & Technology, under review (2017)” nu a fost publicat niciodată. Un articol cu nume apropiat și aceiași autori a fost publicat ulterior într-o revistă Q3, vezi DOI: 10.3390/app7080812. Nu era corect sa vă ia comisia în considerare un articol neacceptat. Și, oricum, nu era Q1 sau Q2.
              3. Evaluatorul (și Dvs.) susțineți că aveați la data depunerii proiectului 16 articole ca prim autor, lăsând să planeze o oarecare ambiguitate că toate ar fi fost în „zona roșie” (Q1). Pe Web of Science n-am găsit decât 10 articole până în 2016, cu urmatoarele DOI: 10.1063/1.4907349 (Q1); 10.1109/TPS.2012.2213271 (Q3); 10.1109/TPS.2011.2147805 (Q3); 10.1109/TPS.2009.2016424 (Q3); 10.1016/j.nimb.2008.10.029 (Q1, dar pentru cercetări nucleare, Q4 pentru fizica atomică); Revista de Chimie 59, 1263 (2008) (fără DOI; Q4); JOAM 10, 2038 (2008) (fără DOI; Q3); 10.1007/s11090-008-9136-0 (Q1); 10.1163/156856107782105936 (Q2); 10.1007/s11090-006-9046-y (Q1). Adică din cele 16 care sunt de fapt 10, numai 4 sunt in Q1, dar aici cu rezerva legată de articolul din NIMB care are Q1 numai pentru cercetări nucleare, când de fapt articolul desemnat a fost publicat cu ocazia unei conferințe de fizică atomică și moleculară, extras de pe Web of Science “Conference: 4th Conference on Elementary Processes in Atomic Systems, Location: Clu Napoca, ROMANIA, Date: JUN 18-20, 2008, Sponsor(s):Babes Bolyai Univ, Fac Phys; Hungarian Acad Sci, Inst Nucl Res”. Deci ar fi Q4 în acest caz.
              4. Pentru a ne descreți puțin fruntea, vă rog pe toți urmăritorii să analizați articolele DOI: 10.1007/s11090-008-9136-0 și DOI: 10.1007/s11090-006-9046-y publicate în aceeași revistă Q1 în ani diferiți. SUNT PRACTIC IDENTICE!
              Deci cele 4 articole în Q1 sunt de fapt două (fără articolul dupilcat și fără cel din NIMB)
              În rezumat, cred că în cazul de față s-au încălcat vreo câteva prevederi din legea bunei conduite în cercetare: (i) autoplagiat; (ii) introducere de informații false în cereri de finanțare; (iii) conflict de interese.
              Mare păcat, pentru că altfel activitatea grupului Dvs. nu este deloc rea.

            • Ionut Topala spune:

              Aparent reale, incalcarile mentionate nu se sustin. Documente justificative pot fi puse la dispozitie pentru a dovedi ca (i) reprezinta o eroare a editurii, (ii) este interpretare restransa a cronologiei evenimentelor, (iii) nu se aplica.

          • Alina Chiper spune:

            Stimate Domnule C.M. Teodorescu,

            Pentru a nu ii induce in eroare pe colegi si nici pe cititorii dumneavoastra de pe acest site, as vrea sa fac cateva precizari strict legate de situatia in care mi-ati mentionat numele:
            1) In competitia TE-2016 NU am fost evaluator al proiectului d-lui Ionut Topala, asa cum insinuati dv. si se pare ca au inteles / dedus cititorii dv.
            2) Dupa cum a fost prezentat de catre dl. Topala anterior, NU AM MINTITcand am spus in Panel ca dumnealui are 16 articole ISI. Este o acuzatie total eronata, pe care ati facut-o la adresa mea.
            3) Interventiile mele din Panel, referitoare la proiectul d-lui Topala au fost facute respectand regula ce ne-a fost comunicata la inceputul Panelului, si anume: orice membru al Panelului se poate pronunta pe orice proiect, dar trebuie sa mentioneze daca provine din aceeasi institutie cu aplicantul SI sa se ABTINA DE LA VOT. Regula este diferita, fata de cum o expuneti dumneavoastra (“De obicei, când într-un astfel de panel se discuta un proiect de la mine din institut, mă abțineam de la orice comentariu sau de la vot.”)
            4) Am fost cooptata in Panelul de Fizica- proiecte TE, in calitate de raportor al altor proiecte, dar a caror date nu am voie sa le divulg, conform Codului de Conduită al Expertului, pe care l-am semnat si din care spicuiesc:
            alin. 1:Sarcina unui expert este aceea de a efectua o evaluare CONFIDENTIALA, corectă şi imparţială a fiecarei propuneri de proiect
            alin 6. Expertilor-Evaluatori/Raportori nu le este permis să dezvăluie numele altor Experţi Evaluatori/Raportori care participa la evaluare
            alin 8. Experţii Evaluatori/Raportori sunt rugaţi ca tot timpul să acţioneze în acord cu regulile stabilite de către UEFISCDI pentru a asigura confidenţialitatea procesului de evaluare. Nerespectarea acestor reguli poate avea ca rezultat excluderea definitivă din procesele de evaluare viitoare.
            5) Conform Codului de Conduită al Expertului: alin2.Expertul-Evaluator/Raportor acţionează ca persoană independentă şi este desemnat/solicitat să lucreze în conformitate cu competenţele personale şi nu ca reprezentant al unei organizaţii. Prin urmare, cred ca ati mers mult prea departe cu acuzatiile ca am facut un deserviciu institutiei.

            Va doresc succes in tot ceea ce faceti, fara a “calca pe cadavre” !

  12. AVA spune:

    Legat de comentariile unor evaluatori (doar pentru a trage punctajul în jos) am eu două exemple și mai relevante. Menționez ca era vorba de un proiect TE (tinere echipe) în competiția din 2016 (domeniul Fizică, Știința Materialelor), iar directorul de proiect fiind un tânăr cercetător abia întors din străinătate după un doctorat și un post-doc (numeroase lucrări publicate în reviste ISI cu factor de impact în medie peste 5, din care mai mult de jumătate ca autor principal).

    Citez:

    1. “Nu este demonstrată capacitatea de lider de grup și de a atrage fonduri de cercetare
    deoarece directorul de proiect nu are proiecte conduse in calitate de director/responsabil
    de proiect.”

    Câtă experiență ca director de proiect poți avea la finalizarea studiilor post-doctorale, pentru a depune un proiect în cadrul unei competiții de tip TE (tinere echipe), “axată chipurile” pe stimularea tinerilor cercetători atât din Romania dar și cei întorși recent din străinătate?!

    2. “Nu sunt indicate revistele în care se vor publica rezultatele cercetării…”

    Pentru cel din urmă comentariu, menționez că erau date puncte de reper suficiente în ce privește numărul de publicații pretinse și natura lor, fără însă a fi indicat în mod explicit numele revistei. Cei care se mai ocupă de așa ceva știu foarte bine etapele prin care trece un articol până ajunge publicat… și ce riscuri sunt implicate.

    Așadar, aș spune că evaluatorii străini au fost scoși din sistem în acea competiție, nu din motive de reducere a costurilor, ci pentru a favoriza o evaluare bazată în exclusivitate pe canibalism și subiectivism.

    În plus, este clar că din lipsă de evaluatori în România (luând în considerare numărul mare de aplicații), sunt acceptați ca evaluatori toate “scursurile societății” cu titlu de “cercetători”, iar ăia puțini care ar fi evaluatori pe bune în această țărișoară, sunt prea puțini și cunoscuți între ei, încât ajung de fapt să se evalueze reciproc. Din acest motiv, este extrem de necesară și prezența unor evaluatori din străinătate, pentru a ar da măcar o notă de decență și echilibru acestor competiții…

  13. matrix spune:

    Iesiti pe strada, protestati, si nu va mai plangeti pe Contributors. Vorbiti cu sindicatele dezbinate , organizati-va si iesiti pe strada, in Piata Victoriei.!
    Asta trebuie facut . Punct.
    Daca situatia asta era in Franta unde am lucrat multi ani, cercetatorii si toti cei care lucreaza in institutele de cercetare erau in greva si manifestau.
    Voi ce faceti? Doar va plangeti pe net asistand la distrugerea unor institute de cercetare, multe valoroase, cu traditie de cateva generatii? Iesiti pe strada si protestati impotriva domnilor mediocrii care conduc cercetarea in acest moment si impotriva guvernului interimar ,demis , ce-o fi el, la fel de lipsit de viziune si mediocru.
    Manisfestati pasnic, desi ar merita niste palme la propriu niste doamne si domni ministri.

  14. CS spune:

    Total de acord cu autorul si mai ales cu concluziile. Am sa ma explic. Competitiile de proiecte au lipsit aproape cu desavarsire in ultimii 4 ani. In acelasi timp a crescut constant finantarea pe Nucleu. Astazi, majoritatea cercetatorilor atestati din INCD-uri sunt dependenti 100% de programul nucleu (o situatie aberanta, de acord). Atat cu cheltuielile salariale cat si cu materiale, deplasari si echipamente. De ce s-a dorit sa se ajunga la situatia asta? Simplu, programul nucleu e in pixul ministrului. Iar in 2020 pixul ministrului a taiat mult de la programul nucleu. Consecinta e ca majoritatea cercetatorilor vor avea veniturile taiate, indiferent de rezultate sau criterii de performanta. In conditiile astea, cei care pot sa plece din Romania, vor pleca. Logica ne spune ca vor pleca cei care au rezultate in cercetare.
    Motivul principal este ca prin aceasta taiere, s-a pierdut acea bruma de credibiliate ca finantarea in cercetare este predictibila, ca muncind in cercetare intr-un INCD ai un venit pe care poti conta. Odata disparuta iluzia, nu mai ai motive sa continui in Romania. Sa aplici la competitii noi? Cand? La anul? Oricand ar fi competitia ipotetica din 2020 si cu orice fel de evaluatori, ramane o gaura de finantare de un an minim. In MEC se considera ca resursa umana este dispensabila. Practic gaura de finanatare din 2020, arunca cercetarea din INCD cu 10 ani in urma din pct de vedere al resursei umane, pentru ca cei care s-au intors din afara in ultimii 10-15 ani vor pleca inapoi. La pachet cu ce doctoranzi sau post-doc buni au. Si cine ramane?
    Nu are logica sa scoti in fata cazul INCDT si sa zici ca solutia e sa tai de la toti. Nu are logica sa zici ca au fost abuzuri in unele INCD-uri si sa tai la toti.
    Abuzurile trebuie sanctionate acolo unde s-au intamplat. Iar tranzitia de la situatia aberanta a programului Nucleu asa cum a fost el mai ales in 2018 si 2019 la o situatie normala cu finantare de baza la INCD-uri pe baza de evaluare institutionala si competitii de grant-uri trebuia facuta evitand gaurile de finantare. Din pacate, credibilitatea sistemului de finantare a cercetarii s-a dus, iar criza de credibilitate e cea mai greu de reparat.

  15. Alexandru spune:

    In ce ma priveste nu am absolvit nici o facultate buna din Franta sau SUA, nici macar nu e bine cotata in Romania. Pe de alta parte nu am nici articole ISI si nici citari, dar cum necum am castigat 3 proiecte din astea de la instititutia cu nume ridicol Ue..fas. Fis de tip UE?! Proiectele le redactam eu ca palmas dar ne foloseam de cv-ul profesorilor cu vechime, care erau si directori de proiect. Am plecat oricum de 10 ani din lumea pseudo-academica, mai degraba o adunatura de mediocritati arogante si incapabile sa se adapteze in alte segmente ale realitatii, niste avortoni sociali reciclati in universitati. Observ ca intre timp toate proiectele au un numar incomensurabil de mare de participari la conferinte, gramezi de publicatii, in toate limbile planetei Europa si mai stiu eu cate alte asa zise rezultate. Nu vad cand ai avea timp sa publici, si mai ales ISI, cand daca nu ai pile nu publici nici in revista muzeului local (sau cum s-or numi la astia din domeniile” realiste”), cand ca sa iasa ceva din cercetarea aia de doctorat ai de citit mii de pagini si de structurat toata informatia aia, informatie pe care oricum nu ai maturitatea sa o organizezi coerent. De altfel nici nu ai maturitatea sa produci ceva relevant cu adevarat, esti in mare parte colportor al tezelor la moda in momentul respectiv. Iti lipseste experienta de viata ca sa spui ceva cu adevarat relevant (la astia care se joaca cu cifre o fi altfel, nu ma pronunt, dar la cei care fac experimente e clar ca e nevoie de discernamant si perspectiva complexa, pur si simplu imposibile la 23-26 de ani). Pentru mine si institutele de cercetare, sinecuri pentru neamurile si lingaii sefilor, si ultra birocratizatele si subfinantatele granturi, sunt doua fete ale aceluiasi Ianus. Nici una nu va produce vreun Eliade sau vreun Babes, doar functionari ai institutiilor universitae angajati sa produca pe banda rulanta cat mai multe studii, maculatura buna doar pentru cei pasionati sa numele citatele sau articolele.

    • Gheorghe spune:

      Bine ca te-ai dus din lumea universitara dulce minune a limbii romane:
      “institutiilor universitae angajati sa produca pe banda rulanta cat mai multe studii, maculatura buna doar pentru cei pasionati sa numele citatele…”

  16. No_Name spune:

    Stimabilul autor al articolului ar fi trebuit să se gândească foarte bine înainte de a scrie deoarece “a uitat” să adauge informaţii importante.

    1) Nucleul micșorat nu este adevărata problemă ci faptul că s-au plafonat salariile pe care și le puteau lua din Nucleu. Dezastru pentru că nu se mai poate aplica HG 751/2017 unde un CS1 putea lua maxim 50 euro/oră. Exemplu: un CS1 poate acum să ia pe Nucleu MAXIMUM 15000 lei CU TOATE SPORURILE INCLUSE ( dacă aceste sporuri există: vechime, importanţa muncii, doctorat). Dacă facem calculul luând in considerare sporurile maxime atunci salariul de bază pentru CS1 ar fi in jur de 9000 lei/lună.Ceea ce evident că nu-i destul comparativ cu 50 euro/ora ( 8400 euro pe lună). Plafonul se aplică doar la Nucleu nu și la restul proiectelor pe care un cercetător le are câștigate sau pe care le va câștiga ( naţionale sau internaţionale). Pe acele proiecte un CS1 se poate plăti legal cu 50 euro/ora. Doar că in majoritatea INCD-urile noastre există un obicei ca să se ponteze cu 50 euro/ora și din proiect și din Nucleu. Deci să mulgă doua văcuţe !!!

    2) Dacă domnul autor recunoaște că a participat la ședinţe de panel unde a văzut că “NICI POMENEALĂ DE ABSENŢĂ DE CONFLICTE DE INTERESE” atunci de ce nu a luat atitudine și de ce nu s-a revoltat atunci ? De ce nu și-a scris oful și dezgustul la acel moment și a preferat să tacă ? Să fi avut și dumnealui vreun interes la vreun proiect ???

    Aceste fiind spuse doresc să îmi inchei comentariul cu o mică adaptare a unei melodii din tinereţea mea: “Aoleu, ce să mă fac Doamne eu ? Dispare HG-ul meu …”

    • Amfion spune:

      Era HG-ul tau? Esti din peneleu? Bine ca ne-ai scris, No_Name. Acum dom’ presedinte Iohanus te poate propune prim-sinistru.

    • Octavian spune:

      Ati punctat excelent la nr. 2.
      De ce nu a luat autorul atitudine cand stia de acele conflicte de interese este intrebarea cheie. Pentru ca in marea lor majoritate, dar atentie – doar atunci cand le convine situatia, oamenii stau si nu zic nimic.
      Din acest punct orice alta analiza a acestui articol e de prisos.

      De acord si cu ce scrieti la punctul 1. Sper sa ajungem sa discutam cu persoanele din conducerile tuturor INCD-urilor patriei cu declaratiile de avere si interese ale tuturor pe toti anii in care au detinut astfel de functii pe masa. Atunci vom vedea adevaratele motivatii ale unora sau altora.

    • Cristian Mihail Teodorescu Cristian M. Teodorescu spune:

      Ar trebui să nu răspund la un asemenea ton, dar am s-o fac, totuși. Sper că pentru ultima oară.
      1. Nucleul actual nu poate asigura în multe cazuri nici acele salarii plafonate (max. 15000 brut pentru CS1).
      2. În ceea ce privește luatul de atitudine în urma neregulilor ședințelor de panel, am făcut demersurile necesare, fără rezultat. Vezi un răspuns de mai sus.
      3. Văd că nu se comentează prea tare privind evaluările aiuristice. Toată lumea se leagă de Nucleu și iar de Nucleu. Așa s-a dat ordin de zi pe unitate, probabil. Dacă amputarea Nucleului ar fi însoțită de o competiție serioasă, bine finanțată și cu evaluatori credibili, probabil că n-aș fi reacționat.
      4. Fac o previziune acum și sper din tot sufletul să mă înșel. Ponderea CDI din PIB la sfârșitul lui 2020 va fi sub 0,1 %. Un ordin de mărime sub acel 1 % stipulat pentru 2020 de actuala Strategie CDI aprobată prin Hotărâre de Guvern.

      • aciduzzu spune:

        Domnul Teodorescu nu neaga ca se poate plati 50E/ora full time din nucleu. Ma mai miram de ce niciun INCD nu are declaratie de avere si/sau interse facute publice pentru functiile de conducere. Sa zicem mersi ca mai raman bani pentru competitii dupa ce se finanteaza nucleul.

        • MB spune:

          Va rog sa nu mai faceți afirmații de genul ”nici un institut nu are publicate declaratii de avere si interese ale conducerii”. Multe institute au asemenea declarații, dar pentru corectitudine ar fi bine sa putem vedea și declarațiile personalului din universități, mai ales ca acesta beneficiază pe lângă salariul de bază de la bugetul de stat și de câștiguri, uneori mi mult decât semnificative, din proiectele de cercetare.

        • Somnul Ratiunii spune:

          “Se poate” plati din nucleu 50 Eur/ora (adica 8400 Eur/luna) inseamna oare ca se si plateste? Posibil sa fie locuri in care acest lucru a fost facut. Dar mi-ar placea sa vad exemple concrete. Pentru ca posibilitatea a fost data de un guvern care a mai produs haos si in alte domenii. Dam o lege aparent in sprijinul cercetarii dar cu bugetele existente inaplicabila concret si corect la nici un institut. Rezultatul este ca poate unii sefi sau prieteni din gasca lor si-or fi luat asemenea salarii, dar cu siguranta nu masa cercetatorilor. Din cate am mai vazut si eu pe ici-colo, salariul net al unui CS1 normal (adica care nu face parte din exceptiile de mai sus) nu cred ca trece in medie de 4000 Eur brut/luna, care duce dupa scaderea CAS-urilor (bani care se intorc la stat!) a circa 2600 Eur. Surpriza, asta e cam ce ia un postdoc in Germania si cam 1/2 din ce ia in Japonia sau China, chiar cu o calificare mai mica. Evident sumele scad in jos, pana la nivelul de CS3 care ar fi cam echivalentul de postdoc. Si acum un alt guvern vine si zice ca e prea mult si o intreaga comunitate este blamata ca ar lua sume astronomice. Iar sumele mentionate includ si banii din proiecte (nationale, internationale). O fi bine sa crape capra vecinului ca e mai grasa, dar sa crape si cand e mai jigarita pare doar o dorinta de a fura fanul vecinului.

  17. acciduzzu spune:

    Ca sa parafrazez un alt autor de pe contributors, “ne batem ca dihorii intr-un sac”. Sau, cum sa imparti 2 paie la 3 magari pentru ca finantarile pe PNCDIII sunt mai mici per ansamblu decat cele din PNI si II.

  18. Octavian spune:

    Sunteti vocal acum, cand a scazut nucleul si un proiect din grupul dvs. a luat note mici la evaluare, insa pentru a va dovedi consecventa ar fi nevoie sa precizati cateva lucruri:
    - ati luat pozitie cand rude de gradul I ale persoanelor din conducerea INCDFM au fost angajate la dvs. in institut chiar si fara ca acestia sa aiba studii in domeniul de activitate al INCDFM? Deh, nucleul trebuie sa suporte familii intregi. Nu-i de mirare ca va plangeti. Stiu, stiu, concursuri pe bune, sanse egale (mai alex absolventilor din alte domenii), etc.
    - ati spus ceva atunci cand imediat dupa numirea de la sfarsit de 2016 a CNCS-ului acesta fost schimbat imediat de ministrul Valeca in 2017?
    - ati luat o pozitie publica atunci cand s-a renuntat la evaluatorii straini?
    - sa ne aratati o pozitie publica a dvs. atunci cand la PCCDI ati avut la dvs. in institut sotie aplicant si evaluator, respectiv sot evaluator.

    Sau va ghidati dupa spusele lui Groucho Marx: “These Are My Principles. If You Don’t Like Them I Have Others.”

    • Fratzii Gracchi spune:

      Foarte pertinenta aceasta observatie cu privire la familiile (realitatea arat ca si clanuri intregi) “adapostite” generos in institute de cercetare, de la Magurele si de aiurea, ba chiar si vecini din comuna de domiciliu. De ce-ar fi altfel decat ceea ce vedem in parlament, in administratie si cam peste tot in Romania, unde bugetul este capusat de oricine are mana lunga sa ajunga pana la el ? Ca doar cercetatorii – nu toti, doar majoritatea ultra-valororasa – nu sunt ingeri si… sunt tot romani, dar cu mai multe ifose.

    • Lucian Pintilie Lucian Pintilie spune:

      Domnule Octavian,
      Nu voi comenta atacurile la persoana, intra se pare in firea romanilor sa atace persoane in loc sa discute solutii si sa construiasca ceva. Ne simtim mai bine sa ne dam in cap unii la altii si sa distrugem ce s-a mai facut bun prin jur.
      Sunteti bun la manipulare prezentand jumatati de adevaruri, care va convin, ca sa demonstrati de ce a fost buna amputarea Nucleului. Va rog deci sa imi dati solutii pentru urmatoarele probleme:
      - infrastructura de circa 30 milioane euro, intre care 2 micoscoape TEM de inalta rezolutie, echipamente XRD, SEM, XPS, SQUID, PPMS, echipamente pentru depuneri de straturi subtiri (cam toate tehnicile), caracterizari optice, electrice, camera curata, laborator de testari bio in vitro, si multe altele; necesar pentru operare si intretinere/mentenanta circa 500.000 euro pe an fara plata curentului si a apei; de unde vom suporta aceste cheltuieli, din regia de 15-20 % de la proiecte? Mentionez ca laboratorul TEM este inclus in infrastructura C-ERIC (https://www.ceric-eric.eu/) si primeste anual 8-10 grupuri de cercetatori din strainatate, iar la sincrotronul ELETTRA avem echipamentele noastre montate pe linia ESCA, deci va intreb iarasi, cum ne vom onora obligatiile fata de partenerii din strainatate, din ce ii vom plati pe cercetatorii nostrii, ca nu exista finantare pentru astfel de colaborari decat Nucleu?
      - extras din HG 1006/2015 de aprobare a regulamentului de organizare si functionare: (4) Structura organizatorică a institutului naţional se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii de stat pentru cercetare- dezvoltare şi cuprinde, pe lângă structura organizatorică prevăzută la alin. (1) (este vorba de un centru categoria 2 UNESCO, care va deveni nefinantat prin reducerea Nucleului), şi următoarele compartimente: compartimentul juridic, compartimentul de marketing, compartimentul financiarcontabil, compartimentul de audit şi control financiar, compartimentul de diseminare a informaţiilor, achiziţii, relaţii publice şi mass-media. Deci legea ne obliga sa avem serviciile mentionate mai sus. De unde ii vom plati pe oamenii care lucreaza in aceste servicii?
      - paza si curatenia, ca angajam oameni sau le externalizam, implica niste costuri; de unde le vom suporta, ii vom pune pe cercetatori sa faca de paza si sa mature prin curte?
      - accesul la informare stiintifica, ANELIS+, necesita o cofinantare, de unde o acoperim?
      Inainte sa dati cu toporul, ar tebui sa va ganditi putin.
      Ca sa inteleaga si alti comentatori, anul trecut am produs 182 de lucrari, din care 95 in Q1 (zona rosie UEFISCDI), din care 35 sunt cu autori principali din institut. In INCDFM lucreaza peste 200 de cercetatori din care 135 sunt tineri CS3, CS si ACS. Credeti ca este sustenabila mentinerea acestei resurse umane numai din proiecte la competitii cu rate de succes sub 10 %? La ultimele competitii sau depus peste 160 de proiecte, poate vor fi finantate 10-15 in cel mai fericit caz. Credeti ca din 600.000 lei pe un proiect se pot acoperi 100 % toate cheltuielile?
      Nu mai insist. Astept solutiile dumneavoastra. Dupa cum vedeti, nu am adus in discutie persoane, nici corectitudinea evaluarii. Va rog deci sa va concentrati pe fondul problemei, finantarea viitoare a institutelor.

      • simplu spune:

        Domnule Pintilie,

        Raspunsul la intrebarile puse, legate de lipsa banilor, este simplu si este continut tot intr-o intrebare: de ERC ati auzit ?
        La ce infrastructura aveti si contabilizind articolele asa mult laudate ale celor de acolo, ar trebui sa fie simplu. Macar 2 ERC-uri/institut/2-3 ani.
        Pai cum altfel? Cu asemenea valori umane gen Teodorescu si materiale gen n microscoape si XPS-uri, stati cu mina intinsa tot la eurocentii de la ANCS ? De ce nu vindeti acele echipamente, daca nu le puteti valorifica in competitii de top, unde sa va ‘bateti’ cu cei cu echipamente similare ? Aaa..da..s-ar putea sa fie o problema: echipamentele de top n-au prea rezultat in articole de top, deci investitiile facute se pare ca au fost prostute, si partial inutile.
        Sincer, daca-s fi functionar ANCS, putin mi-ar pasa de taierile din Nucleu, mai ales dupa enumararile facute relativ la echipamente si la ce ati putea face, pe piata externa.
        Iar daca nu puteti..recunoasteti..asta e..n-ar fi prima sau ultima investitie prost facuta.

      • aciduzzu spune:

        Si in alte institute este aceeasi problema, si anuma lipsa banilor mentinerii in functiune a aparaturii existente, cumparate in mare majoritate cu bani europeni de tip infrastructura. Era evident ca se va ajunge aici cand s-au aprobat achizitii cu nemiluita dupa intrarea in UE. Ce nevoie era de achizitie de TEM-uri la 5-6 institute numai in Bucuresti?

      • Octavian spune:

        Oamenii care nu au reactionat cand ar fi fost necesar, care au vazut ilegalitati si nu au spus nimic, care au facut tot felul de aranjamente mai mult sau mai putin la limita moralitatii sau a legalitatii de-a lungul timpului nu au dreptul sa se planga cand cineva le reaminteste aceste lucruri. Ma rog, fiecare are dreptul sa face ce vrea dar, de voie, de nevoie, trebuie sa isi asume consecintele actiunilor lor fara a juca cartea cu atacul la persoana. Oamenii acestia ar trebui sa stea in banca lor si sa nu dea lectii celorlalti. De niciun fel! Stiti foarte bine la ce ma refer pentru ca aveti exemple la prima mana, cum se zice.
        In rest:
        1. Aveti suficiente solutii sistemice pe mic-mic-anc.ro Puneti mana si cititi. ;)
        2. Cand au fost investiti bani in acele echipamente foarte costisitoare, cei care au facut respectivele proiecte trebuia sa aiba in vedere si cheltuielile ulterioare de utilizare. Sau au facut ca cu PCCDI-urile: hai sa angajam la greu cercetatori tineri, ca avem bani pentru primii doi ani si apoi vedem noi. Ii bagam pe nucleu.
        Asta cu cheltuielile mari de mentenanta nu o sa o mai vedeti la fel daca vine maine ELI si zice “hai sa platim functionarea si mentenanta ELI din bugetul national de cercetare”. Deh, ei au instalatia, au avut un plan cu ERIC-ul, dar au dat cu proverbialii muci in fasole. Acum, cel mai probabil, vor vrea bani nationali.
        3. Nucleul are pana la 50% regie.
        4. Ca va plangeti de competitii: de cand tot cerem cresterea numarului acestorai si sa fie evaluate corect de catre evaluatori internationali si fara panel-uri cu romani care isi impart intre ei proiectele? Fac din nou trimitere la punctul 1 de mai sus. Cititi mic-mic-anc.ro ;)

        Si va las cu vorba lui Dante: “The darkest places in hell are reserved for those who maintain their neutrality in times of moral crisis.”

        • Somnul Ratiunii spune:

          ERC grants? Ha, ha, ha… Mi se pare ca unii oameni pierd cam usor simtul masurii, dar de obicei astia sunt pooliticienii. Uite ca e contagios. Parca era candva un ministru care zicea ca cercetarea se finanteaza din proiecte UE (se referea la cele de coeziune). Acum vad ca sunt invocate ERC-uri. Lasand la o parte faptul ca vrem nu vrem, chiar cu progresele in infrastructura inca nu am ajuns in top, mai trebuie si ceva credibilitate stiintifica care se construieste greu si in timp (a nu se omite faptul ca plagiarismul romanesc este de oarecare notorietate si e destul de greu sa spargi astfel de bariere) dar inainte de astfel de afirmatii ar trebui avaut in vedere si:
          1) Cu cateva flori (daca ar fi !) nu se face primavara, recte nu se finanteaza o cercetare
          2) Tarile unde se castiga asfel de proiecte (in general se castiga greu) aloca sume mult mai mari decat aceste proiecte pentru cercetare (si aici vorbim de ordine de marime) iar ERC-urile sunt privite ca ochestiune de prestigiu si posibilitatea de a merge mai repede spre teme noi, nu ca sursa de baza pentru finantarea cercetarii
          3) Institutiile care castiga beneficiaza de o traditie de cercetare de top si in nici un caz directorii de proiect nu au insomnii din cauza ca nu le ajung banii pentru mentenanta, reparatii, salarii, etc., nu sunt blocati de tot felul de tampenii administrative (chiar si cand birocratia e stufoasa, macar e inteligibila).
          Nu pot sa nu vad o paralela intre mandria sistemului de educatie cu “avem olimpici minunati” in deplina ignoranta a mediei mult sub-mediocra.

          • Octavian spune:

            Cred ca ati gresit reply-ul, pentru ca nu am spus nimic de ERC grants. :)

            • Somnul Ratiunii spune:

              Corect, raspunsul era pentru “simplu” de mai sus de dvs, scuze dar nu stiu cum sa-l mut si parca n-as clona doar ca sa incarc site-ul.

  19. matrix spune:

    Citesc si inteleg in fine ca n-o sa participe mai nimeni din cercetare la o manifestatie, la un protest. Pana la urma autorul articolului devine victima a diferite acuzatii. Mai ramane sa il acuzati de ce nu are corona virus!
    Din cauza acestei mahalale din cercetare si din tara am plecat din patrie, am revenim, am plecat si tot la fel e. Vorba lui Cioran : Romania e geografie , nu e istorie.

  20. Harap-Alb spune:

    Felicitari domnului Cristian M. Teodorescu! In mod curios aproape toate comentariile par sa neglijeze aspectul principal al articolului care este legat de lipsa de discernamant a evaluatorilor utilizati, focalizandu-se pe denigrarea si mustrarea autorului. Asteptam intre timp continuarea luarilor de pozitie si a altor cercetatori cu rezultate notabile din Magurele, autori care au reusit sa publice in reviste de prestigiu, cum ar fi Physics Reports, PRL, PRC, etc. In acest mod poate ne vom uita si la alte perspective in afara de viziunea celor “doi mici si un sfert” care par sa promoveze doar anumite directii, amintind de restructurarile de “succes” din anii ’90.

  21. Alexa spune:

    M-am uitat de curiozitate pe site-ul UEFISCDI la articolele premiate in 2018 si mi s-a parut o varza totala: articole publicate in reviste oarecare ( tinand cont de IF revistelor in fiecare domeniu, bineinteles) au fost premaite la fel ca articole publicate in reviste foarte bune.

    Ce mi se pare si mai grav este premierea unor articole publicate in jurnale care fac parte din grupul MDPI ( aparut si pe lista de “predatory Journals” a lui Beall in 2014) . Poate nu este vorba chiar de un “predatory editor” dar in nici un caz nu este vorba de reviste de calitate.
    Acest jurnal ” Sustainability” are nu mai putin de: 1378 Editorial Board Members” iar domeniile sunt
    de la geografie si transporturi pana la chimie si dezvoltare rurala.
    In astfel de reviste se publica numai contra unei sume de bani ( 1400 de doalri, din cate am citit, pentru aceasta revista).

    O alta revista din acelasi grup MDPI este “Nutriens”. In 2018, 10 redactori sef ai acestei reviste au demisionat pentru ca li s-a impus acceptarea de articole de slaba calitate ( ideea este ca publicarea unui articol in aceasta revista se plateste in jur de 1800 de dolari si se dorea publicarea a cat mai multe articole, indiferent de calitatea stiintifica).

    https://www.sciencemag.org/news/2018/09/open-access-editors-resign-after-alleged-pressure-publish-mediocre-papers

    Sigur sunt si altele: nu am avut timp sa ma uit la toate titlurile din lista respectiva, cine este interesat le gaseste pe site-ul uefiscdi.

    Sa publici si sa premiezi articole aparute in astfel de reviste este pur si simplu ignoranta, bataie de joc, bani aruncati aiurea.
    Adevarata groapa de gunoi…

  22. lm spune:

    Un comentariu legat de diferentele mari dintre notele acordate de evaluatori: in cadrul Horizon 2020, unde sunt evaluator pentru proiecte sanatate publica, cand diferentele dintre note depasesc un prag, suntem convocati la sediul Agentiei europene de profil si, in trei zile de obicei, ne argumentam pozitia (noi, evaluatorii) intre noi, cu un moderator din partea Comisiei Europene, pana ajungem la un punctaj accpetabil penru toti. Doar o cale de actiune…

  23. Somnul Ratiunii spune:

    1) Aparent este uitat faptul ca nucleulal cel hulit a ramas in vigoare pentru ca nu s-a introdus o finatare institutionala pentru INCD-uri. Acum e de discutat daca existenta lor se justifica sau nu, dar nu trebuie sa uitam ca: i) cercetarea din universitati a inceput cand au aparut competitiile, ca pana atunci universitarii cercetau ca hobby daca vroiau si cuvantul de ordine era “dascalii” care dascaleu ei ceva, ca de asta ajunseram la analfabetism functional de la clasa pregatitoare pana la ministrii.; ii) INCD-urile faceau cercetarea (unele si pe cea fundamentala,dar putine si toate pe cea comadata de stat pana in 89 si apoi mai nimic, supravietuiau cu cercetatorii plecati pe unde puteau. iii) Institutele AR asisderea, in general erau fiefuri ale academicienilor si cand n-au mai fost bani destui, distinsii acad.dr.etc. ajunsesera de cercetau singuri holurile goale, precum fantomele; iv) si ne-am dat si noi spre UE, ne-au impus cota PIB la cercetare ca-i faceam de rusine, au aparut competitii si mai ales fonduri europene dupa 2007 si sa vezi rate bune de absorbtie, doar ca una e sa cumperi ce ti-ai dorit o viata ca echipamente si alta e sa le folosesti cu succes. Si cu greu s-au gandit guvernantii ca mai trebuie si oameni si bani s-o platesti. Si au aparut tot felul de mecanisme, unele gandite bizar, fara criterii de performanta cu exceptia unor fonduri cheltuite anterior precum nucleul, altele prin pseudo-competitii in care daca erai evaluator te luai cu mainile de cap la ce bazaconii citeai prin propuneri. Dar una peste alta incepusem sa scoatem capul in lume, nu parfum, dar parea ca mergem pe un drum (din pacate sa faci un sistem de cercetare dureaza mult, nu-i ca un srl, chit ca si aici sunt probleme).
    Si a venit iar un val de saracie, nu brutal, treptat si deci usor de inghitit ca lasa ca o sa fie bine.
    Si da, dependenta de nucleu a fost proasta, a dus la confort mintal, la angajari de mai multi oameni, unii nu tocmai adecvati cercetarii, dar de, cineva trebuia sa faca munca, chiar daca mai prost. Si acum de pilda, cand resursa care n-a fost niciodata ce trebuia a scazut si mai mult raman belele de rezolvat:
    La INCD_uri se taie bani, deci ce s-a investit pana acum in echipamente si oameni se duce naibii, echipamentele se vor strica, nu vor fi innoite, tinerii si middle age vor pleca pe unde pot si iarasi ne intoarcem in anii ’90. Veti spune bun, ramane cercetarea din universitati, dar si acolo exista un cal troian, similar nucleului la INCD-uri. Universitatile trebuie sa aiba studenti, multi chiar daca slabi, ca de acolo le vin bani. Deci vor face pe dracu’n patru sa-i pastreze, si nu-si vor bate capul prea mult cu cercetarea, mai ales daca dispare concurenta INCD-urilor, cu care de altfel coopereaza masiv la productia stiintifica. Rezultatul pe termen lung imi permit sa ma autocitez: “Iar noi vom vom mandri peste 20 ani ca suntem mai cu mot decat cine stie ce statulet african, caci bulgarii vor fi deja mult prea “out of our legue” O sa ajungem sa importam cuie si tehnologia de a le bate, ca nici asta n-o sa mai stim ”
    2) Ma amuza ca in principiu oameni de stiinta isi scot ochii pe tot felul de vini punctuale, de parca n-am trai intr-o tara bananiera. Da, sunt pile, conflicte de interese, praduire de bani publici, in cercetare, educatie, sanatate, politie, ce mai peste tot. Intrebarea care se pune este daca se poate fara. Poti desfinta politia ca sa faci una noua de la zero daca e corupta? Pana o faci cine politieneste? Si un politist se face in 4-5 ani, un profesor (de liceu) in vreo 8-10, un cercetator sau medic in 10-15.
    3) Concluzia e ca trebui inceput odata lucrul pentru realizarea unui sistem mai sanatos de cercetare si asta trebuie sa capitalizeze ce se poate salva, fara a darama tot, ca asta e prostie curata, la fel de utopica precum speranta ca dictaturile fac ordine. Si la asta din pacate trebuie sa puna umarul toti, elementele bune de pe unde sunt. Deci probabil nu se va intampla.

    • Fratzii Gracchi spune:

      Stimate preopinent, cu afirmatia dvs. cum ca “deci ce s-a investit pana acum in echipamente si oameni se duce naibii, echipamentele se vor strica, nu vor fi innoite, tinerii si middle age vor pleca pe unde pot si iarasi ne intoarcem in anii ’90″ gresiti amarnic ! Nu cerem lasarea in paragina a aparaturii valoroase – care exista cu adevarat si este chiar insuficient folosita in multe cazuri (va pot da exemple punctuale) din cauza unui nivel profesional insuficient – ci utilizarea acesteia si in alte scopuri decat “pentru progresul cunoasterii omenesti” (care oricum vine odata cu rezultatele bune din orice cercetare cinstita si corect dusa la capat). Iar amenintarea cu parasirea tarii de catre tinerii valorosi este mai mult o sperietoare (vezi si arsenalul discursivitatii PSD-ului) decat o amenintare reala, serioasa si poate fi contracarat usor pe cale administrativa: fie invatamant universitar cu plata, fie contracte care sa stipuleze obligativitatea celor care beneficiaza de gratuitati ale invatamantului universitar de a “presta” in folosul Romaniei un numar de ani (exemplul SUA este edificator in acest sens, acolo actionand principiul “there is no free meal”). Si inca ceva: oricum sunt prea multi cercetatori in RO incapabili de a depasi nivelul mediocritatii si NU marimea numarului de cercetatori asigura progresul – atat in orice domeniu al stiintei, cat si in economia nationala – ci capacitatea lor de a rezolva probleme subtile si importante… dar pentru asta avem nevoie de un inavatamnt performant si de varfuri ale cercetarii care sa fie capabile, volitional, sa faca ceva concret pentru indrumarea tinerilor in folosul societatii, nu numai pentru acapararea de foloase pecuniare proprii. Stam prost la toate capitolele, din pacate.

      • Somnul Ratiunii spune:

        Eu unul nu prea sunt un fan al sintagmeii “tineri valorosi”, as merge mai degraba pe “tineri promitatori”, cel putin in cazul cercetarii. Problema este ca in cam toata Europa este un vid de cadre in stiintele exacte, si acest vid nu se poate umple peste noapte. Masuri ca stimularea revenirii in tara a cercetatorilor plecat au adus totusiun numar mic inapoi, vizibil insuficient. Angajarea de tineri cu orice pret, contra bonusuri (vezi PCCDI) este dupa mine o idee stupida facuta de birocrati ca sa bifeze cine stie ce indicatori la fel de idiot interpretati.

    • cetatean spune:

      cateva observatii:
      - scaderea cheltuielilor de regie (fixe, anuale) ale INCD urilor pana la nivelul de maxim 25% din bugetul anual (cam asta e reperul finantabil in UE) ar lasa mai multi bani pentru salariile cercetatorilor. Cheltuielile de reparatii, imbunatatiri ale cladirilor, utiliatilor (s-a spart caloriferul vechi de 30 ani etc) nu sunt cheltuieli de cercetare, trebuie decontate altfel.
      - comasarea catorva INCD-uri similare intr-unul (INCDuri regionale?); ar elimina suplimentar cheltuieli fixe importante cu “middle management” si servicii administrative redundante
      - se pot revaloriza resurse: teren, cladiri, inclusiv leasing, prima casa pt cercetatori (dar nu dupa modelul Inst Cercet Alimentare) pentru “fresh start INCD”
      - reorganizarea activitatii de cercetare in universitati strict in jurul lucrarilor de post-doc, doctorat, masterat, licenta (profesorii in primul rand predau, cercetatorii in primul rand fac stiinta)
      - investitiile de infrastructura trebuie sa includa (nu doar comisionul de achizitie) cheltuieille cu consumabilele, mentaneanta si personalul pe cel putin 5 ani; cele din trecut nefolosite timp de un an trebuie macar scoase la licitatie

  24. Fratzii Gracchi spune:

    Singura intrebare cu adevarat importanta este evitata atat de autorul articolului, cat si de comentatori. Ea este: la ce foloseste si cui foloseste “vizibilitatea” drept criteriu al valorii produse de cercetarea romaneasca si “cumparata” ca atare de “guvern” printr-o finantare “generoasa ” ? Il rog pe autorul articolului sa demonstreze ca ultra-valoroasele sale articole – si ale altora ca el – au folosit cetatenilor Romaniei platitori de taxe si nu doar autorilor acelor articole, ca persoane private ? Pana una, alta, de vreme ce productia stiintifica – atat a autorului articolului, cat si a altora – nu are efecte economice (si nici macar didactice, precum se intampla in sistemul cercetare-universitati din SUA si Europa de Vest), nu vad de ce bugetul public ar trebui sa dea bani, in continuare, unei activitati “de fitze” si exclusiv pentru “progresul cunoasterii”. Nu sunt impotriva acestu progres, dimpotriva, dar nu vad de ce finantarea acestui gen de cercetare ar merge in continuare pe procentul de 100% si nu ar face loc si unui (cel putzin) 50% dati pentru rezolvarea unor teme “ignobile”, destinate aplicatiei directe in economie. Da, asta trebuie sa faca si IN-urile, tocmai pentru ca ele adapostesc pe cei mai priceputi si capabili cercetatori romani. In SUA, ca un exemplu, exista destule cazuri in care firmele comerciale insesi descopera procedee tehnologice “revolutionare”, la intelegerea carora cercetarea universitara este chemata sa aduca o contributie decisiva. Asta atunci cand ea insasi, adica cercetarea universitara, nu este finantata pentru “descoperiri” cu aplicabilitate economica directa, fortzate fiind de finantarea bine tzintita oferita de National Science Foundation. De ce bugetul Romaniei trebuie sa sustzina – cu salarii generoase – numai “fitzosi” obisnuiti cu aerul rarefiat al inaltimilor marilor “descoperiri” ? Subliniez insistent: nu sunt impotriva cercetarilor pentru progresul cunoasterii, dar prea lipsesc din peisaj contributiile reale – nu doar prin inventii patentate, pe care nu le cumpara nimeni – ale cercetarii romanesti, la dezvoltarea unei “economii bazate pe cunoastere” !

    • Gheorghe vs. Fratzii Gracchi spune:

      https://www.inshr-ew.ro/rezultat-final-concurs-proiecte-de-cercetare-2020/
      https://www.inshr-ew.ro/proiecte/
      Ce contributie a adus INSHR-EW la rezolvarea unor teme “ignobile”, destinate aplicatiei directe in economie? “Da, asta trebuie sa faca si IN-urile, tocmai pentru ca ele adapostesc pe cei mai priceputi si capabili cercetatori romani. In SUA, ca un exemplu, exista destule cazuri in care firmele comerciale insesi descopera procedee tehnologice “revolutionare”, la intelegerea carora cercetarea universitara este chemata sa aduca o contributie decisiva.” Ca la holocaust.

    • Fratzii Karamazov spune:

      Frate Gracchi, imi place cum le zici, ca pe vremurile noastre: “noi muncim, noi nu gandim”. Ce ne trebuie noua cercetare sau publicatii prin care sa le fie recunoscute international rezultatele (=vizibilitate)? Important este sa demascam dusmanii poporului – intelectualii. Ce conteaza ca zilele astea apelam la INSTITUTUL Matei Bals sa ne trateze de virusul asta nou? Parca mai tine minte cineva ca atunci cand am avut probleme la nivel national cu apa chioara folosita pe post de dezinfectant in spitale am apelat la un INCD (ICECHIM parca) sa o analizeze? Sau ca toamna ne-ar placea sa avem vaccin antigripal produs de un alt INSTITUT (avea un nume de doctor, dar am uitat)? Niste fitzosi, cum bine zici. Si mai “vrea” si bani pentru toate astea!

  25. Stephen Eagle spune:

    Anumite comisii CNATDCU cer si accepta exclusiv priecte UEFISCDI… bine, daca ai pile, dar si mai bine daca ai pile politice, poti avea si alte proiecte. Altfel nu.

    Doua exemple din experienta proprie:

    [A.] Proiect tip TD (in ultimul an la doctorat).
    Pagina 1. Ti se reproseaza ca nu faci studii citogenetice .. la o aplicatie d eecologie si fiziologie.. si ca tema nu este publicabila.
    Pagina 2: “Autorul are contributii valoroase, publicate in reviste ISI si in monografii aparute in edituri de prestigiu”. Acele lucrari ISI erau publicate din teza si din domeniul proiectului, majoritatea ca autor principal… Amu, bre??????? nu te contrazici?

    [B.] Tinere Echipe:
    Pe langa faptul ca iti reproseaza ca inca n-ai fost director de proiect (la o aplicatie care este de debut!)….
    “… the evaluators believes that this international recognition can show that the PI is capable of pursuing international funds”…. WTF???? Bine, nu incarc fondurile nationale, ca am inteles sunt pt cei care inca nu au articole ISI (cum s-a vazut si la afisarea rezultatelor)… dar ce sa fac cu acele proiecte internationale, daca nu le acceptati in CNATDCU???

    De fiecare data, dupa contestatie, mi se mareste punctajul obtinut. Insa numai pana la linie si nu cu mai mult de 10 puncte (cica este ceva regulament intern ca daca diferenta este mai mare decat 10 puncte, evauatorul trebuie evaluat – cel putin in 2008 exista) ….

  26. Valentin Pohoata spune:

    Este clar. La urmatoarea competitie, evaluatorii din provincie vor penaliza Bucurestiul si reciproc. Aceasta canibalizare ar putea inceta daca UEFISCDI ar introduce un feedback comparativ intre rezultatele obtinute si cele propuse contractual. In contract propun 2 articole ISI si nu le public dar stau linistit ca banii vor veni. Justific doar cu o conferita lesinata, zisa Internationala, desfasurata eventual intr-o zona turistica ieftina si buna. La urmatoarea competitie particip fara jena si ma bat in piept ca voi mai publica alte 2 articole ISI, de aceasta data, pentru a convinge evaluatorii, cu factor ISI mai mare chiar de 4. Contractul trece, noi cu spor muncim!

  27. Tristan spune:

    Trist….

    După parcurgerea tuturor opiniilor si comentariilor, legate atât de acest articol, cât si multe altele publicate in trecut, reiese clar ca acesti frați vitregi, universitarii si cercetătorii din IN(CD)-uri, isi fac imense defavoruri. Dl Teodorescu foloseste sintagma “universitari de provincie”, universitarii nu se uita cu ochi buni la fondurile alocate institutelor etc. Si când au ocazia, la evaluari de obicei, reglează conturi si se iau de gulerele albe….
    Din nefericirire se observă același scenariu (dezolant), caracteristic multor ramuri profesionale ale României anului 2020: o comunitate de câteva sute de persoane se împarte in tabere, fiecare știe pe fiecare, toți detin adevărul absolut, acționează ca adevarati maiestri păpușari, transmit săgeți si plângeri către ministere, agentii, comisii, toate incapabile să asigure echilibrul.
    Să mai discutăm de învățământul românesc de fizică, de problemele acestuia, de sudarea comunității si de obiectivele reale ale cercetării științifice intr-o societate (încă) in curs de dezvoltare?

  28. grasu spune:

    Mai poate fi un motiv pentru care niste ticalosi dau 30 de puncte. Cu 30 de pct precis proiectul intra la evaluare in panel, din cauza diferentelor mari. Iar ticalosul incaseaza undeva la 1000 de lei pentru participarea in panel. La panel, in marea lui generozitate, mai da 30 de puncte de la el in plus. Si arata ce marinimos poate fi. Ce folos, proiectul nu mai poate face punctajul necesar. Daca buleste 5 proiecte, atunci marele evaluator se face cu 1000E obtinuti intr-o zi la evaluarea in panel. Nu radeti, e real.

  29. Cosmin Farcau spune:

    Un singur lucru nu inteleg: de unde prezumtia ca “o anumită comunitate de “influencers” cu mult mai vocală pe rețelele sociale decât productivă științific a desfăcut șampania.”? Intreb asta cunoscand destul de bine (asa cred) articolele publicate de acei “influencers”. Mi se pare ca argumentele/chestiunile prezentate in acest articol arata ca de fapt nu se intampla asa cum ar dori acei “influenceri”.

  30. Matei spune:

    Doresc sa punctez 3 aspecte legate de cercetare:
    1. Subfinantarea nationala. Guvernele aloca anual cercetarii sume de bani mult sub nivelul legal de 1% din PIB, specificat in Legea cercetarii
    2. Subfinantarea tarilor din est la nivelul UE. Domenii de activitate importante, printre care si cercetarea, nu sunt finantate nici macar la nivelul de contributivitate a Romaniei catre UE.
    3. H-index. In tarile cu cercetare dezvoltata, un h-index substantial reprezinta o conditie elementara si eliminatorie nu numai pentru acces la finantare, dar in primul rand pentru asigurare unui loc de munca permanent (pe perioada nedeterminata).

    Adevarul este foarte greu de stabilit daca nu exista buna-credinta si rigurozitate.
    Se poate intr-adevar argumenta ca inventatori de prestigiu ai lumii, ca Bill Gates, Steve Jobs sau Mark Zuckerberg, nu au avut nici h-index, nici macar nu au terminat o facultate. Corect, dar ei nu au solicitat nici posturi, nici functii, nici fonduri publice.
    Se poate argumenta si ca exista impostori cu h-index mare, cercetatori lipiti de un aparat, trecuti co-autori pentru orice achizitie de date, cercetatori cu functii si influenta ce si-au santajat subordonatii sa ii treaca pe lucrari, cercetatori trecuti pe articole cu toate rudele de gradul 1. Corect, dar numarul acestor impostori este foarte mic.
    Fara a impune un prag al h-index corelat cu nivelul fiecarei competitii si nivelul de finantare, nu se va face niciodata ordine



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Cristian Mihail Teodorescu


Cristian Mihail Teodorescu

Cristian Mihail Teodorescu, născut la București în 1966. Studii: Liceul de matematică-fizică “Gheorghe Lazăr” București, 1984; Facultatea de Fizică, Universitatea Bucur... Citeste mai departe


Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Mai e un aspect, poate si mai grav. De fapt trei, daca ma gandesc mai bine. Primul, la concret, A...

de: MirceaM

la "Îmbogățiții de război"

Carti recomandate de Contributors.ro

DEMOCRAȚIA SUB ASEDIU ROMÂNIA ÎN CONTEXT REGIONAL

Carte recomandată de contributors.ro

Cauta articole

martie 2020
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Feb    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)