marți, martie 19, 2024

Lectia de drept: Reducerea cvorumului la referendum este neconstitutionala

Reducerea pragului de participare pentru validarea unui referendum, care a fost adoptata ieri de Senat si trimisa Camerei Deputatilor, este neconstitutionala in situatia aplicarii pentru validarea unui referendum de modificare a Constitutiei din 1991. Reducerea pragului este neconstitutionala si in cazul prevazut de articolul 95 (3) privind referendumul de demitere a presedintelui. Prin comparatie, aceasta prevedere este constitutionala – desi deficienta din alte motive – in alte situatii, inclusiv referendumul legislativ, de consultare sau chiar referendumul pentru adoptarea unei noi constitutii. In acest articol, ma limitez la tema momentului, si anume reducerea pragului de validare aplicata referendumului de modificare a Constitutiei din 1991.

Nu se poate modifica cu o majoritate de 30% plus unu din populatie o constitutie care a fost adoptata (si apoi modificata ulterior) cu o majoritate de 50% plus unu din populatie.  O constitutie ar putea, teoretic, sa fie adoptata intr-un referendum la care participa mai putin de jumatate din totalul populatiei. Aceasta solutie este nerecomandabila, data fiind instabilitatea constitutionala pe care o genereaza, insa solutia este teoretic posibila. Insa nu aceasta este situatia Constitutiei din 1991. Dat fiind ca actuala Constitutie a fost adoptata (si modificata ulterior) cu un prag de jumatate plus unu din cetatenii inscrisi pe listele electorale permanente, Constitutia nu poate fi modificata in viitor de mai putin de jumatate plus unu din acelasi grup de cetateni. O lege a referendumului care prevede aceasta posibilitate este neconstitutionala.

Este adevarat ca articolul 151 (alin. 3) din Constitutie, care instituie procedura referendumului constitutional, nu intra in detalii referitoare la cvorum sau alte conditii de validare. Insa nu este nimic surprinzator in aceasta formulare a Constitutiei, ea nu reprezinta o lacuna a textului constitutional. Detaliile conditiilor de validare a referendumului raman a se legifera prin lege organica. Insa in acest caz, ca de altfel in toate situatiile, Parlamentul trebuie sa respecte principiile Constitutiei. Reducerea pragului de validare a referendumului sub 50 % este o incalcare a principiilor fundamentale de ordine si practica constitutionala. Principiul de ordine constitutionala relevant este principiului suveranitatii poporului din articolul 2 (1) al Constitutiei. Acest principiu se afla la baza prevederii Art 151 (3) privind referendumul de modificare a Constitutiei. Practica constitutionala se refera la istoria adoptarii si modificarilor precedente ale Constitutiei din 1991.

Principiul suveranitatii are doua aspecte: una de substanta si una procedurala. Prima se refera la faptul ca poporul roman se guverneaza singur prin reprezentati, precum institutia Parlamentului. Acesta este un principiu esential al ordinei constitutionale post-decembriste, usor de inteles prin comparatie cu perioada comunista in care guvernarea si legile tarii a fost impuse de o clica oligarhica ce nu fusese liber aleasa de cetateni, nu ii reprezenta pe acestia si, prin urmare, nu avea nici o legitimitate democratica.

Insa principiul suveranitatii are si o dimensiune procedurala care se refera la modul in care poporul isi exprima vointa suverana. Nu toate manifestarile poporului produc efecte, ci doar cele care respecta forme si proceduri stipulate de constitutie. Spre exemplu, in cadrul Constitutiei din 1991, poporul suveran nu poate decide suspendarea alegerilor, nu poate limita independenta justitie sau restrange drepturilor unui anume grup din societate. Asemenea manifestari ale suveranitatii poporului incalca articolul 152 din Constitutie privind limitarea revizurii constitutionale. Ele nu produc efecte indiferent cat de puternica ar fi sustinerea de care se bucura in cadrul populatiei sau al reprezentantilor acesteia. La fel, indiferent de sustinerea politica, reducerea pragului la referendum este neconstitutionala in masura in care se aplica modificarii Constitutiei din 1991.

In justificarea modificarii legii referendumului au fost invocate deciziile Curtii Constitutionale privind instituirea unui prag unic pentru toate tipurile de referendum si recomandarile Comisiei de la Venetia. In realitate, nimic din deciziile Curtii sau recomandarile Comisiei nu are legatura si nu ofera suport reducerii cvorumului la referendumul de modificare a Constitutiei. Necesitatea unui prag unic pentru toate referendumurile, asa cum a fost invocata in jurisprudenta Curtii, se referea la modificarile numeroase ale legislatiei in functie de interesele politice ale momentului. Curtea Constitutionala si Comisia de la Venetia nu fac confuzie intre doua tipuri de referendumuri. Primele sunt referendumurile legislative – de genul celor in care populatia este chemata sa se pronunte daca statul trebuie sa recunoasca casatoriile dintre persoanele de acelasi sex. Un alt tip este referendumul de structura constitutionala. Acesta include adoptarea si modificarea unei constitutii sau calibrarea relatiei dintre puterile statului (referendumul de demitere a presedintelui din cadrul art 95 este un exemplu). Scopul recomandarii reducerii pragului la referendum se refera la referendumul legislativ si are ca scop incurajarea participarii cetatenilor in viata publica normala si in exercitiul legislativ al exercitarii suveranitatii. Insa aceste cazuri sunt diferite de cele in care poporul suveran este chemat sa se pronunte, in alte momente decat cele ale ciclului electoral, in privinta calibrarii relatiilor dintre institutiile fundamentale ale statului sau in privinta modificarii textului constitutional.

Distribuie acest articol

51 COMENTARII

  1. Cvorumul, Logica si Democratia

    Exista cazuri de referendumuri in care votul cu DA sau NU este unul care nu tine cont de toate implicatiile posibile. In acest caz este obligatoriu sa existe si A TREIA CALE, adica boicotul.

    In cazul in care exista un vot pentru un „pachet” de masuri (ex. votul pentru validarea Constitutiei), boicotul inseamna A TREIA CALE, deoarece pentru anumite articole as vota cu DA iar pentru altele as vota cu NU. Votand tot pachetul cu DA inseamna ca votez cu DA si articolele la care as vota cu NU. Votand tot pachetul cu NU inseamna ca as vota cu NU si articolele pe care le-as vota cu DA. In mod evident nu pot sa votez nici cu DA nici cu NU fara ca sa fac compromisuri (pe care nu doresc sa le fac). Daca exista o majoritate (ex. 55%) care ar vota ca si mine si care ar dori sa boicoteze referendumul, atunci, in cazul unui prag de 30%, aceasta majoritate ar fi infranta de o minoritate de 31% care care s-ar prezenta la vot si ar vota (cu DA sau NU), votand inevitabil cu DA anumite articole la care majoritatea ar fi votat cu NU, SAU/SI votand cu NU anumite articole la care majoritatea ar fi votat cu DA. Datorita pragului de 30%, minoritatea ar bate majoritatea, ceea ce este nedemocratic. Pentru ca majoritatea sa poate sa faca un boicot eficient, pragul trebuie sa fie de 50% + 1, adica sa aiba exact aceiasi valoare (numerica) cu valoarea care defineste „majoritatea”.

    Daca eliminam din calcul interesele egoiste, exista doua variante posibile:

    1. Un prag de validare mai mic de 50% + 1 care face posibil un rezultat nedemocratic, in care minoritatea bate majoritatea.
    2. Un prag de validare de 50% + 1 (care are exact aceiasi valoare numerica cu valoarea care defineste „majoritatea”), care elimina posibilitatea nedemocratica in care minoritatea bate majoritatea.

    Oare care varianta este cea corecta? Cea a unui prag arbitrar stabilit (ex. 10%, 30%, 43,68%, etc.), sau cea a unui prag care are (exact) aceiasi valoare numerica cu valoarea care defineste „majoritatea”, adica 50% + 1 ?

    • @ adrian petreanu

      Pentru a face „o Constitutie buna” este nevoie de dezbateri publice consistente. In urma acestor dezbateri se contureaza diferite pozitii, unele dintre ele contradictorii. Daca exista teme care creaza discutii aprinse, atunci se poate forma o majoritate care sa nu doreasca un vot pentru validarea Constitutiei, dacat atunci cand textul incriminat este eliminat (sau modificat intr-o forma acceptabila). Cei care nu sunt de acord cu textul in cauza isi vor face cunoscuta intentia de a boicota votul in cazul in care nu aplica corectia solicitata.
      Fiecare partid comanda sondaje de opinie pentru uzul intern inainte de a lua o decizie cu implicatii electorale majore. Aceste sondaje de opinie au o marja de eroare de maxim +/- 3% asa ca se poate evalua destul de precis procentul celor care doresc sa boicoteze votul. Evident ca partidele care ar sustine boicotul ar face publice datele sondajelor in momentul in care acestea le-ar avantaja. Daca partidele care nu doresc boicotul nu sunt de acord cu aceste sondaje, vor face publice propriile sondaje, indicand si numele institutelor care le-au realizat. Pot exista si institute de sondare a opiniei publice independente, care isi vor face publice propriile sondaje. In acest fel va rezulta o imagine corecta asupra procentului celor care isi doresc boicotul.

    • În cazul existenței unui prag de validare, boicotul este perfect echivalent cu un vot împotrivă. Nimic altceva.Apoi, într-o democrație, ideea principală este să se ajungă la un compromis, nu ca fiecare să își propria voință.

      • 1. Eu nu vorbeam despre „fiecare” ci despre o MAJORITATE care are aceiasi pozitie intr-o anumita chestiune, si care doreste sa boicoteze.

        2. Cred ca nu ai citit atent explicatia mea. Boicotul NU ESTE „perfect echivalent cu un vot impotriva”. Un vot impotriva inseamna NU pentru toate articolele, si pentru cele la care cei care boicoteaza ar vota cu DA. Mesajul votantilor este nediferentiat: NU suntem de acord cu referendumul (in totalitate), nu mai insistati. Acest mesaj va fi folosit ulterior de catre politicieni pentru a se apara, in cazul unor reprosuri din partea alegatorilor. In momentul in care majoritatea boicoteaza referendumul, aceasta isi face cunoscuta public pozitia (apare separat in sondaje – vezi comentariul de mai sus) astfel incat, atat cetatenii cat si cei care au propus referendumul stiu exact care sunt masurile care au fost dorite si care nu (si care sunt procentele). In acest fel dispare posibilitatea ca politicienii sa manipuleze opinia publica (invocand lipsa feedback-ului din partea cetatenilor), asumandu-si consecintele electorale rezultate din ignorarea vointei majoritatii.

        P.S. Nu se poate merge pe supozitia ca politicienii sunt de buna credinta si nu vor profita de anumite dorinte „arzatoare” ale unei majoritati (fragile) pentru a le supune la vot „la pachet” cu altele masuri nedorite, printr-un vot global pentru tot „pachetul”. Boicotul este (si) o metoda de a face transparente atat vointa electoratului cat si buna-credinta a politicienilor. Transparenta este cea mai buna arma impotriva manipularii, fiind indispensabila pentru consolidarea democratiei.

        P.P.S. Repet intrebarea. Exista doua variante posibile:

        1. Un prag de validare mai mic de 50% + 1 care face posibil un rezultat nedemocratic, in care minoritatea bate majoritatea.
        2. Un prag de validare de 50% + 1 (care are exact aceiasi valoare numerica cu valoarea care defineste „majoritatea”), care elimina posibilitatea nedemocratica in care minoritatea bate majoritatea.

        Oare care varianta este cea corecta? Cea a unui prag arbitrar stabilit (ex. 10%, 30%, 43,68%, etc.), sau cea a unui prag care are (exact) aceiasi valoare numerica cu valoarea care defineste „majoritatea”, adica 50% + 1 ?

    • Hotărârea parlamentului de a introduce cvorum minoritar la referendum este NECONSTITUŢIONALĂ.

      Afirmaţia 1
      Hotărârea parlamentului de a introduce cvorum minoritar la referendum este NEDEMOCRATICĂ.

      DEX:
      DEMOCRAȚÍE, democrații, s. f. Formă de organizare și de conducere a unei societăți, în care poporul îşi exercită (direct sau indirect) puterea. – Din fr. démocratie.

      DEMOCRATIC este să se ceară părerea poporului (alegătorilor) şi pentru aceasta se organizeză referendum, care este o consultare directă, în care se pune o întrebare: “Sunteţi de acord cu…?”.

      DEMOCRATIC este să se ţină seama de dorinţa MAJORITĂŢII alegătorilor. În democraţie numai majoritatea are dreptul să ia hotărâri.

      Într-o democraţie, o minoritate nu are dreptul să ia hotărâri.
      Dacă minoritatea ia hotărâri, se încalcă principiile democraţiei.

      DEX
      CVÓRUM n. Număr minim de participanți care este necesar, potrivit legii, pentru ca o adunare să poată lua o hotărâre valabilă. /<lat. Quorum

      PRECIZARE: Conform legii, în România democrată cvorumul la orice referendum este jumătate din numărul total al alegătorilor plus unu (cvorum majoritar). La un total de 100 alegători, cvorumul este de 51 (deci se realizează dacă sunt prezenţi o majoritate de 51, 52, 53, …, 98, 99 alegători).

      Un cvorum minoritar (de 30%, aşa cum a hotărât recent parlamentul) este NEDEMOCRATIC, pentru că la o prezenţă de vot de 35%, MINORITATEA prezentă de 35% ar realiza cvorumul de 30% şi prin urmare ar avea dreptul să ia HOTĂRÂRI (ceea ce este contrar pricipiilor democraţiei, conform cărora numai majoritatea are dreptul să ia hotărâri).

      Afirmaţia 2
      Fiind NEDEMOCRATICĂ, hotărârea parlamentului de a introduce cvorum minoritar la referendum este şi NECONSTITUŢIONALĂ, pentru că încalcă art. 1 al Constituţiei României:
      (3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, …, sunt garantate.

      Afirmaţia 3
      Cvorumul majoritar este o garanţie că MAJORITATEA este cea care hotărăşte, deci că democraţia este respectată.

      Urmează două exemple, după cum majoritatea electoratului de pe liste se prezintă sau nu la vot într-un referendum.

      PRIMA SITUAŢIE:

      Majoritatea alegătorilor se prezintă la referendum. Cvorumul majoritar este realizat şi MAJORITATEA PREZENTĂ la referendum are dreptul să ia o HOTĂRÂRE (DA sau NU).

      CÂND EXISTĂ un răspuns la referendum?
      – Dacă a fost realizat cvorumul, MAJORITATEA PREZENTĂ are dreptul să ia o hotărâre, deci EXISTĂ un răspuns la referendum. (Care este răspunsul, se stabileşte numărând răspunsurile cu DA şi cele cu NU).

      A DOUA SITUAŢIE:
      Majoritatea alegătorilor nu se prezintă la referendum. MAJORITATEA ABSENTĂ la referendum HOTĂRĂŞTE, prin absenţă, ca referendumul să nu aibă cvorum.

      CÂND NU EXISTĂ un răspuns la referendum?
      – Dacă nu a fost realizat cvorumul, adică nu s-a prezentat la vot majoritatea din persoanele înscrise pe listele electorale, minoritatea prezentă NU ARE DREPTUL să hotărască nimic, deci NU EXISTĂ răspuns la referendum.

      (Atenţie, în acest caz afirmaţii de genul „La referendum s-a hotărât…” nu sunt decât simplă manipulare, pentru că minoritatea NU ARE DREPTUL să ia o hotărâre). Voturile exprimate într-un referendum fără cvorum (referendum invalidat) nu contează. Minoritatea prezentă la referendum nu are dreptul să ia vreo hotărâre şi atunci se revine la situaţia dinainte de referendum.

      În mod democratic, MAJORITATEA hotărăşte, prin absenţa la vot, ca referendumul să nu aibă cvorum (cu consecinţele de mai sus).

      NOTĂ: La asigurarea acestei majorităţi se poate ajunge şi dacă se înţeleg mai mulţi alegători să nu meargă la vot, acţiune colectivă care poartă numele de boicot (cuvântul vine de la numele unui negustor irlandez (Charles Boycott) care vindea foarte scump şi concetăţenii lui s-au înţeles să nu mai cumpere de la el).

      DEX:
      BOICÓT (‹ boicota) s. n. 1. Sistare organizată, totală sau parțială, a relațiilor cu o persoană, cu o organizație sau cu un stat în semn de protest față de anumite acțiuni ale sale. Termenul provine de la numele proprietarului irlandez Ch. Boycott, împotriva căruia țăranii au aplicat această metodă la sfîrșitul sec. 19. 2. (EC.) Practică utilizată frecvent în relațiile economice internaționale, care constă în încercarea de împiedicare a derulării unei afaceri prin cererea adresată publicului (consumatorilor) de a nu cumpăra mărfuri sau servicii de la firma în cauză.

      CONCLUZIE:
      Hotărârea parlamentului de a introduce cvorum minoritar la referendum este NECONSTITUŢIONALĂ.
      Cvorumul majoritar este garanţia că hotărârile vor fi luate de majoritate, principiu al democraţiei.

  2. „Nu se poate modifica cu o majoritate de 30% plus unu din populatie o constitutie care a fost adoptata (si apoi modificata ulterior) cu o majoritate de 50% plus unu din populatie.”

    Odata precendul creat (in 1991) inseamna ca suntem in situatia in care niciodata in viitor Constitutia nu va mai putea fi modificata cu o majoritate mai mica de 50%+1

    • ba da, printr-un referendum special ce vizeaza aceasta problema, ce respecta majoritatea de 50% + 1 din electorat si prin care se accepta reducerea cvorumului.

    • Ce rost mai are să faci un referendum, prin definiţie o alegere capitală care trebuie validată nu numai prin reprezentanţii cetăţenilor ci prin înşişi cetăţenii dacă pragul este atât de jos încât referendumul este valid şi dacă marea majoritate a cetăţenilor decid să se abţină?

      Ce rost mai are să ai o Constituţie dacă practic vorbind majoritatea parlamentară o poate schimba cum vrea, când vrea?

      Foarte bine că nu se poate modifica pragul decât cu 50% +1.

      Dacă se vrea schimbarea pragului, să se facă un referendum pentru moţiunea:

      ,,Sunteţi de-acord ca Parlamentul României să aibă dreptul de a stabili de unul singur pragul la un referendum, oricând vrea, oricum vrea?”

      …şi dacă votează DA 50%+1, atunci da, pragul poate să fie schimbat şi la 13%, de ce nu?

      Sau mai bine să nu ne mai prefacem ipocrit că ne-am dori să fim un stat de drept şi să o spunem pe faţă – ne-a ajuns cu civilizaţia – noi tot într-un stat bananier ne simţim mai mult în apele noastre, şi punct.

    • Gresesti. Daca 50+1 zic ca e ok sa fie 30 se poate. Dar trebuie bagat in constitutie. Oricum e o tampenie, extrapoland putem ajunge la situatia in care 5 insi pot decide constitutii pt tot poporul.

      • Mie mi se pare normal sa participi la vot, de care-o fi el (alegeri locale, parlamentare, prezidentiale sau referendum) pentru ca este cel mai democratic mijloc de exprimare. Intotdeauna are dreptate cel care participa la vot indiferent de optiunea manifestata, in fata celui care sta acasa (mare parte dintre acestia PENTRU CA NU-I INTERESEAZA). De ce sa nu decid eu, ca pe mine ma intereseaza. Boicotul nu e o optiune, sau as interpreta asa: voturi pentru, voturi contra, voturi anulate si abtineri – aici i-as numara pe toti cei care nu participa. Rezulta cvorum 100% minus voturile anulate. Ca pe vremurile celelalte!…
        Repet: ce e democratic in a nu participa la vot? Nimic! Sa nu mai spun ca s-au prins si altii din UE, vezi lipsa cvorumului la referendum din legislatiile unor state europene.

        • Asa ar putea fi, daca s-ar vota pentru un singur lucru (punct). Si poate nici atunci… Dar vezi cazul foarte bine punctat de catre „Cetatean” in primul comentariu. In nici un caz nu m-as prezenta la vot intr-un astfel de caz.

    • Ba se poate.
      La urmatoarea modificare se scrie in constitutie ca referendumul este valid daca se prezinta 30%. Insa la acel referendum trebuie sa fie prezenti minim 50%+1.

  3. Dar un referendum de 7 zile, pana la atingerea pragului de participare, ar fi constitutional?

    Paragraful 2 este ilogic. Faci o afirmatie si o „demonstrezi” prin ea insasi.

    In paragraful 3 spui ca cvorumul e stabilit prin lege organica, care trebuie sa respecte un principiu de ordine constitutionala: suveranitatea poporului. Apoi spui, in paragraful 5, ca articolul 152 din Constitutie limiteaza aceasta suveranitate in cateva cazuri EXPLICITE: caracterul national, forma republicana, integritatea teritoriala, independenta justitiei, limba oficiala, pluralismul politic. ATAT!!! Iar tu inchei cu „LA FEL. .. reducerea pragului la referendum este neconstitutionala”.

    Cat de penibil poti sa fii ca sa scrii o astfel de „argumentatie”?

  4. Articolele dumneavoastra sunt interesante desi, dupa gustul meu, prea teoretice, prea pentru „cunoscatori”! Poate sunt scrise doar pentru aceasta categorie de romani! Pentru majoritatea romanilor din Romania, care se zbat sa supravetuiasca de pe o zi pe alta, ideile si principiile enuntate de dumneavoastra nu au nici o importanta practica, imediata si concreta! Sunteti prea departe si prea sus ca sa intelegeti care sunt cu adevarat problemele cetateanului roman anonim in numele caruia vehiculati idei, principii si axiome juridice&constitutionale! Daca doriti sa faceti ceva concret si vizibil pentru Romania si pentru romani, mai ales, coborati din inaltele sfere academice si participati la viata cetatii, solicitand – sunt sigur ca nu o sa fiti refuzat – si asumandu-va o functie/pozitie executiva! Nu va sugerez sa preluati vreun minister „economic” sau „social”, dar „justitia” ar avea in mod sigur nevoie de competentele dumneavoastra!
    Va doresc numai bine si s-auzim numai de bine!

  5. “Nu se poate modifica cu o majoritate de 30% plus unu din populatie o constitutie care a fost adoptata (si apoi modificata ulterior) cu o majoritate de 50% plus unu din populatie.”

    Insa un presedinte votat de 4 mil de persoane nu poate fi demis de 6.7 mil… incurcate-s itele principiilor de drept daca-s amestecate cu cele politice.
    Din expunerea domnului mie mi-a dat cu virgula, nu pot pretinde ca rezulta concluziile dumnealui.

    „Principiul suveranitatii are doua aspecte: una de substanta si una procedurala.” – dezacordul e flagrant, chiar si la Harvard. Dar daca nu e suficient de clar: acordul se face cu „aspecte” si nu cu „suveranitatii”. „Aspecte” e de genul neutru, deci la singular e masculin: „unul de substanta si unul procedural”.

    • Se pare ca ti-ai ales bine numele… Daca ai citi (si reciti) legile aferente, ai vedea de ce „un presedinte votat de 4 mil de persoane nu poate fi demis de 6.7 mil…”. Dar recunosc, nu toti pot face asta.

      • Vorbeam de principile din spatele legilor, despre asta se vorbeste aici, nu despre legi in sine. Stiu foarte bine ce zice legea (cretina) in cauza. N-ai inteles nimic!

          • Da, numai ca asa cum am spus, faci o greseala esentiala: Poti discuta despre principii cand e vorba de o lege viitoare, si numai atunci. Cand legea exista deja, TREBUIE respectata asa cum e!!

            • Glumesti, de ce n-am discuta si despre principiile de drept sau nu care stau la baza oricarei legi romanesti?!
              Revenind la boicotul unui vot si la exemplul dat de „Cetatean”. Mi se pare suficient sa nu fiu de acord cu masura dintr-un pachet de masuri pentru a respinge tot pachetul, deci a vota impotriva nu a-l boicota, nu e echivalent cu „nu ma intereseaza”. Asa face presedintele cind retrimite in parlament o lege din cauza unui articol, la fel face si parlamentul cind retrimite la guvern un proiect de lege.

  6. @ Cetatean
    Teoretic aveti dreptate. Rezulta in cadrul nerealizarii pragului de 50+1 ca forma propusa n-a trecut. De ce n-a trecut ? Articole acceptabile si altele neacceptabile si deci „boicot”, dezinteres al populatiei ? Cum stim care articole nu convin si ar trebui schimbate pentru a se face o Constitutie buna? De obicei o Constitutie se schimba cand unele prevederi nu mai corespund stadiului de dezvoltare al societatii, clarificarea unor prevederi ambigue etc. Ce facem in situatia propusa de dumneavoastra ? ramanem cu constitutia veche sau o modificam, dar cum ?

  7. In primul paragraf afirmati, citez:

    „Nu se poate modifica cu o majoritate de 30% plus unu din populatie o constitutie care a fost adoptata (si apoi modificata ulterior) cu o majoritate de 50% plus unu din populatie.”

    Aceasta afirmatie este un fals. La referendumul de modificare a constitutiei din 2003 au votat FAVORABIL 8.915.022 de alegatori dintr-un total inscrisi pe liste de 17.842.103. Constitutia, in varianta actuala a fost adoptata cu 49,9% voturi DA, 4,4% voturi NU, 0,75% voturi NULE si 45% abtineri (cetateni cu drept de vot care nu s-au prezentat). Repet afirmatia dvs. cum ca actuala Constitutie ar fi expresia vointei majoritatii absolute a cetatenilor cu drept de vot este un fals. Majoritatea, 50,1%, a votat NU, si-a anulat votul sau nu s-a prezentat.

    Trecand peste asta ma mira ca cineva cu CV-ul dvs. vine cu argumente juridice de subtirimea celor din articol. Constitutia Romaniei prevede ca presedintele, functia suprema in stat, este ales fara cvorum in turul doi, parlamentarii sunt alesi fara cvorum (organul reprezentativ suprem al poporului este, repet, ales fara cvorum) dar cumva dintr-o afirmatie generala de la art. 2 (1) deduceti ca musai la referendumul constitutional trebuie sa fie cvorum. Pai daca era asa de evident de ce nu e scris in Constitutie? Erau 3 cuvinte de adaugat, procedura referendumului constitutional este prevazuta expres la art. 151 (3).

    Inchei cu o intrebare simpla:

    Un referendum cu conditie de cvorum 50%+1 este valid si se aplica daca 26% din alegatorii inscrisi pe liste voteaza Da, 25% voteaza NU si 49% stau acasa si nu ii intereseaza.

    In schimb un referendum cu conditie de cvorum de 50%+1 este invalid si respins daca 48% din alegatorii inscrisi pe liste voteaza DA, 1% voteaza NU si 51% stau acasa ca nu ii intereseaza.

    Deci o masura cu care 26% din populatie este de acord iar restul e impotriva sau se abtine trece iar o alta cu care 48% este de acord nu trece. Cum e respectata suveranitatea blabla din art. 2 aici?

    • @Atanasie Expertu-n toate
      Dvs. confundati pragul de prezenta cu majoritatea voturilor. Cvorumul se refera la prezenta la vot a unei majoritati de 50%+1. Daca la referendum se prezinta 50%+1 din votanti, acesta este valid, desi este evident ca nu vom avea voturi „pentru” in suma de 50%+1 din totalul celor prezenti decat daca voteaza toti „pentru”. Deci, daca avem 100 de alegatori in listele electorale si 51 din ei se prezinta la vot pentru schimbarea constitutiei, iar din acestia 26 voteaza „pentru”, avem un referendum valid (s-au prezentat mai mult de 50% din cetatenii cu drept de vot) si subiectul referendumului aprobat (au votat „pentru” mai mult de 50% din cei care s-au prezentat). Asa ca dvs. faceti o mare confuzie. Pragul referendumului se refera la numarul celor care se prezinta, nu la numarul celor care voteaza „pentru”.
      In rest, s-auzim de bine.

      • Nu confund nimic.

        Dvs, ce intelegeti din urmatoarea fraza: „Constitutia care a fost adoptata cu o majoritate de 50% plus unu din populatie”?

        Aceasta afirmatie este falsa. Constitutia a fost adoptata cu 49,9% din voturile populatiei, in conditiile in care s-au prezentat 55% din cetateni la vot, indeplinind cvorumul de participare prevazut de lege atunci. Dar, repet, nici atunci nu a existat un vot FAVORABIL majoritar, raportat la populatia totala.

        Constitutia, apropo deordine si practica constitutionala, nu face nici un fel de referire la vreun cvorum de PARTICIPARE, in nici o procedura. Singura situatie in care Constitutia face referire la 50%+1 din numarul de alegatori inscrisi pe liste se refera la voturi FAVORABILE, in cazul alegerii presedintelui din primul tur, Astfel, este ales direct din primul tur candidatul la presidentie care obtine voturi FAVORABILE insumand mai mult de 50%+1 din numarul total de alegatori de pe liste.

        M-as fi asteptat de la un specialist in drept constitutional cu pedigree-ul domnului autor sa vina cu o solutie care sa ia in calcul aceasta prevedere si sa sugereze o solutie de felul urmator: referendum constitutional cu doua tururi: daca in primul tur se obtine aprobarea cu voturile FAVORABILE a peste 50%+1 din alegatori acesta este valid din prima, daca nu se organizeaza un al doilea referendum similar, fara cvorum. In acest fel cetatenii care nu sunt de acord dar poate nu stiau (ma rog oricum e o premisa cam stupida, nu e ca si cum referendumurile de acest fel trec neobservate) se pot prezenta si vota inmpotriva. Se asigura astfel certidudinea ca cei care nu se prezinta chiar nu ii intereseaza, altfel s-ar prezenta macar a doua oara, mai ales daca vad ca sunt sanse sa treaca modificarea cu care nu sunt de acord. Da, cu asa ceva as putea fi de acord. Dar cvorumul de participare este o prostie, are consecinte stupide ( am aratat mai sus cum 26% bate 48%) si nu are nici un fel de radacini constitutionale. De altfel autorul vad ca se face ca uita ca insasi Comsia de la Venetia NU RECOMANDA CVORUMUL, pe urmatorul motiv, citez:

        „50. Based on its experience in the area of referendums, the Venice Commission has
        decided to recommend that no provision be made for rules on quorums.
        51. A turn-out quorum (minimum percentage) means that it is in the interests of a proposal’s
        opponents to abstain rather than to vote against it. For example, if 48% of electors are in favour of a proposal, 5% are against it and 47% intend to abstain, the 5% of opponents need only desert the ballot box in order to impose their viewpoint, even though they are very much in the minority. In addition, their absence from the campaign is liable to increase the number of abstentions and thus the likelihood that the quorum will not be reached. Encouraging either abstention or the imposition of a minority viewpoint is not healthy for democracy (point III.7.a).
        Moreover, there is a great temptation to falsify the turn-out rate in the face of weak opposition.
        52. An approval quorum (acceptance by a minimum percentage of registered voters) may
        also be inconclusive. It may be so high as to make change excessively difficult. If a text is
        approved – even by a substantial margin – by a majority of voters without the quorum being
        reached, the political situation becomes extremely awkward, as the majority will feel that they
        have been deprived of victory without an adequate reason; the risk of the turn-out rate being
        falsified is the same as for a turn-out quorum. ”

        Sper ca argumentele Comsiei de la Venetia sa il convinga si pe distinsul autor ca reducerea cvorumului nu afecteaza suveranitatea poporului, ba chiar dimpotriva.

    • Am mai avut o dezbatere pe acest subiect si ti-am mai explicat si atunci ca in cazul referendumurilor pot sa existe situatii in care votul cu DA sau NU este unul care nu tine cont de toate implicatiile posibile. In acest caz este obligatoriu sa existe si A TREIA CALE, adica boicotul. Votul pentru validarea Constitutiei este o astfel de situatie. Dupa cum am aratat si mai sus (primul comentariu la acest articol), un prag de validare mai mic de 50% + 1 face posibil un rezultat nedemocratic, in care minoritatea bate majoritatea. In cazul alegerii presedintelui Romaniei si a parlamentarilor, votul cu DA sau NU este suficient pentru a acoperi toate optiunile posibile. Din acest motiv, in acest caz nu este nevoie de A TREIA CALE, asa ca lipsa cvorumului nu poate sa duca la rezultatul nedemocratic in care o minoritate poate sa bata majoritatea.

      P.S. Insistenta ta (dupa ce ti-am argumentat logic aceasta situatie) ma pune pe ganduri in ceea ce priveste bunele tale intentii. Nu pot sa cred ca nu intelegi ceva ce este evident si pentru un elev de gimnaziu (situatie reala!).

      • Hai sa iti spun eu ce este evident pentru un elev de liceu (parca la liceu se preda logica).

        Atunci cand ai in fata un „pachet” din care nu iti convine ceva, refuzi tot pachetul. Cand A,B si C sunt TRUE (adica esti de acord) si D este FALSE (adica esti impotriva) pachetul (A&B&C&D) este FALSE. Se invata la logica la liceu sau la programare in anul intai. Nu stiu ce tot balmajesti cu a treia cale.

        Hai sa iti dau un exemplu simplu. Dumnezeu din ceruri iti ofera urmatorul pachet:

        a) Castigi la Loto
        SI
        b) Iti mor ambii copii maine

        Ce faci? Te abtii? Sau refuzi ca orice om normal la cap?

        Nu intelegi ma omule ca nu exista o „a treia cale”? Daca nu vrei o parte din modificari inseamna ca nu esti de acord cu pachetul asa cum este propus si votezi NU.

      • Hai sa iti spun eu ce este evident pentru un elev de liceu (parca la liceu se preda logica).

        Atunci cand ai in fata un „pachet” din care nu iti convine ceva, refuzi tot pachetul. Cand A,B si C sunt TRUE (adica esti de acord) si D este FALSE (adica esti impotriva) pachetul (A&B&C&D) este FALSE. Se invata la ora de logica la liceu sau la programare in anul intai. Nu stiu ce tot balmajesti cu a treia cale.

      • Afanasie Expertu’n Toate

        Exemplele tale nu au NICI O LEGATURA cu cazul in discutie. Incepi sa „o iei pe aratura”.

          • Nu are de loc dreptate: Se poate si desface pachetul si alege numai ce vrei din el. Dar s-ar parea ca inca multi duc dorul sistemului de „vanzare la pachet” de pe vremea lui ceausescu!!

            • In cazul exemplului meu, ce-i drept un exercitiu filosofic nu o situatie reala, raspunsul este simplu: Lui Dumnezeu nu ii desfaci pachetele. Le accepti sau le refuzi.

            • @ Afanasie Expertu’n Toatea

              Primul tau argument cu care sund de acord. Intr-adevar, USL-ului („Dumnezeu”) nu ii desfaci pachetele. Le accepti sau le refuzi.

  8. Tinerii juni in ale justitiei,Ponta,Nitu,Cazanciuc si altii sunt niste nulitati in drept constitutional ,de la acesti indivizi te poti astepta numai la aberatii juridice,sunt niste profitori care au intrat in justitie pe usa din dos ,preferand politicianismul machiavelic pentru a-si ascunde incompetenta!!!!

    • Acei tineri sunt exact pe pozitiile care respecta principiul „omul potrivit la locul potrivit”. Competentele lor sunt lipsite de relevanta, nu au nevoie de asa ceva, compenseaza prin tupeu si nerusinare in actiuni nelegiuite care au scopuri precise. Din pacate se bucura de serviciile unor veritabile competente, indivizi scoliti de regula pe banii contribuabililor si deveniti umile cozi de topor, prezenta unora am intuit-o si printre autorii acestui respectabil forum.

  9. Într-o țară ai cărei cetățeni au o asa lipsa de cultura politica (și de orice fel), aproape orice forma de democrație directa e periculoasa. Ca atare referendumurile ar trebui sa fie o forma extraordinara de luat decizii. De aceea pragul ridicat e crucial.

    Vox dei my ass.
    30% din aleatorii din RO sunt ușor mituibili sa voteze orice.

    Simple stuff.

  10. daca vor sa reduca cvorumul la referendum, de ce ne mai cheama la vot? sa-si treaca ei constitutia prin parlament dupa cum vor si cu asta basta

  11. Aici ai dreptate, eu raspunsesem numai la afirmatia ta „Insa un presedinte votat de 4 mil de persoane nu poate fi demis de 6.7 mil”, care e justificata de lege, dar putem discuta principiile. Mai departe sunt doar partial de acord, ca pana si presedintele, e adevarat ca returneaza legea in totalitate, dar specifica in motivare de ce, la ce articol se refera. Ori noi la referendum nu putem face asta. Dar s-ar schimba radical situatia, daca s-ar vota fiecare punct separat. Asa se procedeaza in alte parti (de ex Canada), votul este scanat si totul e clar. Iar rezultatele se afla in minute, nu mai e posibil vot multiplu, poti vota oricand (in anumite limite evident) si oriunde (iar in anumite limite evident), se poate sti exact cand, cine si unde a votat. Evident nu si ce a votat.
    Dar se vrea asa ceva la noi? Iarasi, EVIDENT NU!!!

    • In exemplul cu presedintele, am punctat doar principiul conform caruia este suficient ca o singura chestiune sa nu fie OK pentru ca intreaga lege sa fie returnata.
      O solutie ar fi, intradevar, votul la referendum pe fiecare chestiune in sine.
      Am lucrat acum citiva ani la un sistem de procesare a chestionarelor de acest gen. In mare, se identifica, folosind recunoasterea optica, locul marcat pe buletinul de vot, rezultind raspunsul la fiecare intrebare a chestionarului. Poti procesa astfel mii de chestionare cu mii de intrebari in citeva secunde, fara nicio eroare. La fel se face la procesarea bileltelor la LOTO. Ai nevoie … de dorinta de a face asa ceva, intradevar!

  12. Nu exista nicio legatura intre cvorum si suveranitatea poporului. Da, suveranitatea nationala apartine poporului, insa daca iti apartine ceva, tu esti cel mai in masura sa decizi in ce masura intelegi sa-ti exerciti acel atribut sau acel drept. De aceea cred ca nici nu e nevoie de vreum cvorum. Cel care e de acord cu modificarile constitutionale, voteaza da, cel care nu e de acord cu ele, sau e de acord cu unele din ele, dar considera ca sub nicio forma nu poate fi de acord cu altele, voteaza nu. In cazul in care votul final va fi majoritar „nu”, inseamna ca leguitorul constitutional va trebui sa gaseasca o formula care sa fie mai aproapte de doleantele oamenilor.

  13. Pentru cei care inteleg engleza:

    Extras din codul de buna procedura privind referendumurile a Comisiei de la Venetia:

    50. Based on its experience in the area of referendums, the Venice Commission has decided to recommend that no provision be made for rules on quorums.

    51. A turn-out quorum (minimum percentage) means that it is in the interests of a proposal’s
    opponents to abstain rather than to vote against it. For example, if 48% of electors are in favour of a proposal, 5% are against it and 47% intend to abstain, the 5% of opponents need only desert the ballot box in order to impose their viewpoint, even though they are very much in the minority. In addition, their absence from the campaign is liable to increase the number of abstentions and thus the likelihood that the quorum will not be reached. Encouraging either abstention or the imposition of a minority viewpoint is not healthy for democracy (point III.7.a).
    Moreover, there is a great temptation to falsify the turn-out rate in the face of weak opposition.

    52. An approval quorum (acceptance by a minimum percentage of registered voters) may
    also be inconclusive. It may be so high as to make change excessively difficult. If a text is
    approved – even by a substantial margin – by a majority of voters without the quorum being
    reached, the political situation becomes extremely awkward, as the majority will feel that they
    have been deprived of victory without an adequate reason; the risk of the turn-out rate being
    falsified is the same as for a turn-out quorum.

  14. O solutie pentru prag de 30% ar fi urmatoarea:
    Daca se prezinta minimum 30% din electorat si 25%+1 din electorat voteaza DA la referendum si acestia sunt mai multi decat cei ce voteaza NU, referendumul se valideaza.
    Asta inseamna ca daca referendumul nu intruneste aprobarea a macar un sfert din totalul de alegatori, acesta se invalideaza.
    Insa pe un astfel de calcul, la referendumul din 2012 Presedintele ar fi fost suspendat deoarece prezenta a fost de 46% si aproximativ 40% din totalul au votat DA.
    Aceasta varianta face boicotul ineficient, dar are avantajul ca reflecta vointa celor interesati fie de adoptare, fie de respingere.
    Actuala lege adoptata zilele astea in Senat e nedemocratica pentru ca daca doar 13% din electori voteaza DA, se adopta referedumul. Mi se pare un procent excesiv de mic. Legea actuala care a trecut in Senat spune ca daca a fost prezenta de 30% si 25% sunt voturi valide si cel putin jumate din ele sunt DA, referendumul se valideaza. Este extrem de grav…

    • Cei care nu sunt de acord cu modificarile propuse, sa voteze nu, iar cei care vor sta totusi acasa, vor putea sa se spele cu rezultatul pe cap.

  15. Cred se pierde din vedere un lucru important. Cvorumul in materie de amendament constitutional nu ar trebui sa fie de domeniul legii organice, care in Romania este decisa si votata in numele nostru doar de o mana de parlamentari de talia lui Becali. Aici consta de fapt lezarea suveranitatii poporului roman si a principiului ca suntem un stat in care constitutia este suprema: cand cvorumul pt amendamente constitutionale este decis de legi ierarhic inferioare constitutiei insasi. Cvorumul pentru amendamente constitutionale trebuie prevazut in Constitutie insasi, deci trebuie introdus formal, prin procedura de amendament constitutional. Prin urmare, va trebui votat cum am votat constitutia originala, si daca trece cu 50%+1, atunci la urmatoarele referenda o sa mergem cu 30%, sau cat o fi. Asta e parerea mea. In plus trebuie sa ni se justifice de ce a fost ales 30%! Pe ce baza au decis parlamentarii ca 30% e mai bine decat 50%+1? De ce nu 33%, sau 45,5%? Nu cumva este pt ca 30% este baza electorala care voteaza ca turma USL?

  16. Domnilor si doamnelor, in Portugalia, una din putinele tari in care cvorumul este de 50%, VOTUL este OBLIGATORIU!!!!! In rest, numai in inca doua tari mici din fostul lagar comunist mai au acest cvorum. De ce soarta celor interesati de soarta Romaniei sa fie afectati de NEPASATORI, de cei care nu se implica? daca esti interesat, vino la vot, daca nu, cei care participa la vot sunt cei importanti, cei carora le pasa. Nepasatorii sa suporte consecintele indolentei lor…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vlad Perju
Vlad Perju
Vlad Perju este doctor in drept la Harvard, profesor invitat de drept european la Harvard Law School (2011-2012) si profesor de drept constitutional american si comparat, drept european si filozofia dreptului la Boston College. Incepand din vara anului 2012, Perju este directorul Centrului pentru Studiul Democratiei Constitutionale la Boston College. Inainte de studiile doctorale in SUA, a obtinut doua licente in drept, la Universitatea din Bucuresti si la Sorbonna. Perju este profesor invitat de teorie a statului la Academia Europeana de Teorie a Dreptului din Bruxelles si este asociat al Centrului de Studii Europene de la Universitatea Harvard. A conferentiat si predat la universitati precum Princeton, Yale, Harvard, NYU, EUI- Florence. A fost membru al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Regimului Politic si Constitutional din Romania. Mai multe detalii gasiti pe site-ul http://www.bc.edu/schools/law/fac-staff/deans-faculty/perjuv.html

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro