vineri, martie 29, 2024

Legea electorală în câteva cuvinte simple

Legea electorală din România nu este imposibil de înţeles, ci o serie de puzzle-uri sau un cub Rubik/unguresc. Cred că este interesant să descoperi toate implicaţiile votului tău, la nivel de judeţ/municipiu Bucureşti dar şi la nivel naţional. De asemenea, deşi mai sunt doar două luni până la alegeri, legea electorală nu este explicată sau este prost explicată. Sper ca rândurile de mai jos să simplifice puţin lucrurile.

Să zicem că în judeţul în care locuieşti există 8 colegii la Camera Deputaţilor (şi alte câteva la Senat – mecanismul fiind separat dar identic nu va fi discutat aici). Numărul de colegii este dat de numărul de parlamentari care reprezintă colegiul tău: în cazul de faţă, opt deputaţi = opt colegii.

În urma numărării voturilor, USL obţine în judeţul tău 49% din voturi, ARD 25% şi PPDD 24%. Niciun candidat în niciun colegiu nu obţine peste 50% din voturi.

(Ce se întâmplă dacă într-unul din cele 8 colegii un candidat obţine peste 50% din voturi? El/ea câştigă în mod automat mandatul, nemaifăcând parte din nicio redistribuire. Dar voturile obţinute de el/ea contează în continuare pentru partid, după cum vei vedea mai jos.)

Cele 8 mandate se distribuie proporţional.
49% din 8 = 3,92. Se reţine 3, restul se duce la redistribuirea naţională.
25% din 8 = 2.
24% din 8 = 1,92. Se reţine 1, restul se duce la redistribuirea naţională.

Astfel, USL are dreptul la 3 mandate de deputat în judeţul tău, ARD are dreptul la 2 mandate iar PPDD la un mandat.

Dintre cei 8 candidaţi ai USL, doar trei vor deveni deputaţi. Care trei? Toţi cei 8 candidaţi USL sunt ordonaţi pe baza voturilor primite. Primii trei în acest clasament devin parlamentari (există o excepţie de la regulă, sau chichiţă, pe care o voi prezenta ceva mai jos). Numesc acest clasament „competiţia ascunsă” dintre candidaţii aceluiaşi partid în acelaşi judeţ.

Nu întâmplător am subliniat în paragraful anterior cuvântul voturi. Colegiile nu sunt egale ca populaţie, ceea ce înseamnă că nici şansele de a intra în parlament nu sunt egale pentru candidaţii aceluiaşi partid. Concret, dacă tu şi mine suntem în acelaşi partid şi candidăm în acelaşi judeţ dar în colegii diferite, putem avea situaţia următoare:

Tu candidezi într-un colegiu mic, cu 30 de mii de votanţi. Faci o campanie inspirată şi inimoasă. Obţii un scor de 30%, adică 9 mii de voturi.

Eu am fost trimis „de la centru” într-un colegiu mare, cu 45 de mii de votanţi. Campania mea nu e cine ştie ce. Obţin 23%, adică 10 mii de voturi.

Doi candidaţi ai partidului nostru din alte colegii au primit cinsprezece mii de voturi fiecare şi au intrat în parlament. Partidul nostru avea dreptul la trei mandate în judeţ. A mai rămas deci un mandat…
… cine intră în parlament, tu sau eu?
Tu ai obţinut 30% din voturile din colegiul tău, dar nu intri în parlament.
Eu am obţinut 23% din voturile din colegiul meu, şi intru în parlament.
Asta pentru că tu ai candidat într-un colegiu mai mic. Cele 9 mii de voturi ale tale sunt mai puţine decât cele 10 mii de voturi ale mele. La redistribuirea la nivel judeţean ai ajuns în urma mea pentru că numărul de voturi contează, nu procentele. Ironia cea mare este că dacă partidul obţine la nivel naţional 25% din voturi, eu am fost sub media partidului în timp ce tu, pentru că ai făcut o campanie bună sau pentru că eşti o persoană credibilă în colegiul tău, ai fost semnificativ peste media naţională. Degeaba.

Sistemul are o chichiţă… şi o excepţie la chichiţă.

Chichiţa: din fiecare colegiu, în această etapă, nu se poate aloca decât un singur mandat, ceea ce poate duce la situaţii cel puţin bizare. Concret (ideea pentru acest exemplu aparţine lui Doc), hai să ne uităm la lista asta, imaginându-ne că mai sunt 2 mandate de alocat, unul la USL şi unul la ARD:

A., USL, colegiul Vale, patru mii de voturi.
B., ARD, colegiul Vale, trei mii de voturi.
C., USL, colegiul Oraş, două mii de voturi.
D., ARD, colegiul Oraş, o mie de voturi.

Dintre cei patru candidaţi, care doi intră în parlament?
A. intră în mod sigur. Are cele mai multe voturi dintre cei patru şi i se alocă mandatul la care are dreptul USL.

B. de la ARD nu va intra în parlament, pentru că din colegiul Vale deja s-a alocat un mandat lui A.

C. de la USL nu intră nici el în parlament, pentru că USL deja a primit mandatul la care avea dreptul (s-a dus la A.).

… şi iată cum D., deşi are mai puţine voturi decât colegul lui de partid B, deşi a fost învins de C. în colegiul Oraş, va intra în parlament primind mandatul alocat ARD.

Excepţia la chichiţă: să zicem că în judeţul de care am vorbit mai sus – cel cu opt colegii – şapte dintre candidaţii USL câştigă în colegiile lor cu peste 50% din voturi, dar ARD obţine 35% din voturi la nivelul judeţului.

Apare o problemă: ARD are dreptul la 35% din cele 8 mandate, adică 2,8 mandate, adică 2 mandate (rotunjirea se face în jos).
Dar 7 din cele 8 colegii deja au un deputat, pentru că acolo s-a câştigat cu mai mult de jumătate din voturi.
7+2 > 8…. Şi atunci?
Conform articolului 48, alin. 15 din legea electorală, numărul de deputaţi se suplimentează. Această prevedere va salva în decembrie multe scaune de parlamentar pentru ARD… în speţă unul.

Câturile rămase neutilizate din cauza rotunjirilor se duc la redistribuirea naţională. Ea este necesară – dacă te uiţi la începutul postării vei vedea că în judeţul-exemplu se alocă doar 6 mandate de deputat din 8, două rămânând neocupate. Principiul pe baza căruia se alocă mandatele la redistribuirea naţională este acelaşi cu cel de la nivel de judeţ. Modalitatea este uşor diferită, dar nu o voi prezenta astăzi.

Sper că explicaţia a fost clară. Dacă consideri că sistemul este de neînţeles, dacă te-ai pierdut în detalii sau dacă simţi că ţi-a scăpat o nuanţă – nu te îngrijora: politicienii, staff-urile de campanie şi o bună parte dintre consultanţi nu înţeleg nici ei toate aspectele. Şi chiar dacă le-ar înţelege, legea electorală este de o asemenea natură încât este foarte greu să controlezi ce se va întâmpla… chiar dacă candidezi sau îţi trimiţi candidatul favorit într-un colegiu cu mulţi votanţi.

Articol aparut pe blogul Sociollogica

Distribuie acest articol

15 COMENTARII

  1. Am citit si am inteles………
    La ce imi foloseste?!
    Doar ma demobilizeaza
    Imi arata inca o data cat de perversa este politica, cat de departe de a face ceva pentru oameni.
    Desi mereu asta ni se indruga…..
    Aceasta nedreptatea la vot arata inca o data ca putem face foarte putin ca sa schimbam ceva. Contam ca si turma
    Putem sa educam generatii care sa inteleaga responsabilitatea si limita
    Dar cine sa faca acest lucru ?! Acesti politicini din Parlament care isi cresc odraselele dupa chipul si asemanarea lor?!
    22 de ani pierduiti intr-un fel pentru generatiile care ar fi putut insemna speranta….
    Priviti la cei tineri din Politica – te apuca jalea. Poti sa-i numeri pe degete pe cei care par a fi responsabili si care chiar doresc sa faca o cariera politica…in rest marionete.
    Ca sa pricepa cat mai multi ce se intampla trebuiesc reguli simple si calre .
    Imbarligarile descrise folosesc din plin celor care le-au produs.
    PNL si PSD – daca imi aduc boine aminte. Daca nu imi cer scuze

    O fi un plan bine pus la punct?
    O fi incompetenta si prostie?
    O fi indiferenta si aroganta?
    O fi siguranta si rea vointa?

  2. Mie mi se pare de bine ca e asa de imbarligat: e extrem de greu sa-ti faci calcule. Singurul lucru care-ti garanteaza accesul in parlament este sa castigi un colegiu mare sau sa iei peste 50% intr-un colegiu. Altfel e la noroc: depinde cat fac celelalte partide, depinde cat face partidul tau la nivel national, depinde cate voturi au cei din colgiile judetului si de multe altele.

    Desigur, intr-un sistem politic eficient asta e rau, partidul nu-si poate promova anumiti oameni de valoare in detrimentul celor cu valoare mai mica, in asa fel incat sa ajunga cei mai buni in parlament. Votul pe liste ar garanta lucrul asta. Dar cum „valoarea” alor nostri este mai mult decat indoielnica, ma bucur sa vad cate un „greu” cazut la redistribuire (cu toate ca cel care intra in locul lui poate fi si necinstiti si idiot in acelasi timp, deci nu neaparat mai bine).

    Una peste alta, sper sa mentina principiul proportionalitatii. Acum nu ma bucur ca PPDD va intra in parlament dar trebuie sa recunosc ca reprezinta niste votanti care trebuie sa aiba un cuvant de spus (chiar daca dupa parerea mea nu au dreptate, ca sa folosesc un eufemism pentru „sunt complet idioti”). Poate ajung cei pe care-i votez la 10% si as vrea sa fie in parlament chiar daca nu pot guverna.

  3. Ce se intampla daca regula impartirii proportionale a mandatelor incalca regula alocarii mandatelor castigate prin majoritate:
    de exemplu:Intr-o circumscriptie cu 10 colegii distributia este A:40% B:40% C:20% iar C peste 50% in 3 colegii?

  4. S-a discutat intens pe tema asta si in 2008, mai ales pe blogul lui Doc, dar am cateva precizari pentru cei care abia acum descopera despre ce este vorba:

    – se putea da o lege cu vot uninominal si reprezentare proportionala in parlament in care cine castiga colegiul ia mandatul si in plus exista o lista nationala de compensare a fiecarui partid din care se atribuie locuri care sa asigure o reprezentare proportionala; acest sistem se aplica in Germania din cate stiu; astfel s-ar fi evitat aceasta struto-camila al carei autor moral e domnul Parvulescu de la Pro-Democratia;
    – Tariceanu a marit prin OUG diferenta maxima de alegatori intre doua colegii tocmai pentru a putea crea aceste colegii sigure pe baza acelei ambiguitati intre procente si numarul de voturi luate de un candidat; PNL fiind partidul cotat cu a treia sansa la vremea aceea avea de facut calculele cele mai complicate, iar unele le-au iesit (vezi Crin, Tariceanu), iar altele nu (vezi cazul Noricai);
    – acum procentele estimate pentru fiecare partid sunt altele de unde rezulta ca un colegiu sigur in 2008 poate nu mai e sigur azi si viceversa, asa ca „greii” partidelor dau fuguta prin alte colegii care li se par sigure acum;

  5. Inseamna ca legea asa cum e ea acum e o prostie. Oricum uninominalul n-a adus o imbunatatire in viata politica ci din contra. Deci poate ar trebui sa revenim frumusel la liste, sa se castige mandatele proportional si sa terminam cu redistribuiri, rotinjiri samd. Ca din ce inteleg o sa avem din decembrie 600 de parlamentari in loc de 300. Vreo 480 erau pana acum.

    In alta ordine de idei legea asta o sa fie o protectie impotriva aliantei rosii care nu va putea lua majoritatea in parlament. Si tinandu-ne de nas putem spera la o guvernare ARD + UDMR alaturi de PPDD. Asta e. Doar austriecii si olandezii sa aiba partide extremiste in coalitia de guvernare? De ce sa nu avem si noi? Mai ales ca PPDD mi se pare mai degraba un partid populist decat extremist deci destul de benign. Ah ca va avea politicieni penali care-si vor fi platiti locul in parlament cu sute de mii de euro care Dan Diaconescu? Pai si la ceilalti nu e la fel? Asta-i Romania.

  6. Problema nu este ca e complicat. si sistemul precedent era complicat in ceea ce priveste metoda de distribuire a mandatelor. intrebarea este cat de correct este acest sistem, daca performanta candidatilor nu are nici o relevanta ? (caci asta este situatia cu toti cei care fiind pe primul loc nu au primit mandat, adica 25% la CD si aprox 30% la senat)

  7. „Conform articolului 48, alin. 15 din legea electorală, numărul de deputaţi se suplimentează. ”

    Cam care este estimarea de locuri suplimentare si cum va afecta asta aritmetica noului parlament?

    • Predicție introdusă(CCSB):

      USL: 62.00%, ARD: 18.00%, PP-DD: 8.00%, UDMR: 6.00, Al 5lea partid: 2.00%, alte partide: 4.00%.

      Distribuția voturilor după eliminarea partidelor care nu ating pragul electoral de 5%:

      USL: 65.96%, ARD: 19.15%, PP-DD: 8.51%, UDMR: 6.38%, Al 5lea partid: 0.00%.

      Rezultate

      Camera Deputaților (78 mandate suplimentare):

      Mandate finale°°° USL 285, ARD 61, PP-DD 27, UDMR 20 – Total mandate 393.
      °°° conform legii electorale în vigoare

      Mandate cuvenite°° USL 207, ARD 61, PP-DD 27, UDMR 20 – Total mandate 315.
      °°corespunzator distribuției proporționale a mandatelor.

      Senat (36 mandate suplimentare):

      Mandate finale°°° USL 125, ARD 26, PP-DD 12, UDMR 10 – Total mandate 173.
      °°° conform legii electorale în vigoare

      Mandate cuvenite°° USL 90, ARD 26, PP-DD 12, UDMR 9, – Total mandate 137.
      °°corespunzator distribuției proporționale a mandatelor.

      TOTAL = 114 mandate suplimentare

  8. Pentru subiectul ăsta ar putea fi relevante și statisticile făcute anul trecut despre câte voturi au contat pentru determinarea locurilor în parlament: http://hartapoliticii.ro/?p=18 și http://hartapoliticii.ro/?p=22

    Listele complete sunt aici http://hartapoliticii.ro/?c=senat+2009&cid=12&sid=3 și aici http://hartapoliticii.ro/?c=camera+deputatilor+2009&cid=11&sid=3

    Ce mi s-ar părea foarte interesant ar fi să vedem anul ăsta dacă colegiile care acum patru ani au avut curse strânse vor fi la fel de strânse și anul ăsta. Ar fi interesant dacă ar fi adevărat pentru că ar însemna că am identifica județe și regiuni unde propaganda electorală contează mai mult decât în alte locuri.

  9. Hai sa luam un caz mai dificil putin si totusi mai realist pentru situatia actuala. Avem 5 colegii de deputati . USL obtine la nivel de colegiu un procentaj de 54%, ARD 18% si PPDD -18%.
    Un singur deputat reuseste sa ia peste 50%+1, deci mai raman 4 mandate de redistribuit. Cum se face redistribuirea lor?

  10. Intrebari:

    1. Legea electorala trebuie sa fie justa fata de candidati sau fata de votanti? Ce din articol (si din comentarii) reiese clar ca cele doua cerinte nu se suprapun.

    2. Pe cine reprezinta parlamentarii din colegiile „suplimentare”? Si cum se stabilesc acestea?

  11. Problema se pune in felul urmator : in rma ” redistribuirilor „, care nu se fac prin aproximare matematica, ci numai in minus, se mareste numarul de membri din parlament si, ceea ce este gandit dinainte de pseudoseful statului romanicesc, poate sa ii ” bage ” in acest parlament pe toti acolitii lui ( udrea, m.r.u., bleaga, boc, etc ), pentru ca se pot face nu mai putin de 3 redistribuiri, fiecare cu ” avantajele ” ei. Nu credeti ? … Asteptati si o sa vedeti …

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Barbu Mateescu
Barbu Mateescu
Sociolog, Barbu Mateescu a absolvit in 2005 University of Pennsylvania

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro