Home » Opinie »Politica & Doctrine » Citesti:

Macovei Președinte – ghid de utilizare

Rasvan Lalu octombrie 20, 2014 Opinie, Politica & Doctrine
35 comentarii 4,871 Vizualizari

- Cu cine o să votați anul ăsta ?

- E’ cu cine !? Cu Iliescu !

- Da’ de Constantinescu ați auzit ?

- Auzit, cum să n-auzim… o fi și el bun… da’ nu e președinte… Când o fi el președinte, votăm și cu el, da’ acu’ votăm cu Iliescu, că el e președinte…

Cei ce par aplecați a contempla superior absurdul anecdotei să contenească râsul, căci, de vom schimba numele, de ei spune fabula: „Ce să zic, și eu aș vota cu Macovei, … da’ n-are șanse … Când o avea șanse, votez și cu ea, da’ acu’ votez cu Johannis, că el are șanse …“

Ar fi superficial să expediem tâlcul poveștii sub etichete grăbite: nu neapărat din obtuzitate și ignoranţă renunță obiditul poporean până și la mica sa libertate, votând cu „cel care este“, ci dintr-o adâncă tristețe istorică, tradusă în ceea ce prin cărți se numește „sindromul neajutorării deprinse“, o apucătură născută în generaţii de opresiune și lipsă de continuitate, ce i-au învățat pe oameni că realitatea este oricum incontrolabilă, iar inițiativa, inutilă. Lipsa de alternative şi sentimentul de neputinţă au făcut din resemnare starea dominantă, iar din acomodare, strategia fundamentală.

Desigur că, la cei cu carte, neajutorarea deprinsă este raționalizată sub forma unei speculații impropriu prezentată drept argumentul „votului util“. Or, „votul util“ este valabil exclusiv în sistemele cu un singur tur de scrutin, unde trebuie desemnat imediat un câștigător, iar atunci când candidatul cu șanse maxime nu convine, se votează contra-candidatul cu cele mai bune șanse, pentru a împiedica victoria celui nedorit. Este o strategie de catastrofă, nerecomandabilă moral, dar inevitabilă în condițiile unei stări excepționale.

Cu totul altfel stau lucrurile într-un sistem în două tururi, ca cel prezidențial românesc. În primul tur este absurd și contra-productiv să-ți plasezi votul în favoarea candidatului „cu șanse mai mari“, atunci când de fapt preferi pe altul. În felul acesta, sigur nu-l excluzi pe candidatul nedorit, care oricum se va califica pentru finală, răpindu-i însă candidatului preferat șansa de a ajunge în turul decisiv. „Votul util“ în primul tur al unui scrutin dublu este păgubos și inutil ca amputarea piciorului sănătos în locul celui gangrenat.

Se pare că votul în două tururi introduce o complexitate cu care nici publicul larg, nici comentatorii nu sunt obișnuiți. Spre exemplu, refuzul votului pentru Macovei în primul tur, motivat de preferințele din sondaje, inferioare celor acordate lui Johannis, înseamnă de fapt un transfer al logicii electorale din primul tur către cel de-al doilea, considerând așadar că fiecare candidat își ia cu sine șansele din primul tur, mici sau mari, transportându-le în al doilea. Pornind de la această falsă premisă, pare logic să votezi „util“ încă din primul tur, în favoarea contra-candidatului la Ponta cu cele mai mari șanse, din moment ce acestea rămân imuabile. Or, lucrurile nu stau deloc așa, cele două tururi desfășurându-se după logici fundamental diferite: dacă în primul tur fiecare candidat vine în fața electoratului cu șansa sa individuală, cel de-al doilea este unul preponderent al alianțelor, înțelegerilor, al votului tactic, care recompun tendințele electorale și-n care șansele candidaților nu mai sunt cele inițiale, din primul tur, ci cele rezultate din calcule ce depășesc preferințele personale.

În turul electoral decisiv oricine va ajunge în poziția de contra-candidat la Ponta, așadar și Johannis, în egală măsură cu Macovei, va avea masiv nevoie de voturile electoratului celorlalți candidați pentru a-l bate pe acela. Dacă indiferent de candidatul ajuns în turul decisiv, Johannis, Macovei ori Udrea, victoria va depinde nu de zestrea electorală din primul tur, ci de „votul util“ dat împotriva lui Ponta de majoritatea tăcută, atunci de ce acest candidat să nu fie cel mai bun, pe care l-ai alege „în condiții ideale“, indiferent de sondajele preelectorale ?

Desigur, aceste argumente se adresează celor care ar prefera-o pe Macovei, dar mânați de bune intenții și din motive pseudo pragmatice, o sacrifică în favoarea candidatului cu „cele mai multe șanse“, a celui „care este“, a jupânului momentului.

Din nefericire, cei aflați în această situație fals-dilematică nu formează decât o subcategorie a unei alte minorități, a celor educați și doritori de civilizație europeană. Contradicţia fundamentală continuă a fi însă cea dintre proiectul de modernitate al acestei minorităţi occidentalizate şi înapoierea majorităţii, inclusiv a noilor pături dominante, rezultate din deghizarea „democratică“ a securiștilor și activului de partid comunist. În ultimii 150 de ani istoria națională s-a desfășurat de-a lungul acestei falii civilizaționale, deşi, de n-ar fi existat marele regres comunist, se poate specula că minoritatea emancipată ar fi atins massa critică, basculând societatea spre modernitate. N-a fost să fie, iar acum ne contorsionăm patetic în faţa porţilor civilizaţiei, cu cea mai mare mortalitate infantilă şi cel mai mic consum de produse igienice din Europa.

Totuși, în pofida vicisitudinilor, România nu a încetat să secrete modernitate autentică, cu locuitori preocupaţi de progres și calitatea vieţii comunitare. Aceşti oameni continuă să existe, ce-i drept în minoritate, diluaţi în masa iloţilor, totuşi nu invizibili şi nici nesemnificativi. Probabil că o cincime din populaţie formează un nucleu de aspiraţie occidentală, dintre care măcar jumătate exprimă o cerere pentru proiecte politice de civilizaţie modernă și funcțională. Cu precădere lor li se adresează Monica Macovei.

Această minoritate educată și activă s-a manifestat deja civic și politic, fie cu ocazia ultimelor alegeri locale din București, fie în campania de manifestații din toamna anului trecut. Acele mișcări au anunțat limpede intrarea pe scena publică a unei numeroase categorii de populație de calitate, interesată și angajată politic, fapt cu totul nou din 1990 încoace.

Dacă în primăvara lui 2012 segmentul urban educat și-a investit speranțele într-un candidat la Primăria Bucureștiului lipsit de capacitate politică, dacă în toamna lui 2013 această categorie a generat o mișcare de mase fără conducător, acum cele două elemente par că s-au întâlnit: maselor doritoare de modernizare occidentală le este propus exact acest proiect de către un politician profesionist, competent, experimentat, care posedă deopotrivă generozitatea idealului și luciditatea atingerii sale.

Monica Macovei este cea care s-a interpus pe traiectoria rețelelor predatoare transpartinice, pe care în mod uimitor, doar prin organizarea funcțională a justiţiei, le-a adus în poziții defensive, împiedicându-le să confiște definitiv statul, fapte pentru care își bine-merită până azi ura neostoită şi atacurile furibunde ale tuturor hoților de anvergură din România.

Ca o piatră în drum, din aceea care răstoarnă căruța, ea este cea pe care-o subestimezi, cantitatea neglijabilă, outsider-ul care în final creează surpriza, construieşte şi realizează. Într-o situație normală, Macovei şi-ar fi văzut de strălucita carieră politică europeană, unde s-a ilustrat cum nici un alt român n-a făcut-o şi nu s-ar fi întors în arena națională pentru a construi normalitate, în ţara noastră însă, este nevoie să iasă la luptă şi ultimii rezervişti ai decenţei şi onestităţii.

Relevant este şi ce nu este Macovei. Nu este coruptă, şmecheră, mincinoasă, avidă de căpătuială. Nu face compromisuri promiscue, nu-i din nici o coterie, reţea ocultă, năşărie sau grup de interese. Deja, o asemenea caracterizare nedumereşte, îndemnându-te să te întrebi ce mai caută în viaţa publică un asemenea personaj neadaptat. Probabil, să reprezinte alte câteva milioane de neadaptaţi, care-şi plătesc impozitele, încearcă să progreseze prin muncă, nu fură, nu înşeală şi nici nu se lasă îmbătaţi de vinul prost al demagogiei.

A găsi măcar o duzină de politicieni români care n-au furat și n-au distrus, ține de miracol: în ordinea acestor foarte puțini, după Băsescu – ale cărui mari merite sunt regretabil umbrite de gafe publice – omul politic cu rezultatele cele mai remarcabile este fără îndoială Monica Macovei. Ea aduce în politica românească acel suflu și atitudine occidentală de eficiență, pertinență, sobrietate și integritate, atât de radical străine publicului nostru, format în spectacolul indecent și găunos oferit de politicieni și media.

Desigur, aceasta explică și de ce niciodată cele cinci milioane de români situați la răsăritul prăpastiei civilizaționale nu o vor admite pe Monica Macovei. Oricum, nu pe ei se bazează, ci pe cele trei milioane cu aspirații autentic europenene, cărora li s-ar putea adăuga și alte categorii, care deși n-o înțeleg și nu-i împărășesc stilul, doresc să evite pericolul Ponta. De altfel, la câtă propagandă neagră se pompează din canalele media asupra Monicăi Macovei de zece ani încoace, este surpinzător cât de mulți adepți continuă să-și păstreze și să dobândească, tocmai dintre tineri.

Intuiția acestora, orientată firesc spre modernitate, îi conduce către Macovei ca opțiune realistă și nu, așa cum s-a alunecat printre opiniile unor susținători, ca gest de gratuitate romantic idealistă. Acì ne izbim de festa ce-o joacă uneori bunele intenții: prezentarea candidaturii lui Macovei drept un simplu exercițiu de moralitate civică, lipsit însă de pragmatism politic, nu face decât să întărească prejudecățile și socoteala greșită a celor care ştiu întotdeauna mai bine că la noi nu poate creşte nimic.

Aceștia au reacționat la candidatură cu aceleaşi zâmbete superior-ironice, ridicări din umeri, ignorare, sau respingere reflexă cu care sunt întâmpinate orice inițiative politice ce ar putea periclita establishmentul. Şi totuşi Macovei a reuşit să obţină un număr mult mai mare de semnături autentice decât dificilul barem impus unei candidaturi independente.

Recoltarea semnăturilor a demonstrat că dispune de capacitatea operaţională şi de baza de aderenţi pentru a produce un moment centripet, putând capta un număr foarte semnificativ de voturi. Publicul său se regăseşte în milionul de cetățeni ai unei Românii europene, care se duce de obicei la urne, dar mai ales în celalte două milioane de români doritori de civilizație, care ar vota cu entuziasm, dacă ar avea pentru cine și nu s-ar simţi scârbiţi şi fără speranţă față de oferta politică actuală.

Din această perspectivă, votul pentru Macovei este cât se poate de realist și pragmatic, bazându-se pe existența unui segment semnificativ din societate, purtătoarea unui alt mod de viaţă, prosper, corect şi decent, a unui proiect de civilizaţie inspirat din ce au mai bun societățile europene dezvoltate.

Voturile acordate lui Macovei vor fi departe de a rămâne doar un recensământ civic şi civilizaţional, ci vor avea consecințe imediate în structura politică. Aceasta va fi posibil datorită mecanismelor politice generate de scrutinul în două tururi, care nu doar favorizează, ci obligă candidații rămași în turul al II-lea să negocieze susținerea electorală a candidaților pe care i-au învins în primul tur.

Practica sistemului de scrutin în două tururi arată că recomandările de vot ale candidaților ieșiți din cursă pot influența în turul doi între o treime și jumătate din electoratul inițial al acelor candidați. În plus, acești candidați pot determina comportamentul electoral al unor categorii de votanți ce n-au participat la primul tur.

Pentru turul decisiv, nu există „agent electoral“ mai influent decât candidații din primul tur – un adevăr foarte bine cunoscut politicienilor, dar trecut sub tăcere de toate taberele, pentru a nu dezamăgi publicul. Dacă presa și politicienii ar dezvălui intențiile de negocieri dintre tururi, atunci când se vor face cu adevărat jocurile, dezamăgirea ar îndepărta de urne încă și mai mulți cetățeni, dezgustați să constate cum, în timp ce se combat acerb, candidații se pregătesc pentru negocieri.

Aceasta este însă o realitate politică dictată de sistemul de vot în două tururi și ea nu este deloc rea, permițând curentelor și voințelor politice secundare, dar semnificative, să-și croiască loc, prin negocierile dintre tururi, în decizia și structura politică viitoare.

Dacă turul al doilea este decisiv pentru desemnarea persoanei președintelui, primul tur nu este mai puțin important pentru configurarea influențelor politice viitoare. De aceea toți candidații din primul tur investesc enorme eforturi personale și materiale pentru a obține procentele electorale ce le pot asigura poziții cât mai de forță la negocierile dintre tururi. Dacă o candidatură prezidențială nereușită ar genera pierderi, cum de la fiecare cinci ani se-nghesuie cel puțin câte-o duzină de candidați fără șanse !?

Singura consecință a alegerilor ce a interesat vreodată taberele politice românești a fost plasarea avantajoasă în interiorului statului, în poziții apte pentru depredarea resurselor publice. Excepție n-au făcut nici alegerile prezidențiale, unde sprijinul pentru turul decisiv a fost cumpărat cu promisiuni de posturi strategice și legi cu destinatar (promisiuni de altfel respectate, nu degeaba codul etic mafiot insistă asupra „onoarei“). Niciodată nimic despre direcții politice, principii, reforme, strategii. Este tocmai punctul în care o candidatură de succes a Monicăi Macovei poate produce o inflexiune a cursului politic.

Indiferent dacă se va califica sau nu pentru turul decisiv, Macovei – la fel ca toți ceilalți candidați – va fi obligată să negocieze sprijinul electoral primit sau, respectiv, acordat. Va fi o mare premieră pentru politica românească când acest sprijin se va negocia transparent, pe baza programului electoral propus de candidată în campanie, și nu ocult, urmărind posturi și avantaje inavuabile. Cu cât voturile din primul tur vor fi mai numeroase, cu atât mai multe și mai importante puncte din program vor putea fi impuse, fie din poziția de candidat rămas în cursă, fie din cea de candidat ce acordă sprijin.

Desigur, primirea unui post de unde să furi sau a unei legi care sa-ți convină sunt mult mai concrete și lesne controlabile decât verificarea respectării unor principii politice negociate între tururi. Dar și aici există modalități de operaționalizare a principiilor în măsuri politice practice, verificabile. Martor stă „contractul de coaliție“ guvernamentală, un document public de vreo 150 de pagini, rezultatul unor negocieri de câteva saptămâni și pe care se sprijină orice guvern de coaliție din Germania, adică, de la război încoace, toate. Chiar dacă acest contract nu se respectă ad-litteram, chiar dacă duce uneori la conflicte, el reprezintă un reper politic după care se măsoară performanța partidelor și a guvernării.

Un „contract prezidențial“ între candidatul rămas în cursă și candidații aliați ar putea fi o formă de civilizare a instituției prezidențiale. Nimeni nu subestimează capacitatea nemărginită a compatrioților noștri de a trage-n derizoriu și farsă idei și instituții de import, iar „contracte cu România“ și alte asemenea măscării electorale țin deja de faza naivă a istoriei politice recente. Totuși, dacă țara n-a rămas la vremurile lui Vodă Șuțu și Ipsilanti se datorează aproape exclusiv importurilor de instituții și moravuri. Merită încercat.

Contrar caracterului aparent eliminatoriu al votului în două tururi, candidații respinși după primul tur nu-și pierd influența electorală în cel de-al doilea, uneori dimpotrivă. Este însă decisiv ce doresc să facă cu această influență și mai ales câtă le acordă electoratul. Sub înfățișarea unor diferențieri binare de tip „admis/respins“, primul tur electoral permite totuși candidaților distribuirea pe un continuum al voturilor, în funcție de care își vor juca cartea politică. Este de aceea regretabilă gâlceava intelectualilor prilejuită de aceste alegeri, când țelul tuturor este evitarea victoriei lui V. Ponta. E păcat să polemizăm în cetate, cu barbarii în fața porților.

Pentru 16 noiembrie se conturează din nou a mobilizare a absenteiștilor, care îl va mătura pe Ponta, incapabil să treacă de cinci miloane și jumătate de voturi. Singura strategie rezonabilă este votul în favoarea unui candidat anti-Ponta în primul tur și a votului împotriva lui Ponta, în cel de-al doilea. Desigur că într-un fel va arăta o Românie cu Johannis președinte și incomparabil mai bine, una în care Macovei va îmbrăca această funcție. Ar trebui să ne acordăm șansa, nu dintr-un puseu romantic, ci pentru a da o expresie pragmatică unei opţiuni de civilizaţie.

Prin votul pentru Macovei nu se încredinţează oceanului de incertitudini un SOS închis în sticlă, acest vot nu este murmurul vlăguit al unei fantezii de salvare, nici scrisoarea către Moş Crăciun, ci acţiunea raţională şi utilă, biletul la lotto cu mari şanse, ce merită cumpărat. Este exerciţiul de normalitate pentru care poți ieşi din casă, sau abate din drum, duminica. Dacă cei ce îndeobște nu vin la alegeri, de astă dată o vor face, vom avea cea mai plăcută surpriză politică de la împuşcarea lui Ceauşescu.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "35 comments" on this Article:

  1. Peter Manu spune:

    Traian Basescu a chemat deja la un boicot al turului al II-lea. Presupun ca motivul este lipsa de incredere in Johannis. Cum Dl. Basescu este considerat cel mai istet politician din Romania, ne putem intreba: ce ar putea negocia Monica Macovei cu Johannis?

    • victor L spune:

      Cam fortat spus: “Traian Basescu a chemat deja la un boicot al turului al II-lea”
      A fost doar o discutie si a avansat o varianta spunind ca in turul doi daca ajung Ponta si iohannis, nu are pe cine vota.
      Asta a fost, dar nu chemare la boicot, zvonuri de nivelul latrinei 3.

    • Rasvan Lalu Rasvan Lalu spune:

      Mi-e dificil sa va urmez logica: cu ce o împiedica pe Macovei sa negocieze cu Johannis, faptul ca Basescu nu-l considera pe acesta de încredere ?
      Între tururi, toti vor negocia cu toti, d’aia sunt doua tururi, ca le dea posibilitatea de negociere. Asta-i politica.

      • Peter Manu spune:

        Basescu, politician abil si fara scrupule, e specialist in negocieri (v. aranjamentele cu Dan Voixculesc in 2004, guvernul de coalitie PDL-PSD din 2008-2009, pactul de coabitare din 2012). Nu stiu ca Monic Mcovei sa fii negociat politic in Romania ceva important, nici daca este capabila sa o faca. Aici rezida de fapt o mare parte din forta ei si din imaginea, justificata, de om principial, nedispus sa faca vreun compromis.

    • Clazarify spune:

      Asa este, dar ce “basist” veritabil mai urmeaza indicatiile presedintelui Basescu?

  2. MadameDuRecamier spune:

    D.le Lalu, speranta mea era, ca romanii constienti de nenorocirea ce ne asteapta sa iasa atit de masiv la vot, incit mitomanul national sa nu intre in turul doi. Daca ar fi asa, o finala Macovei-Johannis ne-ar face bine, ca natie.

    De la dezvaluirea Presedintelui, insa, am inteles ca serviciile isi vor propriul presedinte papagal, iar micul plagiator carpatin, nu numai e unul de-al lor, dintre ei, dar ca personalitate e exact ce le trebuie. Deci, fara sperante.

  3. DanT spune:

    Am mai spus-o: teoretic exista posibilitatea “votului util” inca din primul tur. Daca Iohannis si Tariceanu ar fi fost apropiati in sondaje, ar fi trebuit sa-l votam pe Iohannis, nu pe MM (pentru ca turul I ar fi fost ca un sistem cu un singur tur de scrutin: important era ca unul “de-al nostru” sa intre in finala cu Ponta). Dar nu e cazul, asa ca votam MM.// “Masa critica” nu se poate atinge pentru ca foarte multi romani impregnati de valorile occidentale prefera sa emigreze, nu sa lupte in Romania pt. schimbare // Sper ca atunci cand va referiti la manifestatiile de anul trecut ale minoritatii occidentalizante nu va ganditi la manifestatiile impotriva exploatarii gazelor de sist. Adica e de dorit sa preluam din Occident lucrurile pozitive, nu aberatiile. Asa si marxismul e ideologie de provenienta occidentala.

  4. Ștefan Brăgărea spune:

    Domnule Lalu
    Regret, însă nu pot fi de acord cu dvs. Toată stima pentru dna Macovei, însă:
    1. A intrat mult prea târziu în cursă
    2. Va fi un excelent ministru și este un europarlamentar onorant pentru România, însă un președinte amenințător și sumbru nu mă atrage…Mă interesează un personaj atent la dezvoltarea economică, la politicile de învățământ și sănătate, atent la evoluția europeană a României.
    3. Mărturisesc că nu înțeleg de ce numai dna Macovei reprezintă opțiunea pro-civilizație. Eventual explicitați!
    4. Unde ați descoperit un ”ocean de incertitudini”? De ce considerați că un președinte de stat poate fi comparat cu ”un bilet la lotto”? Puțin cam multă literatură, chiar pentru un spirit tânăr ca dvs. .
    Voi vota Klaus Johannis în ambele tururi de scrutin, însă altfel
    Cu bune urări

    • Rasvan Lalu Rasvan Lalu spune:

      1. Nu împartasesc opinia Dvs. A intrat în cursa în rând cu ceilalti. Oricum, nu e un argument.
      2. Nu e amenintatoare si sumbra decât pt. hoti. E o persoana cât se poate de normala. Mai atenta si mai competenta ca ea la evolutia europeana a României, chiar ca nu e nimeni. Parcurgeti va rog programul candidatei, de pe siteul macoveipresedinte.ro
      3. Pt. mine si cei care gândesc ca mine reperul civilizatiei îl constituie occidentul Europei (nu înseamna ca trebuie copiat totul de acolo, ca la gradinita, ci ca trebuie preluate principiile). Macovei este singurul candidat care – prin activitatea sa, nu doar prin declaratiile de campanie – ofera garantia mentinerii si aprofundarii cursului pro-occident. Cu Johannis exista pericolul unei acomodari prea mari fata de sistemul predator transpartinic.
      4. Poate aveti dreptate cu excesul de literarura. Îmi însusesc critica.
      De ce nu votati cu MM în turul I si KJ în turul doi !?

      • Ștefan Brăgărea spune:

        Un răspuns posibil la întrebarea dvs. ar fi: sunt bănățean prin naștere și conservator prin fire – drept care nu îmi place să schimb turul: un tur în Turul 1, alt tur în Turul 2.

        • Midnight Rider spune:

          QED. Romania o sa aiba conducatorii pe care ii merita. Felicitari pentru mindria dumneavoastra nestirbita!

          Partea buna, daca pot spune asa, este ca eterna scuza “n-am avut cu cine vota, de-aia am stat acasa” sau “de-aia am votat cu X” nu va mai sta in picioare. Se dovedeste ca chiar daca apare candidatul ideal (more or less), romanii nu-l vor vota pentru ca n-are basca. Dar mindria este si va fi, caci doar asta a mai ramas de facut: sa fiti mindri, nu conteaza ca nu-s motive.

    • Red spune:

      Motivele dvs imptriva unui vot pro Monica Macovei in primul tur nu sunt intemeiate. Si Mario Goetze a intrat tarziu pe teren in finala. Imi permit sa va ofer eu o expicatie pt ultimele puncte:

      Motivul pt care Iohannis e un tip dubios nu sunt cele sase case sau faptul ca a fost desemnat premier la Grivco. Ci faptul ca a devenit brusc secundul unui circar narcisist si nociv pt tara. A intrat voluntar in cloaca unui partid de mafioti dintre care cativa au si imbracat deja hainele vargate. De ce? Cum a putut neamtzul cumpatat si serios sa faca asta? Nu cumva a intuit caderea psihica a lui Antonescu si un posibil culoar spre sefia guvernului sau a tarii? Iohannis mizeaza pe imaginea neamtzului calculat si cinstit dar are profilul unui mafiot sicilian, la fel de calculat dar putred.

      • cetateanu4 spune:

        Goetze a jucat in finala, s-a calificat, Macovei nu are sanse. turul 1 e asa, de incalzire, discutam si noi sa ne aflam in treaba, unii erau cu brazilia, altii cu spania, a iesit germania (a si muncit, asa prosti si fara talent cum erau, in fine).
        Iohannis nu e tampit sa candideze independent, insa asta nu-l face dubios (oricum nu mai dubios ca orice politician american sa zicem).
        insa profil de mafiot? are colectie de cartuse de mitraliera, si se mai si lauda cu ele, sau cum se profileaza?

        • cetateanu4 spune:

          imi cer scuze ca mi-a sarit mustarul la aberatia cu profilul mafiot.
          din partea mea sustineti si PSD-ul in toti si in toate, ca-i democratie, doar ca ar fi pacat ca DNA sa fi muncit degeaba si Ponta sa inchida si site-ul asta

        • Red spune:

          Dl. cetateanu

          1. Am folosit cuvantul mafiot in sensul generic, a la Hrebenciuc care probabil n-a omorat la propriu pe nimeni si nici n-are legitimatie de cosa nostra. Antonescu, co-autor al puciului e mafiot. La fel si Fenechiu, Chiurariu, Vosganian, etc. Cu astia a dat Iohannis mana, erau inca in USL cu tot cu Ponta si cu Voiculescu, nu stiu cum dintr-o cearta pe ciolan au devenit penelistii astia atat respectabili asa peste noapte.

          2. Nu vad de ce un candidat independent ar fi tampit. Idealist poate.

          3. Nu vad cum un vot pro-Macovei la turul I ajuta PSD. Nu e logic, asta zice si dl Lalu

      • Ștefan Brăgărea spune:

        @ Red
        Este foarte posibil să aveți dreptate; I shall take my chances!

      • gn spune:

        Conform unei postari pe facebook ce apartine d.nei Zoe Petre,Iohannis este un produs al PPE care dandu-si seama ca PDL este in cadere a hotarat unirea cu PNL si crearea unui partid cu mai multe atuuri pt. miscarea popularilor europeni ,cu Iohannis in frunte.Antonescu fiind compromis in urma ,,loviturii de stat”,s-a cautat o persoana mai putin vulnerabila,cu alura occidentala,fluent in doua limbi de circulatie ,determinand astfel,poate fortat,pe romani sa aleaga mai usor intre vest si est…[s-a vazut ca pe romani trebuie sa-i impingi (impungi)putin]…Votul,,PENTRU” este azi pe deplin posibil! Macovei NU este raul mai mic,dimpotriva !!!VOTATI MACOVEI CU INCREDERE! Este o luptatoare,un spirit liber,o patrioata,un om politic puternic orientat spre valorile civilizatiei europene cu ce are ea mai valoros ! M-as bucura daca aceste opinii ar influenta cat de putin pe cei care au avut bunavointa de ale parcurge…

  5. Midnight Rider spune:

    Am plecat demult din tara si revin foarte rar, cam o data la 5-6 ani. Vara trecuta am ajuns insa in Romania si am vizitat niste rude de la tara. Cred ca in mediul rural se decide cine va fi presedinte, pentru ca sint multi, iar cei de la orase nu prea voteaza. Acolo la tara nu exista decit PSD si numai PSD, lumea nu mai stie nimic altceva decit Ponta, PSD si Antena3 (televizorul e obiect de cult). Monica Macovei este o extraterestra de pe Marte pentru ei, este de neconceput in mintea electoratului rural ca o femeie (care nici macar nu e de la PSD) sa ocupe o functie atit de inalta. Cei “cu carte” de la oras cu care am nu voteaza cu nimeni, au impresia ca asa se razbuna pe toti politicienii, care “toti sint la fel”. Dupa ei este cool sa nu votezi, dai dovada de intelepciune, nu mai esti un naiv sa crezi in povesti. De MM zic ca “se duce la PE si ia 20 de mii de Euro degeaba, mai si vorbeste de rau tara noastra, pai stii cit am eu salariu ca profesor??”. Romania nu a fost mai niciodata pe calea cea buna, dar acuma mi se pare ca se indreapta catre prapastie si nu vrea altceva decit sa se autodistruga. Ponta si PSD scrie pe fruntea majoritatii. Am plecat din tara cu un gust amar, Mentalitatea asta paguboasa e intilnita la tot pasul, nu numai in politica. Oamenilor nu le mai pasa de nimic, nici macar de ei, dar nu realizeaza asta. Tot ce vor este o masina mai lucioasa ca a vecinului si un concediu vara la mare unde “sa se distreze”. In rest, nimic nu conteaza. Stiu, suna a cliseu (in special cind o zice cineva care a plecat), dar nu stiu ce o sa se aleaga de tara, uneori sint chiar curios sa vad ce o sa se intimple.

  6. Dan Plesoianu spune:

    Monica Macovei, este singurul candidat care MERITA sa fie ales in functia de presedinte. Iar meritul este dat de intreaga sa activitate: a avut rezultate ca procuror, a avut rezultate foarte bune ca ministru al justitiei si a avut rezultate foarte bune ca europarlamentar. Este apreciata, respectata si cunoscuta pe plan international.
    Din pacate, campania sa electorala lasa de dorit. Aparitia pe motocicleta (HarleyDavdison), chestia cu cartusul/glontul, comparatia cu Mandela, fotografia intre fotbalistii americani, totul denota amatorism. Se pare ca un specialist american ii conduce campania (de aici si atitea “americanisme”, care insa se potrivesc cu spiritul romanesc aproape ca nuca in perete), dar nu o face deloc bine. Dinsa ar trebui sa pna acentul pe: Profesionalism, Anticoruptie, Seriozitate, Justitie. Mai bine sa apara cu balanta justitiei in mina, decit cu motocicleta.

  7. gheorghe/gheorghieni spune:

    Articolul e excelent si sper sa aiba rabdare “sa-l citeasca si sa-l dea mai departe” cat mai multi.

  8. Alex spune:

    Si totusi…de ce sa imi risipesc votul fie din turul 1 sau din turul 2 pe un candidat fara sanse reale?
    Sa imi anulez mica si unica arma impotriva lui Ponta si a sistemului ce il reprezinta, votind-o pe MM ?
    Pe Ponta il voteaza cele 5 (??) milioane de captivi ai FSN-ului eternizat, pupacii de moaste si pensionarimea imbecilizata din zona urban/rurala – pe scurt,din Romania profunda.
    Ei vor merge la vot disciplinati, ei nu pot fi redirectionati prin nici un fel de campanie, prin nici un fel de dovezi ca PSD-ul e o catastrofa pt tara…ei doar voteaza PSD/Ponta (ca nu il mai au pe Iliescu la dispozitie).
    Din pacate..votul meu valoreaza exact la fel cit al unui tigan, om al strazii sau indivd biped semianalfabet si oligofren.
    Deci…daca tot sunt din zona “pro-europeana” a electoratului…sunt chemat sa ii calculez si mai drastic si mai pragmatic efectele si importanta votului meu…
    Inca nu ne permitem sa fim votanti “dupa pofta si sufletul nostru”. Romania nu e in stadiul acela de dezvoltare. Inca trebuie votat impotriva PSD-ului (si sa tremuram la exit-polluri sa vedem ce iese din urne).
    Poate peste 2-3 cicluri electorale o sa avem de ales intre un candidat gen MM si unul gen Johannis…si atunci ne putem delecta cu fineturi si dulceturi interogativ- intelectualiste.
    Pina atunci e pe viata si pe moarte…aproape ca pot zice ca stau cu bagajele facute…daca iese Ponta, plec din tara….
    Ca sa nu las loc interpretarilor…dupa “sufletul meu” as vota – cit mai repede posibil – cu revenirea regelui Mihai la locul ce i se cuvine.

  9. Alin spune:

    Un foarte bun raspuns la articolele domnului Cornea!

    Nu am inteles niciodata cum votul din turul 1 ar putea irosit cita vreme nici un candidat nu are cum sa stringa 50% din voturi, din punct de vedere rational este un nonsens. Recunosc insa ca – data fiind lipsa mea de pregatire sociologica – aveam o umbra de indoiala, pe care cu usurare pot sa va spun ca mi-ati spulberat-o. Multumesc!

  10. lucid spune:

    Ultima ora: din dimineata aceasta, traversand deasupra soseaua care duce spre centrul de la Magurele unde se construieste super-laserul de 300 milioane de euro, troneaza un banner pe care scrie “Doar Victor Ponta garanteaza pensiile!” Cui se adreseaza? Celor care vor manui laserul? Rar o asemenea combinatie de prostie si minciuna.

  11. Pinno spune:

    Am nelamuriri privind K.I.
    1. Ajuns presedinte cu un PSD zdrobitor NU va putea nici sa deschida gura foarte parcimonios fara a fi amenintat cu suspendarea. Daca nu va fi un pic mai bataios (!??), il vor incaleca PSD-istii. D-na MM este candidata sigura la suspendare din momentul 1.
    2. Ajuns presedinte, reface USL iar votantii lui se vor trezi ca de fapt nu au ales nici macar “raul mai mic”.
    3. PNL a fost caracterizat cu ani in urma ca “partid balama”. Nu cred ca si-a pierdut acesta “calitate”. Formeaza aripi si aripioare care cind ti-e lumea mai draga (adica se misca ceva) se unesc si se aliaza cu puterea. Sloganul lor ar fi “aproape mereu la putere”. Nu am incredere in el. “Marii” PNL-isti, daca nu au procese peste procese, stau ascunsi asteptind ceva!
    4. Daca nu iese presedinte, “marii” PNL-isti vor face tot posibilul sa fie luati la guvernare (adica punctul 2). Asta e rolul Manechinului (C.P. Tariceanu) care va veni pe cai mari presedinte al PNL.

    Cea mai grea decizie. “Eu cu cine votez?”

  12. lucid spune:

    De tot rasul: am revazut bannerul cu ponta garantul pensiilor. E langa cimitirul Magurele….

  13. Principalii candidați declarați ”de dreapta” sunt Iohannis, Macovei și Udrea. Faptul că Iohannis a refuzat provocarea Elenei Udrea la o dezbatere electorală din care să reiasă, pentru public, cine ar fi cel mai eficient candidat de dreapta, apt pentru a-l combate cu succes pe Ponta, indică, pe lângă multe alte trăsături cel puțin dubioase, impostura candidaturii lui Iohannis.
    Iohannis a fost distribuit în rolul de Cal Troian, care spune ce nu crede și crede ce nu spune, un manechin impozant, o hologramă, un narcisic, un suficient obtuz, un robot cinic și arogant, un umeraș de haine căruia-i stă bine în compania unui ”pisic”.
    Nu realizez ce ar avea de negociat Monica Macovei cu un personaj atât de impersonal, acontabil clienților DNA, și care refuză dezbaterea politică, dialogul, preferând comiterea de placide monoloage soporifice. Este un mister, pentru mine cum pot mase atât de consistente să se extazieze, frisonând de plăcerea de a-l asculta, contempla, vota cu așa o non-valoare.

    • Rasvan Lalu Rasvan Lalu spune:

      Salut!!
      E politica, trebuie sa negociezi si cu dracu’, daca-i nevoie. Dificultatea e sa nu-ti vinzi sufletul, sau sa te pacaleasca dracu’ la negocieri…

  14. eugeni spune:

    De ce trebuie votat Monica Macovei (cel putin in turul intai).

    1. Se poate crea o masa suficient de are ca sa creeze o miscare politica serioasa, miscare care sa fie foarte importanta in 2016. (peste 5% din voturi este un bun inceput)
    2. Puterea de negociere politica a Monica Macovei va fi mult mai mare. Ce se poate negocia cu Iohannis? Foarte multe. Eu, nefiind om politic pot gasi multe obiective de negociat.De pilda recunoasterea (de principiu) erorilor din 2012. Negociarea nu se face de tipul Iohannis vs Ponta. Pentru ca 99% din Macovisti nu vor vota ponta. Negocierea se face pe “claritatea” mesajului de sustinere a lui Iohannis. Este o mare deosebire intre : Votati cum va dicteaza constiinta si Votatil pe Iohannis pentru ca a este …. Mibilizarea electoratului MM este mult mai /mica/mare intr-un caz decat in celalat.

    Capisci :)

  15. Falstaff spune:

    Am citit acest text fara a priori – nu-mi place MM – , m-au interesat argumentele, am aflat lucruri noi, am apreciat abordarea detasata si modul subtil in care este sugerata (nu impusa, ca unica respectabila, multumesc!) preferinta autorului ca fiind cea mai buna alegere, pe scurt, am petrecut un moment agreabil, multumesc!
    Fiind din categoria indecisilor, am continuat sa ma gandesc la cele citite…dar un bizar sentiment de jena ma impiedica sa fiu perfect in acord cu evidenta randurilor dvs…am recitit, si am inteles de unde provine dezacordul dintre noi, dle R. Lalu, de la aceasta fraza finala:
    ” Dacă cei ce îndeobște nu vin la alegeri, de astă dată o vor face, vom avea cea mai plăcută surpriză politică de la împuşcarea lui Ceauşescu.”
    Intr-adevar, mi-o pot imagina pe MM in 25.12.89, satisfacuta de impuscarea lui N.C….
    Daca asa este, si dvs, ca si candidata pe care o sustineti, considerati acel eveniment – rusinos si degradant pentru justitia romana!!! – , ca pe o “surpriza placuta” eu detest insasi ideea ca asemenea “surpriza placuta” sa se repete!
    Deocamdata deci, raman in tabara indecisilor.
    Cat despre anecdota, orice psy va poate da raspunsul : oamenii (mai toti..) prefera sa fie asociati cu invingatorul, cu succesul in general si, in special, adora “sa aiba dreptate” ;)

    • Rasvan Lalu Rasvan Lalu spune:

      Împuscarea lui Ceausecu n-a avut nimic de-a face cu justitia. Lichidarea aceluia a fost un gest istoric necesar.
      Aveam 37 de ani si nu cred ca evreu s-a bucurat mai tare când a crapat Hitler, cum m-am bucurat eu la moartea lui Ceausescu: un adevarat orgasm moral si psihologic.
      Ura si nimicirea – cu sau fara judecata formala – a celui care te-a distrus sunt profund morale, lasând la o parte minunatele functii catarctice si reparatorii.
      Reactia dvs. îmi evoca pe cei carora le scârba sa asiste la o nastere – e-adevarat, e plin de sânge si bale, dar exact din asta suntem facuti.

      • Ștefan Brăgărea spune:

        Fiind mai bătrân ca dvs., m-am bucurat, însă am așteptat evoluțiile ulterioare…Și mi-a pierit orice chef de dansat!

      • iosiP spune:

        “Împuscarea lui Ceausecu n-a avut nimic de-a face cu justitia. Lichidarea aceluia a fost un gest istoric necesar.”

        In primul rand pentru cei din esalonul doi, care urmau sa acapareze puterea. Lichidarea (corect spus, ca acela numai proces nu s-a putut numi) cuplului Ceausescu a avut drept scop evitarea unui proces in timpul caruia s-ar fi dezvaluit culisele loviturii de stat.

  16. Colea spune:

    Poate nu mai stiu eu bine, dar sunt doua tururi numai daca un candidat nu obtine majoritatea absoluta in primul. Asa ca votul util tot s-ar justifica, mai ales cand stim ca vine tavalugul pensionarilor.

  17. Adi spune:

    Monica Macovei are votul meu.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Rasvan Lalu


Rasvan Lalu

sociolog, cercet. st.(München), dr.(Kassel) doc.(Jena) Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)