Home » Idei si solutii »Opinie »Vot 2014 » Citesti:

Mica reformă electorală (361 de cuvinte pentru normalitate)

Dan Dumitrescu noiembrie 25, 2014 Idei si solutii, Opinie, Vot 2014
11 comentarii 873 Vizualizari

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare (și distribuția votului ar fi asemănătoare cu cea din primul tur al prezidențialelor) vom retrăi momentul 2012:

-      Vor intra în Parlament, ÎN PLUS, “doar” 80 – 90 de aleși, față de mandatele stabilite prin lege;

-      Vom avea colegii cu “gemeni” – 2 parlamentari admiși pe  același loc.

-      Vor exista colegii cu succesul “garantat”;

Ce diferențe apar:

-      Mandatele suplimentare vor fi repartizate relativ echilibrat între PSD și PNL;

-      Nu vor mai fi colegii cu “tripleți” – câte 3 parlamentari în același colegiu;

-      Vor fi ceva mai puține colegii cu rezultate “garantate”

Teoretic, reforma constituției și/sau o noua lege electorală ar urma să rezolve inflația de aleși. Practic, adoptarea unei noi constituții s-a transformat într-un miraj, în contextul actualei situații politice.

Până la adoptarea unei nou sistem electoral, se pot elimina aberațiile actualei legi prin amendarea acesteia. Sunt suficiente 361 de cuvinte, incluse într-o inițiativă legislativă, pentru a aduce mai aproape de normal reprezentarea parlamentară în Romania.

Aceste cuvinte, transformate în lege, au următoarele efecte:

-      se reduce numărul total de parlamentari la 260 (173 deputați și 87 senatori);

-      dispar mandatele suplimentare (“gemeni” sau “tripleți”);

-      se elimină blaturile determinate de inegalitatea dintre mărimea colegiilor electorale;

-      reprezentarea parlamentară a cetățenilor români din diaspora crește;

Iată care sunt aceste cuvinte magice:

“Articolul 5, alineatele (2) și (3) se modifică și vor avea următorul conținut:

(2) Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 120.000 de locuitori.

(3) Norma de reprezentare pentru alegerea Senatului României este de un senator la 240.000 de locuitori.

Articolul 11, alineatul (1) litera a) și alineatul (1) litera f) se modifică și vor avea următorul conținut:

a) numărul colegiilor uninominale pentru Camera Deputaţilor, respectiv pentru Senat se determină prin raportarea numărului de locuitori al fiecărei circumscripţii electorale la normele de reprezentare prevăzute la art. 5 alin. (2) şi (3), la care se adaugă un colegiu pentru ceea ce depăşeşte jumătatea normei de reprezentare, fără ca numărul colegiilor de deputat dintr-o circumscripţie electorală să fie mai mic de 2, iar cel de senator, mai mic de 1;

f) în circumscripţia electorală specială pentru cetăţenii români cu domiciliu în afara graniţelor României, numărul colegiilor uninominale pentru Camera Deputaţilor, respectiv pentru Senat se determină prin raportarea numărului de cetățeni români cu domiciliul stabil sau reședința în străinătate la normele de reprezentare prevăzute la art. 5 alin. (2) şi (3), la care se adaugă un colegiu pentru ceea ce depăşeşte jumătatea normei de reprezentare.

Articolul 48, alineatele (10), (11), (12), (13), (14), (15), se modifică și vor avea următorul conținut:

(10) Atribuirea mandatelor de deputat şi de senator se face la nivelul colegiilor uninominale şi la nivelul fiecărei circumscripţii electorale.

(11) Se abrogă.

(12) Biroul electoral de circumscripţie va întocmi, separat pentru Camera Deputaţilor şi Senat, o listă ordonată cu toţi candidaţii, dispuşi în ordinea descrescătoare a raporturilor dintre voturile valabil exprimate obţinute de fiecare candidat în colegiul uninominal în care a candidat şi totalul voturilor valabil exprimate în colegiul uninominal în care a candidat, calculate până la a opta zecimală inclusiv.

(13) Se abrogă.

(14) Numărul de mandate rezultat pentru fiecare competitor electoral se alocă pentru candidaţii acestora în ordine descrescătoare în funcţie de clasarea în lista prevăzută la alin. (12). În cazul în care în colegiul uninominal în care acesta a candidat deja s-a atribuit un mandat, se va proceda la trecerea la următorul candidat din lista ordonată, până la atribuirea tuturor mandatelor.

(15) Se abrogă.”

361 de cuvinte pentru 260 de parlamentari.

Atât și nimic mai mult.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "11 comments" on this Article:

  1. Ștefan A. spune:

    Ar fi sinucidere politica pentru marea majoritate a parlamentarilor . :)
    Ca fapt divers dar cu efecte colosale in “lupta electorala” a fiecarui candidat :
    de ce nu propuneti ca oricare candidatura sa poata fi exercitata doar in zona unde respectivul politician are domiciliul stabil de cel putin 2 ani ?
    Ar fi o colosala “curatenie” politica . Asa “ar deceda” si practica comuna astazi de a se candida unde exista mai multe “proptele” , mai tari “feude” a partidului . De regula se migreaza in ajunul alegerilor in circumsriptile de vot unde respectivii au mai buna “organizare” .
    Traseism teritorial si care elimina oricare legatura cu electoratul . Oricum la viitoarele alegeri (si sistemul actual) vor candida in alte circumscriptii .

    • “Legarea de glie” a candidatilor ar constitui o constrangere a dreptului de a fi ales.

      Am adus in discutie schimbarea mecanismului de alocare a mandatelor inlocuind ordonarea dupa numarul de voturi cu ordonarea descrescatoare in functie de procentul obtinut in colegiu; aceasta elimina avantajul incorect determinat de marimea colegiului.

      Pe actuala lege, partidul cel mai bine plasat in sondaje isi trimite candidatii “preferati” in colegiile mari iar partidul cu estimari mici va trimite pe cei ce îi vrea alesi in colegiile mici. Aranjamentul acesta a fost folosit in 2008 de PNL si in 2012 de PDL.

      Inlocuind factorul cantitativ (numarul de voturi) cu un factor calitativ (procentul obtinut) dispare influenta marimii colegiului si ramane ca element de departajare performanta individuala.

      In Bucuresti, intre candidatii USL, in 2012 cel mai bun procent a fost obtinut de Alina Gorghiu – 71,3% (ca numar de voturi fiind pe locul 25 din 28); Gigi Becali s-a situat pe locul 5 ca numar de voturi si pe locul 27 ca procent.

      • Nicolae Radulea spune:

        “Legarea de glie” a “alesilor” poate ca aduce atingere dreptului de a fi ales. Numai ca nu se ia in considerare reprezentativitatea acestora. Pentru ca “alesul” TREBUIE sa reprezinte in forul suprem interesele celor pe care ii reprezinta. Iar daca luam in considerare ca numele lui ar putea apare nu doar pe buletinele de vot din zona in care isi are domiciluil stabil, dintr-o data descoperim (daca vrem si daca nu pornim cu idei preconcepute) ca dreptul de a fi ales nu este impiedicat, ba chiar dimpotriva! Astfel, un lider cu rezultate in administratie sau cu merite si / sau notorietate, candidand pentru un mandat in circumscriptia / colegiul in care domiciliaza, va putea obtine voturi ale electorilor si din alte circumscriptii / colegii. De ce asta? Pentru ca prin activitatea pe care o va depune ulterior va promova legi care au impact asupra tuturor cetatenilor.
        Iar partidele cu activism puternic vor fi nevoite sa-si promoveze doar candidatii care au sanse si notorietate (in sensul bun al cuvantului). Pe mine personal chiar ma deranjeaza sa fiu reprezentat in parlament de un cetatean ca Ponta, el nu are nici un fel de reprezentativitate pentru judetul Gorj. Singurul argument care il face apt sa fie senator de Gorj (sau deputat, nu stiu ce este si nici nu ma intereseaza, omul e o nulitate) este faptul ca si-a cumparat – si renovat – o casa la Baia de Fier.

  2. demostene spune:

    Nu cred ca pot exista trei deputati intr-un colegiu. Sunt cateva cazuri cu doi deputati sau 2 senatori. Nu inteleg cum ar actiona legea pe care o propuneti.

    • In Colegiul 6 Bucuresti (cca. 87.000 alegatori) sunt alesi 3 deputati:
      - Dumitru Ovidiu-Ioan, initial la PP-DD acum independent
      - Mihăilă Ioan, initial la PNTCD acum la UNPR
      - Nassar Rodica – PSD

      In Colegiul 12 Bucuresti (cca. 196.000 alegatori) sunt alesi 3 senatori:
      Jipa Florina Ruxandra, initial la PP-DD acum la UNPR
      Todiraşcu Valeriu, initial la PNTCD acum independent
      Mutu Gabriel – PSD

      Ambele colegii sunt in top 3 ca marime; ca reper, in Bucuresti, cel mai mic colegiu pentru deputati are cca. 39.000 de locuitori iar la senat cel mai mic colegiu are 78.000 de locuitori.

  3. ion adrian spune:

    Dle Dumitrescu,

    Felicitari pentru incercarea dvs cu dorinta ca o astfel de discutie sa continue aici dar tocmai de aceea si cu urmatoarele precizari pe care va rog sa mi le confirmat daca am dreptate:
    a) Numarul total de parlamentari deputati si sentori este dat de corelatia dintre valorile numerice de la art 5 si numarul cetatenilor romani cu drept de vot , deci nu este batut in cuie , poate fi adica si mai mare si mai mic;
    b) Se lucreaza pe prmiza bicameraluli dar deocamdata ar trebui sa se puna fe acord aceasta problema cu referendumul care a cerut o singura camera probabil prntr-un nou referendum pe aceasta tema, numarul total ramanand pana la maximum 300, adica repetata intrebarea pentru unicameral sau bicameral, desigur dupa o lamurire mai ampla a cetatenilor privind rostul unucameralului sau al bicameraluli si stabilite sarcinile si prerogativele efective a celor doua camere in cazul in care se ajunge prin referendum la pastrarea bicameralismului.
    c) Nu inteleg bine procedeul prescrs la art 10, 12 si 14 adica corefarea efectiva dintre ele. Daca inteleg bine un candidat aflat pe pozitia a doua intr-un colegiu dar cu un raport mai bun decat unul de pe pozitia intaia din alt colegiu al circumscriptiei ar putea intra in parlament in locul aceluia? Poate ca un exemplu cu diferitele situatii posibile ar fi nimerit.

    PS Daca se modifica si legea partidelor personal desi o sprijin mult pe dma Macovei cu ptopunerea ei nu sunt de acord scriindu-i ca nu impartasesc entuziasmul copilaresc al celor care pe feisbucul ei aplauda scrisoarea prin care-i sugereaza lui Iohannis sa se gandeasca la o lege a partidelor in care un partid se poate infiinta cu 3 membrii (adica cu sot, sotie si un parinte sau copil major :) ) Ca sa nu lungesc discutia transcriu ce i-am scris pe feisbuc:
    “Proiectul este democratic dar ce ne facem daca apar 1000 de partide de scara de bloc cu zeci de mii de candidati in toate cele. Cred ca o cifra de cateva sute de membrii dovedeste ca exista o vointa politica coagulata in vederea existentri unui partid politic. Adica sa nu transformam romania int-o tara cu partide posibil de familie. Alte tari au alte traditii alte tipuri de civilizatie. Ce am dovedit noi in ultimii ani nu cred ca ne permite sa ardem toate etapele.Evident ca daca dvs doriti sa infiintati un partid ceea ce eu nu cred ca este imediat oportun si p[entru prezent cred ca un ONG este cel mai indicat sa fie nu aveti problema numarului de membrii dar riscul diversiunii politice nu ne-a parasit inca. Atentie propun un partid care sa aiba cel putin numarul de parlamentari romani plus unu caci altfel riscam sa avem un partid numit sa zicem Partidul Parlamentului Romaniei care fara a fi fost trecut prin alegeri sa puna el ministrii si guverne. Mai ganditi-va si nu va luati dupa entuzasme exagerate”

    • ion adrian spune:

      Speram sa primesc un raspuns…. :)

    • Scuze pentru intarziere :(

      a) Numarul de parlamentari este corelat cu populatia Romaniei, asa cum rezulta din recensamant. Din punctul meu de vedere este ilogic sa modifici sistemul electoral avand ca reper fix numarul de parlamentari. Dezbaterea si modificarea trebuie sa priveasca norma de reprezentare.

      b) Personal consider ca sistemul bicameral este optim, cu conditia sa se disjunga clar atributiile fiecarei Camere.

      c) Intr-adevar si sistemul propus in acest articol conduce la situatia ca in parlament sa ajunga candidati clasati pe locul 2 sau 3. De aceea l-am botezat “mica reforma electorala”. Este pretul pe care trebuie sa-l platim pentru a pastra valid principiul proportionalitatii.

      Personal, daca se va realiza “marea reforma electorala” ar trebui aplicat sistemul german, colegii uninominale in care cel mai bine plasat castiga madatul (First Pass The Post) cu compensare de pe o lista nationala pentru asigurarea proportionalitatii. Cum functioneaza un astfel de sistem (simplificat):
      - sa presupunem ca avem de ales 200 de parlamentari.
      - se definesc 100 de colegii electorale in care candideaza (uninominal) reprezentantii partidelor A, B, C.
      - fiecare partid propune si o lista de compensare cuprinzand 100 de candidati (nu neaparat diferiti de cei ce sunt inscrisi in cursele uninominale)
      - in urma alegerilor partidul A obtine 45% din voturi, partidul B obtine 30% iar partidul C obtine 25%
      - Alocarea mandatelor la nivel national este A = 90, B = 60, C = 50 parlamentari.
      - deasemenea la nivelul celor 100 de colegii uninominale partidul A castiga a = 80 de colegii, B castiga b = 15 iar C castiga c = 5. (candidatii respectivi devin direct membri ai parlamentului)
      - in acest moment intervine “compensarea” – pentru a asigura reprezentarea PROPORTIONALA corespunzatoare distributiei voturilor la nivel national (45% & 30% & 25%)
      - Se calculeaza diferenta intre mandatele cuvenite conform rezultatului national si numarul de mandate castigate direct:
      – (A- a) = 90 – 80 =10; primii 10 candidati aflati pe lista de compensare a partidului A intra in parlament
      – (B-b) = 60 – 15 = 45; primii 45 de candidati aflati pe lista de compensare a partidului B intra in parlament
      – (C-c) = 50 – 5 = 45; primii 45 de candidati aflati pe lista de compensare a partidului C intra in parlament.

      Acest sistem ofera partidelor politice posibilitatea de a popula lista de compensare, in pozitiile eligibile, cu candidati valorosi dar lipsiti de atuuri care sa le permita victoria in competitii uninominale.

    • Referitor la modificare alegilor partidelor:

      Oricat de mult s-ar relaxa conditiile de infiintare a unui partid politic, din punctul meu de vedere, adevarata piedica pentru reimprospatarea clasei politice o reprezinta pragul electoral.

      Eu as sustine reducerea pragului electoral la valoarea normei de reprezentare.

      Daca un partid obtine un numar de voturi egal cu norma de reprezentare atunci are dreptul sa trimita reprezentanti in parlament.

      Pornind de la cifrele propuse de mine in articol, sa presupunem ca un partid obtine 120.000 voturi valid exprimate in alegeri. Cum ar arata rezultatele:

      - la o participare de 6.000.000 de alegatori voturile obtinute echivaleaza cu 2% din voturile totale.

      - prin recalculare, dupa eliminarea celor care nu depasesc pragul, se ajunge la 2,2 -2,4%

      - Acestui rezultat ii corespund 4 mandate de deputat sau 2 mandate de senator.

      - Pare putin, dar vorbim de un cuantum total de 173 de deputati si 87 de senatori.

      Poate sa apara contraargumentul ca prin cresterea numarului de partide parlamentare creste instabilitatea politica si / sau intra in parlament super-populisti sau ultranationalisti.

      Corect; totusi nu poti sa aerisesti fara sa-ti intre in casa si cativa tantari.

  4. ion adrian spune:

    Dle Dumitrescu , va multumesc si de fapt banuiam raspunsurile dvs dar doream sa nu fie nici-o ambiguitate.
    1) Sunt de acord cu pozitia de la pct a) dar undeva trebuie prevazut ferm o limita superioara a numarului de parlamentari si apoi legea electorala sa precizeze numarul efectiv.
    2) Idem cu pct b) dar cred ca anularea referendumului anterior nu se poate face decat tot printr-un referendum si sa se faca ce vrea electoratul desigur dupa asa cum spuneam discutii extinse si cu precizari ale atributiilor camerelor care foarte pe scurt este bine sa fie introduse la referendumul respectiv.
    3) Ref la pct c) de acord dar se pare ca proiectul initial al PROdemocratie prevedea asa ceva.n ce spuneti toti cei care candideaza uninominal obtin ce li se cuvine si desigur restul si acest raport de fifti-fifti intre uninominal si proportional este cel indicat(a avut PRodemocratia un prim draft in care raportul era altul si rezulta o catastrofa si cred ca si la sugestia mea a introdus ub colegiu uninominal la doua locuri in camera.
    Desigur ca partidul poate sa-si puna pe primele locuri pe cei care au candidat uninominal daca sunt persoane foarte dorite si de partid si acestia vot intra fie uninnominal fie proportional si etc.
    4) Deci relaxarea totusi trebuie sa fe mai restrictva decat vrea dna Macovei si cred ca un numar de fondatori cel putin mai mare decat parlamentarii existenti ar fi o limita minimala ca sa nu ne trezim ca se infiinteaza “un partid al Parlamentului :) ” care face si desface guverne fara sa fi trecut macar cu programul sau printr-o validare electorala,

    Numai bine si succes

  5. ion adrian spune:

    PS . 5) De acord si cu ideea legata de pragul electoral .



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Dan Dumitrescu


Dan Dumitrescu

Vicepresedinte al CEDD (Centrul de Excelenta pentru Dezvoltare Durabila), ONG implicat in promovarea si aplicarea principiilor de dezvoltare durabila pentru ansamblul politicilor... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)