Home » Opinie » Citesti:

Minoritățile și felul în care sunt ele reprezentate în Parlamentul României

Mircea Morariu iulie 25, 2018 Opinie
7 comentarii 705 Vizualizari

Prima Constituție a României post-revouționare, cea adoptată la data de 21 noiembrie 1991, reglementa și reprezentarea în Parlamentul României a minorităților naționale, altele decât cea maghiară. Fiecare minoritate avea dreptul de a fi reprezentată cel puțin de un deputat. Prevederea a fost menținută în cel mai democratic mod cu putință și după revizuirea Legii fundamentale, revizuire intervenită în anul 2003.
Mult mai puțin clară este procedura prin care sunt desemnați reprezentanții respectivelor minorități. Adică cine dobândește astfel calitatea de deputat, pe ce principii, cât de reprezentativ sau reprezentativă este respectiva persoană pentru minoritatea cu pricină, în ce măsură mai păstrează ea contactul cu cei care se presupune că l-au mandatat și i-au acordat respectiva demnitate.
Toate aceste întrebări au apărut în prim-planul vieții publice după ce 12 dintre cei 18 deputați ai minorităților naționale, altele decât cea maghiară, au votat săptămânile trecute modificările dorite de majoritatea parlamentară la Codul de procedură penală și Codul penal. S-a aflat astfel că reprezentanta comunității bulgare ar avea grave probleme penale și se află în raporturi de beligeranță cu cei în numele cărora și-a dobândit mandatul și privilegiile aferente, inclusiv imunitatea, că insul care îi reprezintă pe minoritarii albanezi nu are nici urmă de sânge de albanez în vine pentru ca recent doamna Eva Galambos, cunoscută drept o excelentă jurnalistă specializată pe probleme de politică externă, să publice pe blogurile adevărul.ro un articol în care îi cerea socoteală pentru votul său reprezentantului minorității evreiești, un anume domn Silviu Vexler. Despre care, de altminteri, se știu lucruri foarte puține. Iar ceea ce se știe nu este deloc de bine. Că a absolvit Facultatea de jurnalism de la modesta universitate Hyperion, că nu s-a manifestat deloc semnificativ în presă, dar și că că este un apropiat și un purtător de geantă al președintelui Federației, dl. Aurel Vainer, și că a avut, de când este parlamentar câteva inițiative mai mult decât discutabile. Unele deloc în folosul celor pe care, chipurile, i-ar reprezenta.
Se cunoaște demult, încă de pe vremea CFSN, încă din timpul primului Parlament ales ca urmare a alegerilor ce au avut la 20 mai 1990 (celebra Duminică a orbului) că deputații minorităților votează îndeobște precum o face majoritatea. Până săptămâna trecută aproape toată lumea s-a împăcat cu această cutumă. Ea și-a dovedit toxicitatea cu ocazia acțiunilor complet nedemocratice ale majorității care a forțat adoptarea unor prevederi mai mult decât îngrijorătoare pentru sănătatea vieții democraticii și viitorul european al României.
Criticați au fost, pe bună dreptate, reprezentanții UDMR care nu au votat, însă au asigurat cvorumul, devenind astfel complici ai majorității PSD-ALDE, dar și cei ai celorlaltor minorități. Dl. Varujan Pambuccian, etern reprezentant la minorității armene, despre care până mai ieri toată lumea avea o părere bună (se spunea că e un om deștept, bine consolidat în profesia lui de matematician) și-a cam dat și dumnealui arama pe față. Mulți dintre minoritari nu sunt deloc mulțumiți cu modul în care au votat trimișii lor în Parlament și au o îngrijorare firească legată de felul în care se vor manifesta la urne respectivii dacă se va ajunge la un vot care să decidă o eventuală suspendare a președintelui Klaus Iohannis.
Dincolo de toate aceste fapte punctuale, cred că la o eventuală viitoare revizuire a Constituției vor trebui să fie formulate prevederi mai clare în privința modului în care sunt reprezentate în Parlament minoritățile.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , , , , ,



Currently there are "7 comments" on this Article:

  1. Rudolf Zimand spune:

    Am parerea ca reprezentantii in Parlament ai minoritatilor nationale trebuie sa aibe o participare activa, sa reprezinte punctul de vedere al minoritatii natinale respective / al minoritatilor nationalitatilor nationale in bloc in cazul votarii unor legi care afecteaza in mod specific aceasta / aceste minoritati nationale, in concordanta cu parerea forurilor acestora (care i-au propus sa candideze).
    Atunci cand sunt supuse votului legi cu caracter general (ca de exemplu citata de autorul articolului o eventuala suspendare a presedintelui), reprezentantii in Parlament ai minoritatilor nationale si forurile nationale care i-au propus nu au cum sa cunoasca parerile minoritatii nationale reprezentate, pareri care pot fi impartite, Deaceea, pozitia acestor deputati nu poate fi imperativa, oricat ar fi nemultumiti unii ( de ex. doamna EvaGalambos). In aceste cazuri votul lor alaturi de majoritatea din parlament este pozitia cea mai justificata.

  2. MIHAI 2 spune:

    O sugestie – dupa alegeri si dupa constiturea camerelor
    Parlamentului – reprezentantii minoritatilor
    sa fie validati cumva de catre o autoritate de acelasi nivel
    De exemplu de catre Senat – cum se intampla cu reprezentantii
    societatii civile inclusi in CSM.
    Sau poate de catre Curtea Constitutionala.
    Intrucat in Romania perspectiva nu trece dincolo de varful nasului probabil ca
    nici Senatul nici CCR ul nu sunt pe placul gruparii georgiene luminat elitiste.
    Bun – atunci sa fie validati de Inalta Curte – dar acum repede ,
    cat ne e draga doamna Tarcea ,
    ca daca ne suparam mai incolo si pe dansa – nici acesta varianta nu mai e valabila.
    ***
    Daca am fi destul de destepti ar trebui gasit un mecanism constitutional si
    pentru omologarea in viitor a unor minoritati in curs de afirmare.
    Cu siguranta exista deja in acest moment mai multi cetateni romani
    de etnie ARABA si de etnie CHINEZA decat
    cei de etnie albaneza , croata si Dumnezeu mai stie care.
    Totusi mecanismul constitutional fixist
    nu permite desemnarea unor deputati ai celor doua minoritati .
    Daca tot avem cu ce ne mandi – si cred ca reprezentarea asta
    simbolica a minoritatilor e un motiv de mandrie – macar s-o facem cum trebuie.

  3. Cinicul spune:

    “revederea a fost menținută în cel mai democratic mod cu putință ..”
    Ma iertati dar participarea minoritatilor in Parlamentul Romaniei a fost din start nedemocratica. Ea a fost introdusa smechereste in Constitutie de Iliescu ca sa-si adauge niste voturi de la niste grupuri etnice obediente si, de altfel, in mare parte inexistente. Acesti deputati reprezentau cel mult o zecime din numarul de cetateni care-i alegeau de alti deputati neminoritari.
    Comunitati care in anii 90 reprezentau poate cateva sute cetateni (un exemplu, comunitatea italienilor din R, reprezentata in Parlament de o actrita de altfel talentata) au ajuns sa incline balanta puterii in Parlamentul Romaniei.
    Exceptarea minoritatilor de la pragul electoral este nedremocratica si din acest motiv foarte putine tari o practica: in Europa doar Romania, Germania, Danemarca, Polonia si Serbia.

  4. smaranda spune:

    A da unui minoritar un drept care te pagubeste pe tine este o judecata proasta, si care nu trebuie perpetuata. Regula care este pentru majoritari trebuie sa fie pentru toti. In nici o tara nu exista locrul asta si pentru care unii sunt mindrii. Mergi afara si vezi ca poti fi super si nu primesti mai mult decit cetateanul de rind. Mai putin in orice tara. Discriminarea este regula. Daca spui ceva iti arata usa.

  5. Cap de Locuitor spune:

    Intr-o tara civilizata – nu tribala- nu trebuie sa existe reprezentare etnica.

    Cu mentalitatea asta, o sa avem sute de “reprezentanti”; mai e si o discriminare, pentru ca reprezentarea nu e proportionala.

    Oricum, unii sint alesi politic, iar altii etnic.

    O porcarie tipic romaneasca sau o fi europeana ? Nu m-as mira…



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Mircea Morariu


Mircea Morariu

Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facult... Citeste mai departe


E randul tau

Sunt câteva căi de urmat, în paralel: 1. Pentru Jandarmerie - declanşarea imediată a anchetelo...

de: Petre Opris

la "Scrisoare către un pesedist/o pesedistă"

Petre Opris – volumul Licenţe străine pentru produse civile şi militare fabricate în România: (1946-1989)

România, marile puteri şi ordinea europeană: 1918-2018

Cauta articole

august 2018
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Iul    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)