Home » Global / Europa »Opinie » Citesti:

My Brexit

Mihai Buzea martie 13, 2019 Global / Europa, Opinie
104 comentarii 14,130 Vizualizari

Nimic nou nu am de adăugat despre Brexit și nici măcar ceva inteligent n-am de spus; doar câteva lucruri adevărate, în sensul de „la prima mână”. Acordați-mi, vă rog, prezumția de neminciună și 6 minute din timpul dumneavoastră, în schimbul a două povești care se bat cap în cap. Mulțumesc!

Am lucrat de-a lungul a trei ierni (2014, 2015 și 2016) în Londra și în împrejurimi. Nu era o muncă nobilă: tăiam copaci, îi toaletam, scoteam cioatele, măturam rumegușul lăsat de drujbe pe asfalt, lucruri din astea. Aveam și colegi români, și colegi britanici (bine, mai erau pe-acolo și câte-un albanez, venezuelean, ecuadorian, jamaican, columbian, dar nu ei contau; erau izolați), iar printre colegii britanici era și unul, Michael, zis „Doubleday”, cu o situație puțin mai specială: briții îl disprețuiau, îl considerau „foarte prost” și nu voiau să stea de vorbă cu el. Cumva natural, Doubleday s-a apropiat treptat de români, a învățat un fel de română rudimentară, doar cu românii făcea echipă (nimeni nu avea voie să lucreze singur, ci numai în echipe de doi, trei sau patru oameni). M-a îndrăgit foarte tare, pentru că putea să se certe fericit cu mine în engleză – ceea nu putea cu românii din cauza barierei de limbă și nici cu briții din cauza barierei de statut (muncitorii localnici se considerau duri și isteți, aveau o stimă de sine pe care n-am regăsit-o printre muncitorii români din România). Subiectul nesfârșitelor certuri (de fapt, „certuri”: Doubleday era un om mai simpluț, aproape un simpleton cum se zice, el perora și eu îl ascultam, nu prea dădeam replica) era Brexitul. El era un apostol; eu, un „întunericit”; el mă lumina.

Omul CREDEA. Era o întruchipare a spiritului izolaționist britanic, așa cum este el caricaturizat pe Continent. Nu prea găsesc, în spațiul mental românesc, o comparație potrivită ca să-l descriu pe Doubleday; poate-poate, un ardelean dintr-un sat uitat de lume, foarte mândru că el nu-i regățean, sau un basarabean foarte mândru că el nu-i „țâgan împuțit” din România, dar aceste comparații nu-s chiar potrivite, pentru că „britanicismul” fierbinte al lui Doubleday era mult mai mult decât atât. Discuția, la drept vorbind, era mereu aceeași, era o buclă: el se lăuda cu „this great country”, eu îi spuneam că așa este, el explica că „this great country” n-are nevoie de „continentali” (care puteau fi, în funcție de dispoziția lui, fie „Russians”, fie „Nazis”), eu îi spuneam că UE înseamnă liberă circulație, că nu e un imperiu. Că, dacă dorește, el poate să se ducă în Grecia în concediu, de exemplu, că asta e UE, nimic altceva decât libertate.

Aici se rupea filmul. Doubleday nu călătorise. Se născuse într-o familie cockney (de aici accentul lui imposibil, plus altele…) și Greater London era singurul loc pe care-l cunoștea pe lumea asta. Nu avea școală, lucrase în construcții de când se știa, acum la bătrânețe (avea peste 40 de ani) se refugiase în munca mai ușoară de la copaci, iar visul lui nu era să călătorească nicăieri, ci să nu fie scos de pe piața muncii de lucrătorii tineri și ieftini din UE. De pe Continent…

As simple as that. Orice, dar absolut orice i-aș fi spus se lovea de același zid: „What’s in for me?” („Și mie ce-mi iese?” – n.m.), zid pe care n-am fost în stare măcar să-l clintesc, darămite să-l dobor. Apărat de impenetrabilul său WIFM, Doubleday a rezistat ca un erou homeric, ca un Ajax 3.0, tuturor săgeților aruncate de mine asupra Brexitului. Problema a fost că săgețile mele erau boate. Nu am reușit niciodată, dar niciodată, să-i precizez un singur lucru care „să-i iasă” lui Doubleday din apartenența la UE. Și de care să aibă el nevoie!

Cealaltă poveste este c-un fermier care măcina grâu la moară. Aveam de doborât niște plopi mari, undeva mult în afara Londrei, și i-am tot căutat prin niște coclauri fără picior de om, până am dat peste o fermă izolată. Proprietarul e ieșit afară, albit de făină, și ne-a explicat foarte binevoitor cum ajungem la plopii ăia (erau pe pământul lui, voia să scape de ei, dar pe banii consiliului local). Băieții mei au plecat cu drujbele, de mine nu era trebuință am rămas de vorbă cu fermierul, foarte fericit când a auzit că-s din România (și că poate comunica liber), și iată întrebarea ce m-a lovit ca ghioaga: cum ajunge el pe insula Popina? Dacă vi se pare incredibilă situațiunea, imaginați-vă ce față făcusem eu!

Omul era un birdwatcher pasionat și auzise de insula Popina din lacul Razelm de la niște pasionați de-ai lui, așa că-și făcuse planul să se ducă s-o viziteze. I-am explicat, cum m-am priceput, că-i trebuie o hârtie de la Academia Română (solicit și eu hârtie de-asta când mă duc în Rezervația Gemenele din Retezat, de-aia am știut ce să-i spun), la care el mi-a cerut adresa de mail a respectivei instituții! Da, știu. Pare scoasă dintr-un film. Să mai adaug că burnița, iar el și cu mine stăteam în picioare, cu bocancii în noroiul de lângă un țarc cu juncani, scărpinându-i între coarne în timp ce vorbeam de insula Popina din Razelm.. ?!

În filmul „Brexit: The Uncivil War” este o scenă care m-a impresionat extraordinar de mult, m-a răscolit: Dominic Cummings merge cu Douglas Carswell și Matthew Elliott într-un orășel sărăcit (Jaywick, parcă) să discute cu un cuplu de posibili Brexiteri; la un moment dat, Cummings iese din casă, se duce în mijlocul străzii și-și lipește de asfalt partea dreaptă a capului, ascultând pământul, apoi reflectează: „Murmurul acela din adâncuri… nu-l mai aud. A încetat” (nu sunt sigur că am reprodus bine, parc-așa îmi amintesc c-a zis).

Asta aș fi vrut să spun. Nu știu cine are dreptate, nu știu cine n-are, habar n-am cum se va termina toată tărășenia (care-a cam căzut în ridicul), dar știu un lucru, și-l știu sigur: murmurul acela din adâncuri… a existat. L-am simțit și eu, nu l-am auzit vreodată, nu l-am înțeles, dar l-am simțit prin tălpile bocancilor.

Post-scriptum: știți de ce iubesc platforma Contributors? Pentru că, indiferent de intenția autorului unui text (al oricărui text), fiecare cititor înțelege exact ce vrea el să înțeleagă. Și comentează în consecință. Nu pare mult, dar este esențial. Abia când n-o mai poți face îți dai seama că, în lipsă, „murmuri” ca pământul.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre:



Currently there are "104 comments" on this Article:

  1. Simone spune:

    Excelent textul. (Chiar daca se vor supara “batranii” de peste 40 de ani… ;))

    Vad ca am trait in Marea Britanie in aceasi perioada. Pe mine m-a frapat ingustimea mintilor din meserii gen City, politica si media.

    De 40 de ani ei citesc aceleasi ziare si asculta aceleasi voci care le tot spun cum se transforma UE in purice fara ei, ca ei detin toate atuurile, ca UE e mereu la un pas de colaps. Si uite ca au ditamai surpriza sa constate ca exista intradevar o uniune in criza institutionala, politica si existentiala grava (ca cine stie daca regatul mai ramane unit in conditiile in care dinamitezi un Good Friday Agreement si impui Scotiei un dezastru pentru care 2 din 3 scotieni n-au votat). Doar ca nu au nimerit Uniunea.

    Daca “formatorii de opinie” ai neamului sunt in situatia asta, nu ne putem mira ca Doubleday nu visa ca-si va taia craca de sub picioare.

  2. neamtu tiganu spune:

    Și comentează în consecință.
    Nu pot sa nu spun o rautate, comenteaza atunci cind e lasat, cind spune ce trebuie, ca altfel nu e lasat.
    *******
    La tema. Povestile sunt f frumoase, mi-au placut mult. Nu vreau sa trag concluzia ca unii mai inapoiati ar fi fost cu Brexit si restu nu. Ar fi prea ieftina o asemenea concluzie. Ce mi se pare ciudat e ca istoria Angliei e plina de calatorii peste mari si tari, aventuri, colonii si acum, multi dintre ei se complac in propriul suc.
    Cum spuneam, regret acest Brexit.
    Sa spun si eu povesti:
    Am fost in mai multe proiecte europene, se vedea de la o posta ca nemtii se potriveau cu englezii si cu nordicii. Francezii incepeau dimineata in trompa, de obicei erau f activi, dar, dupa masa de Prinz se linisteau, tocmai atunci cind se trageau concluziile de nemti si de englezi. Italienii erau seara, la masa, extrem de simpatici. Din est nu prea apareau, desi erau cu totii invitati. Uneori veneau polonezii, f. suparati si galagiosi, cu tupeu, norocul era ca veneau odata si de trei ori nu.
    Brexitul e o mare pierdere pt EU!

    • JB spune:

      Doar ptr. EU?!?

      Daca tot vorbim despre experiente personale.
      Constatat: FR acelasi mod de a privi lucrurile (nu neparat de a actiona) ca: RO, ES, BE, HU (!!! incredibil, dar urmarit cu atentie), PT.
      Ptr.cei care traseaza, mental, o harta a sudului UE: Grecia nu chiar, Cipru nici atit, Malta chiar mai departe decit Cipru.
      Confirm (obs.la nivel personal): DE se potriveau/potrivesc cu UK & nordic bunch. Dar…..f.important: cand era vorba de a decide ce si cum DE&nordic bunch nu erau cu UK….ci, culmea, mai degraba cu FR. Cu toate ca existau mari deosebiri de vederi fata FR si mari asemanari cu cele ale UK.
      Concluzie personala, confirmata (cred eu) de circul ipocrit Brexit: DE&co pragmatici si realisti prefera dialogul/negocierea cu cei care vor ca lucrurile sa mearga inainte, chiar daca exista(u) deosebiri de pct.de v.., dar nu refuzau principiile!!
      Din pozitia UK razbatea (aproape transparent) obstructionismul, dorinta de a bloca. Bine…..totul facut civilizat, calculat, prin dezbateri pe detalii care ajung(eau) sa prevaleze asupra fondului/principiilor.

      • Hantzy spune:

        JB,
        Nu știu cum se face dar maleabilitatea francezilor su a belgienilor le-a adus acestora mai multe avantaje decât rigiditatea și conștiinciozitatea britanicilor. Am condus câteva proiecte ce vizau livrare de tehnologie în Toulouse, la Liége și altele în Regat lângă Plymouth. Francofonii cu avioanele, britanicii cu turbine de gas.
        Fancezii făceau pauză 2 ore și apoi făceam ședințe până la zece seara fără să luăm decizii, dar ne lăsau în final să facem proiectele cum credeam noi mai bine. Ne trimiteau la final Dekra să măsoare mașinile și accesibilitatea butoanelor de urgență, și asta era tot. Britanicii, în schimb, despicau firul în patru, schimbau procesele, voiau să studieze fiecare desen de execuție, ceea ce nu era întotdeauna permis, pentru ca la final să inglobam o serie de funcțiuni din gama “nice to have”, dar care aproape că nu aduceau niciun obol producției, deci a scopului principal al sistemului livrat, ba mai mult incurcau. La o vizită în halele lor de producție am constatat chiar, că operatorii demontasera unele accesorii ce fuseseră special comandate și plătite de tehnologii lor, tocmai pentru a obține o accesibilitate și vizibilitate mai bună a piesei prelucrate. Într-o situație chiar am fost nevoiți să prelucram piese automatizat din trei prinderi, (pentru care aveam deja proces stabil în doar două prinderi), numai datorită încăpățânării lor de a introduce o duza suplimentară pe o axă secundară. Dar a plătit regește!
        Însă nu știu cum reușeau să bea seara câte 5-6 beri și 2-3 Willy, iar a doua zi să fie mai fit ca francezii după două pahare de vin. Simpatici și rotofei, roșii în obraji, dar extrem de dedicați muncii.

        • Ioan spune:

          Aceste patanii cu britanicii sunt probabil expresia “exceptionlismului ” lor azi cam gol de continut. Urmaresc cu atentie ce se intampla cu multiplele motiuni si votuir din parlamentul britanic si sincer mi se pare grotesc ce se intampla. Tergiversarea avea sens daca macar un stat din UE27 ar fi dat vreun semn de rebeliune, asa se pun singuri cu spatele la zid, iar ieri cancelarul trezoreriei Hammond umbla dupa unionistii irlandezi sa-i mituiasca, cam cum procedeaza Dragnea cu baronii razvratiti in timp de Thereza May ii ameninta pe hard-brexitisti cu o lunga amanare. Un ziar britanic titra recent ” The EU’s not for turning!” parafrazand o replica celebra a lui Margaret Thatcher “you turn if you want to, the lady’s not for turning!” , cand le dadea inainte cu viziunea ei economica ce a dus in final la dezindustrializarea UK. Chiar sunt curios ce va iesi in urmatoarele saptamani. N-am zis nimic la un articol euforic al domnului Naumescu din ianuarie, care anunta ca Brexitul nu se va mai produce. Inca de anul trecut am realizat ca britanicii trebuie sa iasa si ca cel mai probail UE27 le va aplica ( dupa zeci de ani de rebate-uri) tratamentul standard pentru tarile terte: tarife, negocieri lungi ale FTA, impunerea standadrdelor europene, jurisdictie Curtii Europene de Justitie, etc…

          In timpul acesta businessurile mari si mici trec trec fie Canalul Manecii fie Marea Irlandei, iar marii investitori japonezi din industria britanica se pregatesc sa inchida aprozarul. Brexitul va fi o lectie pentru toti, pentru ca in final conteaza marimea pietei europene comuna ramasa, populatia, scutul de protectie pe care il asigura producatorilor euopeni in fata dumpingului pe care il pot practica state ca China, India sau SUA ( in domeniul agricol cu produse modificate genetic) si cel mai important asigurarea asa-zisului “level playing field” in interior cat si in exterior. De aceea in final se vor accepta probail armonizarile de taxe intre statele europene. .

  3. teo spune:

    Ești fascinant, Omule! Cum ai reușit sa ajungi la liniștea asta? Sănătate si ai grija de tine si de familia ta. Nu ma îndoiesc de faptul ca ești capabil sa faci aceste lucruri. Cu drag.

  4. naz spune:

    excelent !

  5. ion spune:

    Cand esti in aceasi barca cu altii, trebuie sa ai grija sa nu fie diferente mari de nivel de trai, altfel apar tot felul de fenomene. Una din probleme EU si a noastra este ca nu lucram la micsorarea diferentelor.

    • Constantin spune:

      Ufff! Am beneficiat de Fondul de coeziune, Fondul Social European reprezintă aproximativ 10% din Buget, în exercițiul financiar 2014-2020, fondul European de Dezvoltare Regională și alte fonduri, linii de finanțare și instrumente puse la dispoziție de Uniunea Europeană. Doar că banii europeni NU ne interesează, pentru că sunt mai dificil de furat decât cei proveniți de la Bugetul național.

      Altfel, programe de coeziune și material documentar în privința aceasta găsiți din belșug pe Internet, elaborat de specialiștii în domeniu. Prin urmare, știm ce trebuie făcut, se realizează “studiul de fezabilitate”, cu sprijinul larg al Uniunii Europene, dar n-avem chef să folosim banii puși la dispoziție, de se enervează până și fosta purtătoare de cuvânt a d-lui I Iliescu și actual comisar european pentru politica regională propus de PSD, d-na Corina Crețu! Pen’ că nu se pot fura…

      • ion spune:

        Cand Churchill a ajutat pe Stalin masiv cu armata si nu numai, cand a cedat europa de est, nu s-a gandit la consecinte, uite acum vine nota de plata. Nota de plata vine si din dezmatul facut de britanici prin colonii, cum au abandonat si s-au retras din acele colonii, inca zeci de ani vor veni facturi. Interesul propriu e bine, dar daca esti cu altii in aceasi barca te poti astepta ca la un moment dat iti vor da in cap si s-ar putea nu direct, s-ar putea sa-ti dea in cap asa cum nici nu ti-ai imaginat.

        Poti sa dai tu cate fonduri vrei, e cum ai da bani unui alcoolic sa se trateze. Problema vine de la faptul ca am fost pe mana URSS si acum se va lecui foarte greu in generatii, daca se pompeaza bani si se trateaza pacientul cu efort sustinut.

        • Harald spune:

          Subscriu. Psihologic vorbind, oamenii nu neapărat de bani au nevoie, ci de un scop în viață. De responsabilități pe care să și le asume prin proprie voință, fără să-i oblige nimeni. Paralela cu a da bani unui alcoolic e foarte potrivită, într-adevăr.

    • Harald spune:

      Egalizarea forțată duce la exacerbarea diferențelor. Țările scandinave se distrează cu asta de vreo 30 de ani și nu vor nici acum să recunoască obținerea de rezultate diametral opuse bunelor intenții inițiale.

      Iar tentația de a introduce din ce în ce mai mult control, în vederea egalizării forțate, e evidentă în toată Uniunea Europeană. Acolo unde am crescut eu, asta se numea ”a face binele cu forța”.

      • ion spune:

        atuncea astea sunt rezultatele, dar cauza principala e diferenta de nivel. Nu te lega cu betivanii, dar daca te-ai legat suporta, educa, ei singuri nu se lasa de baut

  6. Harald spune:

    În sfârșit, un articol scris de cineva care trăiește în lumea reală. O dată la 100 de articole, se mai întâmplă și minunea asta :)

    P.S. Doubleday acela are o mulțime de verișori prin Midlands, pe câteva zeci dintre ei i-am întâlnit personal :)

  7. victor L spune:

    Cu toata sinceritatea il creditez pe autor de “neminciuna”. De fapt, l-am “intilnit” acum multi ani la Dilema/Dilema veche si mi-a placut de atunci (nu intotdeauna :P )
    Am niste nelamuriri:
    – dece “drujba” la briti? asa i se spune in romana la Husqvarna, de exemplu?
    – la 40 de ani chiar esti batrin?
    – exemplul cu ardeleanul dintr-un sat uitat de lume pare de Brailita.
    – “Post-scriptum: știți de ce iubesc platforma Contributors? Pentru că, indiferent de intenția autorului unui text (al oricărui text), fiecare cititor înțelege exact ce vrea el să înțeleagă.”
    Ei bine, cum spunea si @ neamtu tiganu, cititorul orice ar intelege, nu e lasat sa-si exprime parerile daca nu sint “pe linie”cu unii autori, sau admini.
    In rest, cred ca se consuma prea multra energie pentru a le da lectii supusilor Majestatii Sale.
    Cind ceata cade peste Canalul Minecii, Europa ramine izolata. Si din cind in cind are nevoie de Doubleday.
    NB,
    da, e pacat de Brexit, ca cei doi soferi ai UE inca au ranchiuna pe briti si vor sa conduca doar ei.

  8. Ba e imperiu. Si asta e buba. spune:

    eu îi spuneam că UE înseamnă liberă circulație, că nu e un imperiu. Că, dacă dorește, el poate să se ducă în Grecia în concediu, de exemplu, că asta e UE, nimic altceva decât libertate.

    Uite ca mai sint unii care cred. :)

    Eheeeee… Multi credeau acum 20-30 de ani ca chiar despre asa ceva era vorba. Casa comuna europeana de la Atlantic pina la Urali (nu asa zicea Gorby?), liberă circulație, libertate, fericire, blah-blah.

    Asa isi imaginau oamenii de rind UE si asa s-a facut, in entuziasmul cvasi general, Unirea cea Mare. Faptele au demonstrat insa ca nu a fost mai mult decit wishful thinking.

    Birocratia a scos rapid capul, au aparut komisarii, directivele (curbura castravetelui, asomarea porcului…), amenintarile, sanctiunile, “valorile europene” scoase din palarii, taierea banilor daca nu te supui, atomizarea, eliminarea barierelor morale, dezlantuirea sexuala, sciatica la nivel inalt care face pipi in public peste toata Europa, cenzurarea si subordonarea guvernelor nationale (ce nevoie aveti voi de suveranitate?), …

    Umbra Imperiului Neomarxist tot mai mare si mai mare, iar cele ale papusarilor tot mai vizibile. Asta nu are cum sa se termine bine.

    • silicon_v spune:

      Pe scurt: Simţ enorm şi văz monstruos.

      La mine la tara, aia inca taie porcul ca acum 100 de ani. Inca nu au ajuns komisarii.

    • Hantzy spune:

      Doubleday rupe românește!

    • DSK spune:

      Suveran ai fost când ai semnat Tratatul Uniunii. Din momentul ăla trebuie să respecți termenii contractului. Printre care respectarea principiilor declarate ca valori europene. Ele nu sunt inventate din mers, ci înscrise clar, atât de clar pe cât e posibil să definești concepte abstracte. Și sunt suficient de clare ca să poți stabili fără dubiu că Guvernul, Parlamentul și Curtea Constituțională le încalcă sistematic.
      Eu am semnat un contract de muncă liber consimțit în care scrie că am luat la cunoștință de regulamentul de ordine interioară și mă angajez să îl respect. De atunci libertatea mea – în sensul de a acționa după dorință – e îngrădită de ceva în plus fata de legea generală.

      • Harald spune:

        @DSK – și prin contractul tău de muncă te-ai obligat cumva să lucrezi pentru acel angajator nu doar până la sfârșitul vieții tale, dar și în numele copiilor și nepoților tăi, până la a n-șpea generație?!

        Exact pentru ”obligații” din astea, promovate pe forum de nick-name-uri ca @DSK, @JB sau @Florin L., se va ajunge la destrămarea Uniunii. Atât timp cât niște oameni productivi sunt conștienți că ei sunt cei productivi, chiar crezi că îi poți prosti la nesfârșit să-și petreacă viața lucrând pentru ”dezvoltarea societății socialiste” din Germania sau Franța?

        • JB spune:

          @Harald
          Măi omule, când a susținut subsemnatul “obligații” de genul la care faci tu referire?!? Si când am susținut ceva fără să argumentez clar și la obiect?!?
          Nu-ți convin mai condițiile de aderare, scopurile și obiectivele UE?!? Care e problema?!? Art.50 EU Treaty și bye-bye. Facem socotelile (după cum ne-am angajat de la inceput), tragem linie și gata.
          De mâine nu mai suntem aceeași familie ci niște terți.
          Ah…..tu vrei să folosești in continuare parcarea comună, robinetul de apă ptr.a-ti uda peluza, piscina, etc.?!!? Ok! Dar astea vin cu costuri, obligatii si reguli de folosire. Dacă vrei. Dacă nu….nu e nicio problemă te descurci formidabil și on your own.

          • Harald spune:

            @JB – nu, stimate domn. Tu ești cel care folosește în comun resursele pentru care muncesc alții. Tu trăiești din bani publici, nu eu.

      • Hantzy spune:

        DSK,
        Adevărul este că europeanul nu a semnat niciun contract. Dar și-a ales lideri care să îl reprezinte și constituții naționale în care “cedarea de suveranitate” este reglementată. Cea a României, sore exemplu, stipulează la articolele 1148 și 149 procedura de integrare euroatlantica. Și, deși o constituție nu e votată la fiecare generație, dispozițiile cuprinse rămân valabile. Nu este însă, precum se vede din exemplul brexit, nici părăsirea uniunii. E păcat, dar e dovada cea mai elocventă că libertatea de decizie a membrilor este garantata în interiorul uniunii. Pe de o parte unii susțin că puterea Bruxelles nu are pârghii suficiente pentru a împiedica guvernele naționale să ducă politici contrare principiilor statului de drept sau sceptice, chiar centrifuge față de Uniunea Europeană, dar pe de altă parte aceeași se plâng de o presupusă dictatura bicefală în uniune. Nu reușesc însă niciodată să explice cum ar putea impune această “dictatură” voința proprie peste capetele parlamentarilor fiecărui stat membru și în cancelaria fiecărui premier european.

        • JB spune:

          @Hantzy

          Aceste dileme și abordări 100% contradictorii n-o să ne devină accesibile decât dacă renunțăm la a ne simți deranjați de aceste aiureli….. Ei nu sunt mirați, deranjați deloc. Nu simt nevoia unor argumente logice, raționale și raportate la concret. Nu, deloc.
          Ba dimpotrivă. Dacă le ceri să justifice propriile afirmații se vor avânta în înșiruirea unor pure impresii pe care le vor, totuși, ridicate la nivel de probe irefragabile.
          Și nici măcar nu au onestitatea de a spune că asta e impresia lor…..sau să spună că UE le e ceva antipatic. Până la urmă au tot dreptul, dar nu o fac.
          Cred că e și rea credință suprapusă unei ignoranțe grele.
          Evident, mai e si cazul celor porniți, furioși care se percep ca soldați Trump. Un fel de naivitate bizară care îi indeamnă sa scuze/ierte tot favoritului lor condamnând intransigent exact aceleași lucruri adversarilor…..dragului favorit.
          In Ro.acest tip de atitudine e foarte, foarte prezentă, mai ales la PSD-isti.

          • Hantzy spune:

            JB, socialiștii sunt cei mai mari dușmani ai socialiștilor, neomarxiștii ai neomarxiștilor.
            Caracteristic pentru stângiști este că nu se prea gândesc la consecințele acțiunilor proprii și, ulterior, puși în fața evidențelor, vituperează împotriva conspirațiilor și agenturilor străine. Cu aceeași ardoare cu care o făceau cândva împotriva chiaburilor, ca în final să ajungă ei înșiși baroni.
            Stângiști sunt tsipras și salvini, care escaladează naționalismul deșănțat, folosindu-l ca șantaj în uniune, iar dictatori în devenire sunt Orban și Dragnea, care învinovățesc UE și pe soros pentru interesele proprii, dar vinovați pentru “pierderea” identității naționale sunt “neomarxiștii” de la Bruxelles. Cu toate că tocmai acolo discursurile antinationale, iredentiste și xenofobe lipsesc cu desăvârșire.
            La Londra sunt, cică, n milioane de atacuri armate. Vinovați însă nu sunt conservatorii care nu aplică legea, ci “neomarxiștii” de la Bruxelles.
            Englezul s-a săturat de străini pe stradă și votează împotriva “neomarxiștilor” de la Bruxelles. Dar nu cel din Londra, care ii vede zilnic și are primar venetic, ci cel de prin midland, furios că UE nu-l apără de bulgari și români. Vinovați sunt, ai ghicit?!, tot “neomarxiștii” de la Bruxelles.
            Socialiștii sunt ăia ce raportau cincinalul în trei ani. Silozurile lor de locuințe, înghesuite și prost lucrate, fără suficiente spatii verzi, igrasioase și insalubre, își arată după ani defectele. Plecând de la țevile ce plesnesc în perete și terminând cu locurile de joacă transformate în garaje și parcări de cartier, betonate fără noimă, că toată apa pluvială nu se poate scurge decât prin canalizarile subdimensionate. Iar dacă relevi toate astea, pentru că te doare și pentru că vrei “o țară ca afară”, socialistul băștinaș înțelege “România câh!”.
            Coșurile fumegânde și holdele de grâne erau laitmotiv pentru acuarela claselor primare. În realitate cetățenii primeau astm, silicoza, nutrețuri combinate și azotati la kilogram. Dar când se discută de certificate de carbon, adică cea mai de dreapta posibilă negociere a resurselor aflate la îndemână, răbufnește socialismul prin toți porii conservatori. E simplu să faci afaceri, considerând doar costurile imediate: agricultură cu tone de pesticide și extracții cu munți de steril, ce distrug nu doar afacerile altora, dar și mediul tuturor. Dar tocmai pentru că e al tuturor, înseamnă că nu e al nimănui. Ca-n socialism!

            Eu, ca agent al lui Merkel pe forumuri românești, sunt deja imun. Când văd contul crescând cu fiecare comment, uit cu totul de neconcordantele astea. Dacă vrei, pun o vorbă bună și pentru tine, JB. Mai ales că nici nu trebuie să minți: scrii adevărul, ca și până acum, dar să fii și plătit pentru asta. Și vei și tu imun. Ce zici?

            • JB spune:

              @ Hantzy

              I’m in 100%. :-))
              Apucații ăștia chiar o să creadă……

  9. mike spune:

    “Murmurul acela nu se mai aude si timpul nu mai are rabdare”, as adauga eu. Se va lasa linistea peste britanici si nu vor mai auzi “harmalaia” europeana in zeci de limbi si dialecte, ci doar valurile furioase ale marii izbindu-se de tarmurile stancoase. Doar sunt o natiune de cuceritori si navigatori desavarsiti. Cred ca viata pe o insula iti schimba conceptia despre lume si viata, devii mult mai calit, mai dur, cu mintea mereu agerasi intr-o permanenta alerta nestiind de unde poate veni pericolul. Fiind inconjurat de mare din toate colturile, trebuie sa gasesti solutii pentru a naviga si pentru a avea acces pe alte meleaguri, pentru a-ti aduce hrana si bunuri. Nu este un lucru simplu. Toate astea te fac foarte mandru ca ai supravietuit vremurilor si ai ramas independent. De aceea, nu m-as grabi sa-i judec prea tare pe britanici si votul lor de parasire a UE. Dincolo de problemele care pot aparea , ii admir pentru curajul lor de a ramane din nou singuri. Poate asa le este destinat. Cred sincer ca asta si-au dorit in sinea lor.

  10. Ghe. spune:

    Aș zice moromețiene, situațiile. Dar cam împărțit: și tu, Moromete, și ei. Când tu, Bălosu, când ei.
    Such a Great Country, such a shitty City!

  11. Cristian Felea Cristian Felea spune:

    @Mihai Buzea
    Mă bucură mult textul dumneavoastră. Am scris și eu câteva texte despre Brexit aici pe Contributors, dar articolul dvs. exprimă mult mai bine toată nebunia, de la cap la coadă.
    Iar murmurul, cel invocat și de personajul Dominiq Cummings, există în toată Uniunea, și e bine că există. Pocinogul este că elitele – intelectuale, politice, de afaceri – sunt surde și oarbe, nu văd, nu aud decât ce vor.
    Și, ca în GB, se urcă pe val, dar nu ca să-l domolească, luând măsuri pentru a repara ce merge prost, ci ca să-l amplifice în beneficiu privat și de grup, iar dacă situația scapă de sub control, Domnul cu mila!

  12. r2 spune:

    Interesante amandoua povesetile. Eu tocmai l-am ascultat pe un prieten indian de origine, dar cetatean britanic, care e foarte incantat de ce se intampla si spera ca parlamentul sa voteze astazi pentru “no deal” – chiar daca pentru el asta nu ar insemna, de fapt, no deal, ci doar o tactica. Doua saptamani i se par timp suficient pentru o renegociere. El este convins ca asa se obtin concesiile, jucand “tare” si lasand lucrurile pana in ultimul moment. Ma uit la oamenii astia convinsi de lucruri atat de departe de controlul fiecaruia si ma minunez.

  13. Vlad spune:

    Foarte frumos articolul si experienta cu copacii foarte de folos intrucat ati explicat frumos ce se intampla cu copacii care se rup la inghetul din iarna aceasta. Multumesc!

    In ce priveste Brexit-ul si UE e ceva in ce spune Doubleday si pe acest filon au prins discursurile populiste atat in UK cat si in Franta si America. Realitatile de acolo in contextul outsourcing-ului nu prea le-am simtit noi aici pentru ca noi am beneficiat din plin de pe urma externalizarii unor activitati din occident spre tari cu mana de lucru mai ieftina si beneficiem … inca. E normal sa te gandesti la proiectul federativ European in contextul demantelarii ideii de state nationale care s-a infiripat o data cu Pacea de la Westphalia. Poate ca pentru continentali ideea de stat nu a insemnat foarte mult, desi daca e sa ne uitam in curtea noastra e clar ca exista conotatii si sensibilitati care se pliaza inca pe acest model sa-i spunem firesc. Ideea de stat nu a venit doar in contextul statului national ci are niste atribute care chiar daca relativ vagi ele inca functioneaza intru-catva: suveranitate si raspunderea electorilor in fata electoratului. Federalizarea statelor invalideaza ramasitele ideei de stat cu caracter national intrucat pe de o parte se slabeste suveranitatea statului, se diminueaza responsabilitatea electorilor in fata electoratului, cum poate raspunde electorul real in fata electoratului daca el lucreza in interesul unei alte zone geografice, pentru ca statul are si aceasta determinare teritoriala caracteristica a suveranitatii. Deci caracteristicile statului national dispar intrucatva si sunt inlocuite de un concept federativ, in care se propune o identitate bazata pe origini comune, asa numitul multi-culturalism care s-a vazut de altfel ca este un esec in realitate si care nu era decat un sprijin pentru a da o oarecare digerabilitate unei piete de desfacere comune.

    Faptul ca o piata de desfacere comuna avantajeaza fara discutii multi oameni ii dezavantajeaza se vede exact pe oamenii care sunt in situatia lui Doubleday si care, surpriza pentru liberalisti si democrati, formeaza marea parte a electoratului.

    In ce priveste WTIM-ul el ajunge sa determine izolationismul dar care nu a ajuns sa primeasca un raspuns in cadrul paradigmelor democratiilor liberale bazate pe acest raport intre electori si electorat in baza unei suveranitati.

    Am un cd cu un film Sadhguru care se cheama “Saying Yes to Life” si in care se vorbeste de depasirea refrenului “WTIM?” asa incat am zambit larg cand am citit intrucat l-ati revelat frumos relatand o experienta de viata.

    O zi frumoasa!

  14. Tiberiu spune:

    Draga Mihai, daca te-ai saturat de taiat si toaletat copaci scrie mai des. Ai un fel tare placut de a o face.

  15. Victor Perdevara spune:

    Am locuit in UK din noiembrie 2015 si pana in aprile 2017. Eram in Londra cand referendumul avea loc. In grupul meu de prieteni din South-East toti erau pro-eu si de stanga. Ne vedeam aproape zilnic in cuibul anarhist din new cross gate. Nimeni nu credea ca intr-un posibil brexit. In ziua votului a fost doliu, jale si steaguri UE in fata parlamentului.

    In toamna m-am mutat cu jobul intr-un pustiu de tara in Shopshrire unde mosierul era pro trump, conservator, pro brexit. Colegul din Cehia era islamofob, iar un satean care facea parte din echipa de gradinari nu vazuse londra pana atunci. Personal am evitat sa discut politica cu ei. Chiar daca ma stiau ca fiind un cosmopolit. In schimb, eram activ cu grupul verzilor din sat si asta m-a tinut sapte luni pe acolo. Anul asta ma intorc in UK cu ecotopia bike tour. Am renuntat la toate contractele din U.K., de acum merg in U.K. doar sa fac voluntariat in grupurile activiste de stanga.

  16. Polilogu spune:

    Dracu s-o ia lumea asta , domnule MIHAI ! Nu stiu cum se face, cum nu , dar te …împinge deseori
    la tot felul de analogii. Mi se pare ca acest ”glas al pământului ” exprimat de DOUBLEDAY si CUMMINGS functioneaza si in ROMÂNICA noastră. O fi vorba,doamne Dumnnezeule , de …protosimtire ? MURMURUL ACELA DIN ADÂNCURI …EXISTĂ ! Si, DA, nici eu nu stiu dacă l-am auzit vreodată, dar stiu sigur ca il simt si acum prin tălpile picioarelor. ALTFEL SĂ-ȚI DEA DUMNEZEU SĂNĂTATE, CA PREA TARE MĂ STĂMPERI CU RÂNDURILE DUMITALE !

    PS. – Apropo de insula POPINA ! Există (aici )pe VALEA MURESULUI SUPERIOR , o insulă paradis al păsărilor, care se numeste POPIAN . Se află cam in dreptul mânăstirii BODROG , atestată documentar pe la 1077 în CRONICA SF. GERARD ca mânăstire de rit bizantin si existentă până azi. Stranie coincidență ,pentru mine , cu Popina din Lacul Razelm.

  17. Cap de Locuitor spune:

    Marea Britanie da un semnal de alarma- nu vrea sa se scufunde cu UE, care scirtie si careia ii iea paiele pe la subtiori.

    Iesirea UK din EU este manifestarea instinctului britanic de supravietuire; o tara profund democratica nu poate accepta politicile reprimante ale unei birocratii bugetivore si cu tendinte totalitare, fara a mai vorbi de “progresismul” ei pagubos.

    Singura sansa a EU este reformarea din temelii.

    • Stefan spune:

      Marea Britanie este o tara care a fost ditai’ imperiul și devine din ce in ce mai mica. Ieșirea din UE o face mai mica, pentru mine. Acu’ vreo 10 ani aproape că nu mi-a venit sa cred că nu existau soluții să își mențină influenta în Asia prin Hong Kong și l-a cedat destul de ușor (pmdv de atunci). Influența britanică din UE se pierde odată cu brexitul. Așa cum au pierdut acu’ ceva sute de ani coloniile britanice din America, apoi India, apoi cel de-al doilea război mondial samd. Acum și ideea de centru financiar al Europei se pierde prin mutarea unor bănci pe continent.
      Eu personal nu le înțeleg contracția, într-o lume vizibil globalizată in care Asia își aroga tot mai mult supremația. Sigur, popoarele pot rămâne oaze de “naționalism” in marea globalizată, dar nu cred că contracțiile sunt benefice, sau soluția de supraviețuire.
      Da, administrațiile și politicienii nu înțeleg globalizarea și mersul economiei ceea ce ar putea scufunda și UE-ul. Dar vb despre brexitul și, de acum, ‘Mica Britanie’. :|

    • Harald spune:

      Da, Marea Britanie vrea neapărat să se scufunde singură, cel mai probabil în încercarea de a traversa Atlanticul dând la vâsle :)

      Am mai povestit pe-aici despre cele câteva mii de oameni care fac închisoare pentru fapte pe care nu le-au comis, despre cele 40 de infracțiuni comise cu cuțitul în fiecare zi în Londra, despre jafuri armate ziua în amiaza mare pe la oficii poștale din sate, despre un polițist care primit 15.000 de lire despăgubiri pentru un ”accident de muncă” în care s-a împiedicat de o stivă de pături :) ș.a.m.d.

      Pentru toate realitățile astea, Brexit-ul a fost o excelentă deturnare a atenției. Dar lucrurile au mers în continuare la vale de la referendum încoace, iar Q2 din 2019 are toate șansele să aducă o recesiune care să o facă să pălească de invidie pe cea din 2008 :)

      • donquijote spune:

        In completarea tabloului, cei mai mari betivani pe care i-am vazut liberi pe strazi nu au fost in Rusia, Ucraina, Polonia (*) despre care uzisem si inainte de a ajunge acolo si dupa, numai grozavii, ci in Anglia fie pe strada fie la intalniri mai pretentioase.
        Aproape am inghetat, surprins sa vad un motociclist, rosu la fata ca un mar copt, trecand printr-o artera pietonala intr-o viteza nu prea mica si intr-un echilibru precar. Iar pietonii nu-mi pareau surprinsi, doar cativa, oarecum revoltati ca nu au fost preveniti.

        • Harald spune:

          Cea mai instructivă e o noapte de vineri petrecută în Manchester sau în Nottingham, când spre dimineață vin dubele riot-police, iar bețivii se încaieră cu polițiștii și aruncă în ei cu tot ce găsesc pe stradă :)

          • donquijote spune:

            Ha ha!
            Am mai vazut si niste fetiscane rozalii, bete-muci si imbracate lejer pe o vreme cam rece (dar tot neatractiv, cand vii din Est…) prin Leicester … si nu la ore mici, inca mai aveau timp…
            Ceva, intr-adevar nu se leaga.
            Make Britain Great again! vorba lu Trump.

    • ion spune:

      suna a, “noi suntem in tara infloritoare si mai avem putin pana la comunism, iar acei din tarile capitalism sunt in stare avansata de putrefactie deja” sau “noi suntem asa frumosi, dar capitalistii acestia ne pun bete in roata, daca nu erau ei eram demult in comunism”

      mai iesi din pub, limpezeste capul vreo saptamana, mai circula

  18. cititor spune:

    Eram intr-o zi la statia mea de metrou/tren urban si vad un grup de englezi urcind si parind un pic debusolati si cam working class. Ii intreb: “Can I do smth for you? Do you want to go to the airport?”. La raspunsul afirmativ le-am zis sa vina si sa coboare cu mine. Introducerea fiind deja facuta sar la subiect: “Tell me, why did you vote for Brexit?”
    Raspunsul final m-a crucit. Oamenii erau impotriva imigratiei, ceea ce am inteles din prima fraza. Am intrebat daca ii supara atit de mult prezenta polonezilor, romanilor, bulgarilor, balticilor si mi-au zis ca nu.
    “Indienii si pakistanezii, afghanii si sirienii sint problema!”
    “Dar voi nu sinteti in Schengen. La voi oricum toti neeuropenii astia amariti au nevoie de viza. Care-i diferenta dintre situatia de acum si cea de dupa?”
    “Nu, ca vin prin Eurotunnel.”
    O explicatie mai inteligenta am auzit-o de la un consultant (britanic) a citeva guverne care imi explica ca cei 8 vorbeau prostii fiindca erau needucati insa motivul real ar fi ca britanicii sa nu mai dea vina pe EU cind treburile nu merg ci sa poata trage la raspundere propriile institutii.
    Ma mai conversez din cind in cind cu cite un client britanic si intotdeauna aduc vorba de politica. N-am intilnit unul care sa se bucure de Brexit …

  19. Mircea Cociu spune:

    Excelent!

  20. euNuke spune:

    Este UE un imperiu sau nu? Ne lamureste [?] komisarul-sef Barroso:
    Ce este https://www.youtube.com/watch?v=-I8M1T-GgRU

    In anii ce urmeaza ne vom intreba tot mai frecvent daca apartenenta la UE ne afecteaza sau nu identitatea [si, ar spune unii, daca ne pericliteaza insasi existenta ca neam] si daca UE este intr’adevar o uniune de state sau o megastructura distopica ce dizolva natiuni si transforma tarile in simple regiuni/provincii. Deocamdata domina euforia bovarica a europenismului printre romani, dar cand te trezesti singur, parasit de toti prietenii, de rude chiar, in propria tara, sau izolat pe coclauri europene unde ai ajuns printr’un exod asumat, fara prietenii de altadata, fara familia de acasa, nu mai e loc de extaz, te napadeste dorul si nostalgia, nu te mai bucuri de ‘uniune’ ca incepi sa pricepi ca iti cam fuge pamantul de sub picioare. Si mai intuiesti pesemne ceva: ca noi, romanii, probabil cel mai atasat popor de ‘ideea’ si ‘valorile’ europene, nu vom reusi niciodata sa fim atat de uniti incat sa ne salvam [chiar daca ne umbla politicienii cu Salvarea prin piete si parlamente].

    • Omics spune:

      Cei care se tot plâng de pierderea identității în “talmeș-balmeșul” european ar trebui să se refere la India. Indienii sunt aparent aceeași identitate genetică (și europenii sunt) dar neamurile și istoriile neamurilor sunt mult mai diferite în India decât în Europa. E adevărat că nu sunt atât de belicoși. India funcționează ca țară în ultimi 100-150 de ani, începând ca o colonie engleză. Englezii europeni ar trebui să învețe din experiența indiană. .

      India funcționează cu oarece probleme, cum te aștepți de la o societate atât de mare și de diversă. Un prieten tamyl se plânge de niște presiuni ale capitalei Indiei care le-ar afecta identitatea. Eu nu le-am găsit ca nemulțumiri fondate.

      Cei care se plâng de pierderea identității are trebui să se gândească și la identitatea comună, europeană, care chiar are nevoie de consolidare, mai ales dacă admitem și o componentă identitară economică.

      Cineva spunea că într-o federație europeană, politicienii statelor componente nu ar mai fi așa responsabili… Că politicienii suveraniști chiar sunt foarte responsabili…

      Acest articol nu este despre interesele reale ale englezilor, ca europeni, ci despre manipularea unor oameni și rezultatele ei dezastruoase inclusiv pentru marile capitaluri care practică manipularea.

    • JB spune:

      EU are vocatie statatala. Asta e evident.
      Dar ptr.o comparatie relevanta: CA, TX, NY, IA, ID are the same?!? Si sa tinem cont ca vorbesc aceeasi limba…. Nu. Au specificitatea lor, cu toate ca etnic sunt amalgamate. Cu atat mai putin sanse ca EU sa produca ceea ce sustii tu.
      Dar sa-mi fie cu iertare, tu vorbesti la nivelul impresiilor nu al realitatilor concrete.

      Nu stiu de ce, dar imi face impresia ca ai dori o intoarcere spre inchiderea granitelor, spre imposibilitatea/dificultatea extrema de a emigra: “dar cand te trezesti singur, parasit de toti prietenii, de rude chiar, in propria tara, sau izolat pe coclauri europene unde ai ajuns printr’un exod asumat, fara prietenii de altadata, fara familia de acasa, nu mai e loc de extaz, te napadeste dorul si nostalgia, nu te mai bucuri de ‘uniune’ ca incepi sa pricepi ca iti cam fuge pamantul de sub picioare”. I-a fortat UE pe romani sa-si ia lumea-n cap?!? Daca era bine/ok la noi mai plecau?!? Eu zic ca nu.
      E cazul si cu emigratiile istorice ale altor neamuri. Sa ne uitam doar la irlandezi sau italieni.

      • euNuke spune:

        da, asa este: vorbesc despre “impresii”, mai exact despre perceptii colective, sentimente colective, alienari. Si ca sa’mi confirmati cele spuse iata cum va incepeti un paragraf, imediat dupa critica:
        “tu vorbesti la nivelul impresiilor nu al realitatilor concrete.

        Nu stiu de ce, dar imi face impresia [...]”

        Pentru ca insasi impulsul dumneavoastra de a’mi ataca comentariul are legatura cu norul emotional ce imbraca Uniunea Europeana, nicidecum cu ratiunea sau cu ‘realitatea concreta’. Pe undeva simtiti pericolul iminent al destramarii negurii in care va aflati, asta si datorita celor catorva remarci pe care eu le astern uneori pe forum.

        Ziceti ca UE nu a obligat pe nimeni sa fuga din Romania, dar eu nici macar nu am sugerat asa ceva. Insa pot sa demonstrez oricand ca organele de propaganda ale Uniunii [intre care se disting toate partidele-clici stangiste din Europa] au erodat constant ideea de solidaritate nationala [si nu, nu are legatura cu granitele]. Oamenii pleaca de nevoie, dar refuza sa se mai intoarca pentru ca sentimentul acela al datoriei fata de neam a fost distrus, a devenit ridicol chiar si sa’l mentionezi. Era rau in Romania si la 1840 si 1907 si la 1930, dar romanii plecati la munca/studii in Europa si America se intorceau intotdeauna in tara, chit ca era saracie, chit ca nu erau canalizari la sate, chit ca nu existau deloc autostrazi, chit ca era coruptie peste tot si nici macar DNA nu aveam. Acum insa o stare de lamentare generala s’a instalat si toata lumea ‘buna’ dispretuieste, ba chiar uraste Romania. Este cool aici, acum sa declari voios despre tara noastra ca ‘ce frumoasa este, pacat ca’i locuita’. Europa’i Calea, Adevarul, Viata pentru o elita [inchipuita] cu comportament sectar si nu se sfiiesc deloc sa propage germenii distrugerii natiunii in randul populatiei, din contra, isi fac un titlu de glorie din militantismul lor. Europa’i sus, Romania’i cah – cam asta e esenta discursului europenist si la fel e peste tot. Dar nu’i bai, dupa ce o sa distruga tara bucata cu bucata si o goneasca toti tinerii din tara [cu concursul interesat al unor politruci europeni], socialistii o sa aduca niste vietnamezi, sau niste indieni, ca e mai usor sa domnesti, adica sa furi si sa dictezi, peste niste dezradacinati. Iar Uniunea Europeana s’ar putea numi in viitor si Uniunea Euroasiatica, care ar fi problema? De ce Romania s’a mai numi asa daca in 2040 asiaticii ar deveni majoritari? Aveti ceva cu imigrantii asiatici? Iar romanii o sa mai reziste oleaca imprastiati prin lume s’apoi o sa se stinga si stirpea asta. ia ziceti: e ceva rau in asta? Important e ca viitorii locuitori ai Uniunii sa traiasca intr’o democratie minunata in care vor avea libertate deplica de miscare. si drepturi, multe si fundamentale drepturi.

        • Stefan spune:

          La 1840, 1907, românii plecați ‘afara’ la studii erau de fapt români plecați la studii în imperiul lor. Cei din Transilvania mergeau la Viena și se întorceau in Transilvania, care aparținea de Imperiul Austro-ungar. Așa sunt și acum tineri care pleacă din Aninoasa la București la studii și nu rămân în București pentru că le este greu sa se adapteze la ritmul vieții. Se întorc în Aninoasa puțin schimbați și încep o revoluție acolo pentru că vor să transforme Aninoasa in București.
          Nu e vorba de ‘nationalism’, e vorba de inadaptare.
          Civilizația și ritmul de viață mult mai liniștit din vest fac că românii să se adapteze mult mai ușor acolo decât în haosul din București sau din orașele din Ro. Cine a ieșit și trăit puțin afara știe că viața în suburbiile oricărui oraș mare este liniștită și civilizata, că o Aninoasa cu program fix la autobuze și trenuri rapide prin ea.
          E doar despre viața, liniste și calitatea vieții, nu despre naționalism și alte compulsivitati/stresuri specifice românești.

          • victor L spune:

            Ei aş!
            Nu se pleca doar din Transilvania, si nu doar la Viena.
            Se pleca si la Paris. Ca dovada multe vorbe de duh, pe care nu-mi permit sa le spun.
            Chiar “a lu Parizianu” .

          • euNuke spune:

            “românii plecați ‘afara’ la studii erau de fapt români plecați la studii în imperiul lor.”

            initial ma gandeam ca nu merita sa raspund unor astfel de baliverne. Dar ceea ce scrieti dumneavoastrea ilustreaza perfect ceea ce scriam mai sus despre atmosfera intretinuta de elitele inchipuite. Rescrierea istoriei -uneori intr’un sens fabulos- face parte din militantismul romanului de inalta tinuta morala aflat pe drumul catre devenirea europeana. Zic fabulos pentru ca, iata, aflam ca romanii au avut candva in istorie un imperiu. :) Viena era oras romanesc in secolul 19. Din punctul acesta de vedere -al istoriei alternative- un Eminescu ar fi fost la vremea lui un tradator… :) pentru ca se opunea regimului austro-ungar ce uzurpa Imperiul Romanilor si, in plus, a ales sa se intoarca in judetul Romania de dincolo de Carpati. :) In istoria alternativa romanii din Ardeal nu erau o minoritate cand asuprita, cand abia tolerata, ci niste cetateni cu drepturi depline care, ca niste ingrati ce erau, in loc sa aplaude ca focile ori de cate ori prindeau un loc la facultate in Viena, se apucau sa unelteasca impotriva Kakaniei democratice urzind platforme nationaliste. Ce jenant! Nu’i asa?

            “Civilizația și ritmul de viață mult mai liniștit din vest”. iarasi, fabulos.
            Nu stiu ce sa zic, dar cateodata vestul prinde o viteza ametitoare, bubuitoare chiar, ritmul devine sincopat si te simti ca intr’o centrifuga. Dar daca dumneavoastra va simtiti mai linistit langa ghetourile afro-asiatice din Paris/Marsilia/Bruxelles/Malmo/Londra/Luton/etc nu aveti decat sa va stabiliti acolo. Eu prefer ‘zgomotul si furia’ periferiilor urbane din Ardeal. Sa ma scuzati ca imi ingadui sa fiu tolerant cu consatenii mei lipsiti de wc in casa aici, in hulita ‘Romanica’, decat sa inghit straini lipsiti de tigle pe casa…

            • Stefan spune:

              Ok. Intelectualii români ai anilor 1800+ obișnuiau să meargă la studii afara și se întorceau in Ro. Alecsandri, Eminescu, Rosetti, Bălcescu, Bibescu samd. Ii neglijam pe cei din Transilvania, ei erau în imperiul lor.
              Dpmdv, ei s-au întors pentru că erau fii de boieri și mici boieri. Și aveau la ce sa se întoarcă. Chiar plecarea lor la studii a fost posibilă datorită averii lor. Sigur că erau naționalisti când moșiile lor erau cat 3 județe.
              Nu rescriu deloc istoria in sens fabulos pentru că stra-strabunicul meu nu a putut fi decât ordonanța in războiul 1877, el neavând studii – de fapt neavând avere suficientă pentru a merge la studii și a deveni ofițer. Averea și, prin avere, studiile permiteau urcarea pe scara socială, administrativă și politică.
              Nu este nimic fabulos sa slujești la “beizadele”, fie ele zis nationaliste. Nici la 1877 nu a fost plăcut, și nici acum nu este. Istoria se repetă.
              Sigur, sunteți extrem exemplificând din tot ‘vestul’ doar ghetourile cu probleme. (Și tinerii care se întorc la Aninoasa de la studiile din București spun că e haos în capitală, mai ales în unele cartiere). Dar sigur, fiecare vede ceea ce dorește să vadă. Și ce i se potrivește.

            • Harald spune:

              @euNuke – în secolul 19 societatea era mult mai patriarhală, iar românii reveneau în țară după terminarea studiilor pentru că aveau un scop în viață, uneori trasat de părinți. Am mai povestit pe-aici, străbunicul era dascăl la biserică într-un sat de români din Bucovina, iar în urma discuțiilor cu popa din sat a hotărât să-și trimită amândoi băieții la gimnaziu la Cernăuți, urmând să devină învățători, ca să aibă cine să-i învețe carte în limba română pe copiii din sat.

              După Primul Război Mondial, fratele bunicului a plecat undeva într-un sat din Ardeal (erau și acolo copii români care trebuiau să învețe carte) dar bunicul a rămas toată viața lui în acel sat din Bucovina. Ăsta fusese scopul lui în viață, trasat chiar de tatăl lui: să-i învețe carte în limba română pe copiii din sat.

        • victor L spune:

          @ euNuke ,
          Romania si romanii sint corupti pina-n inima Imperiului :P

          „În perioada 2005-2014, oficiali români sau persoane cu influență asupra acestora ar fi primit, de la o companie austriacă, în baza unor înțelegeri, aproximativ 20 de milioane de euro pentru ca, în schimbul acestor sume, să se asigure încheierea contractelor și plata facturilor pentru reabilitarea unor tronsoane de cale ferată, precum și plata TVA restante pentru reabilitarea unei alte linii de cale ferată care fusese deja realizată de aceeași companie.”
          Josef Hornegger, reprezentantul companiei austriece acuzate, a recunoscut.
          Iti dai seama, Josef Hornegger ar fi ramas cinstit mai mult decit se poate daca nu venea in Romania :D
          Romania corupta scandeaza si nemtii de la VW, ori austriecii care ne taie padurile in rind cu drujba vlui Dumnezeu.
          A devenit de bon ton sa ne denigram tara ca sa fim in rind cu ioropenii.

          • euNuke spune:

            “A devenit de bon ton sa ne denigram tara ca sa fim in rind cu ioropenii.”
            Cam asa ceva. Dar mai avem de mancat mamaliga pana sa’i ajungem: culmea progresismului european este sa’ti denigrezi nu numai neamul si tara, ci si cultura si civilizatia europena, reliefind spiritul distructiv al omului alb european, cruzimea imperialismului european, pornirile criminale ale capeteniilor istorice europene, coruptia, ipocrizia si lacomia claselor conducatoare si, desigur, ravagiile pe care industrializarea si capitalismul tipic europene le’au produs intregi lumi si planetei. Aflam ca Omul alb european dauneaza grav sanatatii Pamantului, Pacii si Prieteniei globale intre popoare, de aceea e bine sa fie administrat in doze din ce in ce mai mici pana la eliminarea lui definitiva. Iar cine zice altceva sau sugereaza o premeditare/incurajare cica e nazist. si conspirationist.

          • Hantzy spune:

            Victor L, nu te mai lua după mituri!
            “Nemții” de la VW nu sunt statul, ci un concern pe acțiuni. Își vor lua încă pedeapsa pentru Betrug, nu s-a încheiat încă povestea, așa cum a sfârșit Dacia din Colibasi păstrând banii deponenților până după devalorizarea completă a lor. Dar Corupția lor nu e a statului german, așa cum tăierea pădurilor din România este a statului român. Armonizati legea internă cu cea europeană, iar atunci austriacul (și el privat) fie e obligat sa planteze câte trei puieți pentru fiecare pom tăiat, fie se gândește de două ori dacă să mai taie. Ce păzește inspectoratul silvic? E singurul for care decide ce pomi se taie, nu austriacul privat. Păi vezi ca UE îți apără interesele chiar mai bine decât o faci dumneata, dar e de bon ton să îți denigrezi prietenii din vecini și să îți alinți hoții din propria curte.
            Este asta iubire de țară?!
            Ca să tratezi cu succes un flagel, trebuie să pui diagnosticul corect înainte de toate. Dacă pentru pneumonia proprie acuzi tusea lui Fritz, atunci n-ai cum să te vindeci.

            EuNuke este una dintre cele mai mari dezamăgiri pentru mine. În trecut sorbeam cu nesaț fiecare cuvințel scris de domnia sa. Nu trebuie să fii de acord cu toate ceoe scrise, pentru a recunoaște peniță fină și frumos ascuțită. Azi vorbește în dodii.
            Viena nu era în România, dar Transilvania era parte din imperiu. Dar e suficientă mistificarea, pentru a amenda o rescriere inexistentă a istoriei. Asezonata cu imagini apocaliptice de extincție a culturii europene și înlocuirea populației cu vietnamezi. Ai zice că e mai iminentă catastrofa asta decât prăpastia pe marginea căruia stă capitalismul.
            “Dezradacinarea” nu au promovat-o niciunde europenii, iar xenofobia e tocmai parte a discursului eurosceptic, de-al lui Nigel, Boris sau LePen, ultima susținută în campanie cu bani de la Moscova.
            Nici omul alb nu apare niciunde drept virus planetar, decât în teoriile subversive, promovate de bloggeri obscuri și rahatofagi.

            • euNuke spune:

              “EuNuke este una dintre cele mai mari dezamăgiri pentru mine. În trecut sorbeam cu nesaț fiecare cuvințel scris de domnia sa.”

              Asta suna magulitor dac’ar fi sa ma incred in marturisirea dumneavoastra. Numai ca, de cand exista forumul contributors, eu nu prea mi’am schimbat nici stilul, nici ideile. Au trecut mai bine de 12 ani de euroscepticism afirmat deschis in spatiul virtual si intotdeauna m’am exprimat tinind cont de starea de spirit si de gravitatea situatiilor/masurilor luate in discutie: cand dur vizavi de politicile UE, cand delicat, pentru a menaja interlocutorii afectati de un nou val de pesimism. Iar dodiile au fost si ele prezente de cele mai multe ori [cu exceptia interventiilor strict tehnice, in dezbateri cu profil juridic]. Prin urmare imi vine sa cred ca ori v’ati schimbat gusturile si ideile intre timp, ori sorbeati cu lamaie, nu cu nesat, cuvintele mele indigeste.

              Din fericire [pentru mine, pentru colegii de forum] eu nu scriu ca sa amagesc, ci mai degraba ca sa tulbur, deci dezamagirea dumneavoastra ma lasa rece. Uniunea nu este un dat, nu este ceva menit sa dureze, iar eu cred ca a sosit timpul ca oamenii sa se pregateasca pentru socul destramarii si pentru ce va urma, caci va fi urat [si nu, nu'i vorba de niciun scenariu apocaliptic, ci pur si simplu de vremuri grele peste care va trebui sa trecem cumva]. Sfarsitul iluziei este aproape, iar in acest context impresiile dumneavoastra asupra ‘penitei’ mele nu au nicio relevanta. Avem, zic eu, cu totii cu totul alte griji…

            • Hantzy spune:

              Evident, impresiile unui contraopinent nu pot fi decat irelevante, asa ca nu cautam nici sa fie magulitor, nici sa va corectez intentia de a scrie in dodii. Pur si simplu nu remarcasem in trecut acest fapt, o alta caracteristica in afara stilului si a mesajului. Era o constatare “cu voce tare”, nimic altceva.
              Uniunea nu este decat o alta forma de administratie, similara statului, caruia i-ar putea fi chiar alternativa sau pot coexista. Criza identitara pe care o suspectati nu prea are legatura cu cea administrativa. Drept dovada, de la retragerea aureliana pana spre finele sec XIX romanii nu au avut un stat suveran, dar natiunea in sine nu a disparut.
              Ca eurosceptic declarat ar trebui sa va bucure, iar nu sa va ingrijoreze destramarea uniunii, oricât urât ati suspecta ulterior. Doar daca nu intuiti cumva ca tocmai destramarea asta ar suspenda si garantiile statului unitar român. Caci in interiorul uniunii segregarile statelor au ramas obiective minore, secundare, chiar si in cazul Cataloniei, dar deja incep sa se resimta vechile diferenduri odata cu iminenta Brexitului.

        • JB spune:

          @euNuke
          Dom’le îndârjirea&patima nu fac bine schimbului de opinii.
          Aveți impresia că v-ar împiedica cineva să argumentați, concret, “oricand ca organele de propaganda ale Uniunii [intre care se disting toate partidele-clici stangiste din Europa] au erodat constant ideea de solidaritate nationala [si nu, nu are legatura cu granitele]“. Aștept cu viu interes. Dar va rog nu vă obosiți dacă eventualele NU emană de la responsabili UE sau cel puțin de la factori cu influență. Nu orice Veorika Dancilă poate fi relevantă.
          De la ce factori/curente europeniste rezultă că “Europa’i sus, Romania’i cah – cam asta e esenta discursului europenist si la fel e peste tot.”?!? Personal nu am auzit așa ceva de la oameni responsabili. Ah…..poate vă referiți la șuete prietenești unde se dezbate și politică, sau la remarci hazardate ale unor snobi de ocazie.
          Dar……nu credeti că țara asta a noastră/poporul ăsta al nostru ar trebui să nu mai promoveze leprele crunte în funcții de conducere politică?!?
          Nu vi se pare că starea sistemului medical e câh. Dar lipsa canalizării la țară?!? Dar lipsa autostrăzilor la 30 de ani după Decembrie ’89?!? E UE de vină?!? Aștept argumente concrete?!?

          Convingeți dvs.românca din mediul rural sau din orașele mici din Ro.care a ajuns in IT, ES, FR
          să se întoarcă in Ro după ce a trăit în condiții civilizate?!?! Oamenii ăștia au și ei viața lor. Nu ar fi vrut să plece dar conjnctura/condițiile, lipsa de perspectivă i-au gonit. Dvs.le cereți sacrificii de decenii ptr.Ro…… Oamenii ăștia au și ei o viață. Le pretindeți eroism, sacrificiu?!?

          Au emigrat milioane multe de irlandezi. A pierit Irlanda?!? Milioane de nemți, olandezi, suedezi. Au disparut ca neam?!!? Nici gand.
          Hai! Un pic de încredere în poporul român. Istoricii noștri ne-au învățat și se jură că poporul român (in formare) nu s-a retras cu armatele romane la 280e.n……A rămas să dea piept cu năvălitorii. Nu?!! Și asta in condiții așa de vitrege încât legiunle romane nu făceau față….. Și uite-ne astazi….
          Concluzia?!?!

          • euNuke spune:

            “Dvs.le cereți sacrificii de decenii ptr.Ro…… Oamenii ăștia au și ei o viață. Le pretindeți eroism, sacrificiu?!?”
            Uite asa arata o gogomanie: eu nu le’am cerut romanilor nimic, nicaieri. Nu am scris niciodata pe forum asa-ceva. Dar ce fain e sa combati interlocutorul punindu’i cuvinte in gura, pardon, tastatura!

            Dar in schimb dumneavoastra le cereti ceva, in mod raspicat: sa indure singuratatea, mizeria si coruptia de astazi de dragul unei utopii. Sa sacrifice neamul, obarsia, familia, prietenii, de dragul unei idei pocite – ‘civilizatia’. Sa traiasca taranca romanca intr’o nenorocita de baraca italieneasca pentru ca, pasamite, asa arata civilizatia. Sa stearga la cur bosorogi macaronari pentru gloria unei Uniuni emanate de visul unei nopti toride de vara socialista. Oamenii aia deja se ‘sacrifica’ [vad ca tot vorbiti de 'sacrificii', dar nu ati precizat ce anume sacrifica oamenii astia daca ar ramane in tara; eu, in schimb, am aratat clar ce pierd ei si ce pierdem noi, in special familiile lor, daca ei raman acolo si subliniez: daca raman acolo, nu daca pleaca la munca in strainatate, ca asta'i alta discutie], dar nu ati priceput dumneavoastra lucrul asta pentru ca probabil nu ati intalnit nicio asemenea taranca. Si nu pentru mine, in niciun caz pentru ca as fi pretins eu asemenea aberatie [cum as putea sa nazuiesc eu, ca libertarian, la restrangerea libertatii de miscare?]. Romanii pleaca in masa pentru ca li s’au deschis portile concomitent cu inchiderea orizontului economic: aici nimic nu se poate dezvolta atata timp cat tara este captiva politicilor socialiste impuse de 2 blocuri -cel national [pesedist si se pregateste pe tusa usrplus], si cel european. Stramosii romanilor de la 280 e.n. erau mai liberi in a se manifesta politico-economic in Europa decat cei din 2018 pentru ca restrictiile nationale de astazi nu existau, asa se face ca getii au avut o dinastie importanta ce a guvernat imperiul, plus o suita de generali ce au ajuns in fruntea legiunilor romane chiar daca erau analfabeti. Nu existau nici restrangerile economice de astazi, asa ca in acele vremuri un oarecare imigrant ilir [sau trac?], pe nume Marin, a putut infiinta o super-companie de pietrari si sa se stabileasca in mijlocul cizmei punind astfel bazele viitorului stat San Marino. Nu e cazul astazi. Conditiile infiintarii unei firme si reglementarile aplicate comertului sunt prohibitive pentru majoritatea imigrantilor [cu cateva exceptii notabile printre care UK, care, in pofida socialismului ce a acaparat statul descris atat de plastic de Harald, reuseste cumva sa nu'si saboteze cu totul bruma de intreprinzatori]. Cu toate astea unii romanii au reusit sa puna afaceri pe picioare in Italia, Spania, UK. De ce? pentru ca, desi este dificil acolo dpdv al reglementarilor/taxelor, in tara e mult mai rau, avem legi si mai proaste si mai imprevizibile decat dincolo. Legile proaste ne vin de la Bucuresti si de la Bruxelles [dar cumva presa reuseste sa propage o minciuna gogonata: ca ce e rau e produs la noi si ce e bun vine de la UE]. Cele 2 clici se inteleg de fapt foarte bine in chestiunea asta, se invita si se completeaza reciproc in agresiunea continua contra capitalului privat, chiar daca mimeaza o vesnica galceava pe tema ‘statului de drept’. Socialistii locali paraziteaza economia si’i blocheaza evolutia naturala in asentimentul clicii eurocrate. De pilda guvernul socialist, pardon, tehnocrat al lui Ciolos a oferit gratios ajutoare de stat unor companii private si niciun komisar nu a suflat un cuvintel, si, sa amintim si ca ani de zile companiile de stat au primit subventii/scutiri de impozite pentru a supravietui [toate partidele au sustinut aceste surse de coruptie, nepotism, fonduri de campanie, si gauri negre pentru buget, si astfel avem si astazi, dupa 30 de ani de democratie, niste intreprinderi falimentare ce'si plimba inca starvurile imputite prin piata] fara ca eurocratii sa se ofuscheze, in schimb aceiasi komisari au amenintat ca ne dau in judecata daca statul roman se supune unei hotarari judecatoresti ce obliga statul sa despagubeasca niste investitori [altfel niste dubiosi, ce beneficiau de un Acord comercial preferential incheiat cu o alta tara socialista si corupta, ca deh, asa e intre tovarasi]. Cu atat de putine oportunitati in tara, e firesc ca dezlegarea partiala de glie sa conduca la exod in masa. E la mintea cocosului. Nu e vorba de nicio civilizatie aici, in ecuatia asta infama, ca nu asta cauta taranii romani in Occident. Iar ratacirile lor prin Europa [fizice si nu numai] nu pot fi nicidecum bune pentru neam. Si trebuie sa fii tare cinic ca te bucuri de nenorocirea lor. Si din pacate cei ce ar fi putut fi elite reale in tara sunt cei mai afectati de propaganda europenista [pentru ca ei se adapa la noua massmedia, sorbind cu nesat delirul utopistilor] si implicit cei mai susceptibili de a pleca pentru a ramane acolo, ei fiind deznationalizati inca inainte de a parasi Romania de veninul turnat in sufletele lor de armata de gargaragii din presa scrisa/bloguri/televiziuni.

            • JB spune:

              @euNuke
              E impresionantă retorica dvs. Dar vă limitați la imprecatii și vituperări “patriotice” fără sens.

              Să am pardon, când le reprosati românilor că emigrează și nu rămân/se întorc in țară le pretindeți să facă sacrificii de lungă durată: decenii. “Oamenii pleaca de nevoie, dar refuza sa se mai intoarca pentru ca sentimentul acela al datoriei fata de neam a fost distrus, [.....]. Era rau in Romania si la 1840 si 1907 si la 1930, dar romanii plecati la munca/studii in Europa si America se intorceau intotdeauna in tara, chit ca era saracie, chit ca nu erau canalizari la sate, chit ca nu existau deloc autostrazi, chit ca era coruptie peste tot si nici macar DNA nu aveam.” Nu cred că citatul poate fi interpretat altfel.

              De unde concluzia că as fi cerut “in mod raspicat: sa indure singuratatea, mizeria si coruptia de astazi de dragul unei utopii. Sa sacrifice neamul, obarsia, familia, prietenii, de dragul unei idei pocite – ‘civilizatia’.”……??!? Dom’le, vă credeam mai serios.

              Aveți niște exemple concrete de reglementări dăunătoare adoptate de UE?!?

              Exemplul de ajutor de stat ilegal la care faceti referire este cel al fimei fraților Micula: European drinks. Cazul e o adevărată saga imputabilă integral autorităților române. E ceva, realmente, complicat și necesită pregătire in drept și drept european. Tocmai de aceea face obiectul unei manipulări care se bazează pe fireasca incompetență a publicului.
              Vă recomand să nu săriți la concluzii. Comparatia dvs.denotă că nu cunoașteți cazul/speța.
              CE&CJUE au o vastă experiență in acest domeniu. In astfel de spețe au pierdut multe state, foarte multe.
              Există ajutoare de stat legale și ilegale, din perspectiva dreptului european.
              Aveți aici o colecție întreaga privind cauza respectivă, dacă vreți să aveti o imagine cât de cât corectă.
              http://www.ziare.com/articole/despagubiri+fratii+micula

              Ați rămas dator cu niște răspunsuri despre care spuneați că oricând le puteti argumenta.

  21. Stefan spune:

    Doua perspective interesante. Punctul de vedere al unui muncitor clasic, care își vede slujba și poziția periclitată de muncitorii estici, mai ieftini și mai adaptabili. Și punctul de vedere al unui antreprenor, care nu își simte afacerea amenințată de alți antreprenori estici, ci, din contra. Își simte afacerea crescând datorita muncitorilor estivi, mai ieftini și mai adaptabili.
    Personal, nu cred că este vorba de libertatea de mișcare pe care ar fi obtinut-o britanicii prin aderarea la UE (fondarea UE), pașaportul britanic fiind unul dintre cele mai puternice.
    Diferența de perspectiva reiese și din meserie. Muncitorul clasic e tradiționalist, nu simte nevoia de concedii in afara zonei de confort, brexitul în sine este rămânerea în zona tradițională de confort. Antreprenorul in schimb este obișnuit cu schimbarea, este obișnuit să caute noi provocări, zona de confort pentru el este cea care îi aduce mai mulți bani și mai multe satisfacții de orice fel. Pentru o el brexitul este ingradire, limitare.
    E un Bias de valori, pe care politicienii nu au reușit să îl gestioneze la timp. Și ei sunt slabi, tradiționaliști, provin din administrație, nu din antreprenoriat, mindsetul este setat pe old way. Primarul Londrei este cel mai vizibil politician anti-brexit, dar el înțelege perfect că banii vin din afaceri/antreprenoriat, pentru a fi cheltuiți în administrație.
    Felicitări pentru articol și pentru deschiderea dumneavoastră. Orice experiență îmbogățește. Experiența cunoașterii oamenilor la baza, și a ideilor lor, este, cum ați povestit, relevanta pentru înțelegere. Mulțumim de share. :)

    • Klopo_Tare spune:

      Foarte interesantă perspectiva dumneavoastră! Bine, probabil că sunt o grămadă de alți factori, dar acesta este prezentat într-o perspectivă originală și nemaiîntâlnită referitor la Brexit!

  22. Alex spune:

    O mare problema o constituie calitatea fortei de munca. Intr-o economie foarte dinamica cum e cea din UK, au succes cei care pun osul. Din clasa a opta tinerii englezi isi pun belciugul in nas si se apuca de baut. De vineri seara circiumile se revarsa in strada. Guvernul are niste cheltuieli mari cu medicamentele pentru bolile hepatice, cheltuieli care cresc mult de la an la an. Incidenta alcoolismului la tineri este extrem de ingrijoratoare. In plus, pustanii au un jemanfisism care te lasa fara grai.
    Nu p[rea mai vin din urma oameni care sa devina meseriasi. In Albion sint la mare cautare pina si soferii romani. Si atunci, bineinteles ca furia se revarsa pe polonezi si romani, care trag tare si nu fac mofturi.

    Citisem unele comentarii despre natiunea temerara care navigheaza pe mare si infrunta primejdiile. Acea natiune e ramasa undeva in capul hard-brexiterilor. Bineinteles ca scolile lor de elita scot in continuare tineri foarte bine pregatiti. Dar la saiba situatia e cam albastra.
    Valul care vine din urma da cosmaruri politicienilor. Prin limitarea imigratiei din est (caci asta doare cel mai tare) se spera ca tinerii din insula se vor apuca de treaba. Slaba speranta.

  23. gigi spune:

    Cu respect domnule Buzea .

  24. PAFI spune:

    Dificila reintalnirea, dupa asa lunga despartire. Deseori ma gandesc la cei care au parasit Africa pentru prima oara si la drumul lung pe care l-au facut ca sa colonizeze Pamantul. Si totusi, exista un instinct primar care ne indeamna sa fim prevazatori, sa ne ferim de “strain” – de “spanul” basmelor noastre.

  25. m spune:

    Fain text si, indraznesc sa spun, fain om. Din cauza asta imi place mie Contributors.

  26. Cryssy spune:

    Chestia e ca “engleju” ala care vrea sa viziteze insula Popina poate ajunge acolo si fara ca UK sa fie in UE.
    O sa fie putin mai complicat si putin mai scump, dar nu merita sa isi piarda independenta tarii pt asta.

  27. victor L spune:

    Cine nu isi cunoaste Istoria zamisleste monstri Izolata America si izolatii briti nu au avut nevoie de europeni ca sa-si alunge monstri. Tot de izolationistii de peste Balta si de peste Mineca a fost nevoie ca sa scapam de nazism si comunism.
    Unii prind greu si uita repede.
    Recunostiinta e poama rara.

    • Harald spune:

      @victor L – no offence, imaginea ta despre britanici a fost ultima dată valabilă prin anii ’30.

      Au contribuit masiv la al doilea război mondial, dar în 1948 s-au apucat de naționalizări la fel ca în Europa de Est, cu unele excese depășind chiar Europa de Est. Au fost sute de conace de la țară (mai probabil peste o mie) pe care aristocrații britanici și le-au demolat singuri începând cu anii ’50, din cauza taxelor pe proprietate și a taxelor pe moștenire.

      Văduva unui duce mai e amintită și azi pentru faptul că a reușit să-și salveze conacul de la demolare făcându-l cadou HMRC (Fiscul britanic) și obținând marea concesie de a locui în el până la sfârșitul vieții. Dar sute de alte conace n-au avut norocul ăsta, laburiștii voiau neapărat să le vadă demolate chiar de proprietarii lor și exact asta s-a întâmplat.

      • victor L spune:

        @ Harald,
        reţiproca.
        Dar ranchiuna ta pe briti mi-e cunoscuta.
        NB,
        desigur, si o precizez apasat, briti nu sint fara greseli; nu degeaba li se mai spune “perfidul Albion”.
        Dar sa omoare si sa arda in crematorii miluioane de oameni inca n-au ajuns s-o faca..
        Asa ca ii p[refer pe ei si pe apocalipticii lui Trump, in locul celor doi soferi ce vor sa conduca UE dupa pohta ce-o pohtesc.
        Exemplele disparate care vrei sa le generalizezi, sint nelalocul lor.

        • Harald spune:

          @victor L – și eu îl prefer pe Trump, dar britanicii n-au nicio treabă cu Trump, nu te lăsa păcălit. Marea Britanie nu e un stat american rătăcit pe malul greșit al Atlanticului, Marea Britanie e astăzi un stat neo-marxist rulând cu motoarele în plin.

        • Harald spune:

          @victor L – ranchiuna ta pe briti mi-e cunoscuta

          Ranchiuna mea nu e “pe briti”, e pe neo-marxiștii britanici. Sunt un suporter al lui William și Kate, iar dacă Marea Britanie va reuși să se regenereze, în jurul lui William și Kate va reuși să se regenereze. Însă la momentul de față nu există nicio garanție.

          William și Kate sunt astăzi exact ce ar fi trebuit să fie Charles și Diana la vremea lor, dar n-au fost niciodată.

          • David FK spune:

            Si totusi Trump – deocamdata presedinte USA si responsabil de poltica externa a tarii sale – a declarat ca Putin(Rusia) ca si Kim (North Corea) – ii sunt prieteni si ca ii crede pe cuvant.

            A mai declarat ca nu este de acord cu activarea art.5 NATO, in caz de invazie inamica a unei tari mici din Balcani.

            Aceste declaratii nu va pune la indoiala increderea nezdruncinata in americani si nu va aduce aminte ca Wiston Churchill spunea ca relatiile dintre tari nu sunt bazate pe prietenie ci pe interese?

            “Daca vrei sa vezi realitatea asa cum ti-ar placea sa fie, priveste-o de la distanta; daca vrei s-o vezi asa cum este, priveste-o cat mai de aproape” spunea – daca nu ma insel – Caragiale.

            • Harald spune:

              Pentru Trump toți sunt prieteni dacă are ceva de discutat cu ei, ăsta e modul lui de a face afaceri. Are profilul psihologic al businessman-ului înnăscut, trimite tot felul de semnale care trebuie interpretate drept captatio benevolentiae. Pentru că asta sunt, nimic altceva.

              Dacă e să discutăm despre faptele concrete, am mai scris asta de vreo 5 ori până acum: Obama a retras tancurile americane din Germania, Trump le-a adus înapoi anul trecut, în aprilie 2018. Obama a desființat Flota a 2-a a Atlanticului de Nord în 2011, Trump a reînființat-o în august 2018. Deci: cine e prieten cu Putin? Trump sau Obama? Asta e retorică progresistă tipică, a pune pe seama adversarului politic propriile atitudini, deși astfel se recunoaște incorectitudinea acelor atitudini. Hillary avea o tonă din astea în repertoriu.

              Cu Kim, lucrurile au fost și mai clare: când a început să facă mofturi că el nu merge în Singapore, l-au făcut chinezii pachet, l-au urcat într-un avion – de fabricație americană :) – și l-au dus acolo. Pe vremea lui Obama, pe Kim îl durea la bască, nu era dispus să discute cu nimeni, iar chinezii se distrau de pe margine.

            • victor L spune:

              “A mai declarat ca nu este de acord cu activarea art.5 NATO, in caz de invazie inamica a unei tari mici din Balcani.”
              Unde poate fi catalogata afirmatia ta, la minciuni sau vrei ceva mai nobil, la fake news?
              Dece au americanii trupe in Romania, Polonia si tarile baltice?

            • David FK spune:

              @ victor L (18/03/2019 la 13:49) & Harald (18/03/2019 la 10:27)

              Relax ! Relax ! Relax !

              Mai cititi odata sau de mai multe ori comentariul meu si nu raspundenti cu “crastavetele” ca-n Caragiale
              .
              Si procedati ca ardeeanul : Nu se potriveste ? Nu-i bai o potrivim cu mana !

              Victor L:

              Polonia si tarile baltice nu sunt in Balcani iar prezenta trupelor americane in acele tari ca si in Romania nu are legatura cu Art. 5 NATO (in caz de invazie a unui membru Nato de catre un inamic).

              O simpla cautare folosind Google (cu subiectul: Trump declaration regarding art.5 and invasion of montenegro) te lamurea foarte rapid ca este vorba de Muntenegru (noul membru Nato din 2018).

              Vezi aici cateva comentarii:

              https://www.theguardian.com/us-news/2018/jul/19/very-aggressive-trump-suggests-montenegro-could-cause-world-war-three
              https://www.cnn.com/2018/07/18/politics/montenegro-nato-article-5/index.html
              https://www.telegraph.co.uk/news/2018/07/19/trump-questions-us-should-defend-aggressive-montenegro-blow/
              https://www.politico.eu/article/donad-trump-nato-montenegro-defending-could-mean-world-war-iii/
              Deci, cine propaga minciuni sau fake news.

              Harald:

              “Greaua mostenire” lasata de Obama (raetorica tipica post-comunista).

              Eu unul nu-mi amintesc (nu spun cu siguranta altora ca nu exista) ca germanii sa fi facut demonstatii de strada cand s-a intamplat retragerea de care vorbesti. Le fel nici nu au sarit in sus de bucurie cand Trump a facut operatia in sens invers.

              Totusi Trump a avut inca un motiv sa ceara bani pentru aparare ; prin 2024, Germania isi va marti cheltuielile militare la 2% din PIB.

              Cine nu-i de acord cu axiomele voastre (guru victor L & guru Harald) este progresist, LGBQ, contra familiei traditionale, ateu, bla, bla,bla

            • Harald spune:

              @David FK – ba da, stimate domn, bavarezii au ieșit în stradă fluturând steaguri americane, când tancurile M1 Abrams au fost scoase pentru prima dată pe drumurile publice, după revenirea lor în Germania. Obama le retrăsese pe muțește, nu era ceva cu care să se laude.

              În rest, nu e nicio ”greaua moștenire”, e doar obiceiul românului cu vederi socialiste de a duce totul în derizoriu. PSD-ul e plin de șmecheri din ăștia care persiflează orice, asta a făcut comunismul din oameni, iar socialismul modern de Bruxelles duce stindardul mai departe. Dar spre deosebire de ce credeau Adrian Nstase și Victor Ponta, sarcasmul nu semn de inteligență, e semn de proastă creștere.

            • David FK spune:

              @ Harald (19/03/2019 la 10:25)

              Vreun link ceva ??? despre acele demonstratii doar stii sa folosesti Google (sau Bring) : Try it.

              Eu asa mi-am argumentat postarea.

              In plus, ca sa fiu si putin malitios, as spune ca un om bine crescut asa procedeaza.

            • Harald spune:

              @David FK – nu, stimate domn. Prima dată când am menționat revenirea tancurilor americane în Bavaria, am făcut-o pentru că toată lumea părea să o ignore. Atunci și am pus și link-uri cu poze. Dar astăzi, la aproape un an de la eveniment (s-a petrecut în aprilie 2018) dacă vrei link-uri ți le cauți singuri.

              Nu te pot opri să-mi trollezi comentariile cu atitudini gen Elena Ceaușescu (”dovada, dovada!”) dar nu-ți imagina că îți stau la dispoziție, pentru că nu e cazul. Jocurile de putere de genul ăsta sunt fumate de mult.

            • David FK spune:

              @ Harald (20/03/2019 la 9:11)

              Axiomele tale nu te fac nici democrat si nici bine crescut cum ceri altora.
              Respecta daca vrei sa fii respectat.

              Democratia inseamna schimb de idei dar nu “a la Visinschi” iar folosirea platitudinilor /tiparelor verbale nu ajuta.

              Unii blameaza pe altii ca fiind progresisti, comunisti etc. dar nu vad paiul din ochiul lor chiar daca se lauda ca au trait sau traiesc in tari vestice.

              Eu pun punct acestei discutii.

            • Harald spune:

              @David FK – eu nu respect pe nimeni, cu-atât mai puțin pe unul care vine cu jocuri psihologice la nivel de mecanici auto.

              Respectul se câștigă, nu se revendică. Dixit.

    • Harald spune:

      @victor L – asta trebuie neapărat sa-o vezi: neo-marxismul a ajuns chiar și în familia regală britanică, iar asta s-a lăsat cu meciuri între Kate (viitoarea regină, până la urmă) și Meghan, o actriță americană feministă, care și-a angajat o fostă consilieră de-a lui Hillary și Obama.

      https://uk.yahoo.com/style/william-harry-split-royal-households-184035503.html

      The Duke and Duchess of Sussex, whose office will move to Buckingham Palace, have employed a new press secretary: a former senior adviser to Bill Clinton and Tony Blair’s government worked on Hillary Clinton’s presidential campaign and also advised Obama.

      În articolul de pe Yahoo găsești și poza consilierei Sara Latham, poți să-ți faci o idee despre personaj numai când o vezi cum arată.

      Deocamdată, William și Kate rămân la Palatul Kensington iar Harry și Meghan se mută la Frogmore Cottage, Windsor, păstrând doar un oficiu de presă la Palatul Buckingham, dar meciul ăsta va continua timp de zeci de ani și va diviza societatea britanică.

      • victor L spune:

        @ Harald,
        oricite bube ai arata, ramin increzator in americani si britanici, si nu in cei doi soferi ai UE, nostalgici dupa gloria de odinioara.

        • Harald spune:

          @victor L – poți să rămâi cât de încrezător vrei tu, iar încrederea în americani chiar e justificată. Dar britanicii sunt doar o umbră a ceea ce-au fost odată, ei practic trăiesc din amintiri.

          • YUP! spune:

            Exact. “Britanicii sunt doar o umbră a ceea ce-au fost odată”.

            Uite ce zice amicul Remus pe tema asta si cum explica el prabusirea UK:

            Long-time readers may remember my theory that England’s catastrophic losses in the 1914-1945 world war, which stripped her of two generations of her best young men, meant England as such may not survive.

            The capable emigrated long ago, those who could. Look at England today. Effeminate posers, deranged Marxists, diversity enforcers, career weirdos, faggots, political correctness commissars and child molesters run the place. Which puts all hope of England’s viability in her besieged young white males. Again.

            Does anyone believe the “traditional masculinity” grunts and limeys and flyboys of those bygone days, or the progeny they never had, would put up with 23,000 jihadists at large in London, much less with one as mayor? More likely every lamppost between London and Folkstone would be decorated with them and their apologists. Then they’d raise a pint to a job well done.

            Ce se intimpla in/cu UK (si nu doar in UK, la fel e in tot Occidentul) pare sa aiba si alte cauze, iar unele dintre ele aproape ca iti sar in ochi daca citesti despre incredibilul Mouse Utopia Experiment.

            John B. Calhoun (May 11, 1917 – September 7, 1995) a fost un cercetator american preocupat de comportamentul animalelor. Unul din experimentele sale, cunoscut sub numele de Mouse Utopia Experiment, e considerat a fi, datorita descoperirilor pe care le-a facut, printre cele mai importante din istoria psihologiei comportamentale.

            Calhoun a vazut soarta populatiei de soareci ca o metafora pentru soarta potentiala a omenirii. A caracterizat prabusirea structurilor sociale ca o “a doua moarte”, cu referire la “a doua moarte” mentionata in Apocalipsa 2:11.

            • Harald spune:

              Viziunea mea e mai puțin catastrofică. Consider că degenerarea actuală se datorează generațiilor crescute fără tată în urma celor două războaie mondiale, dar cei 70 de ani de pace au cam rezolvat în mare măsură problema asta.

              Degenerarea vest-europeană se manifestă doar în orașele mari, deși e adevărat că ele conduc societatea, ele creează tendințele. Umblu mult prin satele din Midlands și am umblat pe vremuri și prin satele din Bavaria, iar în mediul rural lucrurile sunt OK. Societățile europene se pot regenera prin ele însele, problema ar fi dacă vor reuși să facă asta fără să fie nevoie să pună mâna pe arme.

              Recentul masacru din Noua Zeelandă confirmă ce tot scriu de câteva luni încoace, extrema dreaptă a ajuns la exasperare din cauza degenerării societății, așa că pune mâna pe arme și trece la curățenie. Nu e dorit o asemenea soluție, dar stânga radicală nu pare să înțeleagă că ar fi bine să facă niște pași înapoi. Așa că un curs al evenimentelor similar cu Războiul Civil din Spania e una dintre opțiunile aflate pe masă.

              Dacă ar fi să alegem minima modificare necesară (cea mai mică modificare cu cele mai mari efecte) Merkel ar trebui să plece în secunda asta și să fie înlocuită de un personaj credibil, acceptabil pentru dreapta moderată, gen Horst Seehofer. Dar e mai probabil ca ea să aleagă soluția opusă, să mai trimită niște sute de postaci pe forumuri, cu discurs tipic de stânga radicală.

  28. dunelm spune:

    Problema, sau una dintre probleme, pentru ca este un cumul de cauzalitati, este manipularea angoaselor (locuri de munca, diluarea caracterului englezesc din cauza migratiei, s.a.), dublata de particularitatea “insularităţii” pe care britanicii (de fapt, englezii) o au puternic inradacinata in fibra nationala (ei sunt ceva, Continentul altceva).

    Implementarea Brexitului, daca se va intampla totusi, va antagoniza si mai mult diferitele componente ale UK, in special pe irlandezi si pe scotieni. Ramane de vazut pe termen scurt si mediu care vor fi consecintele Brexitului nu doar in plan economic (oricum, extrem de dure pentru britanici), dar si in plan social si psihologic.

  29. alex spune:

    Articolul si exemplele sunt foarte reusite. Am locuit in UK timp de 15 ani.

    Exemplul doi este foarte bun, pentru ca trebuie sa intelegem (ca romani din Romania) ca UK nu e numai Doubleday- asa cum crede multa lume incepand cu momentul referendumului pentru Brexit (la fel cum inainte credeam ca englezii sunt murdari si betivi). In UK sunt oameni atat de pasionati de diferite subiecte, incat au auzit de Romania in diferite contexte pe care noi nici nu le banuim.

    Nu cred ca britanicii au nevoie de lectiile noastre, sunt o democratie de foarte mult timp- isi vor gasi singuri solutia.

    UE in schimb este in mars triumfant spre a deveni un imperiu. Brexitul (eventual) ar trebui sa fie un mare semn de intrebare pentru birocrati.

    • Ioan spune:

      @alex- “UE in schimb este in mars triumfant spre a deveni un imperiu”- citind aceasta propozitie am avut brusc o viziune: pe marsul imperial din Razboiul Stelelor o flota de distrugatoare imperiale europene ies din hiperspatiu deasupra peluzei Casei Albe. O companie de storm-trooperi fara casti, toti inalti, blonzi, cu ochi albastri ( cam in stilul lui Dolf Lundgren) deschid calea pentru Merkel si Macron. Trump incinge gratarele pentru BBQ, in timp ce o trupa de majorete latino gen Ocasio Cortez ( viitoarea culoare naturala a poporului american peste 50-100 de ani) ii iau in primire pe chipesii arieni vizitatori, sa le faca faca un tur al numeroaselor canapele si debarale ale Casei Albe, in cadrul programului de eugenie al “white supremacy”-stilor americani. Dupa cateva tweet-uri si cateva pahare, Trump o pupa pe gura pe Mutti, cam cum facea Brejnev cu Honecker, in timp ce in surdina se aude un vechi cantec romanesc :”Pusca si cureaua lata…” . Trump scapa o lacrima, Mutti ii strange mana, ca o imbarbatare. Televiziunile americane care transmit evenimentul in direct baga o pauza comerciala cu reclame la medicamente de prostata. Macron ii tine o lectie de limba franceza doamnei Melania. In timpul acesta ce a mai ramas din Regatul Unit este sub o calota de gheata, ceva in genul Groenlandei de azi, in urma lucrarilor de geo-inginerie ale unui consortiu chinez aflat la recoltat hidrati de metan de pe fundul Atlanticului (dupa o tehnologie gasita intr-un obscur manuscris al unei universitati din New York) si care au avut ca efect secundar devierea Gulfstream-ului spre Groenlanda si spre coasta atlantica a Canadei. Scotia si Irlanda sunt pastrate verzi de “Forta” omniprezenta si omnipotenta a Uniunii Europene, in urma experimentului reusit de fuziune nucleara din sudul Frantei, la care scartarii de englezi au renuntat, bazandu-se pe LNG-ul furnizat de fratii americani… Undeva departe ultimul lord Sith, Dart Putin, ramas singur, isi cauta un ucenic.

  30. MaiAs spune:

    L-ai parodiat pe Fumurescu?
    Brexitul nu se va termina prea curand si e bun pentru Europa, deoarece o obliga sa raspunda dilemelor existentiale… la cele legate de musulmani, in general, si paradigmei integrarii flexibile viitoare a Turciei si Ucrainei care sa faca entitatea functionala teritorial/ geografic dpv economic, politic, administrativ, cu bataie la Sankt Petersburg, kaliningrad, marog, Donbas, Rostov pe Don…
    UE poate functiona si fara UK, fara indoiala, ec, pol, adm, insa ruptura din sanul Occidentului are si alte dimensiuni nebanuite. Sa nu uitam faptul cum Lumea elenistica si mai apoi cea romana au avut soarta lor, independenta de METROPOLA. Iar anglo-americanii pot fi considerati, de ce nu, METROPOLA Europei postbelice.
    (Constantinopolul a devenit Istanbul, Alecsandria isi pastreaza doar numele, Ierusalimul a fost insa partial recuperat!

  31. Constantin spune:

    “Brexitul nu se va termina prea curand si e bun pentru Europa…”

    Cum nu-s apropiat de d-nele Melissa și Vanessa, nu știu nici numerele ce vor fi extrase la Loto, nici când se va termina Brexitul, dar pentru că ne costă, probabil nu se va întinde foarte mult.

    Ceea ce știu însă, cu siguranță, este că, cu tristețe o spun, e bun pentru Europa. El permite un grad de integrare căruia Regatul Unit i s-a opus permanent. Cam cum fac țuțerii d-lor Trump și Putin în spațiul acestei platforme. Or, asta permite sporirea eficienței instituțiilor europene și probabil apropierea de o construcție federalistă care să confere Europei mai multă ptere, lucrul de care se tem inamicii Europei precum Trump (d-sa în mod absurd a declarat-o) , Rusia, sau China.

    Pentru că nu este doar o piață, șa cum le place să tot spună inamicilor UE, Probabil Turcia, care are doar 3% din teritoriu pe continentul european, va rămâne un partener comercial important și un aliat de nădejde în NATO. Iar Ucraina mai are drum luuung până să devină un stat democratic, iar derogări de la principii precum s-au făcut pentru România sau Bulgaria s-au dovedit a fi contraproductive.

    Într-adevăr, cum “în tot ce este rău se află un sâmbure de bine”, Brexitul s-ar putea să ne aproie de Statele Unite ale Europei.

    • maias spune:

      Nu stiu ce sa zic!
      Dar e posibil ca brexitul sa nu se mai produca asa cum era programat, sa se produca doar partial sau pe o perioada indefinita de timp = o noua forma de integrare flexibila drept model de studial in cazul Turciei&Ucrainei – in ToTaLitate, sau pe bucati, ca in cazul irlandei de North!
      Oricum, avem azi un sfert din teritoriul national actual blocat ca urmare a evenimentelor de dupa 1940, din cauza Ucrainei, ceea ce ne face in mod sigur sa fim si sa ramanem cel mai sarac stat din UE mult timp de azi incolo!

      • Constantin spune:

        “sau pe bucati, ca in cazul irlandei de North…”

        Da, da… este o idee interesantă. Am mai auzit de posibilitatea reîntregirii Republicii Irlanda în interiorul Uniunii Europene. Și este posibil ca și Scoția să dorească menținerea în Uniune.

        Anglia, Turcia și Ucraina ar putea rămâne în CEE…interesantă idee, cum de v-a venit?

        • maiAs spune:

          Nu stiu cum sa va explic, deoarece nu stiu daca avem aceeasi tzara…
          (NU de mult am citit pe aici ca patria unora nu e ROmania si drept urmare nu aceasta e tzara lor, caci tzara pentru tzaran e doar tzara lui si a celor pe care-i cunoaste el si sunt de pe La tzara, eventual, restul fiind abstractziuni)
          In primul rand, Turcia ar fi admisa si integrata pe bucati, cum va fi cazul Scotiei si al Irlandei de North, care formeaza si vor forma UK, fara ca UK sa mai fie membru inintegrum/ sa capete un anumit statut SPECIAL; in al doilea rand, Ucraina va trebui sa inceapa negocierile!
          (evident, ca sa fie posibil, acestea, e nevoie ca UE sa-si schimbe FILOSOFIA)
          Daca acestea NU sunt posibile, nici UE nu mai are mult!
          Asta, in primul rand, deoarece tzara ta e ca si masina ta. NU are cum sa-ti fc mashina corespunzator pe magistralele Globale daca UN SFERT din ea e gripata, carburatorul e infundat, radiatorul spart, roata din spate sta sa-ti sara, chiar daca in scaunul shoferul e inca foarte confortabil si nici pe scapulu mortului nu s-a intamplat inca nimic!

  32. Lucretia Peste spune:

    @Mihai Buzea: “asta e UE, nimic altceva decât libertate”

    Sa stiti ca exista si alte puncte de vedere. Pentru Romania si alte tari din est UE a fost mana cereasca, cel putin pina acum. Insa pentru cei din vest, si care (isi permit sa) acorde atentie nuantelor, UE are si probleme.

    Una dintre ele, evidenta, este cea legata de piata muncii. De ce anume credeti ca ati putut fi angajat sa taiati copaci in Anglia sau de ce alti romani ori polonezi au fost angajati sa lucreze pe la hoteluri sau restaurante? Pentru ca sunteti mai ieftini, desigur. Cine beneficiaza? Pai patronii si clientii respectivelor restaurante si hoteluri. Cine este afectat? Clasa muncitoare din Anglia, desigur, care este pusa in concurenta directa cu dv. Ce solutie are aceasta categorie sociala? Sa ceara statului britanic (si) mai multe ajutoare sociale? Sa se reconverteasca profesional (sa devina programatori, exemplu)? Dv. ce ati face in locul lor? Londonez fiind, v-ati uita dupa oportunitati de munca in Focsani, sa zicem, pentru ca UE va ofera aceasta libertate?

    O a doua problema este aceea legata de lipsa sau macar reducerea substantiala a controlului democratic asupra conducatorilor. Cu cit statul este mai mare si birocratia mai stufoasa cu atit este mai greu pentru cei condusi sa aiba un cuvint de spus. De exemplu, eu ce as putea sa fac astazi, concret, ca sa imi exprim puternicul dezacord in legatura cu faptul ca UE vrea, pe termen lung, sa ma lase fara aspirator de praf si sa incep sa folosesc din nou matura, ca sa “salvez planeta”?!

    • Harald spune:

      @Lucretia Peste – dimensiunea economiei britanice nu e fixă. Ea crește în volum cu români, cu polonezi și cu 300.000 de indieni și pakistanezi care vin în fiecare an. Practic, e o schemă Ponzi: creștere economică în condiții de fiscalitate exagerată.

      ”Clasa muncitoare” din Anglia nu e un monolit, există regiunile recent dez-industrializate care au votat Leave și există regiunile în plină dezvoltare, care au votat Remain. Londonezii au votat majoritar Remain, electoratul sub 40 de ani a votat majoritar Remain. De ce au votat Leave bătrânii din Midlands? Fiindcă ”s-au săturat să vadă atâția străini pe stradă”, nu de altceva.

    • euNuke spune:

      “Pentru Romania si alte tari din est UE a fost mana cereasca, cel putin pina acum.”
      Tot aud chestia si ma gandesc ca pana la urma e in firea omului sa se iluzioneze. Adica, desi suntem cu totii rationali si tot analizam raul ce se intinde peste tara, continuam sa speram ca tot raul asta e spre bine, ba in fapt nu’i chiar asa de negru cum ni se parea o o secunda in urma.

      Dar raul are [cel putin] o radacina. Si nu, nu este o coincidenta ca de la aderare si pana astazi am pierdut o mana si juma’ de creier. Iar jumatatea ramasa e lovita’n tampla si are o tumoare care’i apasa pe discernamantul politic in asa hal de a ajuns restul trupului sa voteze numa’ paraziti sa’l ghideze prin lume.

      Romanul optimist vede o multime de fonduri europene cum se indreapta catre tarisoara lui si se bucura de ce va urma. Viseaza autostrazi. Viseaza cai ferate. Un curcubeu de poduri, parcuri si piste de biciclete. Dar uita ca fondurile trec prin mana talharilor socialisti. Refuza pur si simplu sa inteleaga ca redistribuirea banilor munciti de altii mai pricopsiti si mai priceputi [germani, olandezi, francezi etc] este socialism. Refuza sa priceapa ca socialismul si mecanismele lui de distribuire conduc la inmultirea parazitilor institutionali si implicit la coruptie sistematica. O coruptie de care nu vom scapa niciodata. Si care va aduce cu sine noi biruri si noi instrumente de a ne mulge. Dar vom avea in schimb cai ferate si metrou. Si parcuri. Si patinoare si canalizari la sate. Si autostrazi. Pe unde se vor plimba urmasii nostri, vietnamezii.

      • victor L spune:

        O vorba a unui trib pierdut prin jungle, si ratacit in memoria unora zice “da-i, Doamne, mintea romanului de pe urma!”.
        Ceva inrudit cu vorba altui trib, “De-ar sti omul ce-ar pati, dinainte s-ar feri!”.
        Noi sintem in faza “la placinte, inainte!”
        Dupa seceta groaznica din comunism, fereastra care ni se deschide cu privelistea unor mese imbelsugate, e normal sa ne moleseasca.
        Euforizati, ii injuram pe americanii ce vor sa ne ceara bani pentru a ne apara.
        Da` e treaba au?

  33. Marius Ursea spune:

    Pareri pro si contra cu duiumul.
    Multe VORBE !!! comentarii fara substanta, un potop de vorbe aruncate in vant de majoritatea comentatorilor. Care mai de care pretinzand ca este detinatorul adevarului absolut.
    Foarte obositor de citit si de procesat atatea texte :)

    Asta ne e meteahna ca neam…vorbim mult dar facem putin.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Mihai Buzea


Mihai Buzea

Mihai Buzea este arborist și scriitor. Ultima carte publicată: „Jimmy” (2018) Citeste mai departe


E randul tau

Reducerea planului cadru Este absolut necesara. Cu indiferent ce scandaluri si riscuri. Nu as ...

de: Dedalus

la "Câteva sfaturi pentru viitorul ministru al Educatiei"

Carti recomandate de Contributors.ro

DEMOCRAȚIA SUB ASEDIU ROMÂNIA ÎN CONTEXT REGIONAL

Carte recomandată de contributors.ro

Cauta articole

octombrie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Sep    
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)