Home » Analize »Global / Europa »Opinie »Politica & Doctrine » Citesti:

Nicio majoritate nu poate face orice. Cazul Poloniei

Valentin Naumescu iulie 26, 2017 Analize, Global / Europa, Opinie, Politica & Doctrine
46 comentarii 6,680 Vizualizari

Puncte cheie:

  • Persistă încă, la noi și în întreaga noastră regiune (vezi Polonia, Ungaria etc.), fiind vorba de țări care au redescoperit libertatea votului de mai puțin de trei decenii, ideea simplistă că un guvern, odată ales și bazat pe o majoritate parlamentară, poate face orice dorește;
  • De fapt, se ignoră, deliberat sau din infantilism politic, ideea că alegerile libere sunt doar o premiză a democrației, cu alte cuvinte condiția necesară dar nu și suficientă pentru un ciclu politic democratic, care se cere completat și consolidat ulterior, după exprimarea votului popular și formarea guvernului, de o permanentă respectare a statului de drept, a valorilor și principiilor constituționale, a practicilor bunei guvernări, a responsabilității față de interesul public, nu cel personal, familial sau de grup, și mai ales a bunului simț al administrării unei țări, elemente în apărarea cărora societatea civilă (da, chiar și Strada) are oricând dreptul de a se mobiliza și de a spune NU unor decizii politice pe care cetățenii, într-o pondere semnificativă, le consideră greșite;
  • Opoziția politică, exprimată la nevoie în Stradă, libertatea presei, vigilența civică și rigorile setului de valori, norme și practici ale Uniunii Europene sunt, din fericire, instrumente la fel de legitime ca și votul majorității din Parlamentul național, menite să împiedice derapajele puterii;
  • Am văzut recent, în spațiul nostru public, suficiente interviuri și declarații revoltate, în care oameni cu pretenții intelectuale spuneau fie că “este inacceptabil ca deciziile să se ia în stradă”, fie că „este inutil să mai votăm, dacă Strada dărâmă apoi guvernul ales democratic”, fie că „trei din cinci premieri, în ultimii cinci ani, au căzut prin presiunea străzii”, încercând, de fapt, să reacrediteze vechea teză a adepților FSN și ai regimului Iliescu din anii ‘90, anume că, odată învestită prin vot popular, o putere aleasă trebuie lăsată în pace patru ani, că poate face orice dorește și că, în consecință, orice ar decide un guvern și o majoritate parlamentară este automat considerat legitim și inatacabil. Fals. Aceasta este o abordare facilă, superficială, fie naivă, fie ipocrită, a ideii de guvernare democratică, tot mai mult îmbrățișată însă de naționaliști, suveraniști și anti-europeni, care cred că simpla trecere de pragul de 50% în legislativ și formarea guvernului le dă dreptul de a-și vota privilegii și de a abuza de puterea lor, de a scoate o țară din logica europeană și constituțională pe care au obligația să o respecte;
  • Zilele trecute, mitul majorității suverane a crăpat și în Polonia, pe fondul protestelor masive din stradă și sub amenințarea sancțiunilor iminente ale Uniunii Europene, în momentul în care președintele Andrzej Duda, ales de mai puțin de doi ani chiar din tabăra majoritară, a refuzat să promulge două din cele trei noi legi ale justiției votate de fostul său partid, conservatorii de la Lege și Justiție (Pis), prin care Consiliul Național al Magistraturii și Curtea Supremă urmau să fie desemnate integral de Parlament, deci supuse voinței și controlului partidelor politice, ceea ce ar fi reprezintat o încălcare evidentă a principiului separației puterilor în stat;
  • Nu m-aș grăbi să-l glorific acum pe președintele Duda pentru acest veto, înainte ca noua sa atitudine să fie (re)confirmată în lunile și anii care vor veni. Duda a trecut din prima zi a mandatului drept marioneta lui Kaczynski. Nu a dat până acum niciun semn că ar avea vreo opinie proprie sau vreo viziune autonomă, separată de centrul de comandă al partidului din a cărui linie a doua a venit. Explicațiile gestului său surprinzător pot fi multiple, de la dorința de a evita sancțiunile UE, la spaima unei revolte interne masive sau o eventuală înțelegere cu liderul PiS, Jaroslaw Kaczynski, privind obținerea unui time out prețios pentru guvernarea de la Varșovia, în fața presiunii interne și externe în creștere, dar și, de ce nu?, considerații electorale legate de interesul personal al realegerii pentru al doilea mandat, în condițiile în care cota de suport a PiS, acum de doar 38%, nu îi mai dă garanții în turul al doilea.

*

Pentru relația Poloniei și Ungariei cu Uniunea Europeană se apropie momentul adevărului. Ori se impune Uniunea Europeană, ori cele două regimuri rebele arată că nu le mai pasă de Bruxelles și nimic nu li se poate întâmpla, ceea ce pentru Uniune ar fi un dezastru. Dacă reușesc să scape fără niciun fel de consecințe, continuând edificarea autoritarismului naționalist și abuzurile împotriva independenței sistemului judiciar, Varșovia și Budapesta, care încalcă tot mai frecvent principiile statului de drept, continuând politizarea justiției și restricționarea libertăților presei sau autonomia academică, vor slăbi categoric autoritatea și puterea normativă a Uniunii Europene, cândva fala Bruxellesului, inclusiv pe planul politicii externe. E limpede că ceea ce nu ești în stare să faci pe plan intern, nu poți cere altora, în politica externă comună a UE. Edificiul construcției instituționale europene, al politicilor comune și al valorilor comunitare se va deșira apoi de la sine, într-o nesfârșită serie de “suveranități” naționale instrumentate de majorități conjuncturale.

Cel mai probabil scenariu, pentru a evita situația ridicolă ca Ungaria să blocheze sancționarea Poloniei iar Polonia să apere Ungaria, este ca inițiativa Comisiei Europene să vizeze ambele state în același timp, astfel încât poziția lor să nu mai fie luată în considerare. Tehnic, acest scenariu trebuie însă bine pus la punct, pentru a putea fi aplicat în deplină concordanță cu legislația europeană.

Este posibil și ca președintele Duda să fi înțeles în ultimul moment că Germania, Franța și Olanda nu mai sunt dispuse să tolereze la nesfârșit rebeliunea discursivă și de practică politică a Poloniei și Ungariei. La urma urmei, mi se pare normal ca atât dreptul de vot în Consiliul European, cât și accesul la fondurile europene să fie condiționate de respectarea unei conduite europene. Nu sunt de acord cu poziția exprimată de comisarul Corina Crețu, conform relatărilor presei [1], că lucrurile nu trebuie amestecate. Putem ușor bănui de ce a făcut declarația respectivă, acum câteva luni, când partidul din care provine a fost acuzat pe scară largă, în țară și în Uniunea Europeană, în iarnă, de tentativă de subminare a statului de drept. Ba da, doamna Crețu, firește că trebuie tratate împreună, cu drepturi și obligații pe multiple planuri, așa cum e firesc pentru apartenența la o organizație, nu numai cu avantaje financiare lipsite de solidaritate europeană și angajament față de deciziile comune adoptate în trecut în Consiliul European, care (nota bene!) înseamnă legislație europeană. Altfel ce mai înseamnă Uniunea Europeană, doar un sac de bani din care aștepți să fii servit? Un guvern care nu respectă astăzi legislația europeană (deciziile Consiliului European) are toate perspectivele să nu respecte mâine legislația națională sau să încerce să o modifice peste noapte, împotriva tuturor protestelor interne și externe, pe considerentul că a fost votat de o majoritate a cetățenilor acum un an, doi sau trei.

Este prematur să facem acum previziuni privind politica poloneză. Cel mai la îndemână ar fi, desigur, să anticipăm o ruptură spectaculoasă a președintelui Duda de fostul său partid (conservator) și de guvernul PiS, al cărui premier, o doamnă modestă ca prestație intelectuală și politică, încă ascultă orbește indicațiile liderului Kaczynski. Dar nu sunt sigur că Andrzej Duda are suficientă putere să reziste și că este hotărât să înfrunte pe termen lung guvernul și majoritatea parlamentară. Vom vedea în lunile următoare dacă Duda este pregătit sau nu să asume rolul unui nou centru de putere politică în Polonia, resetând practic viața politică din cea mai importantă țară a Europei Centrale, sau va reveni la ordinele liderului de partid.

Alta este însă concluzia acestui episod. Nicio majoritate nu poate face orice dorește. Din fericire, există încă în Uniunea Europeană suficiente mijloace și instrumente de rezistență la derapajele și abuzurile guvernelor și majorităților parlamentare. Și, ca să înțelegem jocul naționaliștilor din Europa Centrală până la capăt și limitele puterii lor, chiar și atunci când ajung la guvenare, să observăm că nici Kaczynski, nici Orbán, nu au rostit nici măcar o singură dată posibilitatea că sunt dispuși, pentru a merge pe drumul lor suveran, să părăsească Uniunea Europeană. Marea Britanie e una (și inclusiv britanicii vor regreta, dacă nu o fac deja, așa cum arată sondajele recente), pentru că e vorba de alte date istorice, culturale, economice și politice, riscul unei încălcări a statului de drept și al unei dictaturi la Londra fiind nul, iar platformele naționaliste, conservatoare, populiste și anti-europene ale Europei Centrale, într-o regiune cu o istorie atât de contorsionată, vor “mirosi” întotdeauna a cu totul altceva.

NOTE ___________________

[1] http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21797767-comisarul-european-corina-cretu-fondurile-structurale-nu-trebuie-transforme-instrument-pedepsire-statelor-membre-acuzate-incalcarea-statului-drept.htm

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , ,



Currently there are "46 comments" on this Article:

  1. moka spune:

    corect!
    despre asta este vorba in democratie.

  2. Mircea Modan MirceaM spune:

    Nu cred ca strada e solutia functionala in normalitate si asta denota ca ceva lipseste UE.
    Ma gandeam la SUA, exista legi federale si legi statale. Cand se incalca legi federale nu se tine un conclav in care statele membre voteaza nu stiu ce, ci un organism federal actioneaza, in baza mandatuui dat de acele legi federale care stau la baza formarii federeatiei.
    Pana la urma lipseste o Constitutie europeana, olandezii si francezii fiind printre cei care au rspins-o, printre altii. Uniunea a pornit gresit inca din start, fara a avea o Constiutie de genul celei a SUA. Acum o lalaim cu tot felul de tratate care se bat uneori cap in cap. Sau sunt imposibil de aplicat necesitand tot felul de unanimitati utopice.
    Si ne bizuim pe strada. Asta nu este o soiutie normala, functionala. Strada are limitele ei, biasurile si angoasele ei. Ba chiar si plictiselile ei. Azi e una maine poate fi alta. O constitutie clara si cateva organisme federale (sa zicem un tribunal federal european pe probleme constitutionale, avem Curtea Europeana de Justitie, ar putea fi folosita si pentru asa ceva) ar putea anula acele legi nationale care incalca constitutia. Rapid si fara prea multe chiraieli populiste. Vrei altfel? OK, iesi din UE si faci cum vrei.
    Daca tot se discuta despre resetarea Uniunii de ce nu s-ar discuta in primul rand despre asta? Facem intai (in ceasul al paispelea de fapt) o constitutie scurta si clara, pe chestiuni fundamentale (bagam separatia puterilor, ba chiar si MTO-ul) si apoi vedem cine adera la ea . Astia vor forma “nucleul dur”, nu toti pacalicii care stau cu fundul in doua luntrii. Tratatul de la Maastricht si cele care au urmat nu au puterea juridica a unei constitutii, se pare (se si vede, de fapt).
    Aaaa, din nucleul dur fac parte axum si tari care au respins constitutia europena….aici e buba.

    • andrei spune:

      dvs credeti ca liderii statelor europene sunt alde founding fathers?
      oricum premisele sunt foarte diferite si crearea unei federatii de state europene pare utopica

    • alegzandru spune:

      UE nu poate fi SUA si de aia nici nu functioneaza ca atare. Atata timp cat pe cetatenii unei uniuni statale ii despart atatea bariere, lingvistice, culturale, financiare, religioase chiar, este foarte greu ca ei sa functioneze ca o federatie. Trebuie foarte multe similitudini pentru a functiona ca un totunitar, iar in Europa nu le avem. In plus, azi hranim la san un demon al nationalismului, intretinut si de propaganda Rusiei si de balbele SUA, care se opune globalizarii, deci e si mai greu de aplicata federalizarea in prezent.

    • Dan_Bruma spune:

      Se discuta despre asta dar deocamdata nu se poate. E complicat, lucrurile se vor face pe etape, aici sint natiuni cu istorie diferita, nu ca în SUA unde statele au avut cam acelasi parcurs. UE are niste valori clare, ele se gasesc in tratate si trebuie respectate. Altfel tratatele au în interiorul lor si sanctiuni. Si apoi lucrurile evolueaza chiar în momentul acesta, se discuta deja despre o aparare europeana, despre o politica comuna de imigratie europeana, Europol exista deja, prin consecinta statul european (adica statul federal european daca e sa ne raportam la SUA) e pe cale sa se construiasca cel putin în proiect.

  3. Tichiacu Margaritare spune:

    Atata ne-ar mai lipsi!
    Sa facem parte din gasca lor de rebeli fara cauza, la cat suntem noi de avansati pe calea Democratie, Statului de Drept, in general a Dreptului de a calatori fara vize in USA…
    Exact asta ne mai lipseste – la cat suntem de dezvoltati, democratici si prosperi -, sa treaca Drumurile noastre Poate… doar prin Polonia si Ungaria, in marshul nostru catre OCCIDENT.
    …bine ca mai exista Sarbii si Grecii, ca alfel am fi mai izolati decat Berlinul OCCIDENTAL!

  4. Marchi spune:

    „Nicio majoritate nu poate face orice dorește. Din fericire, există încă în Uniunea Europeană suficiente mijloace și instrumente de rezistență la derapajele și abuzurile guvernelor și majorităților parlamentare. Și, ca să înțelegem jocul naționaliștilor din Europa Centrală până la capăt și limitele puterii lor, chiar și atunci când ajung la guvenare, să observăm că nici Kaczynski, nici Orbán, nu au rostit nici măcar o singură dată posibilitatea că sunt dispuși, pentru a merge pe drumul lor suveran, să părăsească Uniunea Europeană.”

    Articol binevenit, încurajator. Deși, în ultima vreme, agresați din toate părțile de toxicul Dragnea și grupul mafiot-organizat din jurul lui (ajutați, pe alocuri, de un CCR mai mult decât binevoitor), simțim cum ni se spulberă speranțele, frunze abandonate în bătaia vântului…

  5. Daniel B spune:

    Vorbiti foarte frumos despre Strada, d-le profesor. De curiozitate intreb, ati fost in Strada?

  6. garett spune:

    Din pacate autorul nu face decat sa ne serveasca din nou aceleasi teze rasuflate ale “intelighentiei” de la Bruxelles, fara a aduce in discutie nuantele problemei!
    Daca se doreste ca “cetatenii europeni” sa fie doar niste yesmen care sa ia pozitia de drepti in fata oricarei ineptii emana de la juncker ar fi fair sa se recunoasca cinstit asta…

    • alegzandru spune:

      Nu cred ca ai inteles, fondul problemei era linia rosie peste care trec guvernarile care cred ca au legitimitate infinita prin majoritatea parlamentara. Nu crezi ca e de bun augur ca e cineva care santioneaza derapajele interne? Nu e ok sa ai un suport pentru vocea populara care se opune unor masuri anti stat de drept? E ok sa aluneci catre o mica dictatura si sa nu zica nimeni nimic? E in regula sa fii parte a unei aliante si sa ai parte de toate avantajele, respectand tot mai putin din regulile alea pe care ai jurat sa le respecti?

      • Garett spune:

        Ba am înțeles perfect, problema fiind că în chestiunea poloneză sunt mai multe nuanțe decât cele care ni se servesc pe tava…
        În esență sistemul propus de polonezi pentru numirea judecătorilor este inspirat de cel german, să înțeleg că uniunea se pregătește să tragă la răspundere și Germania?
        Doi la mână “pedepsirea” unui stat suveran prin istericale de grădiniță “nu vă mai lăsăm să vă jucați cu noi” ridică multe semne de întrebare cu privire la sănătatea sistemului în sine. Azi s Polonia cu “scuza” modificărilor din justiție, mâine e Unguria (și iarăși Polonia!) pentru gardurile de la graniță, răspoimâine e România pentru că nu are șapcă!
        Vi se pare normal traiul sub amenințarea cu “articolul nuclear 7″ după bunul plac al unui politruc NEALES, într-o uniune LIBER CONSIMȚITĂ de membri teoretic “egali”?

        • Ioan spune:

          Chestia cu ” Vi se pare normal traiul sub amenințarea cu “articolul nuclear 7″ după bunul plac al unui politruc NEALES, într-o uniune LIBER CONSIMȚITĂ de membri teoretic “egali”? este refrenul tipic intalnit in toate tabloidele britanice pro-Brexit si anti- Bruxelles gen Daily and Sunday Express, formulele standard de adresare organismelor comunitare: “unelected peers”, “Bruxelles bureaucracy” care au otravit ani dea randul mintile britancilor ( prin trusturi de presa aflate in posesia unor straini -ex. Rupert Murdoch ). Legitimitatea nealesului de la Bruxelles este data de expertiza sa, nu de numarul de voturi pe care il are in spate, dovada fiind ca dupa peste 40 de ani de “membership” in EU, Marea Britanie nu mai are functionari civili care sa fie capabili sa negocieze tratate internationale. M-am mirat ca acest tip de discurs nu a aparut pana acum in media romaneasca. Nu cred ca romanii au vreo sensibilitate deosebita fata de faptul ca JC Junker sau Michel Barnier nu sunt alesi democratic ca Dragnea sau mai rau ca Putin.

          • Garetr spune:

            Dă-mi voie să mă îndoiesc de “vasta expertiză” dobândită de JC Juncker în “extrem de dificila” sa funcție anterioară de PM al “superputerii mondiale” numită Marele Ducat de Luxemburg!

          • cetateanul turmentat spune:

            Puteți să explicați în ce constă expertiza lui Juncker în afară de aranjamentele de evaziune fiscală făcute cu niște transnaționale pe vremea cînd era prim ministru în Luxemburg? Oleacă de expertiză are, că a pus-o pe experta Corina Crețu comisar UE ca să rezolve probabil problemele cu prostata ale uniunii. Dar despre expertul Barroso, care după ce ne-a frecat ridichea cu austeritatea și ne-a explicat că trebuie să plătim ce au furat băncile, a ajuns chairman & senior adviser la Goldman Sachs, exact ăia care ne-au băgat în criză? Are și ăsta ceva expertiză, cel puțin cu noi, că dacă nu era el nu mai cumpăram F 16 de la portughezi, care le aveau second hand de la US și nu mai știau cum să scape de ele, așa că ni le-a servit ca garnitură la fregatele englezești luate de la fiare vechi. Experții ăștia care se aleg între ei sînt la fel de derbedei ca și politicienii alesi prin vot, numai că fac golăniile mai cu ștaif și cu surdina pusă. Vă spun eu, dacă nu știați, experții adevărați fac rachete, computere, avioane și se ocupă cu cercetarea, adică au o meserie, iar ”experții” ăștia din politică n-au niciuna.

            • Ioan spune:

              Mamă ce v-ați atacat! Eu am spus doar că pentru români, chestiunea că UE este condusă de politicieni nealesi direct, nu există, iar aducerea în discuție a acestui aspect seamănă mult prea mult cu tipul de pseudo-logica care a dus la Brexit. Puteți canta la alte mese, pentru că problemele noastre se trag de la actuala guvernare, nu de la Bruxelles, iar acest curent de nationalism-populism care mătură Europa, cu largul suport al Rusiei și mai nou al administrației Trump, Nu va prinde in veci la noi. Atât Marea Britanie cât și actualii rebeli Polonia și Ungaria au mari șanse să aibă probleme economice înainte de a servi ajunge la un curent anti-UE in România. Discursul anti-Bruxelles la noi are doua motive: nu are prea pot dura banii europeni și mana lunga a UE este o piedica in calea jafului generalizat promis baronilor locali de către actuala conducere a PSD.

            • Ioan spune:

              Scuze pentru ultimele fraze care nu au înțeles din cauza tastării predictive a telefonului. A se citi: “Atât Marea Britanie cât și actualii rebeli Polonia și Ungaria au mari șanse să aibă probleme economice înainte de a se ajunge la un curent anti-UE in România. Discursul anti-Bruxelles de la noi are doua motive: nu prea se pot fura banii europeni și mana lunga a UE este o piedica in calea jafului generalizat promis baronilor locali de către actuala conducere a PSD.”

          • Mens Sana spune:

            Competenta e un indicator ca respectiva persoana AR PUTEA FACE, nu ca va face ceea ce se presupune ca ar trebui sa faca. Poti sa fii compentent dar sa nu fii bine intentionat. E plina lumea de criminali si de infractori competenti. Criza economica mondiala se datoreaza unor oameni foarte competenti. Scandalul falsurilor si minciunilor in care e implicat concernul Daimler e produs tot de oameni competenti. SI lista e foarte lunga.

        • Garett spune:

          De asta insist sa nu luam a priori de bun tot ce ni se servestwe pe tava de la Bruxelles:
          https://blogs.loc.gov/law/2016/05/how-judges-are-selected-in-germany/
          “The judges at the other federal supreme courts are selected by the Judges Election Committee. The Judges Election Committee is convened by the Federal Minister of Justice. The committee is composed of a total of thirty-two members and consists of the ministers of justice of the sixteen German states and sixteen members selected by the Bundestag.”
          Deci, revin: de ce este OK numirea politica a judecatorilor in cazul Germaniei dar “reprobabila” si pasibila de infringement in cazul Poloniei??
          Cand ne pitem astepta la declansarea articolului 7 impotriva Germaniei?

          • cetatean spune:

            fara sa-l contrazic pe omologul meu turmentat, observ ca politicul polonez vrea sa aiba in plus puterea de demitere si inlocuire a judecatorilor de catre guvern, lucru care nu prea exista in lumea civilizata. Numirea politica a judecatorilor se face in Germania, dar componenta comitetului este eterogena (decalaje in numirea ministrilor federali, etc), iar guvernul nu poate forta legi si procese peste noapte prin schimbarea judecatorilor.
            Pentru omologul meu turmentat adaug ca in democratia autentica (Grecia antica) independenta judecatorilor era asigurata de faptul ca ei erau alesi aleator (loterie la inceputul procesului) iar procesele aveau strict durata unei zile, deci nu se puteau corupe politic. In fine, in Vechiul Testament se descrie pacea sociala pe vremea Judecatorilor, dupa care “s-a vrut” Regi si au inceput problemele politice…si nici macar nu existau partide…

            • cetateanul turmentat spune:

              Am impresia că și la noi există oarece asemănări cu Grecia antică, în sensul că judecata e un fel de loterie. Un sfert din judecători sînt milițieni din stirpea generalului Abraham (ăsta a nimerit la avocați, deși putea fi la judecători), adică din cei cu facultatea de drept de la Băneasa, alții sînt băieți buni dar cu lipsuri (consemnate prin arhivele SIPA, așa că ăștia au lanțul ținut din scurt), iar o parte din ei fac parte din tribul ”acoperiților”. Șansa unei judecăți imparțiale e de 50-50, cam ca la dat cu banul. Nu trebuie uitați corifeii de la CCR, unde Dorneanu, cel care a motivat juridic respingerea legii lustrației în 1999, îi succede celebrului specialist în drept Zegreanu, un om care mînca o pîine ca jurist la BJATM Năsăud de unde a fost luat lîngă boi și adus la București ca să ne spuie că ”măreția dreptului constă în faptul că poate fi interpretat”. Pînă la urmă putem spune că și la noi, oameni luați de pe stradă au ajuns să împartă dreptatea după cum îi taie capul. Spre deosebire de greci, nu o împart după cum îi taie capul pe ei, ci după cum îi taie capul pe alții.

        • Dan_Bruma spune:

          Politrucul neales! Ok, si cum ai vrea sa functioneze administratia UE? In general in administratie se gasesc numiti si nu alesi. Alesii se gasesc in legislativ, în local si la nivel de presedinte. Ce spui tu este o aberatie. Reprosezi UE ceea ce accepti la nivel national.

  7. adi spune:

    exista state in EU , ipocrite, care la modul pervers fac ce face Polonia si Ungaria dar pretind ca respecta indrumarile Bruxelessului. Acest lucru este posibil din cauza transparentei insuficiente.
    Este posibil ca intr-un viitor apropiat si alte state sa se alature atitudinii Poloniei si Ungariei, ele acum se comporta conform zicalei noastre :” ce -ti e in gusa si-n capusa”

    • KV spune:

      Da, interesanta remarca cu transparenta… Un analist din Ungaria vorbea despre refuzul cotei de imigranti, si spunea ca noi, Ungaria facem acest lucru cu voce tare. Cifrele arata ca si tarile care au acceptat mecanismul de relocare au primit, practic, un numar foarte mic, aproape de zero pe scara statistica. Cum zicea analistul: aceste tari sunt ca oamenii care stau in bazinul de inot si fac pipi in el, nesesizat de nimeni, in timp ce Ungaria face acest lucru de pe trambulina, la vazul tuturor. E normal ca cei care stau in bazin sa-l injure pe cel de pe trambulina…

  8. Dan Nicolescu spune:

    Aveti dreptate, intr-o democratie consolidata, nici o majoritate aleasa, oricit ar fi de puternica, nu poate face ce vrea, fiindca institutiile legale ale deocratiei sin suficient de puternice pentru a putea stopa derapajele. Pornirile si intiativele totalitare ale legislativului si exevutivului, pot fi blocate, in primul si in primul rind , de puterea judecatoreasca , apoi de presa si de exponentii societatii civile.
    Determinanta este desigur si atitudinea cetateneasca a electoratului, dar nu in strada se hotaraste destinul corect, DE DURATA, al unei tari. In strada determini caderea unui guvern, poti determina ( daca ai singe in …. pentru o lupta de durata ) si alegeri anticipate, dar asezarea unei tari pe drumul corect se face construind in parlament o majoritate stabila, de luga durata, IN PREZENTA UNUI LIDER COMPETITIV,COMPETENT SI MAI ALES CHARISMATIC.

  9. victor L spune:

    Romania este cel mai corupt stat al UE.
    http://economie.hotnews.ro/stiri-auto-21924386-scandalul-cartelului-auto-daimler-autodenuntat-primii.htm
    “Nicio majoritate nu poate face orice”
    Doar o majoritate unde e Germania.

  10. ion din balon spune:

    In caz de conflict militar ar muri cineva pentru ideea de UE? Raspunsul este cel mai probabil nu. Ar muri cineva pentru ideea de Polonia sau Ungaria? Raspunsul este cel mai probabil da! UE nu are carisma, valori reale populare in intreg spatiul sau viziuni morale fundamentale, este o constructie moarta emotional, duplicitara moral si ineficienta structural. Daca Brexitul se va materializa si vor disparea banii UK din “fondurile europene”, UE=Germania si dictatul lui “asta-i pohta ce-am pohtit” de la Berlin. Nu e cazul sa ne amagim cu egalitatea intre bogati si saraci fiindca ea nu exista, va exista doar realpolitik si ce are chef Germania sa considere bun sau rau!

  11. Teddy spune:

    apropo de strada …cu cateva luni de Charly Hebdo a fost o demonstratie uriasa in Paris impotriva casatoriei homo . Presa main europeana nu a ”vazut ” nimic . se pare ca ”strada ‘ conteaza doar cand se aliniaza dogmei oficiale .
    Daca Polonia accepta maine cateva sute de mii de refugiati si ”redefineste ” familia atunci , in mod sigur , demonstratiile vor inceta si va isi va gasi locul in tabara celor buni .E amuzanta dorinta unora de a demonstra ca regimul polonez , profund anti-rusesc , este manipulat de Moscova , Asta cand Germania , in plin boicot , isi mareste schimburile comerciale cu Rusia

  12. Cinicul spune:

    Ungaria a fost singura tara demna a UE in timpul crizei migratiei masive din 2015. KV arata mai sus ca multi gandeau la fel, inter alia britanicii, dar n-au avut cojones s-o spuna pe fata. Au facut-o prin Brexit, o formula mascata.

    Cand Ungaria refuza cota de imigranti (majoritatea economici) este stat rebel al Uniunii, iar Orban catalogat drept dictator, cand in tari precum USA sau UK populatia voteaza pentru stoparea imigratie si aleg lideri mai vehementi anti-imigrationisti decat Orban, iar aceste tari preiau o cota infima de refugiati, nimeni nu observa standardele duble.
    Aceleasi standarde duble fata de Polonia, the darling of the New Europe democracy. Polonezii au introdus legi precum intrezicerea avorturilor sau intreferenta politicului in justitie si nu prea vad critici serioase ale derapajului panilor.

  13. Mens Sana spune:

    “Zilele trecute, mitul majorității suverane a crăpat și în Polonia, pe fondul protestelor masive din stradă SI SUB AMENINTAREA SANCTIUNILOR IMINENTE ALE UNIUNII EUROPENE”

    N-a crapat nici un mit, intotdeauna cel mai puternic si mai influent a facut legea.

    Noul mit e ca strada si Uniunea Europeana au intotdeauna dreptate si ca trebuie sa faca ce vor intr-o tara membra UE. Altfel nu e “democratie”.

    Bineinteles ca daca la putere ajungea cine vreti dvs., va ajustati putin opinia, in sensul ca ati fi sustinut exact opusul. Oridecateori ajunge cine nu vreti dvs la putere si/sau se ia o decizie cu care nu sunteti de acord, e un “derapaj”, nu mai e democratie, etc.

    “Derapajele” sunt derapaje pentru ca asa considerati dvs.? Cine stabileste ce e “derapaj” si cum? “Strada” si UE nu pot “derapa”?

    Nu stiu de ce mai pierdem timp, bani si nervi cu alegerile. Oricum orice decizie poate fi considerata “derapaj” de catre zeul “strada” si zeul UE, si anulata. De asta s-a si infiintat UE si ONG-urile lui Soros si ale altora. Ca parghii de control. Parghii suplimentate recent de inca una, cea a invaziei de musulmani, care produce dezastre peste tot si distruge Europa. Dar trebuie sa avem incredere in “rigorile setului de valori, norme și practici ale Uniunii Europene”.

  14. George Gafencu spune:

    Am doar o scurta interventie la articolul de fata, de factura calitativa si nu cantitativa.

    Romania are decalaje majore in a intelege procesele democratice, care de multe ori sunt intelese ca dreptul gloatei venita la putere.

    Am avut ocazia sa experimentez decalajele respective pe pielea proprie de doua ori. Prima data a fost cu ocazia tentativei de lovitura de stat ducand la ultimul referendum de demitere a lui Basescu. La vremea respectiva Basescu nu era in gratiile mele. Insa modul in care USL a decis la vremea respectiva sa il debarce, cu demiterea Avocatului Poprului, legarea de maini a CCR prin ordonanta de urgenta, fortarea rezultatului prin incercarea de a elimina alegatori de pe listele ca sa forteze validarea, samd era mult prea dezgustatoare pentru ca cineva cu adevarat interesat de democratie sa stea pe tusa.

    A doua oara s-a intamplat de curand, cu ocazia celebrei Ordonante 13.

    De fiecare data am fost admonestat crunt de oameni apropiati din Romania chiar cu educatie universitara si cariera solida care faceau un punct din a afirma ceea ce autorul articolului curent condamna: daca un partid sau alianta castiga alegerile, au dreptul sa faca chiar ce vor. A trebuit sa intrerup relatia cu prieteni foarte vechi din Romania din cauza unor astfel de atitudini total inflexibile din partea lor.

    Nu stiu ce trebuie sa faca Romania ca sa iasa din ignoranta proceselor democratice. Probabil ca ii trebuia un program de democratizare / decomunizare asa cum a fost in Germania dupa razboi. Nu era de ajuns de elimina comunistii de la putere atata vreme cat populatia tot cu apucaturi totalitare a ramas pana in ziua de azi. Asa un program nu a fost lansat in niciuna dintre tarile foste comuniste, cu rezultatele care se vad cu ochiul liber.

  15. Anghel Merchel spune:

    Nici o majoritate nu poate face orice, cu exceptia cazului in care este sustinuta de Bruxelles, caz in care poate face absolut orice, inclusiv sa deschida granitele Schengen ptr cetateni extracomunitari fara acte, care ulterior ucid sute de contribuabili cu bomba, camionul, Kalasnikovul si cutitul.

  16. xtraterestrul roman spune:

    Cineva foarte inspirat a remarcat ca uneori poporul isi uraste propria putere. Cum poti explica aceasta atitudine destul de raspandita ca “cei alesi de majoritate pot face orice”? Este o chestiune de bun-simt ca sa existe un control al activitatii acestor “alesi”, asa cum ca persoana daca angajezi un meserias pentru o activitate nici nu-ti trece prin cap sa-l lasi sa faca ce vrea el pe banii tai.

  17. cib spune:

    Scurt pe doi : UE = Germania+sateliti = Ipocrizie!

  18. adi spune:

    Tocmai ca Polonia poate face exact ce doreste cata vreme constitutia si legile Poloniei sunt deasupra UE. Tot asa cum Germania si Franta fac exact ce doresc (-a vazut). Si tot asa cum dvs, dle Naumescu spuneti orice, mai ales ce se potriveste ideologiei socialiste la care ati aderat de buna voie si nesilit. Nu ne mai plictisiti cu aceste articole, stim bine ce se petrece in “UE”

  19. Karl spune:

    Numai cateva comentarii scurte, de la comentatorii obisnuiti. Si cata publicitate i s-a facut acestui articol! De o saptamana e primul pe pagina hotnews. Slabut…
    Sa nu va mirati daca gavarea publicului cu germanofilie va produce in sfarsit efectul contrariu.

  20. Am citit cu interes – ca de obicei – articolul Dumneavoastră.
    (1) La început – despre schimbările planificate în organizarea sistemului judiciar polonez, ceea ce rămâne în competenţa statului membru al Uniunii Europene.
    • Reglementările propuse cu privire la Consiliul Național al Magistraturii sunt în concordanță cu prevederile Constituției, care stipulează că structura organizatorică, sfera de activitate și funcționarea Consiliului Național al Magistraturii, precum și modul de alegere a membrilor săi sunt specificate de statut.
    • Reforma cuprinzătoare a sistemului judiciar va eficientiza funcționarea instanțelor, garantând că judecătorii au volume de muncă egale și echitabile. Modificările propuse nu vor afecta independența instanțelor sau a judecătorilor.
    • În Europa, este un obicei comun ca reprezentanții parlamentelor sau ai executivului să facă parte din consiliile judiciare, iar independența lor nu este pusă sub semnul întrebării. Ca și în Polonia, reprezentanții parlamentelor sunt membri ai consiliilor judiciare din țări precum Belgia, Bulgaria, Spania, Franța, Croația, Italia, Portugalia, România, Slovenia și Slovacia. Pe de altă parte, miniștrii de justiție sau numiții acestora sunt membri ai consiliilor judiciare din Irlanda, Franța, Italia, Malta, Olanda, Portugalia și Slovacia.
    • În ceea ce privește reforma sistemului judiciar, aceasta se referă, în general, la domenii precum: organizarea sistemului judiciar, sistemul de promovare a judecătorilor, principiile responsabilității și procedurile disciplinare.
    • Prolixitatea este o mare problemă în instanțele de judecată. Datorită excesului de îndatoriri birocratice – pregătirea rapoartelor, evaluărilor, planurilor – mulți judecători sunt în prezent împiedicaţi în a se pronunța. Limitarea întârzierilor în procedurile judiciare trebuie asigurată de:
    - introducerea sistemului electronic de înregistrare a lucrărilor judiciare,
    - repartizarea aleatorie a cazurilor care va garanta, de asemenea, imparțialitatea,
    - stabilirea principiului invariabilității componenței instanței până la finalizarea cazului (cu excepții adecvate, cum ar fi boala judecătorului),
    - introducerea de sancțiuni financiare pentru prelungirea intenționată a procedurilor de către părți,
    - susţinerea procedurilor de mediere.
    • În general, reforma propusă este indispensabilă pentru redobândirea respectului cetățenilor față de sistemul judiciar. O mai mare transparență, un control mai strict și asigurarea independenței procedurilor disciplinare ar trebui să consolideze autoritatea sistemului judiciar și a judecătorilor.
    Trebuie totodată menţionat ca peste 80% dintre cetăţenii polonezi se declară în favoarea schimbărilor în organizarea sistemului de justiţie, realizarea acestora constituie îndeplinirea programului electoral al actualului govern, iar detaliile acestei organizări sunt dezbătute într-un parlament ales în mod democratic.
    Ȋntr-adevăr, partidul aflat la guvernare (PiS) se bucură de susţinerea a 38% din societate (conform sondajelor din 28 iulie), ceea ce înseamnă ca rămâne lider absolut, avantajul său faţă de partidul de opoziţie fiind de 14%.
    (2) Fondurile europene sunt un element al politicii Uniunii Europene şi nu “o recompensă pentru bună purtare”. De utilizarea fondurilor europene beneficiază toţi, acestea contribuind la creşterea coeziunii şi la creşterea economică a întregii Uniuni Europene.
    (3) Pentru polonezi suveranitatea a fost întotdeauna deosebit de importantă. Ȋntotdeauna am tratat-o cu seriozitate, cu respect pentru cei care au luptat şi au murit pentru ea – niciodată nu am folosit acest cuvânt în ghilimele. Recâştigată în 1989, aceasta ne-a permis să intrăm în UE şi NATO.
    (4) Regretăm ieşirea Marii Britanii din UE. Dar respectăm alegerea democratică a cetăţenilor ei. Şi credem în cuvintele şefului Comisiei Europene J.C.Junckera rostite în luna mai a.c. la Bucureşti:
    „În Europa, nu există țări inferioare altora. Națiunile sunt egale în drepturi și demnitate. Un popor este un popor, iar o democrație este o democrație. Nu va exista niciodată vreo țară de categoria a II-a sau vreo țară care să fie lăsată de izbeliște pe parcurs. V-o garantez și mi-o asum cu toată răspunderea: atâta timp cât este unită, Europa poate să realizeze lucruri mărețe.”
    https://ec.europa.eu/romania/news/20171105_discursul_presedintelui_juncker_parlamentul_romaniei_ro
    Marcin Wilczek
    Ambasadorul Republicii Polone în România

    • Simion B spune:

      Multumesc, Domnule Ambasador!
      Romanii apreciaza mult Polonia. Ioan Paul al II-lea si Solidaritatea au fost reperul nostru in anii comunismului si dupa 1990. Ne informam si ne formam singuri parerile, nu ne luam dupa orice propaganda, ca doar suntem si noi tot din Est.

  21. Mircea Modan MirceaM spune:

    Citind postarea Excelentei Sale /poate ca ar trebui clarificate niste chestiuni, ca sa intelegem cum “sta treaba” :
    1. exista state in UE unde parlamentul numeste integral membrii componenti in organismele de decizie majora din justitie?
    2. Daca da, care sunt acele state? daca nu , care este totusi, procentul maxim al “numitilor” politic, si in ce state?
    3. Exista, acum, legislatie europeana, tratate sau mai stiu eu ce, care sa stipuleze ca parlamentele nu au voie sa numeasaca integral ci doar intr-un anumit procent, sau chiar deloc?Sau lasa la latitudinea fiecarui stat? Sau se subantelege? (unii ar subantelege altfel probabil, este o chestiune care a fost lasata in coada de peste?Sau este ceva clar, explicitat pe undeva)
    4. Care este, in fond, justificarea, pe lege europeana, a unei posibile penalizari a Poloniei?
    Nu cred ca deciziile de penalizare a unui stat pot sa fie bazate pe ce vrea strada, juridic vorbind.
    Avand in vedere nivelul la care s-a ajuns, primind un raspuns de la nivelul Ambasadei Poloniei (uau!), cred ca este necesar sa mergeti mai departe, argumentand, atat pentru lamurirea pe deplin a cititorilor dvs. cat si pentru a raspunde, daca exista argumente, interventiei Excelentei Sale (chiar daca e o farsa, “macar” cititorii cred ca merita sa se clarifice)
    Intr-un alt articol ar fi de salutat.
    Eu unul am cautat un raspuns in proiectul de constitutie europeana..nu am gasit nmic explicit referitor la obligativitatea ca parlamentul sa nu numeasca , sa numeasca intr-un anumit procent maxim sau orice altceva asemanator (bun, poate puzderia de tratate europene are pe undeva ceva clar, legat de chestiune…ar fi bine sa stim unde si ce “zice”)

  22. euNuke spune:

    Ba, orice majoritate, chiar și una simplă, poate face orice cu condiția să fie una încropită de un partid sau o coaliție de stânga. UE nu a sancționat niciodată derapajele nasoale ale guvernelor de stânga din statele membre care au istoric dezastruos de manageriat al Justiției și Finanțelor publice; nici în halucinanta Grecie, nici în lacoma Italie socialistă, nici în imperiala și laburista Anglie blairiana, nici în rusofila Germanie condusă de o coaliție monstruoasă, UE nu a văzut niciun pericol la adresa democrației.

    Dacă în schimb ești guvern de dreapta și nu vrei să accepți cote de imigranți apăi gata, se schimbă foaia: orice grupuscul de pârliți poate face orice, poate da peste cap orice lege adoptată prin proceduri democratice, cu singura condiția ca “protestul” să fie susținut public sau tacit de organele Komisarilor de la Bruxelles.

    Și e de prisos orice discuție despre argumente pro/contra reformele poloneze pe această platformă, în special pe marginea articolelor acestui autor notoriu pentru filogermanismul și europenismul său. Pur și simplu UE e pornită pe Polonia, i’a cășunat pe liderii săi naționaliști și e mânată în lupta cea mare [mincinoasă, cică pentru democrație] de impulsuri non-raționale, de orgolii și marote vetuste preluate din zestrea Internaționalei. Să simți la rândul nevoia de a ține isonul nanodiktatorilor atacînd -fără nicio jenă, fără nicio reținere, fără niciun filtru, fără a fi plătit, fără a fi angajat politic- pe cei de’o seamă cu tine nimeriți în vizorul milițienilor gândirii e departe de orice știință a politicii, și de orice știință. E partizanat fățiș.

    • Subscriu si adaug... spune:

      Nu as avea nimic impotriva sa citesc analize politice ale unor autori romani care sa fie pe fata pro-UE, sau pro-Deutschland, sau pro-USA + NATO, sau pro-Rusia, sau pro-neutralitate, sau pro-orice-altceva. Dar cu argumente. Ce ni se serveste e, insa, in cele mai multe cazuri, propaganda deghizata in analiza politica, prezumtia autorilor fiind ca publicul larg nu e suficient de inteligent/informat (in era internetului!) ca sa priceapa ce e finalmente bun pentru natiune si, ca atare, trebuie pastorit si minat in directia pe care doar ei, initiatii, o cunosc.

      As vrea sa vad analize politice, nu literatura si apel la sentimente (etichetari, infierari, ironii acre, figuri de stil, pamflete etc. – imitind snobbishly decazuta moral presa mainstream americana), care sa evalueze pierderea minima pe termen lung (decenii, secole) a romanilor, ca popor, in urma intrarii intr-o alianta politico-economica si militara. O tara mica si insignifianta, asa cum e Romania, nu poate risca decizii strategice vizind maximizrea beneficiilor, ci decizii vizind minimizarea pierderilor, de exemplu conform principiului Minimax (decizii in conditii de risc) al lui von Neumann. Pentru marile puteri, tari ca Romania sint, in orice moment, moneda de schimb sau simple pierderi colaterale in caz de dezastru militar (vezi, printre multe alte exemple similare, cazul Vietnamului de Sud, aliat abandonat pur si simplu de USA atunci cind situatia s-a complicat).

      Cistigurile pe termen scurt, rezultate din aliante conjuncturale cu cel mai puternic din zona, pot sa se transforme in tragedii nationale dupa iesirea/scoaterea din joc a acestui protector temporar si ocazional. Citeam undeva ca Putin i-ar fi spus lui Basescu ceva de genul: “Americanii sint mari si tari acum, dar dar noi vom ramine vecini si dupa retragerea lor din Europa”. Ca sa nu fie discutii, il citez pe Ron Paul, fiindca asta e si opinia mea: “I’m not pro-Putin, I’m not pro-Russian, I’m pro-facts.” Si mai adaug de la mine: imperiul american nu va fi vesnic.

      Dar care o fi interesul national pe termen lung al romanilor? Un stat national suveran si independent? Un stat federal? Un stat al regiunilor? O provincie a UE?

      Aici e aici. Se pare ca nu stie nimeni. Ne aliem azi cu unii, miine cu altii, urmarind doar interese marunte si pe temen scurt, dar ce va fi dupa noi… Dumnezeu cu mila.

      Cum sa-ti stabilesti parteneriatele strategice cind tu nu ai nici macar o idee cit de vaga despre INTERESUL NATIONAL pe termen lung?

      • Gina spune:

        Adica sa nu fin snobi, dar sa juram cu mana pe fundita ca analiza von Neumann ne va spune ca alianta strategica de acum e o prostie pentru ca USA sunt efemere, dar imperiul rus e vesnic.
        Pai ajungem la vorba dlui Naumescu: sa stam in banca noastra si sa facem ce zic nemtii, care fac ce zic rusii.

      • victor L spune:

        Cu cintec zicere si complectare: ““I’m not pro-Putin, I’m not pro-Russian, I’m pro-facts.” Si mai adaug de la mine: imperiul american nu va fi vesnic.”
        Ca atare, lasati orice speranta, voi cei ce va “rugati” la americani, ca singurii vesnici sint rusii.

        .

        • Felicitari, ati vazut gaina! spune:

          Andrei Plesu:
          “Un grup de cercetatori interesati de psihologia vazului au facut urmatorul experiment: au proiectat dinaintea unei comunitati tribale, lipsita de orice contact cu civilizatia moderna, un film politist. La sfirsitul proiectiei, privitorii au fost intrebati ce-au vazut. Au dat toti acelasi raspuns: doua gaini pe o pajiste. Stupefiati, experimentatorii au derulat filmul si au constatat ca, intr-adevar, intr-o secventa de citeva secunde, pe ecran apareau doua gani. Din intreaga poveste, privitorii nu retinusera decit singura imagine care avea oarecare legatura cu experienta lor de viata si de civilizatie. Restul fusese fie obscur, fie neinteresant,”

          Referinta la Putin si la rusi din comentariul de mai sus a fost un rautacism premeditat (si sadic) pus acolo pe post de gaina. Eram sigur ca va fi vazuta.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Valentin Naumescu


Valentin Naumescu

Valentin Naumescu este doctor în ştiinţe politice, conferenţiar la Facultatea de Studii Europene de la Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, Departamentul de Relaţii Intern... Citeste mai departe


Bucharest Science Festival 2017

Bucharest Science Festival 2017, 27 septembrie - 1 octombrie

Cateva dintre evenimente:
  • Exploratorii frontierelor Cosmice - Conferința susținută de Prof.l Mark McCaughrean, Senior Advisor pentru Ştiinţă şi Explorare în cadrul Agenţiei Spaţiale Europene
  • Food Evolution - Cum decidem cum să ne hrănim? - vizionarea documentarului Food Evolution + o discuţie prin Skype cu scenaristul şi producătorul lui, Trace Sheehan
  • Atelierele de chimie Kids' Lab
  • Atelierele GeneEd - ateliere practice de extragere a ADN-ului
  • Noaptea Cercetatorilor de la Muzeul Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" si de la Muzeul National de Geologie

Pentru detalii despre programul complet al festivalului și rezervări vă invităm să vizitați siteul www.BucharestScienceFestival.ro.

E randul tau

Nu se pune problema „acceptării” anonimatului. Pur și simplu nu am fost întrebați, am fost r...

de: Gabriel Fornica-Livada

la "Învățământul care îl merităm. Despre țapul ispășitor și arderea canapelei"

Cauta articole

septembrie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)